Apicultura in Romania 1982.03

5/12/2018 Apicultura in Romania 1982.03

1/28


2/28

1. KRAFFTATENTIE LA V ARROOZA!

Cu 4-5 am Inurrna, z,imbeam oind au-z eam de aceasta Ioarte periculoasa boalaa albinei care esre varrooza. Aceasta ne-atentie rn-a costat timp pierdut, banicheltuiti si in final Familii de albine dis-truse. Pe aceasta cale doresc sa inforrnezpe cei interesati, care inca nu cred inexistenta acarianului in stupinele lor sauminimaliz eaza efectele dezastruoase pecare sus-numitul acarian le produce instupinele infesratevcum in 3-4 ani dintr-ostupina sanatoa'sa, bine lng,rijita, se poateajunge Ia un dezastru total.In toamna anu1ui 1978 am depistat instupina mea si a prietenilor mei primiiindivizi de Varroa jacobsoni. Dar invaziaera la acea data slaba iar pagubele prac-tic nesemnificative, fapt pentru care rna-joritatea dintre noi nu am traru srupi-nele cu ocazia pregatirii pentru iernat.,Iarna anului 1978,-1979 a trecut farasurprize. Mortaliratea 1a iernat ,s-a men-tinut in limite normale. Primavara, cutoate dirnpul a fost :racoros si umed,Iamiliile s-au dezvolrat normal. Stupina afost deplasata in pastoral in sudul tariila salcim I, la salcim II in jurul Media-sului, i,n continuare 1a Hnete naturale,dupa care in judetul Ialomita lacu1esulde 1 < 1 Iloarea-soarelui. In timpul culesuluide la floarea-soarduiam observat pen-tru prima data indivizi de Varroa jacob-soni pe larvele de tnintori descapacite.Tot la aceasta data am observat primiiacarieni pe albinele mature din cuib. Cu- .lesul a fost bun, productia de miere peanul 1979, in stupina mea, a Fost pestemedia stupinii din ultimii 5 ani, asa c adupa parerea mea pe atunci nu existaumotive prea mari de ingrijorore.Toamna am facut totusi tratament im-

potriva varroozei, constind din 2 pra-fuiri cu Diagvar 1a interval de 10 zi1e.In urma acestui tratament majoritateaacarienilor au disparut, stupina ramintndInsa irrcontinuare infestata.Iernarea din 1979-1980 adecurs din

nou bine. Prirnavara am Facut un nou8

iratament constind dintr-o singura pra-fuire intrucit nu am mai avut Diagvar.Din vara anului 1980 evenimentele dinstupiaa au inoeputsa rna depaseasca, Intoamna anului 1980 nu am mai pututface tratament din lipsa de Diagvar.Toamna anului 1980 a fost deosebit deIrumoasa ~i Iavorabila apiculturii. Fami-liile de albine au beneficiat de un culespina la inceputul Junii octombrie intrucitIn zona noastra prima brurna a cazutla 15 octornbrie.Nu a fast necesar sa stimulez Iamiliilein vederea cresterii de puiet ~i nici sacompletez rezervele de miere pentru ier-nat, intrucit proviziile au fost suficientesi de foarte buna calitate. Am mentio-nat aceste lucruri pentru a elimina oricesuspiciune in legatura cu eventualele gre-seli in pregatirea familiilor pentru iernat.Stupii au Iost impachetati 1a 21 octorn-brie, iar modalitatea de impachetare afast aceeasi In ultimii 10 ani.Avind stupina acasa ~i fiind nelinistitcle zvonurile auzite in legatura cu evo-lutia si extinderea varroozei, am urmaritcu ingrijorare si cu mare atentie iernareastupinei, constarind urmatoarele :- iernarea 1980/1981 a decurs nesa-tisfacatoare - srupina fiind agitata cumnu am mai vazut de cind rna ocup destuparit ;- pe toata durata iernam, chiar laternperaturi jn jur de OOC, albinele para-seau stupii, cadeau pe zap ada de unde nuse mai puteau ridica. In multe cazuri pecorpul acestor albine inghetate puteamcbserva acarieni care se agitau;- la in:ceputul lunii februarie albineleau Hcut un zbor de curatire, asa ca eelputin din acest rnotiv nu am avut sur-pnze.Totusi primavara mortalitatea a fest

de 20-25% 'In rnedie de stupina in func-iie de gradu1de infestare al stupilor.Pentru prima data am intrat in pa-

nica, nestiind cum sa scap de acest Fla-gel al apiculturii care este varrooza.


3/28

I'

Neavind Diagvar, am incercat toate re-tetele vazute si auzite de [a diversi prie-teni stupari, rezultatele fiind total nesa-tisfacatoare.Pentru ca stuparii care sea:fla in si-

tuatia mea sa nu mai piar da timpul curratamente ineficiente, voi aduce la cu-tlO'~tirrita celor interesari "re~etelc" incer->cate de mine, in urma carora rezultateleau fest neglijabile.

lratameut Cft 1?aftalina - cu aceasta&;;2ie am constatat ea in doze mari naf-talina este toxica pentru albine, In urmatratamentului cu naftalina, toata srupinase agita, se unif'ormizeaza mirosul la fa-miliile tratate, fapt care poate duce, inspecial primavara sau toamna, la un fur-tisag general in stupina. La un tratamenteu nafralina am numarat 25-40 acarienicazuti.:L:.atamem-c~rrotinzinft - la inceputul tratamentului se parea ca rezulra-rele vor fi bune, Din aceasta cauza, ne-avind un alt mijloc mai eficient la dis-

pozitie, am continuat sa trarez familiilecu fumigatii de Ienotiazina pe tot par-cursul sezonului activoPidueriziiri cu otet sau otet din mere- rezultatele au fost egale cu zero sitotusi mai cunosc stupari care si in aceasta

toamna au tratat stupii cu oter. Pentruacestia rnentionez ca in mornentul cindam constatat c a in urma unor pulverizarirepeta te cu otet, rnortali ta tea la acarieriieste foarte mica, am turn at otet pe fun-dul si peretii stupilor. Rezultatul a Festc a albinele paraseau stupii dar acarieniinu rnureau.lratament cu acid formic - avindoroare de mirosul insuportabil emana t de

'411 vas cu acid formic, nu l-am incercat'in srupina. Un bun prieten al meu, avindo stupina de 60 de familii, neavind Diag-var, a incercat 2 variante cu acid for-mK:- a turnat citeva picaturi de acid for-

mic concentrat pe hirtie sugativa, pe carea introdus-o sub rarnele unor familii dealbine dupa culesulde la salcim II. Re-zultatul a .fost ca albinele paraseau stupiilmpreuna cu matea. A1tii care au incercat

aceeasi reteta auavut surprize si mai ne-pia cute. La familiile astfel tratate au fostomorite rnatcile ,in proportie de 80-900/0 ;- ina doua varianta a folosit acidformic eoneentrat turnat in sticlute astu-pa te cu un dop in care se gasea un micorificiu princare '0 midi parte de acid seevapora. Aceste sticlute au fost asezatepe fundul stupilor dupa ultima rama, inpar tea opusa urdinisului, Prin aceste miciorificii, vaporii de acid Formic se ridicau~ca,JdSnd tot interiorul stupului. Aeestesticlute au fost pastrate jn stupi cu miciintervale In tcata perioada dintre culesulde la salcim si culesul de la Iloarea-soa-relui. Rezulra tele au fost neglijabile. Stu-pina colegului meu este la fel de infestataca si a mea care nu am folosit acidformic.Puloerizari cu oiet amestecat cu acidformic - acelasi rezultat nesatisfacator.Gresita este si piirerea unor stupari care[olosesc rarna cliulitoare considerind caastfel pot rezolva problema varroozei. Cuajurorul ramei claditoare .se elimina 0parte din acarieni dar majoritatea ramin.Rama claditoare constituie deci un ajutorla indemina oricui In lupta impotrivavarroozei dar nurnai combinata cu un tra-rament adecvat.Aceasta ,lista cu retete babesti ar puteacontinua - dar rezulratele vor fi ace-leasi. Pe aceasta cale nu se pot trata efi-cient stupinele infestate cu varrooza.Ca unul a carui stupina a parcurs toatefazele imbolnavirii cu varrooza am pututconstata urrnatoarele :Sint Foarte adevarate afirrnatiile specia-listilor, ca evo'utia dezvoltar ii varroozeiintr-o stupina se produce in 3 etape :- Etapa 1 - cind stupina este in-Iestata pina la 1%. In aceasra . situatieln mod normal nu se poate depista aca-rianul. Familia lucreaza normal din toatepunctele de vedere. (Situatia stupinei melein anul 1979).- Etapa 2 - cind stupina este infes-

[atl in proportie de 15-20% (este cazulmajoritatii stupinelor din zona mea). Inaceasta situatie avind Sineacar la dispo-zitie, faclnd un tratament tuturor fami-


4/28

liilor constind din 2 tratarnente toamnatriziu si acelasi tratament primavara tim-puriu, 90-95% din acarieni dispar, iaiIamiliile vor lucra normal pe tot par cur-sul sezonului activo- Etapa 3 - netratind stupinele in-[estate de gradul 2 acarienii se vor in-

multi. Cind gradul de infestare depasesre25-300/0 se constata 0 'slabire brusca afamiliilor. In aceasta situatie acarienii sevad user. Se .ga.sesc peste tot. Atit pe al-bine (mai frecvent pe cele tinere ~i maiputin pe cele culegatoare), pe trintori, pematci, pe peretii interiori ai rstupului, perame - peste tS't. Urmarind ialbina ti-nara cindeclozioneazavin majoritatea ca-zurilor odata cu aparitia albinei, fixatipe corpul ei putern observa si acarienii.In acest stadiu de infestare am putut

observa urrnatoarele :- apar rnulte albine cu malforrnatii la

aripi, picioare, abdomen, torace, nedeplie-rea aripilor dupa eclozionare etc. Acestealbine s1ntevacuate din srupi ~i se potvedea tir,indu-se inaintea urdinisului,Daca tirnpul se raceste se aduna Tn gra-majoare si mor pina a doua zi ;- albinele 'culegatoareau dimensiuni

mai mici ca de obicei ;- la familii foarte puternic infestate,

rna tea :impr,euna cu ,aIhinde~i tr.in toriicare forrneaza familia parasesc stupul,in trind ,in stupii vecini ;- matca irnpreuna cu ,alhinele para-

sese puietul infestat. Am observat un cazin aceasta toamna, cind in spatele dia-fragmei stuparul a pus 2 rame pentru afi curatite de rniere si polen, Matca a pa-rasit puietul infestat, a trecut an spateledifragmei pe aceste rame unde a formatun nou cuib ;'- puietulesteimpra~tia t pe faguri,

larvele si nimfele moarte se afla indiferite stadii de putrefactie. 0 parte din

capa,cele au orificii neregulate. Larvelemoarte ernana un mires de putrefactie.Pot fi usor scoase din celule cu ajutorulunui betisor sau chibrit dar nuse observaacel fenomen de "intindere" caracteristicimbolnav.irii puietului de loca. In unelecazuri larvele necapacite, iritate de aca-rieniseInrorc invers lin celule. Se pot ob-serva cele mai curioase pozitii ocupate delarve in celule. tn unele cazuri cad dincelule, ajung pe fundul stupilor de undesinrevacuate ;- la primele sernne de acest fel am

fast derutat, crezind dtupina este in-Iestata de Ioca. Alti colegi sustineau castupinele lor sint infestate cu puiet varos ;- controlind amanuntit sute de fa-milii puternic infestate am putut consrata,ca in majoritatea cazurilor aceste familiiinfestate de varrooza .au fost bolnave ~ide puiet Yaros.Neavind Sineacar si fiind constient de

gravitatea situatiei, am facut totce a fostposibil pentru a putea salva stupina asi-gurind familiilor de albine 0 activitateperrnanenta pe tot parcursul anului, prac-ticind hraniri de stimulare intre marileculesuri. $i totusi produqia de rniere aIost cea mai scazuta din ultimii 10 ani.Cea mai mare surpriza rn-a asteptat

[nsa in toamna. Populatia din stupi a sca-zut tntr-un ritm ant de accelerat, incitin trei saptarnini, familiile care ocupau2 corpuri de multietajat, au fost redusepe 6-8 rame.Toamna, odata cu aparitia Sineacaru-

lui, am Hcut un tratament conform in-dicatiilor din prospect. Am fost constientde gradul masiv de infestare a stupilor,dar oind am observat cantitatea enormade acarieni morti pe Fundul srupilor adoua zi m-am Ingrozit, Din lace! momentnu rn-a mirat nici productia ~cazuta demiere din anul trecut si nici activirareaanemica a albinelor observata de mine petot parcursul anului.


