PPaaggiinnaa 22 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 33 - PPrrooiieeccttee eeuurrooppeennee PPaaggiinnaa 44 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 55 - PPrrooiieeccttee eeuurrooppeennee PPaaggiinniillee 66-77 - PPrrooiieeccttee PPaaggiinnaa 88 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 99 - AAccttiivviittããþþii ssppoorrttiivveePPaaggiinnaa 1100 - HHoottããrrâârrii CCJJ PPaaggiinnaa 1111 - IInnffoorrmmaaþþiiii uuttiilleePPaaggiinnaa 1122 - TTrraaddiiþþiiii

Muzeul „„Sf. IIerarh DDosoftei- mmitropolitul”, ttezaurnaþional rredat ppublicului * reabilitarea „Casei Dosoftei”, cunoscutã ºi sub numele de „Casa cu arcade”, s-a încheiat în luna august a acestui an, lucrãrile de restaurarefiind finanþate cu fonduri europene, accesate de Consiliul Judeþean Iaºi prin ProgramulOperaþional Regional (POR) * valoarea întreguluiproiect a fost de 3.670.826 lei PAGINA 5

Campanie dde ddepistare a vvirusului hhepatitic llapopulaþia ddefavorizatã* Programul Naþional de Screening privind infecþiacu virusul hepatitic B ºi C în rândul populaþieidefavorizate a început, în premierã în regiunea de Nord-Est, fiind alese judeþele Iaºi, Suceava ºi Botoºani, constatându-se în prealabil, conform statisticilor, cã populaþia de aici este cea mai afectatã din punct de vedere al prezenþei în circulaþie a acestui virus PAGINA 2

Ansamblul AArtisticProfesionist „„ConstantinArvinte”, uun aan dde aactivitate* maestrul Constantin Arvinte a anunþat cã va dona ansamblului care îi poartã numele întreaga sa operã artisticã, pentru a fi pusã în valoare în anii care vin pe scenele din þarã ºi de peste hotare PAGINA 8

Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roAnul IINr. 15 – decembrie 2019 12 paginiSe distribuie GRATUIT

Adopþia - ddrumul spre „„calea iinimii” Câþi dintre noi ne-am pus vreodatã problema unei adopþii sau ne-am întrebatcare sunt paºii pe care o familie care doreºte sã adopte un copil trebuie sã îi parcurgã? Sunt puþini cei care înþeleg cã nu e de ajuns sã îþi doreºti sã fii pãrinte, este necesar a se gãsi familia potrivitã pentru un copil ºi nicidecum copilul potrivt pentru familia care vrea sã adopte PAGINA 4

Neuroexcelenþa iieºeanã, la PParlamentul EEuropeanSpitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. Nicolae Oblu” ºi Centrul de Neuroºtiinþe din Iaºi au fost subiectul unei dezbateri publicespeciale organizatã la Bruxelles pentru prezentarea proiectelorrealizate precum ºi a celor aflate în curs de derulare ºiimplementare în cadrul unitãþii medicale din Iaºi PAGINA 2

Au îînceput llucrãrilela AAxa IIaºi - SSuceava Cea mai importantã reþea de infrastructurã rutierã din judeþul Iaºi - Axa Rutierã Strategicã Iaºi-Suceava - a intrat în proces de modernizare PAGINA 5

Iaºul va beneficia de peste300 milioane de euro pentrudezvoltarea reþelei de apã-canalizare!

Iaºul va beneficia de peste300 milioane de euro pentrudezvoltarea reþelei de apã-canalizare!

Iaºul va beneficia de peste300 milioane de euro pentrudezvoltarea reþelei de apã-canalizare!

Iaºul va beneficia de peste300 milioane de euro pentrudezvoltarea reþelei de apã-canalizare!* 75.000 de ieºeni vor fi conectaþi pentru prima datã la reþeaua de apã, iar 100.000 de locuitori vor fi conectaþi la reþeaua de canalizare * se vor realiza 273,717 kmaducþiune, 23 staþii de clorare, 44 de rezervoare, 47 staþii de pompare localizate pe aducþiuni, 341,381 km de reþea de distribuþie * totodatã, vor fi construite 4 staþii de epurarenoi, 362 de staþii de pompare ºi 550,578 km de reþea decanalizare * investiþiile se vor realiza prin intermediul a 13contracte de lucrãri ºi 1 contract de furnizare PAGINA 3

Consiliul JudeþeanIaºi vã ureazãSãrbãtori Fericite!La mulþi ani!

Consiliul JudeþeanIaºi vã ureazãSãrbãtori Fericite!La mulþi ani!

Consiliul JudeþeanIaºi vã ureazãSãrbãtori Fericite!La mulþi ani!

Consiliul JudeþeanIaºi vã ureazãSãrbãtori Fericite!La mulþi ani!

Consiliul JudeþeanIaºi vã ureazãSãrbãtori Fericite!La mulþi ani!

Utilajele de deszãpezire, pregãtiteDrumurile judeþene sunt pregãtite pentru sezonul rece. Pe drumurile administrate de Consiliul Judeþean Iaºi,în aceastã iarnã se va acþiona cu 22 de autobasculante dotate cu lamã ºi rãspânditor de materialantiderapant, zece autogredere, ºase autofreze, opt încãrcãtoare frontale ºi o automacara PAGINA 2

Unirea Mirceºti nu are adversar în Liga a IV-aPunct final în Liga a IV-a judeþeanã, cu un derbi fãrã istoric, în care Unirea Mirceºti a dovedit cã nu are adversar în actuala ediþie de campionat, impunându-se categoric, în deplasare, în faþa celor de la Victoria Leþcani, cu 4-1 PAGINA 9

Retrospectiva 2019

Borne istorice pe drumul modernizãrii IaºuluiAnul 2019 a reprezentat pentru judeþul Iaºi startul unor mari proiecte de interes pentru populaþie, cumar fi începerea lucrãrilor pe Axa Iaºi - Suceava, a reabilitãrii ºi modernizãrii Spitalului Clinic de Urgenþãpentru Copii „Sf. Maria”, a însemnat intervenþii chirurgicale în premierã realizate în spitalele coordonatede Consiliului Judeþean dar ºi dotarea acestora cu aparaturã ultraperformantã cu fonduri de la CJ,redeschiderea Muzeului Casa Dosoftei, modernizarea a sute km de drumuri judeþene, redeschidereaunor unitãþi de învãþãmânt dupã ce au fost reabilitate ºi modernizare PAGINILE 6-7

Iaºul va beneficia de peste300 milioane de euro pentrudezvoltarea reþelei de apã-canalizare!

decembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roADMINISTRATIE2 ¸

L a manifestare a participat o delegaþieformatã din medici de diferite speciali-tãþi, psihologi, cadre universitare, cer-cetãtori ºi alþi specialiºti, reprezentând Cen-trul de Neuroexcelenþã din cadrul Spitalului„Prof. Dr. Nicolae Oblu”, gazda evenimentu-lui „Neuroscience connecting Europe” fiindeurodeputatul ieºean Tudor Ciuhodaru.

„„UUnniittaatteeaa mmeeddiiccaallãã aarree oo ssttrruuccttuurrãã uunniiccãã îînnnnoorrdd-eessttuull RRoommâânniieeii.. SSppiittaalluull ccuupprriinnddee ssppee-cciiaalliittããþþiillee:: nneeuurroocchhiirruurrggiiee,, nneeuurroollooggiiee,, ooffttaall-mmoollooggiiee,, tteerraappiiee iinntteennssiivvãã,, nneeuurrooaanneesstteezziiee,,nneeuurrooiimmaaggiissttiiccãã,, pprreeccuumm ººii nneeuurrooaannaattoommiieeppaattoollooggiiccãã.. TTooaattee aacceesstteeaa ssuunntt ccoonneexxee îînnttrr-uunnaacctt mmeeddiiccaall ddee ccaalliittaattee ººii ccoorreecctt ppeennttrruu

ppaacciieennþþii.. SSppiittaalluull eessttee cceennttrruu ddee pprreeggããttiirreemmoonnddiiaallãã,, aaccrreeddiittaatt ddee AAOO SSppiinnee,, ssiinngguurruullddiinn RRoommâânniiaa ccaarree eessttee ggiirraatt ddee aacceeaassttãã aassoo-cciiaaþþiiee ppeennttrruu aa pprreeggããttii mmeeddiiccii ssppeecciiaalliiººttii îînnppaattoollooggiiaa ssppiinnaallãã””, a spus dr. Lucian Eva,managerul Spitalului de Neurochirurgie pre-zent la dezbaterea de la Bruxelles.