5/28

U N E L E . P R E C I Z A R I P E M A R G IN E A N A R G O T I Z A R I I A L B I N E L O Rlng. M. ATANASIUPe marginea unui iarticol privind nar-

cotizarea albinelor, publicat in revista"Apicuhura ~in Romania" nr. 11/1981,pg.13, fac uneleconsideratii ~i precizari.Protoxidul de azot este cunoscut din

a nul 1776 cind Pristley il prepara, dupaunii prin indlzirea la 250C a iazotatu-lui de arnoniu (1), iar dupa altii, pe bazareactiei ,in tirnp, dintre bioxidul de azot~i pilirura de fier umeda, (2)Interesant este d indi din anu] 1800

Davy a constarat c a laconcentratie micaproduce 0 excitatie oerebrala, (buna dis-pozitie) urrnata prin cresterea concentra-tiei . i n organism de "imensibilitate, ca ete-rul si cloroformul ci. Din cauza crearii debuna dispozitie a Fost denurnit "gaz ila-riant" (care te Face ~a nizi). Aceasta fa-culta te a gazului a determinat utilizareasa in alirnentatie, .inspec~al la preparareade 'ri'~ca. Abia ~n anul 1'959 ,s-a interzisutilizarea sa in alimootatie,oa urmareausurintei cu care se trecea de la stareade buna dispozitie lastarea de narcoza.Protoxidul de aZN este urn gaz incolor,

fara mires, cu Ioarte mare stabilitate chi-mica in condieiile in care ne in tereseaza ,deci fara pericol de a produce complicatiiprim prezenta lui 1m organismele vii.Aceasta nu ,inseamna ca utilizarea necon-trolata nu poate ,fi daunatoare, fapt ceva fi ararat incele ce urrneaza.In apiculturaeste utilizat de Foarte

rnulta vreme. ,Irntr-Uin lexicon editat inanul 1962 (1), se arata c it se gasesc ~nccmert pastile util,iza'te in apicultura,Deci nu este ceva Ioarte recent, 1978, .cumse arata.~n articolul "Na'rcotizare.a albi-nelor prin fumigaciicu azotat de arnoniu"din revista "Apicultur.a in Romania" nr.11/1981, r=s 13. De altfel, aoeasta re-, vista a publica! mai multe articole inte-resalf1te~i documentatecu Gcestsubiect{12/1972, 4/1979, 8/1979, 9/1980).

y

Intr-un articol mai recent, semnat deC. L. Hristea in revista nr. 4/1979,pag. 8, aminteste ca in cartea sa "Stupa-ritul" editata in anal i36, la pag. 232-23.3, satenii "ame~eau" albinele din budu-roaie CD fumal unei ciuperci Licoperdon *,le scuturau pe ziare ~i fara sa le omoare,taiau fagurii. lata deci


6/28

Utilizarea protoxidului de azot din bu-telie nu poate fi aplicabila decit in con-c l i v i i de Iaborator. Cazul lichefiat are inbutelie 0 presiune de 30-40 atm. (kgf/cm2) si utilizarea sa presupune folosireaunui reductor de presiune, Faeaceastaprecizare deoarece autorii articolului isu-gereaza utilizarea in acest sens a sprayu-rilor. $i rnai ales Iiindca transpunereaacestei idei in practica m-ar fi irealizabila,deoarece in toate spitalele unde se ope-reaza, exista protoxid de azot imbute-liat. Incarcarea directa poate cauza graveaocidente, 1ifi'trudt niei un flacon de spraynu poate rezista la 40 de atm. Precizareac a s-a urilizat "perna de apace este 0eroare, deoareoe lichidele nu pot forma 0"perna" ca gazele, fiindca asa cum sestie, lichidele sint necompresibile. Nicioapacitatea apei de solvire a protoxiduluide azot nu poate Ji considerata, deoareceapa vsolva la temperatura ordinara doar0,8 vol, gaz, E drept , e a solubilitatea cresteeu presiunea, dar In acest caz rezistentasprayului trebuie ' s a fie acoperitoare ca sipentru gazul lichefiat. Perna 0 Forrneazadeci protoxidul de azot iar apa nu arenici uri rost.Revin, suhliniind cu toata seriozitatea

riscul uneiastfel de jncercari, farasa maisocotim dperatia este in afara oricarorprevederi metrologioe,Admitind c a cineva ar umple torusi un

spray cu protoxid de azot, golirea sa arputea avea urrnari deosebit de grave asu-pra operatorului, Evaporarea Ientii a pro-toxidului deazot Iichid, coboara tempe-ratura la -87C. Prin racire treptata,mina devine in.soolsibila si urrnarile potfj asa icum arm ararat, deosebit de grave.Flaconul de spray ar trebui izolat foartebine in acest caz.Evacuarea din stup a fagurilor ou miere

in timpul narcotizarii, dupa cum reco-mandii acelasi arricol, nu are nici un sens,gazul neavind mel toxicitate, nici gust,mel miros.In inooeiere fac 0 scurta descriere a

modului cum se procedeaza Ia narcotiza-12

rea albinelor eu protoxid de azot rezultatdin incahMea azotatului de amoniu inafurnator.- Afumatorul trebuie sa se curete oasa nu fie incarcat cu gudroane, Prin ar-dereaaeestora cuoarbunele ineLns dinafumator se produe arit substante otra-vitoare penrru albine cit s i substante cumiros rieplacut, 'care altereaza calitateamierii, Se inc-area apoi cu jar viu, tn stratnu prea gros (3-4 em). Insuflarea aeruluiintr-o cantitate mare de jar incins ridicatemperatura foarte rnult si poate descom-pune protoxidul de azot .in gaze toxice side asemenea poate srrica afumatorul, Dacase narcotizeaza un numar mai mare destupi este bine sa fie pregatita 0 rezervade jar, pentru evenruale cornpletari. Cio-cul afumatorului se prelungeste cu 0 bu-cata de furtun sau de teava, 'care s apoata fi introdusa prin urdinis.- Azotatul de arnoniu este bine sa fiepastilat sau aglornerat .in bucari de 1-2 g.Utilizat sub forma de praf, se pune intr-o

bucata de hirtie, se 'string colturile si asase introduce in afumator, Aceasta, fiindcaaltfel desoompunerea ar fi foarte rapida,~i In pastilele dincomer~ se introducsubstante moderatoare ale descornpuneriiazotatului deamoniu. Unele persoane im-pregneaza vata sau cirpe ou 0 solutieconcentrata de azotat de arnoniu. Acestease Iolosesc dupa uscare, Iiindca altfel dir-bunii sint stinsi, Pentru impregnare trebuiestiut ea un litru Ide apa dizolva la tem-peratura ambianta 0 cantitate de 215 gde sare. Este corespunzaror azotatului deamoniu folosit ca lngra~amint, dar nu tre-buie uitat,ca in agricultura se Folosesc ~iamestecuri cu alte substante. Deci atentie !- Stupul trebuie pregarit pentru nar-

cotizare. Gel mai bineeste ,sa se ridicecapacul, ,sa se distanteze un pic ramele,iar peste podisor sa se astearna un sacsauo patura. Oantitatea de gaz admi-nistrata trebuie controlata, nefiind b i t n esa sedee peste milIsura de multo Dupaprirnele 4-5 jeturi, cind zumzetul albine-


7/28

lor a incetat, se ridid usor sacul ~i podi-sorul. Daca albina nu este total imobili-zata, ca si dna ar fi moanta, se rnai dau2-3 jeruri de fum. Daca se constata efec-tul dorit, se aeriseste srupul imediat si seinch ide normal.Administrarea gazului se face aotionindputernic burduful a fumatorului. Gazul

trebuiesa ,con1IDa 10-20010 aero Gazul pur,daca se prelungeste contactul, produceasfixiere.Furrunul ce prelungeste ciocul afuma-torului se mtroduce astfel prin urdinis,incit jerul de aer cald s a nu cada directasupra albinelor din apropiere, deoareceacestea ar rnuri imediat [a contactulcugazul Fierbinte. Carbunii incinsi dau 0

temperatura mult mai mare decir putre-gaiul Folosit la fumigare.Dupa narcotizare, albina acuza 0 starede revenire, fapt pentru oare este bine caoperatia c it aiba loc spre sfirsirul zilei.ca peste noapte srupul sa nu fie deranjat'~i mai ales vizirat xle albine maine. Deasernenea, urdinisul trebuie redus multoReferitor la celelalte rnateriale pe carearticolul citat le propune pentru narcoza,nu aduc nici un avantaj fala de protoxi-

Decedat la 9 ianuarie 1982 Invirsta de 68 ani, din care 46 amuncit e/ectiv In apicultura, Gh.RUSEI va ramine in amintireatuturor crescdtorilor de albine ceI-au cunoscut, ca unul ce si-a in-chin at aproape intreaga sa viatiialbinelor, cu pasiune ~i multa dii-rulre de sine.Dlscipol In apiculturd al mae-

strului C-tin L. Hristea, dupaejectuarea seruiciuiui mllitar ~i 0data cu scbimbdrile sociale post-belice din tara noastra, Gh. Ruseise incadreaza ca tebniclan apicol laRegionala C.F.R. Bucuresti, un demunceste pina in 1960, cin l estetransjerat tot ca tebnician .apicolla I.A.S. Mogosoala; unde conduceo [erma apicola. de 500 /ami!iide albine pina in 1974, cind sepensioneaza.De un deuotament ~i cinsteexemplare, indeplinlndu-si cu

dul de azcr, pentru practica apicola decimp. Clorura de ecil este utilizara laanestezieri locale si se g~~te 'In orice po-liclinica in flacoane mici din sticla. Dinacestease evacueaza prin sprituire directpe tesut, care prin racire devine insensibilsi astfel se poate opera. Fierbe Ia numai12-13C, are un mires caracteristic ~ tre-buie pa'St'ra'1:a inconditii deosebite, .fentade foe si la rece. Desi are proprietati anes-tezice nu este recomandabila in scopuriapicole de teren.Eterul vmiEc, orioit de bun anesteziantar fi, este scump, greu de ga~it si s a nuuitam c a in stupina nu se pot crea con-ditii tehnice nici pentru pastrarea nicipentru manipularea acestei substante. cain sal,iJe de operatie. Fierbe la 0 tempera-tura scazuta de 28,5C si nu este la in-dernina oricui.Ca urmare a celor de mai sus, estebine sa nu neoomplicam cu lucrur: inu-tile ~i mai ales .sa recomandamaltora teh-nici ce pot fi periculoase.Bibliografie1. Chemie Lexicon Stuttgart, 1962, 11~ 2836-

2838.2. Troost et Pecbard, ed. XV, Paris, p. 219.

multa dragoste indatorlrile, Gh.Rusei a [ost apreclat si recompen-sat pentru activitatea desfa~uratain apicultura, de cdtre organele departid si de stat prin decernareain 1971 a "Medaliei a 50-a ani-uersare a P.C.R.", In 1972 a "Me-daliei 25 de ani de la procla-marea R. S. Romania", In 1974 a"M edaliei M uncii" ~i de catreAsociatia Crescdtorilor de Albinedin R. S. Romania, prin conjeri-rea In 1970 a .Diplomei de meritpentru contrlbutli deosebite la dez-uoltarea apiculturii in R. S. Roma-nia" s i prin delegarea sa la Con-gresele APlMONDIElla Praga in1963, la Bucuresti In 1965 si laM oscova in 1971.Amlntirea aces tui slujitor de 0

viara a albinelor va ramlne ne-stearsa in memoria tuturor celorce l-au apreciat si l-au iubi: peparcursul intregil sale uieti.

~914-1CJ82 ' IGH. RUSEI.@WMfi%

13


8/28

Energin, L. Pasturaa Fest Folosita fiecaatare scoasa din faguri de catre pacienti.fie sub forma de preparat denumit "Vi-tas". Aproape in toate cazurile tratates-a remareat 0 imbunatatire a starii ge-nerale, 0 ameliorare a simptcmelor clinicesi a datelor de laborator, dupa cca, 1-3 luni,Ceea ce a constituit 0 preocupare spe-ciala in cursul anului 1981, in tratamen-tul hepatitei cronice a fost folosirea con-cen tra telor de polen, pastura si l~pti,~orde matca ca: Vitas, Melpol, Polenoleci-tin. Cu aceste preparate s-au obtinut re-zultate bune astfel inoit din 52 cazuride hepatite croriice dintre care 34 cu he-patita uriala in antecedente au fost ame-liorati In primele 3 luni, 43 bolnavi cuscaderea dimensiunilor ficatului, .rar:ireabalonarilor, ameliorarea asteniei, dispari-tia subiectului conjunctival, dar mai ales'imbunatatirea evidenta a probelor de la-bora tor, scaderea timolului, a transami-nazelor si mai ales a gamaglobulinelor Cllimbuna ta tirea ra portul ui electrof orezei.Afeqiunile colecistului iau fost tratatecu propolis solutie 300/0 in asociatie cuunele ceaiuri ~i in special cu ceaiul deanghinare. Din cele 177 cazuri, au pututfi urmarite 96, dintre care 64 au Ime-gistrat arneliorari evidente.Tot in cadrul cabinetelor de medicinainterna, se mai studiaza tema : "Aqiu-nea propolisului in giardioza". Condu-carorul lucrarilor Ia aceasta terna estedr. Radu Ionel Anastasiu. Ssau facut nu-meroase testari, rezulta tele fiind vincura-jatoare.In afara de ternatica prinsa in planu]

de cercetare la cabinetul de medicina in-terna au mai fost abordate ~i alte pro-bleme privind sanatatea populatiei,S-au faClit peste 2 500 consultatii, bol-

navii prezenrindu-se cu diverse afectiuni :sindroame astenice depresive, bronsite cro-nice ~i astmatiforrne, colite gastro-duode-.nale, v , rectocoli te hemoragice, etc

D I N A C T I V I T A T E A S E C T O R U L U I D E A P I T E R A P I E i N 1 9 8 1Dr. T. OLARIUMedic coordonator

Sectorul de apiterapie al Institutului decercetari si prcductie pentru apiculturaisi continua activitatea de J'romovare anoului, activitate care asigura in mod sti-intific Iolosirea produselor apicole si amedicamentelor elaborate pe baza aces-tora, ca mijloace terapeutice in cadrul fie-carei discipline medicale.In cursul anului 1981 in cadrul secto-rului de apiterapievs-a desfasurat activi-tatea de cercetare pe noua specialitatimedicale cu '0 ternaries variata Tnrnanun-chind teme pe specific. Astfel : in cadrulr.abinetului de medicind internd .s-a stu-diatca terna - "Cercetari asupra influ-entei produselor apicole in stimularea re-generarii hepatice, ,in hepatopatiile cro-nice". In cadrul acestei teme, dr. NicolaeDragulescu, in cursul anului 1981 a tota-lizat 1 500 consultatii, Din analiza par-tiillaa rezultatelor obtinute reiese c a auFest tratate cazuri de hepatita xronica siciroze cu produse apicole ca : pastura sipolen, Fie singure, fie in diverse asociatiicu produse apicole si alte produse Farrna-ceutice. Rezultatele obtinute au fost de-monsrra te prin verificari de Iabora tor(biochirnic, scin tigrafic, punqii) si clinic.Se constata de asernenea ca .lapti~mul dematca poate darezultate favorabile, une-ori chiar foarte bune, numai ,in prirnele6 luni dupa hepatita uriala acuta, Luera-rile efectuate nu au putut demonstra inmod evident eficienta tratamentelor api-terapice jn cirozele hepatice.

In cancerele tratate cu aceste pro-duse pot fi constata te usoare ameliorariale starii generale, ameliorari subiectivedestul de imp 0rtante.Dr. Traian Olariu a consultat si tratatincur-suI anului 1981 un numar de 453bolnavi.cu afectiuni hepatice (hepatitacronica, ciroza, etc.) si 177 bolnavi deafectiuni ale colecistului cu dischinezii bi-liare ~ialte tulburari Functionale, Bol-navii cu hepatopatii cronice au ,fost tra-

tati, in primul rind cu preparate de po-,len: polen granule, Po\.enap.in,Melp'Ol,14


9/28

Cabinetul de tratamente cu venin dealbine condus de dr. Alexandru Parthe-niu are ca tematica de cercetare : "Aspectecorela te ale interesarii hepa tice si Func-tionale nervoase ,in cursul tra tamen telorcu venin deajbine in unele boli cronice".Pentru desfa'~Uf,area lucrarilor au fostluati in studiu 35 bolnavi carora li s-auHcut tratamente cu rezultate foarte bunesi fara nici un fel de complicatii, unii bel-navi primind peste 100 intepaturi,Inaintea primelor intepaturi bolnavilorE se aplica 0 anestezie locals cu prccaina,pin a 1a obtinerea unor imunizari care saasigure prevenirea oricaror complicatiialergice.Rezultate pozitive, durabile, s-au ob-tinut a n 60-70% dincazuri asa cum sintcitate ~i in literatura de specialitate, inateriopatii obliterante periferice, Formeinflarnatorii obliterarite periferice, formeinflamatorii si degenerative (artrosice)reumatice si in astmul bronsic, Folosind10-12 intepaturi dealbine sa,ptaminal.In prezent sint in tratamen t xi un nu-mar de bolnavi cu disfunctii hepatice sihipertensiune, bolnavi care dupa primeleaplicatii prezinta ameliorari evidente.Cabinetul de cardiologie condus dedr. Lucia Serafim studiaza, in cadrul te-mei de cercetare, rezultatele tratamentu-lui cu produse apicole ~n boala cardiaca:schemid, hipertesiunea arteriala, artero-scleroza sistemica, dislipidemia, etc.Astfel, propolisul tinctura ~i tablete,Polenoleci tin, Lecipol sin t prepara te carese tolereaza bine de catre cardiaci, curezultate inca neprecizate, dar lncur,aja-toare. Mai ales ca preparatele acestea nuau nici 0 incompatibilitate icu medicatiacla'sid~i nici un Fel de toxicitate. S-auInregistrat p.ina in prezent 560 consulratiide specialitate.Cabinetul de O.R.L.condus de conf.dr. doc. Cornelia Paunescu are ca tema-tica de .studiu ,.A ctiunea propolisului inrinosinuzite si sinobronsire la . adulti ~icopii",r , n anul 1981 au fost efectuate la acestcabinet 946 consultatii de specialitate din-tre 'care 89,30/0 bolnavi au' prezentat in-flamari cron ice ale cailor respiratotiisu-perioare ea rino-faringitecu diverse forme

dinice,insoitite uneori de traheobronsitedescendente, apoi rinite catarale hipotro-fice sau osenoase si rinosinuzite alergoinfectioase, asociate sau nu cu bronsiteastmatiforme.Tratamentul recomandat a fost apite-rapic, dupa ce acesti bolnavi au fost tra-tati cu metode clasice, fara rezultat,Local s-au adrninistrat instilarii eu Pro-poheliant sau aplicarea in nas a unguen-tului Proporinol, aerosoli cu Proposept,gargarisme cu apa de gura Floral, tabletecu propolis, pensulatii bucofaringienecuPropofaringit sau Propostamin.Pe cale generaIa s-auadministrat siropcu propolis A1 si A2, tinctura de pro-polis, miere propolizata, Energin, Melto-nin, Anemomel, Melcalcin, Polenolecitin.Rezultatele au fost constant Iavorabile.Asrfel, in rinofaringo-laringite si rino-sinuzite au Fost inregistrate 87,1010 re-zultate Iavorabile (bune si foarte bune)si 12,90f0 rezulrare satisfacatoare.Dintre afectiunile otice au beneficiat detratamentele apiterapice otitele externe sioritele medii supurante, izolate sau aso-crate.Cabinetul de oftalmologie condus dedr. Mircea P. Popescu are oa tematica"Studiul eficientei terapiei biolcgice com-plexe cu produse apicole in unele afec-tiuni voculare localizate palpebral si xon-junctival - in raport cu caracteristicilemodificarii chimico-funotionale."Laaceasta disciplina au fost efectuateun nurnar de 515consultatii bolnavi-noisi 875 veniti pentru control.Cazurile mai frecvente au Fost afectiu-nile de pol 'anterior ocular ca : blefarite,blefaroconjunctivite, keratopatii, cata-racte, glaucom si de pol posterior ocu-lar: charioretinile si deslipire de retina.Local au Fost Iolosite preparatele Colmel,Cclgel si Of talmo sept, iar pe cale ge-nerala prepararele Polenapin, Melcalcin,Vitadon, Meltonin, lapti:~or de rnatca sipropolis tablete.Blefaroconjunctivitele v a u beneficiat devindecari in 78%' din cazuri, 10%- dearneliorari si numai 30/0 nu au raspuns1a tfa tamen t.Cataracta si glaucornul care reprezinta30% din totalul cazurilor noi au fostin

15


10/28

evolutie in 700/9 din cazun, iar in 300/0au ramas fara efect.In maladiile de fund de ochi, aplicarearratamentului general complex a reusitsa amelioreze funqia conurilor ~i baste-naselor din zona centrala retiniana, cucresterea acuitatii vizuale.o metoda originala a dr, M. Popescude la cabinetul de ofralmologieconsta inaerosolizarea propolisului, la nivelulochiului, care vindeca in scurt timp reac-tiile inflama tori i de pol anterior.Cabinetul de cbirurgie, urologie # gi-necologie condus de dr. St. Roman areca tematica de studiu "Aqiunea propoli-sului, polenului si a mierii in tratamentuladenomului de prostata",In acest cabinet s-au prezentat la con-sultatii 500 bolnavi dintre care majorita-

lea barbati eu aden om de prostata.La acestia s-au inregisrrat 730/0 rezul-tate bune, 16% rezultate satisfacatoare,11 il/t rezultate nule.Preparatele Iolosite sint did'eritele com-binatii de polerrsi propolis, rniere de al-bine si laptisor de rnatca ca : Mipropolsupozitoare, Polenapin si Vitadon tablete,rniere propolizara 2%, drageuri cu lapti-sor de matca.Cabinetul de dermatologie condus dedr. D. Muresan are ca ternatica "Cen::etariprivind rnecanismul fizio-patologic si tra-rarnentul reactiilor imunologice, provo-

cate prin in tepa turi de albine", tema ticacare se realizeaza in colaborare cu clinicaDerrnato-venerologica si Spi talul Berceni.S-au efectuat 675 consultatii pe pro-bleme de dermatologie din care 17 urri-carii, 60 eczeme, 15. dermite de contact,107 micoze cutanate, 165 seboree si acnee,7 turnori maligne, 26 ulcere de gamba,}9 psoriazis, 19 viroze cutanate de dife-rite tipuri si altele.Preponderente sint sindromul sebore.c,afectiunile alergice si cele rnicotice. S-auaplicat tratamente cu Derrnapin, Tenapin,unguent cu propolis-Floral, remarcindu-seefectele pozitive ale propolisului.Rezultate bune s-au ~nregistrat folosindpropolisul in Candida albicaos (propolissi Propostamin).Tn ulcerele cronice de garnba s-au ob-tinut rezultate bune cu pomada propolis16

10010 ; in special beneficiaza de acest tra-tarnent ulceratiile vechi, profunde, tone.T ratamentele generale cu polen, mierepropolizata, laptisor de matca, Energin,Energin L, nu au dat rezulrate deosebiteIn derrnatoze de tip alergic.Intoleranta la propolis se observa Ioarterar si mai ales numai la bolnavii carea~ Jolosit propolisul local si in mod em-

pmc,Cabinetul de reumatologie condus dedr. Eduard Serbaoare ca tematica "Cer-cetari asupra utilizarii veninului de al-bine In tratamentul de recuperate a spon-dilozei lombare algice".La acest cabinet au fost consultati peste9:)0 bolna vi suferinzi de diferite afec-tiuni reumatice.S-au folosit produse cu venin de albine,A pireven unguen t si Apireven liniment.Bolnavii au mai beneficiat si de un tra-tarnent de tonifierea organismului cuprodoseapicole.

Cabinetul de stomatologie. Dr. Tr. Gi-doiu a consultat si tratat peste 1 000 ca-zuri cu diferite afectiuni stomatologice,Iolosind in special preparatele Para don-tovit, Propostarnin si Spray cu propolis,s-au obtinut rezultate bune in micozelebucale ~i linguale : de asernenea, In osteitealveolare, plagi diverse ale cavitatii bu-cale, forme speciJice de paradontoze.Tematica de studiu a sectorului de 6tO-

rnatologie este urmatoarea : -- Cercetari clinicesi de [aborator pri-

vind folosirea propolisului si tratarnen-tul micozelor bucale ;- Heterotransplantul osos potentat

biologic in tratarnentul paradontopatiilorm ar:ginale cron ice ".In colaborare en Spiralul Fundeni, Cli-nica de chirurgie maxilo-Iacia'a Bucuresti~j Clinica de terapie buco-den tara si pa-radonrologie a Facultatii Je stomatologicBucuresti sint in curs de elaborate a trans-plantului OS05 potentarcu propolis si deasemenea sint in curs lucrari experirnen-tale pentru testarea unor preparate apire-rapice, in arsuri, in hiperastenie si hiper-sensibiliratea dentara s i in leziuni produsede- radiatiile ionizente.