Centrul de neuroexcelenþã al spitalului„Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iaºi beneficiazãde un spaþiu de 3.000 metri pãtraþi în care seconcentreazã cele mai bune ºi mai perfor-mante tehnologii existente în lume pentrupacientul cu patologie neurologicã sau neu-rochirurgicalã. „„EEuu ccrreedd ccãã aacceeaassttãã îînnttââllnniirreeeessttee eexxttrreemm ddee iimmppoorrttaannttãã ppeennttrruu ccãã nneeuurroo-

ººttiiiinnþþaa vvaa ccoonneeccttaa EEuurrooppaa iiaarr ssccooppuull nnoossttrruueessttee ssãã aarrããttããmm ccãã ssee ppooaattee,, ccãã îînn IIaaººii,, RRoommââ-nniiaa,, uunn ccoolleeccttiivv ffooaarrttee bbiinnee pprreeggããttiitt ffaaccee ccaalluuccrruurriillee ssãã ssee sscchhiimmbbee.. EEssttee nneevvooiiee ddee nnooiitteehhnnoollooggiiii,, ddee nnooii aapplliiccaaþþiiii,, ddee nnooii mmooddeellee ddeettrraattaammeenntt îînn aaººaa ffeell îînnccââtt,, ffiieeccaarree rroommâânn ssãã ffiieettrraattaatt îînn IIaaººii,, BBuuccuurreeººttii,, ssaauu llaa TTiimmiiººooaarraa,, llaa ffeellccaa llaa BBrruuxxeelllleess.. NNooii vvrreemm ssãã ffaacceemm oo rreeþþeeaaeeuurrooppeeaannãã ppeennttrruu cceerrcceettaarreeaa ººii ttrraattaammeennttuullaaffeeccþþiiuunniilloorr nneeuurroollooggiiccee,, ppeennttrruu ccaa ffiieeccaarreecceettããþþeeaann eeuurrooppeeaann ssãã bbeenneeffiicciieezzee ddee cceellee mmaaiibbuunnee ttrraattaammeennttee.. EEffoorrttuurriillee nnooaassttrree ssee vvoorrccoonncceennttrraa ººii ppee ppaarrtteeaa ddee aassiigguurraarree ddee ffoonn-

dduurrii ssuuffiicciieennttee ppeennttrruu cceerrcceettaarreeaa rroommâânneeaass-ccãã””, a declarat eurodeputatul Tudor Ciuhoda-ru, membru în Comisia pentru Mediu, Sãnã-tate Publicã ºi Siguranþã Alimentarã a Parla-mentului European.

„„EEssttee oo rreeuuººiittãã rreemmaarrccaabbiillãã ppeennttrruu ssppiittaa-lluull iieeººeeaann ppeennttrruu ccaarree îîii ffeelliicciitt ppee ttooþþii cceeiiccaarree lluuccrreeaazzãã aaiiccii.. NNiivveelluull ddee pprreeggããttiirree pprroo-ffeessiioonnaallãã aall ppeerrssoonnaalluulluuii ººii rreezzuullttaatteellee ddeeoo-sseebbiittee ppee ccaarree llee oobbþþiinn îînn ttrraattaarreeaa ppaacciieennþþii-lloorr nnee ddeemmoonnssttrreeaazzãã ccãã iinnvveessttiiþþiiiillee ffããccuuttee llaaaacceeaassttãã uunniittaattee ppeennttrruu aa oo ttrraannssffoorrmmaa îînnttrr-ooiinnssttiittuuþþiiee ddee nniivveell eeuurrooppeeaann aauu ffoosstt eexxttrreemm

ddee bbeenneeffiiccee.. ÎÎii vvoomm ssuussþþiinnee îînn ccoonnttiinnuuaarreeppeennttrruu ccãã,, ddee ttooaattee aacceessttee ppeerrffoorrmmaannþþee ººiissppeecciiaalliizzããrrii llaa cceell mmaaii îînnaalltt nniivveell vvoorr bbeennee-ffiicciiaa bboollnnaavviiii iieeººeennii ººii nnuu nnuummaaii,, aacceesstt ssppii-ttaall ttrraattâânndd ddeejjaa ppaacciieennþþii ddiinn îînnttrreeaaggaa þþaarrãã””, aspus Maricel Popa, preºedintele Consiliu-lui Judeþean Iaºi.

Nancy van Hoylandt, preºedinta EuropeanFederation of Neurological Associations(EFNA), a felicitat colectivul de specialiºtiieºeni pentru reuºitele remarcabile de pânãacum ºi a promis sprijinul Federaþiei în ceeace priveºte dezvoltarea centrului ieºean.

Programul Naþional de Screening privind infecþiacu virusul hepatitic B ºi C în

rândul populaþiei defavorizatea început, în premierã în

regiunea de Nord-Est, fiindalese judeþele Iaºi, Suceava ºi Botoºani, constatându-se

în prealabil, conformstatisticilor, cã populaþia de

aici este cea mai afectatã dinpunct de vedere al prezenþeiîn circulaþie a acestui virus

În judeþul Iaºi, proiectul este imple-mentat de Spitalul de Boli Infecþioase„Sfânta Parascheva”, cu sprijinul Consi-liului Judeþean.

Membrii comunitãþii de etnie rromãdin comuna Moþca au participat la testa-rea pentru depistarea infectãrii cu virusulhepatitei B ºi C, în urma analizelor, con-statându-se prezenþa acestuia la zece lasutã dintre cei verificaþi. „„IImmeeddiiaatt ccee aammpprriimmiitt rreezzuullttaatteellee ddee llaa llaabboorraattoorr aammîînnººttiiiinnþþaatt rreepprreezzeennttaannþþiiii PPrriimmããrriieeii MMooþþccaaººii mmeeddiiccuull ddee ffaammiilliiee ddee aaiiccii ppeennttrruu aaddiissccuuttaa ccuu cceeii îînn ccaazzuull ccããrroorraa tteessttuull aaaarrããttaatt ccãã ssuunntt iinnffeeccttaaþþii ccuu vviirruussuull hheeppaattii-ttiicc ººii aa-ii ddiirreeccþþiioonnaarreeaa ccããttrree SSppiittaalluull ddeeBBoollii IInnffeeccþþiiooaassee.. AAiiccii vvoorr ffii eeffeeccttuuaattee aallttee

sseettuurrii ddee aannaalliizzee mmeeddiiccaallee ssuupplliimmeennttaa-

rree ººii vvoomm îînncceeppee ttrraattaammeennttuull ppeennttrruu ccããaacceeaassttãã bbooaallãã,, ddeeppiissttaattãã llaa ttiimmpp,, ppooaattee ffiittrraattaattãã ccuu rreezzuullttaattee ffooaarrttee bbuunnee””, a spusdr. Carmen Dorobãþ, managerul Spitalu-lui de Boli Infecþioase din Iaºi.

„„PPrriimmaa aaccþþiiuunnee ddiinn aacceeaassttãã ccaammppaanniieeîii aarraattãã iiaattãã,, rreezzuullttaatteellee.. EEssttee ggrreeuu ddeeccrreezzuutt ccãã cceeii ddeeppiissttaaþþii ppoozziittiivv llaa tteessttaarree aarrffii aajjuunnss llaa mmeeddiicc ppeennttrruu oo eevvaalluuaarree ppâânnããccâânndd nnuu aarr ffii aappããrruutt pprriimmeellee ssiimmppttoommeeaallee bboolliiii ººii aattuunnccii aarr ffii ffoosstt ttâârrzziiuu.. CCuu ccââttttrraattaammeennttuull ssee ffaaccee mmaaii ddeevvrreemmee,, ccuu aattââttººii vviinnddeeccaarreeaa eessttee mmaaii rraappiiddãã.. UUttiilliittaatteeaaaacceessttuuii pprrooggrraamm eessttee ddoovveeddiittãã.. CCoonnssiilliiuullJJuuddeeþþeeaann IIaaººii vvaa pprrooppuunnee oo ccoollaabboorraarree ººii

iimmpplleemmeennttaarreeaa aacceesstteeii ccaammppaanniiii ddee tteess-ttaarree aa ppooppuullaaþþiieeii ddee eettnniiee rrrroommãã ººii aaddmmii-nniissttrraaþþiiiilloorr ddiinn SSuucceeaavvaa ººii BBoottooººaannii,, jjuuddee-þþee iinncclluussee îînn PPrrooggrraammuull NNaaþþiioonnaall ddeeSSccrreeeenniinngg””, a afirmat Maricel Popa, pre-ºedintele Consiliului Judeþean Iaºi.

Virusul hepatitic poate fi vindecat cuun tratament nou, care presupune admi-nistrarea zilnicã a unei tablete, pe operioadã de trei luni. Acesta se poatetransmite prin sânge, manevre medicalecu risc, la nou nãscuþi din mame infec-tate cu virusul hepatitei C, relaþii sexua-le cu persoane infectate cu tipul respec-tiv de virus.

Spitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. Nicolae Oblu” ºi Centrulde Neuroºtiinþe din Iaºi au fost subiectul unei dezbateri

publice special organizate la Bruxelles pentru prezentareaproiectelor realizate precum ºi a celor aflate în curs de

derulare ºi implementare în cadrul unitãþii medicale din Iaºi

Pentru ca utilajele sã poatã interveniprompt în teritoriu, ºi anul acesta suntorganizate trei baze de lucru în localitãþi-le Iaºi, Târgu Frumos ºi Paºcani, douãbaze secundare la Grajduri ºi Cotnari ºitrei puncte de sprijin la Vlãdeni, Þibã-neºti ºi Rãducãneni.

Consiliul Judeþean Iaºi, prin DirecþiaJudeþeanã de Administrare a Drumurilorºi Podurilor, a semnat contractul subsec-vent pentru deszãpezirea drumurilorjudeþene în perioada 1 decembrie 2019-15 martie 2020, cu asocierea formatã dinfirmele SC Eky Route SRL, SC EnviroConstruct SRL ºi SC Florconstruct SRL,în baza acordului cadru aferent perioadei2018-2020. În cazul unor atenþionãri meteorologice

emise de Administraþia Naþionalã deMeteorologie, care impun intervenþia utilajelor de deszãpezire pe drumurilejudeþene, contractul subsecvent se poateprelungi, în perioada de valabilitate aacordului cadru, strict pentru intervalulnecesar eliminãrii efectelor fenomenelormeteorologice.

Valoarea acestui contract subsecventeste de 7.596.628,23 lei (inclusiv TVA).