11/28

In cadrul aceluiasi cabinet de stoma to-logie, dr. N. Lucaa consultat si tratat476 cazuri urrnarind actiunea preparatu-lui Gingiprop realizat ca si celelalte pro-duse ale sectorului de apiterapie.De asemenea este in studiu preparatulPropo-col pe baza de propolis ~i colagen,recomandat de a fi Iolosit dupa extrac-tiile dentare si care introdus in alveoladeterrnina vindecari mai rapide, inlocuindcu succes produsele de import Jecaspon,Aspernil, etc.Propo-col are totodata 0 actiune anti-hemoragica rapida si 0 actiune iantiinfla-

rnatorie. Cu acest preparat s-au obtinutrezultate bune si foarte bune in peste80% din cazuri.Cu prepararul Prcpo-col s-au n L c u t inprealabil lucrari experimentale pe animale,in colaborare cu Facultatea de medicina

veterinara, pe loturi comparative tratatecuacest produs apiterapic, fata de un lottratat cu produsele uzuale si fata de unalt lot manor netra ta t.La baza tuturor experimentaril-or"':cli-nice enumerate mai sus au stat preocupa-rile deosebite ale cercetarii stiintifice inve derea folosirii produselor stupului pen-tru sanatatea oamenilor, pe care le des-

fal~oara grupa de Iarmacisti si biochirnisticondusa de farm. Elena Palos, in cadrulInstitutului de cercetari ~i productie pen-tru apicultura.Raaionea care a stat la baza acestei ac-tivitati a fest pe de '0 .parte aceeacaevitind ernpirismul si rutina, toate aspec-tele cunoasterii si utilizarii pen tru sana-tate a produselor apicole sa fie asezate pehaze riguros stiintifice, iar pe de alta:parte de a largi si diversifica productia

apicola, aqiune care nu poa'te avea decitdeere pozitive asupra rentabilitatii stu-pilor.Importanta acestei problerne a. facut oa

preocuparile privind valorificarea cu efi-cienta .sporita a prcduselor stupului sa fieiIlScrisa ca un obiectiv de cercetare laConsilie! National pentru ~tiinta si Teh-no!ogie pe perioada 1981-1985, unitateexecutanra fiind Lnstitutul xle cercetari ~iprodectie pentru apicultura.

Scopul acestei cercetari care este ob-tinerea de medicamente apiterapice siIortifianre pe baza de prod use apicolenaturale rnenite sa contribuie la pastrareabunei stari de sanatate 'a oamenilor daunoblete intregii preocupari prin efectelesociale urrnari teoColectivul de specialisti studiaza pro-prietatile pe care Ie au produsele apicole,stabilirea metodelor destandardizare ~iobtinerea de extracte si preparate care s aasigure cerintele Iarmacologice privindconstanta parametrilor si reproductibili-tatea acestora, precum si pentru elabora-rea de formule galenice care s a com ple-teze si sa mareasca actiunea terapeutica a..produselor apicole.Cele peste 50 de sortimente de prepa-

rate apiterapeutice care au fost realizatepentru toate disciplinele medicale ce [unc-tioneaza in cadrul Sectorului medical deapiterapie, au fost puse la dispozitia pa-cientilor prin punctul Farrnaceutic ce func-Ii oneaza in cadrul acestui sector.Acrivitatea cabinetului de apicosmeto-logie se desfasoara cu foarte bune rezul-tate.Aici, pe linga unele tratamente care se

fac .pentru mentinerea sanatatii si frumu-setii tenului, se aplica tratamente cu re-zulta te bune in aoneea juvenila.Rezultatele obtinute decosmeticienele

Mariana Dumitrescu si Constanta Pfeif-fer sin t remarcabile si solici tarea acestuicabinet intrece uneori posibilitatile decuprindere ale personalului de specia'irate.In anul 1981 s-au realizat la acest ca-

binet un nurnar de 3500 tratarnente cuprcduse apicole si cosrnetice pe baza deproduse apicole.Un 1'01 important inactivitatea sectoru-lui de apiterapie l-a avut in anul 1981Iisierul medical, acesta cuprinzlnd Fiselebolnavilor tratati, fise ce reprezinta 0mare valoare documentara stiintifica sista tistica.Afirrnarea pe plan medical a sectorului

de apiterapie, conturarea lui ca cactivi-tate ~tiintifica rnedicala a dus la prirni-rea aprobarii din partea Uniunii Societa-

17


12/28

COMITETUL EXECUTIV ALASOCIATIEI CREScATORILORDE ALBINE DIN R.S.ROMANIA

Pre,edlnte :Prot. dr. mg. v. HARNA.JVicepre,edinti :Dr. ing. STELIAN DINESCCIng. NICOLAE FOTIDr. irig. ALHINEL HAR:-1A.TProf. dr. EUGEN MCRE:;;A:-IProf. COSTACHE PAIUSecretar :rnz. EUGEN MARZAMcmbri:\'ASILE CANTEACONSTANTIN FL'IORION GRAMAALEXANDRU MARCO\'ICIIn g , AUREL MALAIUIULlU ORDOGrng. :;;TEFAN SAVt.'LESCUConf. dr. ing. L1A CARMENSPATARUIrrg. TRAIAN \'OLCINSCHI

COLEGIUL REDACTIONALPre,edtnte :Irig. NICOLAE FOT!Membrl:lng. CIOLCA 10:-1. d r. irig , CIRNUlOAN. dr. mg. HAR:-1AJ ~Ldl-NEL. ILIE:;;IU NICOLAE, ing.IONESCU TRAIA:'


13/28

tilor de Stiinte medicale de 'Infiintare a-unui cere alanedicilor si Iarmacistilor pecare-i preocupa problemele de apiterapie.Pina In prezen t In cadrul acesruia au

fest organizate doua sedinte de referatece au atras un larg auditoriu, rezultateleprezentate bucuriridu-se de aprecieri una-nirne, iar dezbaterile pUJ.1tateau scos inevidenta efectele curative si apiterapiceale prcduselor apicole, A fost reliefatainsa necesitatea ca tratarnentele sa' fieprescrise nurnai de medici specializati ~isa fie efectuate nurnai sub controlul me-dical.In activitatea generals a seotorului de

apiterapie al Institutului de cercetari siproductie pentru apioultura s-a urrnaritsi realizat in mod constant caloborareacu diverse clinici, institute medicale silaboratcare de- specialitate In scopul tes-tarii si experimen tarii unor produse api-terapice sau realizarii 1n comun a


14/28

special impotriva gripeisezonie're, pre-vine tulburiirile metabolice interne genera-toare in diferite afectiuni, .La ernul bolnav este indicat in astenie,convalescenta, surmena i . : epuizare psihica,astenia batiinului, '~stenie nevrotica, rie-

urastenie, anorexie, slab ire, hipotrofie,stari carentiale diverse: rahitism, intir-zierea cresterii, dentitie defioitara : terendeficient constitutional, senescenta. Estefolosit in afectiuni digestive cum ar fi:constipatia cronica ; diferite colite, colonriritabil, diaree cronica, infectii in testinalecronice, hepatita cronica siciroza hepati-ca, in special in cele de etiologie etilicasau postvirale ; afectiuni cardiovasculare :arterioscleroza, hipertensiune arteriala,Fragilitate vasculara si capilara : anernii ;afectiuni genito-urinare : colibaciloza uri-nara, adenom de prostata, prostatitacronica, impotenta, astenie sexuala : afec-ctiuni neuropsihice : neuras ten ie, star,i de-presive reactionare, insomnii rebele la tra-tament, tulburari de memorie reactionare,insomnii rebele la tratarnent, tulburari dememorie; afectiuni ' osteoarticulareartroza, reumatism cronic , afectioni der-matologice : fragilitate cutanata, maladiiale pielii, caderea parului ; afectiuni oftal-mologice : oboseala vizuala, tulburari alevederii crepusculare ; afeotiuni metaboliceslabire si de nutritie, diabet zaharat.Polenul se Foloseste in stare naturalasau pulverizat si apoi tabletat sau in a-mestec cu rniere si alte produse apicole.Pastura se Folosesre fie cu fagure cu 'tot,fie scoasa din fagure, fiind indicata inspecial incazurile in care este necesaraa actiune inai puternica.

Polenul este folosit ~1l1 doza de 30 gpe zi, adica aproxirnativ 6 lingurite, ina-intesau dupa rnasa ,in Functie de, afectiu-nea respectiva, in cura de atac de una-trei luni, ,in Iunctie de cazsi apoiin dozede intretinere de 15-20 ,g pe zi. La co-pil sintindieate doze de 5-10 g. ,intre3 si 5 ani $i 10-15 r g intre 6 $i 12 ani.Pastura se Ioloseste Tn doze de apro-

ximativ 15 g pe zi in cum de 3-6 Iuniin Functie de gravitatea $icronicitateaafectiunii tratate.

Polenul poate fi Folosir ir r cure izolatesau regulate de 2-3 ori pe an a cite una-doua luni, In hepatita cronica si cirozahepatica tratamentul poate ,fi de p.inala'unuo. , . , - doi ani: ' ,In general 'se folose~tepolenul poli-

flor. Dar exista $i'sorturi de polen cuindicatii specifice : polenul de ,salcim-calmant, de castan dulce - Iavorizeazacirculatia renala si arteriala, deconges-tioneaza ficatul si prostata, de castan de-corativ - Fortifica reteaua capilara apielii si actioneaza in tulburarile circula-torii venoase, de papadie - diuretic, laxa-tiv, de mar - tonifiant general, de mur -antidiareic, de sal vie - reechilibrant alfunqiilor digestive intestinale, regia tor alciclului menstrual, de tei - sedativ si cal-mant.o indicatie aparte 0 are tratamentulcu polen in denurritia proteid '$i 'sin-dromul de malabsorbtie si rnalnutritie.Polenul segase$te si in diferite produse

cum ar ,fi : ENERG IN - MIERE,PO-LEN. ENERGIN L. - miere, polen, lap-tisor de marca, POLENOLECITIN-polen, lecitina, miere, LECIPOL - po-len, lecitina, zaharina, POLENOVITALtabletecu polen si laptisor de matca, Pas-tura se gase$te in Iagure sau in produsulVIT AS - pastura, miere, Iaptisor dematca.Prin prezenta, varietatea si valoarea

cornponentelor sale, polenul este reco-mandat a fi consurnat atit preventiv citsi cura tiv ,in scopul ricLidrii starii de sa-natate a omului.

,19


15/28

Cu aproape trei deoenii in urma, etno-logul Irancez Vellard a descoperit in rnun-iii Co rdilieri (Paraguay) un trib necu-noscut pina atunci, guayaci, care avea caindeletnicire de baza culesu] mierii de laalbinele salbatice, ceea ce a dus [a emite-rea ipotezei despre oa~a numitaexis-renta a unei "civilizatii ,a rnierii" 8.Acei albinari din cornuna primitiva, de-sigur pretirnpurii, sin! prirnii care au ma-terializat intr-un 'fapt de arrta,de rarafrumusete,problematica albina-orn 9. Gr.o-tele paleolitice, adaposrurile de sub stinciale ornului primitiv au conservat ca in-tr-un veritabil muzeu de ana, pictori, de-sene, gravuri reprezentind animale -adevarate comori artisrice -, inrrate aziin circuitul cultural mondial. Printre pic-turi le rupestre de p:: coasta rasariteana aSpaniei exista una, realizata in rosu sicare infati~eaza doi culegatori de miere,aceasra la pestera Arana (provincia Va-lencia), releveu executat la scara 1 : 5 decatre cunoscutul specialist' spaniol dr.E. Hernandez-Pacheco 10. 0. Cazacu neinforrneaza ca si la noi Studiul de film"Alexandru Sahia" a realizat un film do-cumentar (1967) intitulat ,,0 vinatoareobisnuita", in care eroii sint albinariinostri din Muntii Apuseni. 11.Este stiut ca proverbele, pe parcursul

mileniilor, s-au revarsat in masa vie avocabularului, au patruns spontan oincadin primele scrieri ale ornenirii, ceea cepoate constitui, in multe situatii, 0 mar-tune revelatoare asupra ra'Spiudirli lor

MIEREA-ELIXIR AL VIETII OMULUIP. A. MIHAILESCU

In diferite culturi - stravechi cit ~imai noi -, ..mierea albinei a Iost elogiata,cintata in versuri de poeti, asernatatorunui alt aliment nutritiv, laptele. Nu vomarninti aici, decit in treacat - problema-tica fiind destul de complexa -, des-pre rolul ce totdeauna l-a jucat mierea iny~~ta ornenirii pe parcursul multor mile-nu.Mierea,ca si laptele pnvite intr-ostructura a imaginarului 1 au constituit"darurile" preferate ale zeitei-marnasupranumita de brahmani madhukasa, su-pranumita "zeita cu biciusca de miere" 2.