Toate utilajele sunt dotate cu sistemede localizare GPS, iar participanþii la tra-fic vor putea urmãri on-line, pe site-ulConsiliului Judeþean, starea drumurilor ºistadiul intervenþiilor, pe adresa: https://live.itrack.ro/_layouts/15/Trk/ExternalL inks /V iewe r /V iew .aspx? token=0635f01baadd40339c589bc41b5b04b0

Utilajele dde ddeszãpezire, ppregãtiteDrumurile judeþene sunt pregãtite pentru sezonul rece. Pe drumurile administrate de Consiliul Judeþean Iaºi, în

aceastã iarnã se va acþiona cu 22 de autobasculante dotate culamã ºi rãspânditor de material antiderapant, zece autogredere,

ºase autofreze, opt încãrcãtoare frontale ºi o automacara

Neuroexcelenþa ieºeanã, laParlamentulEuropean

Campanie de depistarea virusuluihepatitic la populaþia defavorizatã

Programul Operaþional InfrastructuraMare (POIM) a fost elaborat pentru arãspunde nevoilor de dezvoltare aleRomâniei, identificate în Acordul de Partene-riat 2014-2020 ºi în acord cu Cadrul StrategicComun ºi Documentul de Poziþie al serviciilorComisiei Europene.

Dezvoltarea IInfrastructuriide AApã ººi AApã UUzatãîn pperioada 22014-22020

Propunerile de investiþii se fundamenteazãpe prevederile Master Planului aprobat în2014, revizuit în anul 2016 ºi sunt corelate cualte investiþii care sunt derulate în perioada2014-2020 din alte surse de finanþare. Inves-tiþiile sunt în valoare de 309,135,805 euro(preþuri curente fãrã TVA) ºi urmãresc confor-marea cu Directivele UE relevante astfel:

* Creºterea ratei de conectare la sisteme-le centralizate de alimentare cu apã raportatãla anul 2023 de la 83,5% pânã la 85,2% înzona urbanã, aportul prezentului proiect laacest indicator fiind de 1,7%, restul de 14,8%fiind conformat din alte fonduri de investiþii

* Creºterea ratei de conectare la sisteme-le centralizate de alimentare cu apa raportatala anul 2023 de la 57,1% pânã la 68,8% înzona ruralã, aportul prezentului proiect la acestindicator fiind de 11,6%, restul de 31,2% fiindconformat prin investiþii pe alte fonduri.

* Creºterea ratei de colectare ºi epurare aapei uzate raportatã la anul 2023 de la 76,11%pânã la 81,98% în aglomerãrile peste 10,000PE, aportul prezentului proiect la acest indica-tor fiind de 5,87%, restul de 16,02% fiindconformat prin investiþii pe alte fonduri.

* Creºterea ratei de colectare ºi epurare aapei uzate raportatã la anul 2023 de la 14,74%pânã la 51,31% în aglomerãrile între 2,000 ºi10,000 PE, aportul prezentului proiect la acestindicator fiind de 36,57%, restul de 46,69%fiind conformat prin investiþii pe alte fonduri.

Investiþii în aalimentarea ccu aapã

Sunt propuse investiþii privind aducþiuneade apã în ceea ce priveºte Sistemul de ali-mentare cu apã Timiºeºti – Iaºi - Prut ºi spe-cific în sub-sistemele A.I.Cuza, Oþeleni,Popeºti, Sineºti, Târgu-Frumos, Podu-Iloaiei,Iaºi, Popricani, Valea Seacã, Topile, Tãtãruºi,Iorcani, Cristeºti, Lespezi, Bârnova, Ciurea,Mogoºeºti, Scânteia, Dobrovãþ, Osoi, Comar-na, Costuleni, Ciorteºti, Schitu-Duca;

* Sistemul de alimentare cu apã Paºcani ºispecific în sub-sistemul Paºcani;

* Sistemul de alimentare cu apã Hârlãu -Deleni - Scobinþi - Cepleniþa - Cotnari ºi spe-cific sub-sistemele Hârlãu - Cotnari - Deleni -Scobinþi ºi Cotnari;

* Sistemul de alimentare cu apã Rãducã-neni - Gorban - Cozmeºti ºi specific în sub-sistemul Cozmeºti;

* Sistemul de alimentare cu apã Cristeºti.Aria proiectului cuprinde 75 UAT-uri, deser-

vite de cele 5 sisteme de alimentare cu apã.

Se vor realiza 273,717 km aducþiune din care 37,9 km

reprezintã reabilitare, 23 staþiide clorare noi, 44 de rezervoare

noi, 47 staþii de pompare noilocalizate pe aducþiuni, în gos-podãrii de apã sau în reþeauade distribuþie, 341,381 km dereþea de distribuþie din care

28,300 km constituie reabilitare,23 sisteme SCADA locale

Investiþiile în colectarea ºi tratarea apei uza-te se propun în:

* Clusterul Iaºi ºi specific în aglomerãrileIaºi, Mogoºeºti, Popricani, Vulturi Vânãtori;

* Clusterul Paºcani ºi specific în aglome-rãrile Paºcani, Heci, Tãtãruºi ºi Valea Seacã;

* Aglomerarea Hârlãu ;* Clusterul Târgu Frumos ºi specific în

aglomerãrile Târgu Frumos ºi Costeºti;* Clusterul Podu Iloaiei ºi specific în aglo-

merãrile Podu Iloaiei, Popeºti ºi Sineºti;* Clusterul Doljeºti ºi specific în aglome-

rãrile Oþeleni ºi Buruieneºti;* Clusterul Cristeºti ºi specific în aglome-

rarea Cristeºti;* Clusterul Moþca ºi specific în aglomera-

rea Moþca;* Clusterul Þibãneºti ºi specific în aglo-

merãrile Gârbeºti ºi Þibãneºti;* Clusterul Prisãcani ºi specific în aglome-

rãrile Covasna Hiliþa, Comarna ºi Prisãcani;* Clusterul Horleºti ºi specific în aglome-

rãrile Voineºti ºi Horleºti;* Clusterul Cozmeºti ºi specific în aglo-

merãrile Cozmeºti ºi Gorban;* Clusterul A.I.Cuza ºi specific în aglome-

rãrile Heleºteni ºi A.I.Cuza;

* Aglomerarea Scânteia;* Aglomerarea Coropceni;* Aglomerarea Dobrovãþ.Aria proiectului cuprinde 46 UAT-uri, for-

mând 39 aglomerãri grupate în 12 clustere ºiîn 4 aglomerãri independente.

Se vor realiza 4 staþii de epurarenoi, cu capacitate de 12.726 LEºi o staþie de epurare reabilitata,

prin demolare ºi construireauneia noi cu capacitate de

8.941 LE, 362 de staþii de pom-pare; 225,200 km conducte derefulare, 550,578 km de reþea

de canalizare gravitaþionalã dincare 12,799 km constituie reabi-litare, 9 sisteme SCADA locale

În cadrul acestui proiect, investiþiile se vorrealiza prin intermediul a 13 contracte delucrãri ºi 1 contract de furnizare.

Valoare totalã investiþii: 309.135.805 euro.„Fiecare investiþie aduce cu ea creºteri.

Preþurile vor creºte la serviciile de apã-ccanal,însã numai dupã ce vom finaliza proiectul, înurmãtorii patru sau cinci ani. Vor fi creºterigraduale, anual, puþin peste rata inflaþiei.Creºterile mai importante de preþ vor apãreaspre final, când vom pune în funcþiune ºicanalizarea ºi staþiile de epurare, ºi vorbim deanul 2025”, susþine Mihai Doruº, directorultehnic ApaVital.

De proiect vor beneficia 107 localitãþi din46 unitãþi administrativ-teritoriale din judeþ.Proiectul nu va neglija nici municipiul Iaºi,nici localitãþile care au apã, însã din surselocale. „Conceptul proiectului este acela dea încerca sã ducem apã din sursã centraliza-

tã pe magistrale, astfel încât, atunci cândavem o problemã cu sursa localã sã putemaproviziona din Iaºi”, precizeazã directorultehnic al Apavital.

Dupã Iaºi, Paºcaniul este zona care vabeneficia cel mai mult de pe urma acestuiproiect. Vor fi investite aproximativ 14 milioa-ne euro numai în zona metropolitanã a Paºca-niului, unde multe multe localitãþi nu au sufi-cientã apã potabilã.

„Canalizarea în mediul rural reprezintã oproblemã pe care o vom soluþiona, fãrã îndo-ialã, chiar dacã presupune costuri uriaºe. Adevenit o nouã provocare pentru noi ºi, indife-rent de condiþiile care ne vor fi impuse, vomreuºi sã trecem de etapa cu veceul în fundulcurþii, în judeþ”, a precizat Maricel Popa, pre-ºedintele Consiliului Judeþean Iaºi.

Bani ppentru rreducerea emisiilor dde CCO2

Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºiDezvoltare (BERD) acordã un împrumut de 25de milioane de euro pentru îmbunãtãþirea ser-viciilor de apã ºi canalizare din judeþul Iaºi,urmând ca peste 510.000 de locuitori sãbeneficieze de aceste îmbunãtãþiri, potrivit

unui comunicat al bãncii. În acest sens, BERDacordã un împrumut de 25 de milioane deeuro operatorului regional de apã ºi canalizareApaVital Iaºi. Client al BERD încã din 1995,ApaVital a depus eforturi în mod constantpentru îmbunãtãþirea serviciilor de apã ºicanalizare în regiune, atât prin investiþii noi, câtºi prin creºterea eficienþei în operare. Împru-mutul BERD asigurã cofinanþarea unei serii deinvestiþii în valoare de 309,14 milioane deeuro, pe care operatorul o va implementa încadrul Programului Operaþional InfrastructurãMare 2014-2020. „Pregãtim aplicaþia pentrua fi depusã în cadrul POIM. La fel cum au statlucrurile în proiectele ISPA ºi POS Mediu, tre-buie sã asigurãm o cofinanþare de 6%, acestafiind motivul pentru care apelãm la acestîmprumut”, spun oficialii ApaVital.

Împrumutul acordat de bancã va finanþamodernizarea, reabilitarea ºi extinderea servi-ciilor de apã ºi canalizare. 75.000 de locuitorivor fi conectaþi pentru prima datã la reþeaua deapã, respectiv 100.000 de locuitori vor ficonectaþi la reþeaua de canalizare. Finanþareava facilita, de asemenea, implementarea unuiprogram de eficientizare a serviciilor de apã,ce are ca scop reducerea pierderilor de apã cumai mult de 11,5 milioane de metri cubi pean, ceea ce duce la reducerea emisiilor deCO2 de 1.370 tone pe an. Finanþarea esteacordatã în cadrul Facilitãþii de InfrastructurãSustenabilã de Apã BERD (EBRD SustainableWater Infrastructure Facility - „SWIFT”) princare se continuã cooperarea de lungã duratã abãncii avutã cu companiile româneºti de apã,ce vizeazã alinierea sectorului la legislaþia,politicile ºi practicile UE. BERD finanþeazãsectorul de apã din România încã din 1995,acordând cãtre 24 de operatori de apã împru-muturi totalizând o jumãtate de miliard deeuro, proiecte pentru care a mobilizat pestedouã miliarde de euro sub formã de grant dinpartea Uniunii Europene. BERD este principa-lul investitor instituþional din România, cuinvestiþii de peste 8,3 miliarde de euro în dife-rite sectoare ale economiei româneºti.

decembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro PROIECTE EUROPENE23

* Se vor realiza 273,717 kmaducþiune, 23 staþii de clorare, 44 de rezervoare, 47 staþii depompare localizate pe aducþiuni,341,381 km de reþea de distribuþie* totodatã, vor fi construite 4 staþii de epurare noi, 362 de staþii de pompare ºi 550,578 kmde reþea de canalizare

Iaºul va beneficia de peste 300milioane de euro pentru dezvoltareareþelei de apã-canalizare!

decembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro

42ADMINISTRATIE¸

T oate informaþiile cu privire la pro-cesul adopþiei sunt aduse lacunoºtinþa celor care inten-þioneazã sã devinã pãrinþi, decãtre asistenþii sociali ºi psi-hologii Direcþiei Generalede Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului chiarde la prima întâlnire, ceade informare prealabilã.În cazul în care dupãaceastã întâlnire familiarâmâne hotãrâtã sã adop-te, vor urma o serie de paºice vor trebui parcurºi ºi oserie de documente ce vor tre-bui sã compunã obligatoriu dosa-rul de adopþie.

PPrriimmaa eettaappãã constã în evaluarea ºi pre-gãtirea pentru atestarea ca persoanã saufamilie adoptatoare. Concomitent, seanalizeazã ºi caracteristicile psihologice,sociale ºi medicale ale celorlalþi membriai familiei sau ale altor persoane carelocuiesc împreunã cu solicitantul, pre-cum ºi opinia acestora cu privire laadopþie. Sunt vizate aspecte precum per-sonalitatea ºi starea sãnãtãþii adoptatoru-lui, viaþa familialã, condiþiile de locuit,aptitudinea de creºtere ºi educare a unuicopil, situaþia economicã a persoaneisau familiei, motivele pentru care adop-tatorul sau familia adoptatoare doreºte sãadopte.

Condiþionarea llegislativã Condiþiile ºi impedimentele adopþiei

sunt prevãzute de dispoziþiile Coduluicivil ºi ale Legii nr. 273/2004 privindprocedura adopþiei, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.

Astfel, nu pot deveni persoane adop-tatoare:

- cei care au fost condamnaþi definitivpentru o infracþiune contra persoanei saucontra familiei, sãvârºitã cu intenþie, pre-cum ºi pentru infracþiunea de pornografieinfantilã ºi infracþiuni privind traficul dedroguri sau precursori

- cei ai cãror copii beneficiazã de omãsurã de protecþie specialã sau caresunt decãzuþi din drepturile pãrinteºti

Interdicþia se aplicã ºi persoanelorcare doresc sã adopte singure, ai cãrorsoþi sunt bolnavi psihic, au handicapmintal sau se gãsesc în una dintre situa-þiile prevãzute la punctele anterioare

Odatã obþinut, atestatul de persoanãsau familie adoptatoare are o valabilitatede doi ani, putându-se prelungi de dreptvalabilitatea acestuia pânã la încuviinþa-rea adopþiei.

Potrivirea îîntre ccopil ºi vviitorii ppãrinþi

Procesul de potrivire reprezintã identi-ficarea ºi selectarea persoanei/familieiatestate în vederea adopþiei care, dinpunct de vedere teoretic, corespundenevoilor copilului.

Potrivirea iniþialã are loc înainte întâl-nirea directã, propriu-zisã, dintre copil ºipersoana/familia potenþial adoptatoarebazatã fiind strict pe informaþiile cuprin-se în dosarul copilului ºi în cel al persoa-nei/familiei potenþial adoptatoare.

Urmeazã apoi pregãtirea copilului, aadoptatorului/familiei adoptatoare ºi aaltor persoane de referinþã pentru copil ºiorganizarea de întâlniri între copil ºiadoptator/familia adoptatoare, în vedereafacilitãrii acomodãrii acestora.

Dacã lucrurile decurg bine, instanþa vaîncuviinþa încredinþarea în vederea adop-þiei, dar numai dupã ce copilul a fostîncredinþat în prealabil pentru o perioadãde 90 de zile, persoanei sau familiei caredoreºte sã îl adopte, putându-se astfelanaliza relaþiile care s-au format dejaîntre copil ºi potenþialii pãrinþi. Existãînsã ºi situaþii în care încredinþarea învederea adopþiei nu este necesarã.

MMoonniittoorriizzaarreeaa ppoossttaaddooppþþiiee reprezintãetapa ulterioarã încuviinþãrii adopþiei princare se urmãreºte evoluþia copiluluiadoptat ºi a relaþiilor dintre acesta ºipãrinþii adoptatori în vederea integrãriidepline a copilului în familia adoptatoareºi identificãrii precoce a eventualelordificultãþi ce pot sã aparã în aceastãperioadã.

AAddooppþþiiaa iinntteerrnnaaþþiioonnaallãã vizeazã adopþiaîn care adoptatorul sau familia adopta-toare (cetãþeni români cu reºedinþa stabi-litã în altã þarã – parte a Convenþiei de la

Haga) ºi copilul ce urmeazã sã fie adop-tat (cetãþean român cu reºedinþa în

România) locuiesc în state dife-rite, iar în urma încuviinþãrii

adopþiei copilulul urmeazã sãaibã aceeaºi reºedinþã, cea aadoptatorului.

Numai în acest an, 113persoane au participat laDirecþia Generalã de Asis-tenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului la cursurile or-

ganizate pentru a devenifamilii adoptatoare, în timp

ce 90 au primit deja atestatulîn acest sens.Pentru 30 de copii, au fost des-

chise în instanþã procedurile în vedereaadopþiei, iar alþi 73 de micuþi declaraþiadoptabili se aflã în perioada de potrivireîn vederea plasãrii la familii adoptatoare.36 de minori au fost încredinþaþi unor

familii sau personale în vederea adopþiei.Tribunalul Iaºi a încuviinþat în acest anadopþia naþionalã pentru 54 de copii.

Acum , serviciile specializate dincadrul DGASPC au în monitorizare postadopþie a evoluþiei copiilor din familiiadoptatoare, 94 cazuri.

Proceduri oon-lline De anul viitor, persoanele care doresc

sã adopte un copil vor avea posibilitateacompletãrii cererilor on-line, datele fiindintroduse într-un sistem informatizat lanivel naþional. Sistemul Informatic Naþio-nal pentru Adopþie (SINA), presupune o

simplificare a modalitãþii de prelucrare,stocare ºi procesare a datelor, accesareaonline a informaþiilor referitoare la proce-duri, formulare, descãrcarea ºi încãrcareaonline a formularelor, serviciu de suport.

Prin SINA, informaþiile vor fi introduseîn sistem direct, de la nivelul local alServiciilor Publice de Asistenþã Socialã(SPAS) ºi Direcþiile Generale de Asis-tenþã Socialã ºi Protecþia Copilului(DGASPC facilitând astfel luarea mairapidã a mãsurilor ce se impun pentrucopiii expuºi riscului de separare defamilie ºi pentru cei separaþi temporarsau definitiv de aceasta.

Scriu de ceva vreme filele a douã cãrþiºi îmi dau seama cât este de greu sã defi-nesc identitatea astfel încât ea sã devinã,mai mult decât un simplu CNP.

Realizez cã definiþia este un rãspunsafectiv, pe care îl dau în fiecare zi, pornitdin iubire, ca o umbrelã largã care îmidoresc sã acopere toate gândurile adunateîn cele douã cãrþi... de identitate.

….. am început sã adunãm hârtii. Multela numãr, toate parafate ca sã fie oficiale.