Aceasta asociere nu trebuie deloc sa nesurprinda pentru ca in civilizatiile de cu-legatori, mierea nu este decir analogulnatural al celui mai natural aliment caree laptele, incepind cu eel matern. Prinurrnare, daca laptele este esenta insa~i aintimitatii materne, mierea din sinul [lorii,a albinei e deopotriva, cum se arata inUpaniada 3. lntr-un cuvint, laptele simierea constituie "dulceata'(, deliciile inti-mitatii regasite. Soma san haoma - emo bautura brahrnana considerata sacra i->,derivata din miere ca urrnare a fermen-rarili 4; mierea este tainic ascunsa ~i tot-\ldata "elix,ir" al tineretii vesnice 5. Denumit ksschira cit si dughdha in sans-crita, gala ill elina, lac in latina etc., lap-tele animalelor domestice a fost folosit deem din timpuri imernorabile 6.Asta 11 determina pe Ovidiu, in "Meta.-

morfoze" sa arate da inceput omul sehranea cu lapte, nectar (sublinierea neapartine) si plante 7.20


16/28

inca din timpuri irnemoriale. Homer nu-mea proverbele cuvinte.Inaripate, de in~e-lepciune .populara,de duh, La noi rom a-nii, Timotei Cipariu, erudirul reprezen-tant al scolii latiniste a vevidentiet im-portanta proverbelor 12. Fe urma i-au ur-mat altii : "Experienta este mama pro-verbului" spuneapoetul G. Cosbuc, Din-tre multele proverbe rornanesei eu aluziela albina, amirrtim dear citeva :"Albina cea buna nuse pune pe o flea-re vestejita"."Albina de viespe, cit cerul de pamint"."Albina te duce la rniere si musea lascirna" 13 etc.Tot asa este captivant de mentionar

faptul c a modul de comportarnent al ce-lor rnai multe animale, functie de faetoriimeteorologici, nu reprezinta alrceva de-cit evidentierea reflexelor conditionate aleregnului. Fiind~nposesia unor o-\,"


17/28

nifesta mereu) si stabile (adica intotdeauna _ace-Ieasi) ale albinei rnelifere (Apis mellifica).Ceara top ita a fast alterata fizic prin expunereintr-un cimp electric inalt (10-15 kw /cm2). Probelede ceara au fast puse intre placi de alarna (20 si22 mm) ca anod si discuri de metal drept catod.Dupii expunere in cimpul electric timp de 30, 60~i 120 minute, la 60-130C, probele au fast r a -cite pina au ajuns la temperatura camerei.Aceste placi de ceara (pljici electroli tice) au fastFolosite ca sursa a unui nou cimp electric deintensitate variabila. Dupa acest tratarnent, acesteplaci de ceara au fast introduse in stupi experi-mental] unde noi am urrnarit si inregistrar dife-rite comportamente care sint dovezi ale unuianumit efect al cimpului electric generat de fa-gurii artificiali alrerati fizic, din stupi.In lucrare sint prezentate 'analize detailate alerezultatelor obtinute si discutii asupra corelatiilorexistente inrre ele.

Contributie la cercetarile asupra castanului dulce(Castanea sativa Mil.) ca sursji melifera pentrualbineP. SL]AHOV - JUGOSLAVIA

Castanul dulce (culrivat) [Castanea satlua Mil.)este un arbore fructifer din unele regiuni ale Iu-goslaviei care merita toata atentia din partea api-cultorilor. In afara de fructul sau gustos folositIn diferire forme ca aliment, el produce nectar-si polen -din abundenta pentru albine, in perioadade inflorire. Caracteristicile sale 11 recornanda sipentru Folosirea lemnului. De aceea, culturile decastan se intind pe mai mult de 100000 ha Inmulte regiuni ale Iugoslaviei, existind tendintade a rnari aceasta suprafa~a' prin noi plantatiimai ales in Macedonia.Din punctul de vedere al apicultorului, casta-nul cultivat s-a dovedit a fi a sursa sigura pentrualbine - atit de nectar cit ~i de polen. EI in-floreste la sfirsitul lui iunie ~i in luna iulie, pe-rioada de inflorire durind chiar ~i mai mult de{i) luna.Productia medie de miere obtinuta de la cast anvariaza intre 10 si 17 kg, si in mod exceptionalpoare fi de 25 kg, iar cantitatea de polen atinge10 kgJstup; dad se recolteaza a cantitate de1C kg Inca mai ramin in stup rezerve suficientede polen,De obicei, de la castan se obtine a miere mono-flora; aceasta miere a fast si este Foarte apreciatape piata interna datorita substantelor chimice pecare le contine, ale carer caracteristici terapeuticeau fast verificate,Compozitia chimica a mierii de cast an in re-giunea Macedonia este In medie urrnato area : 18-i90/0 apa, 81-82% substanta uscata, zaharuri to-{ale 70,20-71,200/0, zaharuri inver tire 65,80-70,200/0,fructoza 35-44,68%, glucoza 25,22-30,80%, SJb-stante nezaharoase 9,30-11,500/0, acizi 0,12-0,170/0~i cenusa 0,25-0,42%.

Corelaria intre starea dielectrica a cerii ~i COlU-portamentul albinei melifere (Apis mellifica)

D. POPESKOVIC, S. PANTIC-JUGOSLAVIAEfectele starii dielectrice provccata artificial inceara asupra cornportamentului '~i homeostazieibiologice a comunitatii de albine nu a facut incaobiectul unor cercetari stiintifice. In acest raportsint prezentate rezultatele prelirninare cu privire

la efectele fagurilor arrificiali alter ati din punctde vedere fizic (ceara fiind placa electrolitica)asupra uonr cornportamente constante (care se ma-

Propolisul ~i substantele sale activeM. DIMITRI]EVIC, Miroslava LOLIN,B. TRBIC, V. ANDRE]EVIC, TatjanaPAN]EVIC - JUGOSLAVIA

Prin analiza de masa, in infrarosu, in ultra-violet si a spectrelor de rezonanta nucleara mag-nerica s-a obtinut structura produsului activ izo-lat din propolis.Prin condensarea terrnica a floroglucinei si a

benzoilacetatului s-a obtinut 5,7-dihidroxi- flavoncare prin metilare partials a trecut In 5-hidroxi--7-metoxi flavona,Cornparind ' produsele sintetice si naturale s-a

stabilit identitatea lor, fapt prin care s-a confir-mat structura presupusa anterior.

Situaria apiterapiei in S.U.A.CH. MRAZ - S.U.A.

In ultimii 100 de ani, cercetarile in vapirera-pie in S.U.A. au ram as in urma celor efectuarein Europa. Intre anii 1920-1940, s-au efectuatcercetari privind utilizarea veninului de albineprin utilizarea cu precadere a injectiilor cu acehipodermice si nu a intepaturilor directe, Un mareanimator in directia utilizarii veninului de albinea fast dr. B. F. BECK din New York. Au mai

27


18/28

lucrac In acest domeniu R. L. CAREY din Cali-fornia si P. H. O'CONNELL din Connecticut.Un mare progres s-a inregistrat In ultimii anila "Arthritis Foundation" si "Walter Reed ArmyInstitute for Research" In domeniul utilizarii ve-ninului de albine. Veninul de albine stimuleazasisternul imunologic prin ridicarea nivelului deinterferoni In organism.In ultirnul timp s-a organizat "North American

Apitherapy Sociery" cu rolul de a promo va cer-cetarea In domeniul terapiei cu venin de albine~i 01 alte produse apicole.Urilizarea veninului de albine In medicina cis-

riga tot mai rnult teren In America, ca urrnarea rezultatelor cercetarilor multor medici pasionati.

Inhibine ~i acriune bacteriostatidi a pastur~i

]. H. DUSTMANN, E. GUNSTR. F. GERMANI APrincipalul component al substantelor cu ac-

tiune antibacteriana din miere - asa nurniteleinhibine - se Forrneazji prin activitatea unei en-zime, glucozoxidaza (GOD), care provine dinglandele faringiene ale lucratoarelor : In solutiidiluate de rniere activitatea GOD produce 0 aglo-merare de peroxid de hidrogen (H202), care larindul ei declanseaza 0 puternica actiune anti-bacteriana a mierii.Se stie c a odata cu formarea ghemotoacelor ~i

a depozitarii polenului In celulele fagurilor acestaesre mai rnulr sau mai putin umezit, fie cu conri-nutul gusei, fie cu secretia glandelor. Deci s-arputea c a polenul din cosulete, respectiv eel depusIn faguri sa aiba si el 0 actiune antibacteriana,care se bazeaza pe principiul GOD mai sus schi-tat, Pentru explicarea acestei problerne am exa-rninar cornparativ ghemuletele de polen si ameste-cul de polen ~i' continut de gu~a depus In faguresi care se nurneste si "pastura".Rezultatele analizelor ncastre au fost urrnatoa-

re1e: comparindu-se ghernuletul de polen si pas-tura este surprinzator c a In cadrul testului bac-teriologic in tuburi (cxtracte In tampon fosfatdializate, sterilizate prin filtrare in dilutie inserie) ghernuletul de polen are numai 0 actiuneinhibitorie foarte redusa asupra cresterii lui Sta-phyolococcus aureus si Bacillus alvei. Paralel s-aputut dovecli si 0 activitate GOD scazuta. Inschimb pasrura, care detine in mod cert valoriGOD mari, avea 0 actiune inhibitorie marcanta,Acest lucru este valabil si pentru extrasele dinglandele Faringiene de lucratoare.28

Clod activitatea GOD era mare, exista ~i 0actiune bacteriostatica puternica, care depasea mie-rea, deci exista un efecr bacteriostatic.Invers, cind activitatea GOD este scazuta scade~i efectul de inhibitie,Pastur a s-a dovedit a fi un produs substantialimbogatit de catre albine, un fenornen, care nua fost luat in searna de literatura de specialitate.Cercetind importanta acestei urneziri si deci aadaugirii de GOD, reiese c a pastura este prote-

jata fai1i de descompunerea microbians si c a ea arputea 'proteja larvele de albine mai virstnice faiade infeqii bacteriene, ele fiind hranire cu pas-tura. De aceea, s-a planuit sa se includa In cer-cerari si alii germeni patogeni pentru albine, caBacillus larvae, Streptococcus pluton.Activitatea apei din miere. Determinarea ,iimportanta ei practica

]. RENACEK - ELVETIAActivitatea apei aw joaca un rol important

In procesul prepararii si mai ales al depozitariiproduselor alirnenrare. Perrnite aprecierea stadiu-lui apei (libera sau legata) spre deosebire de con-tinurul global de apa in produs. Va loa rea a w sepoate exprima ca 0 relatie a presiunii vaporilorde apa asupra produsului irnpari ita la presiuneavaporilor de apa pura la temperatura identica.Necesitatea cunoasterii continutului de apa li-

bera si legata In pordusele alimentare a condusla 0 rapida dezvo.tare a tehnicii de masurare asa. Printre metodele de masurare directa, cum arfi metodele terrnodinamice, hidrodinamice si spec-troscopice si cele indirecte hazate pe principiulconductornetric, In special ultirnele sint satisfaca-toare datorita simplitatii lor, rapiditatii si costu-lui, precurn si a preciziei determinarii.Aparatul marca Novasina bazat pe principiul

conductometric de masurare a umiditatii relativea aerului conform lui Mosel-Kujak face posibiladeterminarea lui a., In miere In zona 0,50-0,95en 0 precizie de 0,01 intr-un timp minim de 0ora ~1 jumatate necesara pentru a aringe echili-brul si 0 deterrninare cu titlu de orientare In15 minute.Valoarea activitatii apei in contextul tempera-

turii si pH-ului constituie un criteriu importantpentru stabilirea mierii din punct de vedere micro-biologic, biochimic, chirnic, organoleptic si al cu-lorii.Izotermele apei din miere (relatia intre a w ~i

continutul de apii) se folosesc cu succes pentrucontrolul tratarii mierii din punct de vedere a1concentratiei, deshidratarii si amestecarii.