Închipuiþi-vã scena: luna mai, mese dis-puse circular, contre-jour, om ºi pupitru,foi albe de hârtie ºi câte un pix. Aspiranþiianonimi care îºi cãutau copii sã îi ducãacasã, se adunaserã. Dar ºtiam cã suntacolo, undeva, cã ne aºteaptã, ºi cã avemnevoie de ajutor ca sã ne gãsim.

Prezentãri, întrebãri, proiecþii video,temeri, speranþe, chestionare, teste derezolvat acolo sau acasã, în doi. O spove-danie cu martori, la sfârºit de iunie.

Apoi am început sã visãm la cum va fi,cum se vor întâmpla lucrurile, la cum seva schimba viaþa ºi aºteptam ca pe ecranultelefonului mobil o sã aparã, în dreptulnumãrului, DGASPC.

Am primit atestatul. O hârtie care neconsfinþea dreptul de a fi potenþiali pãrinþi.O hârtie cu termen de valabilitate. ªi aînceput aºteptarea…

Nu voi uita niciodatã ziua când pe tele-fonul mobil a apãrut aºa cum ne doream,

numãrul de la DGASPC. Mesajul conþi-

nea o singurã propoziþie care ne-a schim-bat viaþa definitiv: Uitaþi-vã pe mail.

Iar copiii noºtri erau acolo, în poze....Ce sã scriu acum? Nu ºtiu cum sã

descriu ceea ce am simþit!Dostoievski spunea cã tot ceea ce

scriem ºi este frumos, se naºte din sufe-rinþã. Nu m-a întâlnit pe mine, bietul deel, cãci tot ceea ce scriu acum este dinprea multã fericire. Eram, efectiv, adân-citã în imaginea din faþa mea ºi sim-þeam cã lumea nãºtea un nou început…ªi am început sã plâng. Atât am fost înstare sã fac în cel mai importantmoment al vieþii mele!

Ce sã mai spun...copiii noºtri mã pri-veau ºi eu, dincolo de risipirea cuvinte-lor, dincolo de umbra trecutului, am rea-lizat cã mi-au crescut aripi, cã am atinscerul cu mâna.

Deseori, pentru ceea ce ni se întâmplãîn viaþã dãm vina pe întâmplare, de dataaceasta, ceea ce aveam în fata ochilorera, clar, minunea care îmi întãreºte cre-dinþa cã Dumnezeu intervine când Omulnu mai poate face nimic.

Cum aº putea spune cã nu am trãit ominune când totul ni se întâmpla chiarnouã?

ªi uite aºa a început totul – Cãlãtoriainimii alãturi de gemenii Minunãþie – feti-þa noastrã ºi Miracol – bãieþelul nostru.

La prima vizitã, pe viitorul tãtic îl tre-ceau sudorile mai ceva ca la cea mai grea

muncã prestatã vreodatã, dar îi râdeauochii de o fericire pe care, sunt convinsã,cã nu a mai trãit-o pânã atunci. Nu maiºtiu cum am ajuns în maºinã dupã întâlni-rea cu ei, dar privirea soþului meu a spustotul: útia sunt copiii noºtri, femeie. Ampetrecut o viaþã amândoi, dar începând deastãzi vom fi o familie.

Minunãþie ºi cu Miracol nu ne adresauîntrebãri politicoase ºi confortabile, ciîntrebãri esenþiale, care tranºeazã brutalconþinutul de ambalaj, taina sufletului deimaginea socialã. Ei, cu sufletele lor cu-rate ºi neprelucrate, rosteau adevãruri ºivedeau lumea în mod simplu, firesc - unfiresc pe care noi l-am uitat. Prin întrebã-rile lor ne- au oferit adevãrate lecþii de dra-goste: ei vedeau miezul lucrurilor, mani-festarea iubirii reale - nu utopice. Vãd fap-tele - sau lipsa lor - din spatele cuvintelor.Fetiþa ºi fratele ei cãutau iubirea din viaþamusafirilor, cãci noi, atunci, eram niºtemusafiri pentru ei. Ce întrebau ei, de fapt,se poate traduce prin: Tu iubeºti? Sau încãnu iubeºti?, Crezi cã ne vei putea iubi?”

Mi-am dat seama cã mintea omului nueste fãcutã sã înþeleagã logica lui Dumne-zeu cel etern ºi infinit, cã raþiunea noastrãtinde sã se împotriveascã. Cu toate aces-tea, avem o cale privilegiatã de a ajunge lanoi înºine ºi la cei pe care îi iubim: caleainimii! Noi o parcurgem zi de zi, lângãMinunãþie ºi Miracol”...

Mama

„Dragii mei, aº vrea sã vã spun povestea noastrã - cãlãtoria inimii

Pãrinte e acela care creºte un copil, spune o vorbã din bãtrâni, acela care oferã dragoste ºisprijin, cel sub privirile cãruia un prunc creºte frumos, învãþând sensul dragostei necondiþionate

ºi a cuvintelor mamã ºi tatã. „Seamãnã foarte tare cu voi, parcã e al vostru”... ar spune uniidespre copilul care creºte atât de frumos într-o familie adoptatoare. ªi chiar aºa ºi este, copilul

adoptat este al pãrinþilor sãi, cei care-l îngrijesc, îl iubesc ºi îi oferã siguranþa unui cãmin. Dar câþi dintre noi ne-am pus vreodatã problema unei adopþii sau ne-am întrebat care sunt paºiipe care o familie care doreºte sã adopte un copil trebuie sã îi parcurgã? ªi mai puþini sunt aceia

care înþeleg cã nu e de ajuns sã îþi doreºti sã fii pãrinte, este necesar a se gãsi familia potrivitã pentru un copil ºi nicidecum copilul potrivt pentru familia care vrea sã adopte

Adopþia -drumul spre „calea inimii”

decembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro PROIECTE EUROPENE25

* reabilitarea „Casei Dosoftei”,cunoscutã ºi sub numele de„Casa cu arcade”, s-a încheiat în luna august a acestui an,lucrãrile de restaurare fiindfinanþate cu fonduri europene,accesate de Consiliul JudeþeanIaºi prin Programul OperaþionalRegional (POR) * valoareaîntregului proiect a fost de 3.670.826 lei

În coasta Bisericii Sfântul Nicolae Dom-nesc, prin secolul al XVII-lea, în timpuldomniei lui Antonie Vodã Ruset, se înãlþa ocasã de piatrã impresionantã ca dimensiunipentru acele vremuri, în care a fost iniþial –aºa cum susþin istoricii– casa unui negus-tor, dar în care a pogorât harul ºi sfinþeniamitropolitului ºi poetului Dosoftei, fostulmirean Dimitrie Barila, cãlugãr la 25 de anila Mãnãstirea Probota cu numele de Dosof-tei ºi canonizat de Biserica Ortodoxã Româ-nã în 2005, cel datoritã cãruia literatura reli-gioasã din Moldova ajunge într-un punctculminant, neegalat de urmaºii sãi care vordezvolta în schimb, istoriografia. „„AAcceessttDDoossoofftteeiiuu nnuu eerraa oomm pprroosstt ddee ffeelluull lluuii ººii eerraanneeaamm ddee mmaazzââll:: pprreeaa îînnvvããþþaatt,, mmuullttee lliimmbbiiººttiiaa:: eelliinneeººttee,, llããttiinneeººttee,, sslloovveenneeººttee ººii aallttããaaddâânnccãã ccaarrttee ººii-nnvvããþþããttuurrãã,, ddeepplliinn ccããlluuggããrr ººiiccuucceerrnniicc ººii bbllâânndd ccaa uunn mmiieell.. ÎÎnn þþaarraa nnooaassttrrããppee-aacceeaassttãã vvrreemmee nnuu eerraa oomm ccaa aacceellaa……””,,scria fãrã rezerve Ion Neculce.

Aici a fost adusã din Rusia, prin râvnamitropolitului cãrturar, tiparniþa din care auieºit, între 1679 ºi 1786, cãrþi esenþialepentru promovarea textului liturgic în limba

românã: Liturghierul, Dumnezeiasca litur-ghie, Psaltirea Slavo-Românã, Parimiilepeste an, Molitfenicul de-nþeles, Octoihul.Începutul acestei schimbãri fusese dejafãcut prin truda modelului lui Dosoftei,mitropolitul Varlaam, care tipãrise cu ajuto-rul tiparniþei din chiliile Bisericii „TreiIerarhi”, cea mai rãspânditã carte de învãþã-turã a vremii, Cazania.

Reabilitarea „Casei Dosoftei”, cunoscutãºi sub numele de „Casa cu arcade”, s-aîncheiat în luna august a acestui an, lucrã-rile de restaurare fiind finanþate cu fondurieuropene, accesate de Consiliul JudeþeanIaºi prin Programul Operaþional Regional(POR) la ADR Nord Est- Axa prioritarã 5:„Îmbunãtãþirea mediului urban ºi conserva-rea, protecþia ºi valorificarea durabilã apatrimoniului cultural reprezintã o alternati-vã viabilã pentru stimularea dezvoltãriiurbane”. Valoarea întregului proiect a fostde 3.670.826 lei. Dupã aproximativ un anîn care s-au fãcut intervenþii la pereþi, atât la

interior, cât ºi la exterior, deoarece piatraaflatã în structura acestora se mãcina ºi sedeteriora continuu, structura de rezistenþã afost reabilitatã. Instalaþia termicã a fost refã-cutã complet, clãdirea fiind în trecut deser-vitã de o centralã electricã veche, incom-patibilã cu necesitãþile unui spaþiu muzealamplu, care adãposteºte valori mari depatrimoniu, iar instalaþia electricã a fostschimbatã. Uºile exterioare, din lemn destejar, au fost restaurate, acestea prezen-tând semne vizibile ale deteriorãrii iarferestrele, înlocuite.

Pentru persoanele cu dizabilitãþi au fostrealizate rampe de acces. „Casa Dosoftei” afost dotatã cu sisteme de supraveghere, asi-gurare antiefracþie ºi antiincendiu în toateîncãperile, conform cerinþelor ISU. Expona-tele sunt puse în luminã la adevãrata valoa-re, cu ajutorul unor vitrine expoziþionale noi.

Din anul 2004, „Casa cu arcade” esteinclusã în Lista monumentelor istorice dinjudeþul Iaºi.

În cadrul proiectului „O ºansã egalãpentru toþi. Educaþie incluzivã în unitãþi-le ºcolare” implementat de AsociaþiaEURONEST a început distribuirea celor200 de pachete de îmbrãcãminte ºiîncãlþãminte de iarnã, constând în geci,ghete, fulare, mãnuºi, pentru preºcolariiºi elevii care îndeplinesc cerinþele deeligibilitate ºi anume venit pe membrude familie, distanþã faþã de ºcoalã, rezul-tate ºcolare. „„NNee ssttrrããdduuiimm ssãã ffaacceemm ccââttmmaaii mmuullttee lluuccrruurrii ppeennttrruu ccooppiiiiii nnooººttrrii.. ÎÎiissuussþþiinneemm ppeennttrruu aa mmeerrggee llaa ººccooaallãã ººii aa-ººii ddeessããvvâârrººii eedduuccaaþþiiaa,, eessttee uunnuull ddiinnttrreeggeessttuurriillee ccaarree vviinn îînn ccoommpplleettaarreeaa cceelloorr-llaallttee pprrooiieeccttee mmaarrii ddee mmooddeerrnniizzaarree aaiinnffrraassttrruuccttuurriiii ººccoollaarree aattââtt ddee nneecceessaarrããîînn mmeeddiiuull rruurraall.. SSuunntt ccoonnvviinnss ccãã ppããrriinnþþiiiiaauu îînnþþeelleess ppee ddeepplliinn ccââtt ddee iimmppoorrttaannttããeessttee ººccooaallaa ppeennttrruu aacceeººttii mmiiccuuþþii ººii vvoorr ffii

mmeerreeuu aatteennþþii ººii ffaaþþãã ddee nneevvooiiaa lloorr ddeeeedduuccaaþþiiee iiaarr ccuu sspprriijjiinnuull nnoossttrruu vvoommrreeuuººii ssãã rreedduucceemm ccââtt mmaaii mmuulltt ccuu ppuuttiinn-þþãã aabbaannddoonnuull ººccoollaarr ttiimmppuurriiuu îînn mmeeddiiuullrruurraall””,, a spus Maricel Popa, preºedinte-le Consiliului Judeþean Iaºi.

Obiectivul general al proiectului deru-lat de Asociaþia de Dezvoltare Interco-munitarã EURONEST, fondatã de Consi-liul Judeþean Iaºi, îl reprezintã luareaunor mãsuri pentru reducerea ºi preve-nirea abandonului ºcolar timpuriu ºipromovarea accesului la învãþãmântulpreºcolar, primar ºi secundar.

Aproape 1.200 de copii din comuni-tãþi defavorizate din judeþele Iaºi, Bacãuºi Vaslui beneficiazã de sprijin pentrucontinuarea studiilor în cadrul progra-mului ”O ºansã egalã pentru toþi. Edu-caþie incluzivã în unitãþile ºcolare”.

SSpprriijjiinn ppeennttrruu eedduuccaaþþiiee

În luna noiembrie au fost semnatecontractele de execuþie pentru douãloturi, pentru care s-au dat ºi ordinele

de începere, urmând ca în perioadaurmãtoare sã fie semnat ºi contractulpentru Lotul 3.

Pânã acum, constructorul, AsociereaSC Alpenside SRL Bucureºti – SC Gene-ral Trust Argeº SRL Piteºti, desemnat înurma licitaþiei, câºtigãtor pentru ambeleloturi, a realizat organizãrile de ºantier laMovileni, Gropniþa ºi Coarnele Caprei.

Pe lotul 1, se lucreazã în comuna Mo-vileni, între satele Iepureni ºi Larga Jijia,iar pe lotul 2 se realizeazã lucrãri la par-tea carosabilã, între localitãþile CoarneleCaprei – Gropniþa.

„„RReeaabbiilliittaarreeaa eerraa mmuulltt aaººtteeppttaattãã ddeeccããttrree llooccuuiittoorriiii ccoommuunneelloorr ttrraavveerrssaattee ddeeaacceesstt ddrruumm.. CCoonnssttrruuccttoorruull vvaa îînncceeppeemmooddeerrnniizzaarreeaa ccoonnffoorrmm ppllaannuulluuii ddee lluuccrrããrriiººii,, cchhiiaarr ddaaccãã ssuunntteemm îînn aannoottiimmppuull rreeccee,,vvaa eexxeeccuuttaa ttooaattee pprroocceedduurriillee ccee ppoott ffiieeffeeccttuuaattee ppee ttiimmpp ddee iiaarrnnãã ppeennttrruu aa rreess-

ppeeccttaa tteerrmmeenneellee.. ÎÎnn ffooaarrttee ssccuurrtt ttiimmpp,,vvoomm sseemmnnaa ººii ccoonnttrraaccttuull ppeennttrruu eexxee-ccuuþþiiaa lloottuulluuii aall ttrreeiilleeaa ddee ppee AAxxaa RRuuttiieerrããIIaaººii - SSuucceeaavvaa ººii ppuutteemm ssppuunnee ccãã,, pprraacc-ttiicc,, aamm iinnttrraatt îînn lliinniiee ddrreeaappttãã ccuu aacceessttoobbiieeccttiivv mmaajjoorr ddee iinnffrraassttrruuccttuurrãã””, a spusMaricel Popa, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Iaºi .

Durata de execuþie a lucrãrilor este de24 de luni de la emiterea ordinului deîncepere, iar perioada de garanþie pe careconstructorul este obligat sã o asigureeste de 60 luni de la data recepþiei. Pen-tru judeþul nostru, execuþia lucrãrilor laAxa Rutierã Iaºi - Suceava a fost îm-pãrþitã în trei loturi:

•• LLoottuull 11 - DJ 282 Limita Iaºi –Rediu – Movileni – Gropniþa – DJ281D, în lungime de 29,584 km,

•• LLoottuull 22 -DJ 281D de la Coar-nele Caprei - Focuri – Gropniþa, ºiDJ 281B Coarnele Caprei – Bel-ceºti (DJ 281) în lungime de22,001 km,

•• LLoottuull 33- DJ 281 de la Belceºti –Cepleniþa – DN 28B ºi DJ 281 de la DN28B – Scobinþi – Lespezi în lungime de40,610 km.

Proiectul „Regiunea Nord- Est- Axarutierã strategicã 1: Iaºi - Suceava” faceparte din Planul de Dezvoltare Regionalã

Nord – Est 2014 – 2020, Axa prioritarã 6este implementat în parteneriat cu judeþulSuceava ºi prevede reabilitarea a aproape170 km de drum de pe teritoriul celor douãjudeþe, din care 92 km în judeþul Iaºi.

Dupã finalizarea investiþiei, 22 de comu-ne ºi oraºe din judeþele Iaºi ºi Suceava vorfi conectate la reþeaua transeuropeanã detransport (TEN-T).

Comunele ieºene care vor beneficia denoul proiect sunt: Rediu, Movileni, Gropni-þa, Coarnele Caprei, Cotnari, Focuri, Bel-ceºti, Cepleniþa, Scobinþi, Lespezi, Sireþel.Conform estimãrilor, Axa Iaºi-Suceava vadeservi 800.000 de locuitori.

Au început lucrãrile la Axa Iaºi - Suceava

Cea mai importantã

reþea de infrastructurã

rutierã din judeþul Iaºi

-

Axa Rutierã Strategicã

Iaºi-Suceava - a intrat î

n

proces de modernizare

Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – mitropolitul”,tezaur naþional redat publicului

decembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roPROIECTE 62

Vã pprezentãm ccâteva ddintreevenimentele aanului 22019Ianuarie

* Ceremonie militarã ºi religioasã în comu-na Ciurea - La mijlocul lunii ianuarie 1917, pefondul unei situaþii de crizã din Primul RãzboiMondial, s-a produs în apropierea Gãrii Ciureacea mai mare catastrofã feroviarã din România,în care ºi-au pierdut viaþa aproximativ 1.000 depersoane, printre care ºi comandorul de mari-nã Alexandru Cãtuneanu, cel care a contribuit ladezvoltarea hidrografiei, cartografiei ºi oceano-grafiei în România. Autoritãþile au decis caºcoala din localitate sã poarte numele„Comandor Alexandru Cãtuneanu”.

* De ziua Unirii Principatelor, ConsiliulJudeþean a marcat la Palatul Culturii prin mani-festãri specifice însemnãtatea evenimentului.

Februarie * Prima operaþie cu MAZOR X - Luna

februarie a adus o premierã în România - pri-ma intervenþie realizatã de specialiºtii de laSpitalul de Neurochirurgie cu ajutorul robotu-lui de ultimã generaþie, unic în lume ºi deþinutde unitatea medicalã aflatã în subordinea Con-siliul Judeþean. Robotul Mazor X, a costat 1,2milioane de euro ºi a fost achiziþionat cu fon-durile Consiliului Judeþean Iaºi.