19/28

1n ajutorul a_picultorului incepatorLUCRARI DE SEZON-

Aprilie - luna in care primavara reintrii indrepturile sale firesti in toate zonele din pra-stimuleaza ~i favorizeaza dezvoltarea in salturi:a tururor familiilor de albine norrnale si In modcu totul deosebit a celor puternice, Noua stare se-explica prin Faptul c a albinele gasesc In naturasi aduc aproape zilnic In stupi cantitati tot mai.apreciabile de polen si nectar, iar temperatura-crescind corrtinuu, .puietul se extinde de la 0 zila alta, Fapt dovedit si prin aceea c a rnatcile va-.loroase ajung sa depuna In 24 ore cite aproxima--tiv 1 500 oua.Ca urrnare ,se inlocuiesc treptat albinele de

Jiarna, uzate fiziologic cu albine tinere, Totodatadeasupra elipselor de puiet si indeosebi In faguriice se gasesc de 0 parte si alta a celor cu puier-de toate virstele se acumuleaza primele rezervede pastura si miere proaspata,Pentru a stimula familiile de albine sa creases

mult puiet si sa se dezvolte rapid, se impune eaorice crescator de albine sa-~i reia activitatea In-srnpina ~i sa execute Jara inrirziere 0 serie delucriiri fara de care albinele nu se vor putea dez-volta corespunzator pentru a putea valorifica in-conditii optime culesurile de productie care se.apropie.

LUCRARI fNSTUPINA.. Efectuarea .reviziei generale' si arnanuntite deprirnjivarji a Fiecarei familii de albine (dacaaceasra lucrare fundamentala nu a fost facuta la-sfirsitul lunii martie),.prilej de cunoastere in pro-f'unzime a comportamentului sau individualitatii.acesteia, de indreptare a sdirilor anormale, de ana--liza a insusirilor matcii, de completare a rezervelor-de hrana la 6-8 kg -pentru fiecare farnilie, de re-nuntare la familiile slabe prin unificari, de intarirea familiilor de putere mijloeie cu puiet capacit-ridicat din cuiburile familiilor puternice cu dez-voltare timpurie i s . a v ; Tr ansvazarea familiilor de albine In stupi curji-ta Ii si dezinfecta Ii ; Inrensificarea cresterii de puiet prin largirea laltimp .a cuiburilor .cu .faguoi noi si regulat cladiiiin sezonul apicol precedent Isi apoi cu faguri ar-tificiali, mai ales pe durata infloririi pornilor ro--ditori ; -.. Stimularea familiilor de albine de a produceceara si cladi faguri prin largirea cuiburilor cufaguri artificiali si apoi prin folosirea ramelorcladiroare de ceara ;

Instalarea colectoarelor pentru prirnele pro.luctiide polen recoltat de albine; - Reformarea fagurilor necorespunzatori : Deblocarea cuiburilor de la familiile care auadunat prea mult polen ; Preintimpinarea si - in ultima instanjacombaterea Furtisagului intre albine; Organizarea si eventual efectuarea transporturi-lor de stupi cu albine pentru polenizarea livezi-lor cu pomi roditori si a altor culturi,LUCRARI iN ATELIERUL STUPINEI- tratarea fagurilor de la rezerva stupinei con-tra gaselniiei cu preparatul Galezol produs deInstiturul de cercetari si productie pentru apicul-

turii din cadrul A.C.A. ;- extragerea si conditionarea cerii din Faguriireforrnati.

CiTEVA SFATURI DEOSEBITDE UTILETRANSV AZAREA FAMILIILOR DE ALBINEiN STU PI CURA T ATI $ " 1 DEZINFECT ATIMutarea familiilor de albine In stupi curatatisi dezinfectati la inceputul primavcrii reprezinra,fara indoiala, una din principalele reguli de igie-nizare a cuiburilor, pentru apararea sanataiii popu-latiilor de albine. Cu acest prilej cuiburile sesrrimtoreaza (se reduc) cu ajutorul diafragrnelor

la numarul de faguri compact ocupati dealbinesi se izoleaza terrnic de spatiile neocupate dealbine din stupi cu ajutorul diafragmelor si asaltelutelor confectionate de crescatorii de albineinsa~i din materiale izol atoare (in fruntea caror ase situeaza paiele de griu, orz, ovaz, secara, or-zoiaca),in itmpul transvazarii se analizeaza amiinuntit

starea si sanatatea familiilor, insusirile valoroasesau mai putin valoroase ale matcii, pentru a seputea stabili si eventual programa interventiileutile in viitorul apropiat, incepind - se intelege- cu inlocuirea matcii,Se descopera la aceasta revizie amanuntita fa-milii care au suferit pierderi exagerate de albinepe tirnpul iernii, or fane etc Pentru - c a asemenea material biologic complies

considerabil activitatea In -stupina a crescatoruluide albine si reprezinta un balast In balanta eco-nomica a stupinelor se procedeaza la unificareaa cite doua, trei si chiar mai muIte familii slabe.Astfel ele se pot dezvolta corespunzator si parti-cipa la valorificarea econornica a culesurilor deproductie tirnpurii, precum si la refacerea efective-lor micsorate prin formarea de familii neil viabilela timpul potrivit,

31


20/28

LARGIREA CUlBURILOR FAMILIILOR DEALBINE DUPA TRANSVAZAREAiN STUPICUR ATATI ~I DEZINFECT ATI.La scurr timp dupa transvazare si strjmtor ar ea

cuiburi.or (de obieei la incepurul lunii aprilie) seconstata 0 aglorner atie de albine in cuibul mic-sorat, Se impune arunci largirea cuiburilor, faptcare se justifica prin crearea in primul rind denoi spatii pentru favorizarea activitatii de ouat amarcilor ~i cresterea puietului, cit si pentru depo-zitarea nectarului si polenului. La familiile intre-tinute In stupi iorizonrali, in cei de tip vertical cuun singur corp, largirea - cuiburilor se impuneat unci cind puietul ocupa toti fagurii din cuib,in afara de cei margina~i cu provizii. Prezentaoualor, a larvelor sau a puietului , capacit pe fe-tele interioare ale Faguri.or rnarginasi insearnna c as-a intirziat lucrarea.La familiile de albine normale ~i puternice din

stupii multietajati, largirea cuibului se realizeazamai usor, prin inversarea corpurilor, conform teh-nologiei referitoare la adapostirea si inrretinereafamiliilor de albine in acesti stupi.Fagurii destinati largirii cuiburilor se introduc

intre ultimul fagure cu puiet ~i ce! marginas. Eitrebuie sa fie cladiri regulat in sezonul apicolprecedent, cu celule de albine lucratoare in careau fost crescute citeva generatii de puiet,' pulve-rizari bine cu apa indulcita si tinuti citeva ore lntr-oincapere Inealzita. Este Io arre indicat ca acestifaguri sa aiba portiuni cu miere care se desca-pacesc si se urnezesc inainte de a se introducein stu p i.

STIMULAREA PRODUCTIEI DE CEARA ~ICLADIRII DE FAG URI NO!Oricare familie de albine normal a produce ceara

si cladeste un mare numar de faguri odata euivirea conditiilor care stirnuleaza si favorizeazamanifest area acestei insusiri ereditare. eel maisirnplu ~i eficienr procedeu pentru valorificareapotentialului firesc al familiilor de albine adapos-tite si intretinure In stupi sisternatici de a pro-duce ceara si cladi faguri noi, constii din intro-ducerea In cuib, in spatiile libere create de cres-catorul respectiv a unui numar de r arne cu faguriarrificiali pentru a fi cladi~i sau a unui nurnar derarne claditoare de ceara in care albinele potciJiai faguri naturali, la timpul potrivit.Cind trebuie Inceputa aceasta lucrare?Aparitia culesului de polen si nectar ~i anumeatunci cind albinele incep sa albeasca partea de

32'

sus; a fagurilor din cuibul srrirntorat - repre-zinta sernnalul in urrna caruia crescatorul de al-b.ne trebuie sa treaca la crearea spatiilor libereIn cuib pentru valorificarea intcgraia a insusiriieredirare a aibinelor mentionate mai sus, de astimula ~i Favoriza intensiJicarea cresterii de puier.Mornentul corespunde CU perioada in care inflo-resc pomii roditori, cind familiile gasesc ~i adunamuir polen ~i nectar din florile acestora, Farniliilese gasesc in plina dezvoltare, iar temperatura dintimpul zilelor si mai ales din timpul noptilorperrnite largirea cuiburilor prin introducerea defaguri artificial]. La Inceput se introduce in cui-bul unei familii intretinuta in stup vertical cu unsingur corp sau orizontal un singur fagure ? ianume intre ultimul fagure cu puiet si eel mar-gina~ intr-o parte a cuibului. Apoi in ambele parliale cuibului. Pot fi claditi complet sau incornpletIn acest mod de fiecare famiIie normals citeaproximativ 3-6 faguri artificiali, La familiileintretinute in stupi mulrietajati lucrarea se exe-cuta prin introducerea unui corp cu faguri cla-diti si artificiali intre corpurile In care a iernat(Insa aceasta numai la familiile puternice), con-form - rehnologiei aferente. La Familiile mai slabelucrarea se executa la fel ca In cazul familii;orintretinute In stupi orizontali.INTARIREA FAMILIILOR DE ALBINECARE INTIRZlE SA SE DEZVOL TE CORES-PUNZATORSe acorda toatii atentia Imaririi familiilor care

intlrzie in dezvoltarea prin introducerea de Faguricu puiet capacit fara albine ridicati din cuiburile- familiilor puternice (cind starea sanirara a lor per-mite acest lucru). Prin fagurii introdusi 1'1 1 0 C l l Ifagurilor cu puier capacit ridicati se creeaza spatiulnecesar pentru cresterea puietului si prevenirea in-trjirii premature a acestora In Frigurile roitului na-tural, iar aceasta In paralel cu Inrarirea celor cupopulatii red use si putin puiet,CiND iNCEPE UN NOU _\ API COL ?Anul apicol nu se suprapune si nici nu trebuie

confundat cu anul calendaristic. Pracric vorbindel In cepe cu un an in urma ~l confundarea luicu cel calendaristic a generat tordeauna confuzii~i daune ireparabile. Acest inceput de nou anapical este marcat si se evidentiazii cu prilejulreviziei amanuntite a cuibului Fiecarei famIii, laincepuru] primaverii, cu lucrarile enumerate rnaiS'lS, cInC! fiecare crescator de /albine constatii, in-terpreteaza ~i apreciaza In primul find valoareamatcii, aut pentru sezonul apicol respectiv, citmai ales pentru sezonul apicol din anul urmiitor,reate acestea - cum s-a ariirat la inceputulsau de-a lungul lunii aprilie. C.A.


21/28

..In fiecare COrnU"a?i In fiecare gospodirie, in cooperative,Intreprinderi, ,coli, sa fie stupi de albine"

NICOLAE CEAU~ESCU(Din cuvtntarea la consfatulrea de- lucru

cu cadrele din seotehnie, 1980)

a...,.." PR A C rlC A TI APIC U L rU RA I .~~1~IIIApicultura este considerata ocupatie de baza cind este practicata I

Iiia profesie, in mod organizat ~i eel ce 0 practica este membru al iI IlAsociatiei Crescatorilor de Albine din R.S. Romania ~i preda anual ~la fondul de stat, pe baza de contract, produse apicole in valoareiii de minimum 15.000 lei! !I II ~I PRACTICIND APICULTURA BENEFICIAlI lI DE NUMEROASE AVANTAJE: ~I I~ Scutire de impozit asupra veniturilor realizate din cresterea aJbineJor. ~~~:. Credite pe termen lung pentru tnffintarea ~i dezvoltarea stupineJor ~.

Avansuri ban~ti pentru productia apicola contractata. I':i

i ! ~ Resurse melifere repartizate gratuit. itl-I:i Mijloace de transport repartizate cu prioritate pentru deplasarea in pastoral. t:l Preluarea produselor apicole direct de la stupina cu plata pe loc. Vetre pentru stu pine in (olosinta gratuitii. I Plata pe baza de contract a acttunil de polenizare cu albinele a culturilor agricole entomofile. ill

.~ Ocrotirea albinelor contra intoxicattilor prin reglementarea foloslrii pesticidellJt. ~I..sistenla tehnicii ~i consultatil juridlce gratuite. ~r; Asigurarea aprovizionarii cu unelte, utilaje, materiale (stupi, Caguri arlifidali. biostimulatori ~ill etc.), material biolog\c (familii de alblne, roiuri, maId selecttonate), medlcamente apicole. II'i Uteratura tehnica de indrumare etc .I e : : ; l : : : e ; : ~ ~:Pt:~ e~a:;s~ :~mttnscrletl.van A soclatlaII C r e s c a to r l lo r d e A lb ln e d in R e p u b l i c a S o c la l ls t l R o m a n ia IL~ ~~~__~_..,.~_~~~~~_a~_.

Apicultura este 0 indeletnicire rentabila, utila, recreativa!