Martie* Dupã 18 ani în care a folosit o staþie de

oxigen închiriatã, Spitalul Clinic de Obstetricãºi Ginecologie „Cuza Vodã” a achiziþionat, cufonduri de la Consiliul Judeþean, propriul sis-tem de producere a acestui gaz.

Aprilie* Petru Lazãr, bãtrânul de 74 de ani din

comuna Al. I. Cuza care vreme îndelungatã a

vãzut cum bucãþi din gospodãria la care a tru-dit o viaþa cãdea pradã Siretului, ce rupea dinalbie la fiecare creºtere a debitului, îºi vedeacasa salvatã din faþa puhoaielor. Albia râului afost lãrgitã ºi îndiguitã. Fondurile necesarerefacerii suprafeþei afectate de inundaþii au fostalocate de Guvernul României prin Ordonanþãde Urgenþã, conducerea Consiliului Judeþeansprijinind autoritãþile locale pentru ca acestproiect sã primeascã finanþare din fondul deurgenþã al Guvernului.

* 13 proiecte transfrontaliere, toate eligibi-le - Toate cele 13 proiecte transfrontaliere,depuse de Consiliul Judeþean Iaºi în cadrulProgramului Operaþional Comun România -Republica Moldova 2014-2020, au fostdeclarate eligibile ºi au fost admise în urmã-toarea etapã a procesului de evaluare ºi selec-þie, respectiv cea tehnicã ºi financiarã. Proiec-tele din domenii precum cultural-istoric,modernizarea infrastructurii rutiere dar ºisãnãtate, transport, siguranþã ºi securitate,educaþie, cercetare, dezvoltare tehnologicã ºiinovare, precum ºi gestionarea deºeurilor, auo valoare totalã de 24,5 milioane de Euro.

Mai * O nouã achiziþie de maximã importantã în

domeniul neurochirurgiei - Sistem angiograficde ultimã generaþie. Aparatul a fost cumpãratcu 1,5 milioane de euro, fonduri de la Consiliu-lui Judeþean, pentru Spitalul de Neurochirurgie.

* Reprezentanþii Consiliului Judeþean Iaºiºi asocierea Sorain Cecchini Techno EspanaSlu – SC Iasicon SA – SC Edil Industry SRL ausemnat contractul de delegare a gestiunii ope-rãrii staþiilor de transfer ºi a instalaþiilor de tra-tare a deºeurilor municipale în judeþul Iaºi, învaloare de aproximativ 40 milioane de euro.

* Tot în luna mai a început marcarea tra-seului Camino de Santiago -varianta moldavã,traseu de pelerinaj care va strãbate judeþeleIaºi, Neamþ ºi Bacãu, urmând a trece munþii înTransilvania prin judeþul Covasna, un proiectderulat de Asociaþia prietenilor Camino deSantiago România ºi Consiliul Judeþean Iaºi.

* În satul Rãsboieni, comuna Þibãneºti, afost datã în folosinþã grãdiniþa dupã ce a fost rea-bilitatã ºi modernizatã. Costul lucrãrilor a fost de1,057 milioane de lei, fondurile fiind alocateprin Programul Naþional de Dezvoltare Localã I.

* ªcoala gimnazialã din satul Dumbrava,comuna Ciurea, veche de peste 60 de ani afost reabilitatã cu fonduri guvernamentale.Investiþia de 866.094 lei s-a realizat cu fonduriprin Programul Naþional de Investiþii Locale II.

Iunie * Prima ediþie a Festivalului Naþional de

Folclor „Constantin Arvinte” - Zece ansam-bluri folclorice profesioniste din toatã þara auparticipat în luna iunie la prima ediþie a Festi-valului Naþional de Folclor ”Constantin Arvin-te”. Evenimentul, organizat de Consiliul Jude-þean Iaºi, prin Ansamblul Artistic Profesionist.

* A fost lansat la Iaºi, în premierã, Pro-gramul naþional de screening privind infecþiacu virusul hepatitic C la populaþia defavoriza-tã din zona de nord-est a þãrii, program lacare parteneri sunt Consiliul Judeþean Iaºi,Spitalul de Boli Infecþioase „Sfânta Paras-cheva” ºi Institutul Naþional de Boli Infec-þioase „Prof. Dr. Matei Balº”.

* Tot în luna iunie, echipa de chirurgi de laClinica de Chirurgie Plasticã a Spitalului „Sf.Maria” a reuºit replantarea mâinii secþionatetotal a unui bãiat de 16 ani din judeþul Sucea-va, care a suferit un accident în timp ce lucracu un utilaj agricol. Intervenþia, consideratã oreuºitã, a durat 22 de ore.

Iulie* Este pus în funcþiune la Spitalul de

Neurochirurgie „Prof.dr. N. Oblu” cel maimodern sistem de serioangiografie biplanãdin România achiziþionat cu fonduri de laConsiliul Judeþean. Dotãrile de care dispuneangiograful oferã medicilor acces optim lapacient ºi obþinerea unei calitãþii superioarea imaginii, necesarã în neurochirurgia inter-venþionalã.

* Douã proiecte de interes pentru ieºeni aufost votate de consilierii judeþeni: realizareaunei sãli polivalente ºi a unui bazin olimpic.

* Pentru a evita deteriorarea ºoselelor decãtre maºinile de mare tonaj care nu respectãlimita de încãrcare, Direcþia Judeþeanã deAdministrare a Drumurilor ºi Podurilor dinsubordinea Consiliului Judeþean a achiziþionatcu fonduri de la CJ douã sisteme de cântãrirede ultimã generaþie. Dispozitivele sunt formatedin platforme de cântãrire, covoare rulabile deacces, sistem informatic, unitate de procesarecu imprimantã integratã, un sistem GPS cepoate furniza locaþia în timp real ºi unul pentrumonitorizarea audio-video.

* S-au încheiat lucrãrile de restaurare ºireabilitare a Muzeului ”Sfântul Ierarh DosofteiMitropolitul”. Zidurile au fost consolidate, aufost reabilitaþi pilonii din partea frontalã a casei,

Anul 2019 a reprezentat pentru judeþul Iaºi startul unor mariproiecte de interes pentru populaþie, cum ar fi începerea

lucrãrilor pe Axa Iaºi - Suceava, a reabilitãrii ºi modernizãriiSpitalului Clinic de Urgenþã pentru Copii „Sf. Maria”,

a însemnat intervenþii chirurgicale în premierã realizate înspitalele coordonate de Consiliului Judeþean dar ºi dotareaacestora cu aparaturã ultraperformantã cu fonduri de la CJ,redeschiderea Muzeului Casa Dosoftei, modernizarea a sute

km de drumuri judeþene, redeschiderea unor unitãþi de învãþãmânt dupã ce au fost reabilitate ºi modernizare

Aprilie

Mai

Martie

Ianuarie

Iunie

Borne istorice pe drumul modernizãrii Iaºului

Retrospectiva

2019

distruºi de eroziune, iar faþada a fost finisatã.Lucrãrile s-au desfãºurat sub atenta suprave-ghere a unui expert în restaurarea ºi reabilitareamonumentelor.

* Consiliul Judeþean Iaºi ºi Primãria Miros-lava au decis asocierea în vederea realizãriiunui nou parc industrial în judeþ, cu o suprafa-þã de 25 de hectare.

* Preºedintele Consiliului Judeþean, Mari-cel Popa ºi reprezentanþii Asocierii S.C. IasiconSA – SC Impex Romcatel Cercetare ProiectareSA au semnat contractul pentru consolidarea,refuncþionalizarea ºi mansardarea clãdiriimonument istoric din str. Vasile Alecsandri nr.6, sediul fostei Chesturi de Poliþie, viitoare”Casã a muzeelor”, construcþie realizatã laînceputul secolului XX ce este inclusã în Lis-

ta Monumentelor Istorice 2015 din judeþulIaºi. Noul muzeu va cuprinde ºi o zonã dedica-tã Pogromului cu o expoziþie de colecþii unicatde fotografii, manuscrise ºi obiecte.

August*A avut loc a treia ediþie a festivalului Afterhills,

derulat pe parcursul a zece zile, la Dobrovãþ, Con-siliul Judeþean Iaºi fiind partener al festivalului.

* Peste 80 de copii din regiunea Viniþa(Ucraina) proveniþi din familii care au avut desuferit în urma conflictelor din Crimeea s-auaflat în tabãrã, la Iaºi. În urma parteneriatuluiîncheiat între Consiliul Judeþean ºi Administra-þia Regionalã de Stat Viniþa, 80 de copii,împãrþiþi în douã grupe, s-au bucurat de obinemeritatã vacanþã încãrcatã de activitãþirecreative, cultural- sportive ºi interactive.

* Spitalul de Boli Infecþioase a fost dotat cuun aparat ultraperformant pentru diagnostica-rea rapidã a afecþiunilor hepatice. Dispozitivulde ultimã generaþie, non-invaziv – FibroScandeterminã gradul de afectare a þesutului bolnaval ficatului. Acesta a costat 120 de mii deeuro, sumele provenind din fonduri proprii aleunitãþii medicale ºi de la Consiliul Judeþean.

* S-a inaugurat o ºcoalã modernã, la stan-darde europene în localitatea Gãneºti, comu-na Ion Neculce. Unitatea are ºi o salã de sport,precum ºi un dispensar medical. Moderniza-rea ºi reabilitarea ºcolii, veche de peste 70 deani, s-a fãcut cu fonduri prin Programul Naþio-

nal de Dezvoltare Localã II, suma investitã fiindde 1.660.843 lei.