140.536/ Lei 5

'I'ipartt in au-Iierele intreprinderii poltg rafice ,,13 Decembrie 1918'1'axele postale achitate conform aprobarit D.G.P.Tc, nr. 137/3519/1981


22/28

IllI

SA NE RENTABILIZAM IN CONTINUAREACTIVIT ATEA IN APICUL TURA

Z. VOICULESCUIn dezvoltarea ei omenirea a infruntat 0

multime de situatii difioile datorate unorcalarnitati naturale sau pro vocate de ea in-sa~i, pe care in final le-a depasit iar pro-gresul general a xontinuat. Astazi omeni-rea esteconfruntata cu lipsa tot mai acutade energie in reate forrnelc ei de folosire.Datorita acestei situatii peste tot se raereduceri masive in ceea ce priveste mariiconsurnatori de energie, printre care lalac de Frunte ,se situeaza mijloacele detransport auto. Aceasta siiuatie are im-plicatii rnari asupra noastra, a stuparilorcare tot mai greu ~i leu mijloace finan-ciare tot mal mari abia reusirn sa obri-nern aurocamioanele sau tractoarele res-pective.Pentru a evita aceste situatii, dupa pa-rerea mea exista 2 solutii :Prima solutieconsta in cautarea ~ig~sirea din timp a unui loc fie in padure,fie Intr-unul din satele m~rlginaJ~e orasu-lui in care locuim, unde putem practica

o apicultura stationara destul de renta-bila, prin reducerea total a a cheltuielilorcerute de pastoral, In zonele de oimpiedin tara noastra atit p~durile cit si sateleau illntinse suprafete cu plante care of eraculesuri bogate de polen si nectar.Prin renuntarea la pastoral se poatetrece la diversificarea produselor apicole

pentru care avem asigurate toateco;1di-tiile de preluare ~i valorificare In cadrulunitatilor de productie ale AsociatieiCrescatorilor de Alhine. Cu cit vornface acest lucru din vreme cu arit va fimai bine pentru fiecare stupar,AnaliZlind situatia preluarii produselorapicole, in afara de rniere, pina la datade lS.xU981, reiese dar ca in mornen-tul de fataexista nurnai la polen canti-tari suficiente pentru a acoperi cerinteleindusrriei de prelucrare a acestui produs,In rest la toate celelalte produse api-

cole se inregistreaza cantitati care cugreu pot face fata cerintelcr xonsumato-rilor. Sr'int convins c a si la polen situatia

va deveni critica deoarece sint de pearum acte doveditoare ca Iolosirea pole--nului asociatcualtesubstante, in hrauatineretului taurin, porcin ~i aviar, da re-zulrate foarte bune. Daca se va trece laasemenea Folosire atunci vorn avea nevoiede peste 0 suta de tone.Privitor Ia productia de polen, numai33 de Filiale din 41 se preocupa deacestprodus. Dintre acestea Salaju!, Bihorul ~iClujulau obtinut rezultate Ioarre bune,depasind peste 10 tone de polen Iiecare,productia lor reprezennind 70% din to-talul predat Cornbinatului apicol.Sint insa 8 Filiale - Braila, Calara~i,Constanta, Galati, Giurgiu, Mehedinti . siNeamt - care nu se preocupa de recol-tarea acestui produs de ani de zile desiunele din tre ele au conditii foarte bune,Daca pentru CaEl,ra~i ~i Giurgiu puternaccepta cauze obiective fiihd filiale nouinfiintate in primavara lui 1981, pentrurest nu putem accepta nici 0 justificare..Filialele care au predat cantitati man depolen - Salaj, Bihor si Cluj - au pre-dat si propolis, lapti'~Dr de marca si ma-terial biologic, pe cita vreme IilialeleBraila, Constanta, Galati si Giurgiu nuau predat decit cantitati destul de mo-deste de propolis.In ceca ce priveste produsu l propolls ,fata de anul 1980 productia a crescut cu40% f a r a a acoperi im a cerintele secto-rului industrial al uniratilor noastre. Fi-lialele Suceava, Tulcea si Vrancea nu aucolecta t propolis, iar filialele Alba, Bo-tosani, Hunedoara, Iasi, Neamt si Giur-giu au recoltat intre 2-9 kg pe Iiliala.Fmialele Bucuresji, Bihor si Mures austrins fiecare intre 200 si 340 kg propolisproductia lor oreprezentind 400/0 din to-talul mtratlnCombinatuI apicol.Un alt produs important care se poateobtine de la familia de albine e-ste liipti-

sorui de mated, a carui productie a cres-cut scu 400/-013:ta de anul 1980 farasaasigure insacerintele interne ~i de export.1


23/28

Filialele Bucuresti, Prahova, Vaslui siSaJaj se situeaza l,n druntea celor 17 fi-liale care se preocupa- de acest produs,Cantitatile Furnizate de cele 4 filiale re-prezinta 70% din totalul intrat In corn-binat. Restul de 24 Filiale nu manifestainteres pentru acest produs.Pastura reprezinta un alt produs api-col care se recolteaza user Jma nu toti :stuparii ii dau importanta ; numai 11 fi-liale se preocupa de obtinereaacestui pro-dus, in Irunte situindu-se filialele jude-tene Satu Mare, S;Haj~i Mures care toatela un lee asigura peste 70% din caniitatea predata combinatului.!n ceea,ce priveste materialul biologicsitua tia nu se prezinta prea ,stral uci t, desidin toralul de 41 filiale 22 s-au preocu-pat de acesr produs, unele ,insa cu canti-tati destul de reduse,Filialele Timis, Bucuresti si Vaslui s-audetasat din totalul de 22 filiale deoarecenumarul Familiilor predate de acestea re-prezinta 40% din ceea ce 's-a realizatin anul 1981.Teate fi'lialele Asociatiei au manipilarin 1981 ceard fie la schimb fie la achizi-tie, un lee de Frunte ocupind filialeleBucuresti, Dolj, Brasov si Vilcea cuetoate la un loc au predat 20% din tota-lul predat incombinat. Cea mai micacantitate a predat-e Filiala Tulcea, 95:)kg, iar cea mai mare - municipiul Dl1CU-resti 13 800 kg.In ceea ce priveste ueninul de albinesperarn lSa se prcduca jn anul 1982 dacacei interesati ,in industrializarea lui vorpune din tirnp 1a dispozitia apicultoriloraparatele necesare colectarii lui.Din exarninarea situatiei 0 prezentatemai 'sus rezulta c a acolo unde secretariifilialelor Asociatiei se preocupa de FO-blemeleTilialei situatia se prezin ta dacanubinecel putin satisfacator.: Nimic nupoate fi mai convingator deoit exemplulpersonal. Astfel h Salaj, secretarul Flia-lei, Oms Iosif, of era eel rnai bun exern-plu, deoarece,in stupina ~ersonala, 'peIihga miere produce polen, laptisor dematca, propolis si pastura. Atha timp citactivul retribuit pentru indrumarea di-versificarii produqieiapicole cere numaiahara ,sa Iaca acest Iucru fa'ra sa of ere2

exemplul personal, lucrurile vor mergeasa cum merg si astazi, oind destule fi-liale mai au linea posibilitati de a-si am-'bunatati activitatea sub aspect Iinanciar,iar ca diversificare, unele din ele se si-tueaza .la limita neacceptarii in continuarea acestei ,sta,ri de lucruri.Organele din xonducerea filialelor tre-buie sa arate stuparilor veniturile ce se potobtine fadnd stuparit stationar in condi-tiile diversificarii prcductiei in apicultura,cvitind asifel grijile legate de transportulla distante marioLocuri pentru practicarea stupa,rituluistationar 91nt destule ; ,fiecare trebuie sa-lcaute sisa-I obtinaacurn cind acest drepteste legiferat prin actul norrnativ cuprins

in ordinul 71/1980 cu privire la atri-buirea de vetre perrnanente pentru stupine.Re/erindu-ne la cea de-a 2-a solutie,

ea depinde de organele de decizie aleascciatiei noastre care sint obligate sa re-

o zolve urgent problema paletelor pentru10stupi si a monoaxului eu care sa letransporte remorcate de autoturismulpersonal. Astazi Foarte multi stupari aumasini personale dar Foarte putini aupalete si monoaxe pentru transportatstupi. Am vazut de asemenea palete simonoaxuri 1a expozitia din 1969 organi-zata 1a Miinchen cu ocazia celui de-alXXII-.lea Congres International al API-MONDIA. Ori de cite ori am discutatsituatia confecticnarii vacestor palete, si amonoaxurilor respective am primit ras-punsu] ca organele de militie nu le acceptsnefiind omologate si astfel problema aramas nerezolvata de atitia ani.Un pas mare . l I D usurarea rnuncii in

apicultura s-a facut prin inlesnirea pro-curarii sasiurilor pentru construirea pavi-Iioanelor mobile care totusi folosesc mij-loace de transport. Daca vom construi p,a-lete ~i monoaxuri vorn ajuta si maimult pe apicultorii posesori de autoturismecare vor deveni independente fa~a demijloacele de transport publice,


24/28

D I N N O U D E S P R E H R A N IR I L E S T I M U L E N T E D E P R IM A V A R Alng. ~t. POPESCU

Hranirile stirnulente de prirnavara aleIamilii'lor de ialbine constituie un procesfiziologic foarte complex dupa cum com-plex este si continutul .In principii nu-tritive al hranei administrate in acestseep. Este important de varatat ca obti-nerea [a timpul oportun a unor populatiinumeroase de albine capabile ,sa valori-fice in tegral resursele melifere naturaleincepind cu primele culesuri este deterrni-nata de mal multi Facrori dintre caretimpul la care se incep aceste hraniri cit~i valoarea nutritiud a hranei administrateau un rol deosebit de important. In con-tinuare mi-am propus sa acord un spatiumai larg acestor doi factori, intrucit prinimbinarea lor adecva ta se pot obtine re-colte sporite.Cum .lucrez In stupina personals : Ina-inte de a proceda la aplicarea ccestorhraniri, prirnavara timpuriu, pentruaevita orice pierdere de dldura restringsi impachetez si rnai bine euibul albine-lor, 'Intruclt caldura din aeest sezon areo in,fluenta covirsitoare asupra dezvol-tarii Familiilor de albine. Daca rezervelede hrana din cuibeint insuficiente trebu- Iiesc completate inainte de a rrneepe hrani-rile stirnulente. De asernenea, realitareadernonstreaza eautilizarea rationala aacestor hraniri constituie un mijloc efici-ent pentru dezvoltarea si mai rapids aFamiliilor de albine puternice, preeum si8 . celor de putere mijlocie.In eazul familiilor slabe eficienta aces-tor hraniri nu .se evidentiaza saueste deo-sebit de 'slaba,lntruclt, an acest caz, nuexista un echilibru judicios intre familiiledealtbine!~i conditiile de viata si intreti-nere.Coridus de 0 Indelungata experientaapicola, indiferent de temperatura mediu-lui ambiant, incep hranirile stimulente celmai tirzi A ianuarie ~i 1 0 fe-bruarie, Insist asupra importantel aces U1interval de timp considerat de mine deo-sebit de indicat, chiar decisiv, deoarece Indecur,mlanilor am observat - c a In tirnpde 85-95 zile de [a data aplicarii acestor

hra,niri si pina la culesul de la saldmul Teclozioneaza 4-5 generatii de albine, sin-eronizate cu ritrnul de ouat ,al' rnatcilor,eu nivelul optirn de dezvoltare a Fami-liilor de albine preeum si cu perioada ma-xima a poteotialului melifer al salcimu-lui I din sudul Olteniei dud se pot ob-tine productii medii de miere marfa intre20 si 29 kg.In ce priveste valoarea nutritiva a hra-nei administrate trebuie ,sa recunoastemc a in prezent multi srupari Folosesc tur-tele proteice. Se observa ,I'llSa c a nu in-totdeauna se respects principiile stiinti-fieeprivind pregatirea rationala a turte-lor, fapt care explica de multe ori nerea-lizarea scopului urrnarit. Proteinele, dupacum tim, sint substante extrem de com-plexe care Iolosite rational intensifica lamaximum ouatul m at.eil or, participa Ineea mai mare masura la alcatuirea struc-turilor celulare, regenereaza celulele uzate~; vigoarea necesara pentru 0 activitateproductiva ridicata., Cum procedez eu : la pregatirea turte-lor proteice tin seama de faptul caeelemai bune rezulrate se obtin atunci cindprocentul de proteirie xl turtelor este - s i -ruat intre 1 0 si 15% , acest nivel proteiebine acceptat de albine Fiind rezultatulcercetarilor facute in acest dorneniu. Dinlitera tura de vspecialitate apicola cunoscea procentul de proteina la polen, drojdie~j lapte praf este respectiv de 25%, 44%si 320/0. Exemplu :am 10 g polen natu-ral si doresc sa stiu lIn ce xantitate deturta trebui'esa fie ilng10hate cele 25 gproteina, de la cele 1 00 g polen, pentrua realiza 0 pasta eu un continut de 1 0%proteina. ,In acest scop Folosesc regula detrei simple:100 10x 2525 x 100

10x =250 gX=

.3


25/28

adica la cele 100 g polen trebuie sa adau-gam inca 150 g zahar pudra si miere pen-tru ca in total sa realizam 250 g pastaproteica ou 1 )% proteina.Desi se pot obtine rezultate bune cindf olosim turte proteice fa.cute din polen simiere, totusi in stupina personala f olosescun arnestec de polen ~i lapte praf, aceastaintrucit fiecare familie de aIbine are cite1-2 faguri eu pastura, amplasati central,iar pe de alta parte 'lntruolt laptele prafin sezonul de prirnavara este utilizat Inexclusivitate pentru cresterea puietului,spre deosebire de hranirile stimulente xletoamna, cind adaosul de drojdie este uti-lizat pep.tru depunerea eorpului gras carezerva in organismul albinelor.

Rezulta ca amestecurile de inlocuitoride polense pot Folosi cu rezultate bune,insa cu conditia sa cunoastem concinutullor Sn proteina. T urtele rrebuie sa nu con-Tina mai mult de 15% proteina, pe citposibil in parti aproape egale de originaanimala s i vegetala iar pentru marirea a-tractivitatii, in mod obligatoriu, trebuiesa contina si un adaos de polen natural.Folosese turtele proteice pina la apari-

tia polenului Tn natura ~i in jur.il datcide 20 martie administrez zilnic mici ratiide sirop si eandi cu adaos de polen silapte praf preparat de mine. Nu grab esclargirea cuiburilor.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ A P IC U L T 0 H I ! ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ .~ v .~ Ap lica ti in p ra c tic a m eto d e le in a in ta te d e crestere ~~.' $ i in g rijire a a lb in e lo r. ~~. ~.,Scrieti redacriei care articole v-au pIacut ~i cum v-au folosit ele in practica ~i comu- Ii'~ nicati-ne ce doriri sa citiri in viitor in paginile revistelor "Apicultura in Romania" ~i ~.'~ "Mehesl.!t Rorminiaban", ~.~ SCRIETI ~I TRIMITETI-NE SPRE PUBLIC ARE AR TICOLE PRIVIND TEMELE PRO- ~.~ PUSE IN PLANUL NOSTRU TEMATIC PUBLIC AT IN NR. 1/1982. ~.~ TRlMITETJ-NL DE ASEMENEA CORESPONDENTE CU REALIZARl DIN APICUL- V .~ TURA, DIN INTREPRINDERI AGRICOLE DE 5T AT, COOPERATIVE AGRICOLE : . : I .~ DE PRODUCTIE, FERME APICOLE, INTREPRlNDERI ANEXE, DIN GOSPODARII ~~ INDIVIDUALE, DIN ACTIVITATEA CERCURlLOR APICOLE COMUNALE, ORA- : ; i . "~ $ENE$TI, MUNlCIPALE, CA $1 ALE! CERCURILOR APICOLE $COLARE. ~~ SCRlETJ-NE DIN EXPERIENTA $1 REZULT ATELE OBTfNUTE, DESPRE M1JLOA- ~~ CELE $1 METODHE FOLOSITE DE DV., IN SCOPUL SPRlJINJRII ACTIUNII NElN- ~.~ CETATE DE SPORlRE A EFECTIVELOR FAMIUILOR DE ALBINE, DE MARIRE A ~.Il PRODUCT/EI DE MIERE, CEARA $1 ROIURI, LAPTI$OR DE MATCA, POLEN, ~~ PROPOLIS ETC. ~."~ Trimiteti-ne de asernenea sprc publicare fotografii pe teme apicole ce prezinta un in teres ~.~ general, realizate corect fotografic ~i cu contrast alb-negru ~i texte explicative. De ase- ~.~. menea, pentru tiparire pe copertele revistei primim diapozitive sau fotografii color, dar ~.'~ numai executate impecabil ~i care de asernenea sa fie reprezentative ~i de interes apicol ; i.Il ceneral pentru cititorii nostr], ~~ MATERIALELE PUBLICATE SE REMUNEREAZA CONFORM PREVEDERILOR ~."~ LEGALE. CELE NEPUBLICATE NU SE RESTITUIE AUTORILOR. ~~ Adresa noastrd este : Redactia reoistelor "Api~ultura in Romania" ~, ~~ "Meheszet Romaniaban", str. Iulius Fucik nr. 17, cod 70.231, Bucuresti, ~~ sector 2. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

4


26/28

TEHNOLOGIA iNTRETINERl1 FAMILIILORALBINE IN STUPI MULTIETAJATI

DESTANDARD

C. ANTONESCUDesi tehnologia intretinerii [amillilor de albine in stup] multletaiati standard este

descrlsa tn toate cartile de specialitate apicola, lmpreuna cu alii colegi de breasla propunernrcdactiei reuistei noastre sa revina asupra acestei teme lntr-un mod mai detaliat, Intrebareane-a fast adresatd de catre I. TOMA, str, Salinelor nT. 32, din orasul Turda, judetul Cluj.

Pamiliile norrnale si pu-ternice ierneaza in douacorpurisuprapuse, avirid fa-gurii din corpul superiorplini cu miere eapaeita, decalitare superioara. Ghemulde iarna se Iormeaza inpartea superioara a faguri-lor din corpul inferior ~ipartea inferioara a celor d.ncorpul-superior.Prin forma inalta a ra-melor din cele doua corpuri,forma pe care 0 dobindestein urrna suprapunerii, rna-joritatea- proviziilor de hra-na .se gasescin corpul supe-rior. Datorira aoestui taptpopulatia de albine dinghem are posibilitatea de ase deplasa pe verticals, inIunotie si pemasura con-sumului proviziilor din ce-lulele fagurilor ocupate deghem. S e ,a'sigura in acestmod 0 iernare din cele maicorespunza toare.LasfiJ'~itul peri 0adei deiernare si inceputul prima-verii familiile ocupa, trep-tat, cu puiet fagurii dinoorpul de ISUS, unde sintconditii mai bune pen trumentinerea caldurii !Cind corpul de sus esteocupat de puiet si in eel dejos exista Faguri eu celulegoale, se trece la intensifi-carea cresterii de puiet prinsimpla inversare a corpu-rilor.

Aceasta schimbare de po-zitii a corpurilor "indeam-na" ~i "obliga" familiile sacreasca puiet a tit in cor-purile de jos (care mai ina-inte se gaseau deasupra), citsi in fa'gurii goi din corpu-rile superioare (care maiinainte se gaseau dedesubt,deasupra Fundurilor). Alt-Iel Fagurii din corpurile dejosar fi rarnas neocupatide puiet.Lucrarea se face cindtirnpul frumos si calduras-au statornicit, eel mai binepe rimpul infloririi pornilorroditori, odata sau la scurr

timp dupa transvazarea fa-miliilor respective v i n stupicuratati si dezinfectati.Cind familiile au matcitinere si prolifice, populatiinumeroase, provizii sufici-en te ~i pot valorifica eco-nomic culesurile de intreti-nere, cantitatea de puietcreste de la 0 zi la aha siin curindse poate ajunge lao alg,lomerare a celor doua

corpuri cu albine tin ere,inainte de inflorirea salci-mului sau - eel mai tirziu- inainte de aparitia cule-surilor de productie de va-T a . De aceea pentru a sepreveni intrarea unci Fami-Iii 1m frigurile roirului natu-ral se recurge 1 3 0 0 nouarestructurare a cuibului res-pesctiv : intre eele doua eor-puri se introduce al treilea

carp, care - in anii Favo-rabili - poate fi si el ocu-'pat eu puiet si albine. Pemasura ce puietul eclozio-neaza din fagurii aflati incorpul de jos, matca este ne-voita sa-~idesfa~oare, incontinuare, acti vita tea deouat pe acesti faguri, celu-Ide eliberate de puiet dincorpul de sus fiind Folositepentru depozitarea mierii,Unii crescatori de albine

izoleaza matcaIn corpul dejos ell ajutorul unei grariiseparatoare : ramacu fagu-rele pe care se a n a rnatcase treoe in corpul de jos,cafe se completeaza cu fa-guri dadi~i ~i artificiali.Peste el sea~aza gratia se-paratoare isi corpul al pa-truleavcompletar numai cuFaguri artificiali. Deasupraacestuia seusaza cor oul cupuiet necapacit si apoi cor-pul cu poiet dpacit. Intimpu] o~lesurilor Ln~~J1s:- pe rnasura ocuparu siumplerii fagurilor eu pro-vizii si eu puiet - se conti-nua cu introducerea corpu-film in ordinea desorisa.Catre sflr~itu:I perioadei.de cules intens corpurile ellmiere de 'extras se rididiLncepind cu eel de dea supra.La pregatirea familiei pen-tru ia;ma,peste corpul cu

puiet de josse asazacorpulcu provizii de miere ~i pas-tura de buna calitate.

..5it


27/28

D EROBLEMA MATC ILOR iN STUP IN A AMATORMed. vet. 1. DAN

Secretar al: filia le i A .C .A . judo M ure~Primul an de stuparit pastoral rn-a pus

la grele lncercari. Desi eram bine pregatitdin punct de vedere teoretic _;_ dar carestupar nu cunoaste teorie - in practicam-am descurcat cit se poate de greu. Cureate eforrurile xi atentia cu care am lu-erat in stupina, accidental mai pierdearncite 0 matca iar altele rni-au disparut Intirnpul imperecherii, Av.ind matci devirste diferite mi-au aparut mai multeroiuri naturale pe care insale-am pier-dur deoarece eu nu avearn posibilitateasa fiu rnereu prezent in stupina.Situatii asemanatoare am observat si laalti coiegi stupari, asa inch rn-am con-vins c a pina nu rezolv problema cresteriimatcilor in mod corespunzator nu potspera la rezultate bune.Astfel, in 1977 am cumparat 0 matcaselectionata de 1a stupina Statiei zonalede selectie si producere a materialuluibiologic a Institutului de cercetari si pro-ductie pentru apicultura, de la Cislau,judetul Buzau.Familia de albine in care am introdusmatca a fost cea mai buna din stupina.Matca respectivaavea mate ,ealitatilc unui

reprcduca tor valoros : producti I f a , ne-roitoare, rebusta si cu longevisate neo-bisnuita. Dindu-rni seama ca nu pot lasacresterea matcilor numai I 'l seama Ierrne-lor de specialitate ale Institutului de cer-cetari si productie pentru apicultura si camaterialul de reproductie care si-a dove-dit calitatile trebuie inmul,tit in stupiuaproprie, am insusit in practica tehnicacresterii rna tcilor. Am reusit sa reduc tim-pul de Iucru prin simpIificarea si ratio-nalizarea lucriirilor.Tot in aceasta perioada am luat rnatcirieimperecheate de la un apicultor expe-

rimentat, cu 0 vasta practica in cresterearnatcilor, Am reusit ,sa imbunata,tesc ca-litatea efectivului, preluind in acest felrodul rnultor ani de lucru. In plus amparticipat efectiv la cresterea matcilor dela introducerea lor in nucleul de irnpere-chere si pina la imperechere.6

Metoda nu este noua la noi. Multebotci mature sau marci neimperecheate.trec anual dintr-o stupina in alta. Apli-cata in acest mod salveaza 0 siruatie defoqa majora, dar nu rezolva problemaselectiei, a imbuna tatirii perrfianen te arasei. Cresterea si comercializarea unormatci neirnperecheate de origina cunos-cuta, de buna calitate ar avea efect indoua etape : prima data manifestirrd efec-tele transmise prin rnatca 'insa~i, iar inanii urrnatori prin aparitia tnintorilor cuorigina cunoscuta, dubl.inda'stfe:l efectelede ,imbunatatire.Citeva argumente merita 'sa fie anali-zate:- Obtinerea matcilor neimperecheateeste relativ simpla, Greutatile survin 1aimperechere, Statiile .zonale - presupun

- greu pot face fata, angrenate fiind inproductia de serie a sarcinilor de cerce-tare. Formareaunei retele de crescatoride matci, care sa valorifice rezulrateleobtinute de Institutul de cercetari si pro-duotie pen tru apicultura ar potenta efec-tul cercetarilor stiintifice, facind-o mai pe-netranta si mai eficienta.- Un sistem ~n.formaiional pus lapunct (I.C.P.A. - crescarori de matci -apicultori beneficiari, in ambele vsensuri)va permite aprecierea .in practica a linii-lor, selectionarea I~iconsolidarea anumi-tor caractere. Co1aborarea va fi in bene-fic~ul tururor.- Existents materialului biologic ne-

cesar va rezolva problema inlocuirii siprimenirii rna tcilor in stu pinele aceloracare nu au posibilitatea I$a respecte pro-gramul sever cerut de tehnol

Apicultura in Romania 1982.03

Documents

Transcript of Apicultura in Romania 1982.03