Septembrie* Peste 150 de firme, fermieri ºi specialiºti

în agriculturã au luat parte la cel mai amplu eve-niment dedicat sectorului agricol din zona Mol-dovei - Târgul pentru Fermieri AGRALIM. Aflat lacea de-a XI-a ediþie, târgul s-a desfãºurat laCentrul Expoziþional Transagropolis din comunaLeþcani cu sprijinul Consiliului Judeþean.

* La mijlocul lunii septembrie a fost datordinul de începere pentru reabilitarea ºimodernizarea Spitalului „Sfânta Maria”, ceamai mare unitate medicalã pentru copii dinregiunea Moldovei. Proiectul este cel maimare din regiune, finanþat prin Programul Ope-raþional Regional (POR) 2014-2020, având ovaloare totalã de 121.476.128,04 lei cu TVA(aproximativ 27 milioane de euro). ContribuþiaConsiliului Judeþean este de 33.250.668,77lei cu TVA (7,2 milioane de euro). Durata deexecuþie este de 44 de luni.

Octombrie * Compania Wizz Air a anunþat deschide-

rea a ºase noi destinaþii pe care le va opera dela Iaºi, începând cu luna august a anului viitor.Biletele cãtre Barcelona, Bari, Verona, Berlin,Londra ºi Torino au fostdeja puse în vânzare.Pentru a putea opera pe

toate cursele, compania Wizz Air va aduce laIaºi ºi o a treia aeronavã.

* Cea de-a ºaptea ediþie a FestivaluluiInternaþional de Literaturã ºi Traducere (FILIT) areunit zeci de evenimente dedicate iubitorilorde lecturã. Cele peste 30.000 de persoanecare au cãlcat pragul festivalului de anul aces-ta au avut ºansa sã se întâlneascã cu peste300 de invitaþi din întreaga lume, scriitori, tra-ducãtori ºi artiºti, programul pregãtit în cadrulFILIT fiind unul extrem de variat, menit sã aco-pere o paletã largã din domeniul literaturii. Încadrul FILIT, la Muzeul „Ion Creangã” a fostinauguratã „Masa amintirilor” în corpul cãreiase aflã un cub de sticlã ce conþine scrisori cumesaje aparþin unor oameni de litere care vorfi deschise peste 100 de ani.

* A fost semnat contractul în valoare de 3,2milioane de lei pentru execuþia lucrãrilor derestaurare a Muzeului „Nicolae Gane”, parte aproiectului derulat prin Programul OperaþionalRegional 2014-2020, în valoare totalã de5.752.209 lei, din care 5.636.115 lei reprezintã

finanþarea nerambursabilã, iar 116.093 lei, con-tribuþia Consiliului Judeþean. Casa Memorialã„Nicolae Gane”, fosta locuinþã a primaruluivizionar al Iaºului, va reintra în circuitul muzealºi va gãzdui expoziþii permanente ºi temporare(fotografie, artã plasticã, colecþii de manuscrise,arhitecturã ºi design), precum ºi un laborator derestaurare a cãrþilor ºi activitãþi de legãtorie.

Noiembrie * A început unul dintre proiectele mult

aºteptate de locuitorii judeþului - Axa RutierãIaºi - Suceava. S-au semnat douã dintre celetrei contracte pentru execuþia lucrãrilor Lotul 1în valoare de 60.361.648,98 lei fãrã TVA (12,7milioane euro) ºi Lotul 2,în valoare de43.812.075,59 lei, fãrã TVA, (aprox. 9,13 mili-oane euro.

Lotul 1 prevede reabilitarea a 30de km peDJ 282 Limita Iaºi – Rediu – Movileni – Grop-niþa – DJ 281D. Lotul 2 prevede ModernizareaDJ 281D de la Coarnele Caprei - Focuri -Gropniþa ºi DJ 281B Coarnele Caprei - Bel-ceºti (DJ 281), în lungime de 22,001 km.

* Spitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr.Nicolae Oblu” ºi Spitalul de Boli Infecþioa-se din Iaºi au lansat licitaþiile pentru achizi-þia de aparate de sterilizare a saloanelor.Roboþii cu raze ultraviolete, special desti-naþi spaþiilor medicale, asigurã sterilizareaunei încãperi în câteva minute, aparatulavând spectru de activitate pe germenimultirezistenþi care nu cedeazã la dezinfec-tantele obiºnuite.

* Aleºii judeþului au aprobat trecerea dinadministrarea Consiliului Local al comuneiRuginoasa în administrarea CJ Iaºi a suprafeþeide 1.725 mp pentru realizarea unui teren defotbal acoperit destinat echipei de fotbal juniori

Decembrie* Au început lucrãrile la Lotul 1 de pe Axa

Rutierã Iaºi Suceava, DJ 282 Limita Iaºi –Rediu – Movileni – Gropniþa – DJ 281D.

* În cadrul Programului Naþional de Scree-ning privind infecþia cu virusul hepatitic C lapopulaþia defavorizatã din zona de nord-est aþãrii, a fost înfiinþatã o componentã specialãpentru populaþia de etnie rromã din judeþ.

* Casa Dosoftei a fost redatã circuituluimuzeal fiind dotatã cu accesorii pentru per-soanele cu dizabilitãþi (rampe de acces ºiplãcuþe explicative în alfabetul Braille).Exponatele sunt puse în luminã la adevãratavaloare cu ajutorul a noi vitrine expoziþiona-le. Fondurile necesare restaurãrii monu-mentului istoric au fost accesate prin Pro-gramul Operaþional Regional (POR) la ADRNord Est- Axa prioritarã 5: „Îmbunãtãþireamediului urban ºi conservarea, protecþia ºivalorificarea durabilã a patrimoniului cultu-ral reprezintã o alternativã viabilã pentru sti-mularea dezvoltãrii urbane”. Valoarea între-gului proiect este de 3.670.826 lei.

”A fost un an, aº spune eu,extrem de bun, în toatedomeniile administrate

de Consiliul Judeþean. Am reuºitsã modernizãm infrastructurarutierã, sã începem reabilitareaSpitalului Sf. Maria, un proiectatât de aºteptat nu doar depacienþi ºi familiile lor, demedici, dar ºi de noi, ºi la cares-aa muncit extrem de mult pânãla momentul în care s-aau obþinutºi fondurile necesare. ªtiu cã înfinal doar rezultatele conteazã, ceeace se vede, dar poate cã ar trebui caieºenii sã ºtie ºi cã pânã la rezultate estemult de muncã la documentaþie, mulþi paºilegali care trebuie respectaþi. Vom continua proiectele începute, nevom asigura cã sunt respectate toate termenele ºi cã nu apar întârzieri”- Maricel Popa, preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi

decembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro PROIECTE 27

Noiembrie

Decembrie

Octombrie

August

Septembrie

* maestrul Constantin Arvinte a anunþat cã va dona ansambluluicare îi poartã numele întreaga saoperã artisticã, pentru a fi pusã învaloare în anii care vin pe sceneledin þarã ºi de peste hotare

Împlinirea unui an de spectacole ºi reprezentaþii de înaltã þinutã artis-ticã a fost sãrbãtoritã de Ansam-blul Artistic Profesionist „ConstantinArvinte” al Consiliului Judeþean Iaºi pe scena Teatrului Luceafãrul în faþa unui public numeros iubitor de tradiþii ºi folclor.

Prezenþi pe scene importante din þarãºi strãinãtate, invitaþi la numeroase fes-tivaluri folclorice, dansatorii, soliºtii ºiorchestra conduse de coregraful Petreªuºu, managerul ansamblului ºi dirijo-rul Dumitru Lucaci au reuºit în acestprim an de activitate sã demonstrezefaptul cã pasiunea, seriozitatea ºi dedi-caþia pentru actul artistic dau roademinunate în faþa publicului atunci cândsunt susþinute cu resursele necesare decãtre autoritãþi.

Recunoaºterea valorii ansamblului avenit ºi prin prezenþa pe scenã a nume-roºi interpreþi de folclor consacraþi prin-tre care s-au numãrat Matilda PascalCojocãriþa, Ciprian Pop, Ionuþ Dolãnes-cu, Constantin Enceanu, Adriana Ochi-ºanu, Viorica Macovei, Cornelia ºi LupuRednic sau Laura Lavric.

La sfârºitul lunii noiembrie, a fostorganizat la Teatrul de Copii ºi Tineret,,Luceafãrul” spectacolul aniversar,,Mândrã zi de sãrbãtoare”, la care artiº-tii au fost onoraþi de prezenþa în salã amaestrului Constantin Arvinte.

Acesta a anunþat o donaþie deosebitãpentru ansamblul care îi poartã numele:întreaga sa operã artisticã, pentru a fipusã în valoare în anii care vin pe scene-le din þarã ºi de peste hotare.

Bilanþul Ansamblului Artistic Profesio-nist „Constantin Arvinte” al ConsiliuluiJudeþean Iaºi dupã primul an pe scenã arputea fi rezumat, dincolo de zecile de orede spectacole ºi recitaluri sau sutele deore de repetiþii, la ceva pe cât de concret,la finalul fiecãrei reprezentaþii, pe atât deefemer, privind acum retrospectiv, mii despectatori ºi milioane de aplauze.

decembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro82 ADMINISTRATIE¸

Când spui Complex de Servicii SocialeBucium, îþi vine în minte imagineapoate a celei mai mari case de copii,situatã undeva, dincolo de Plopii fãrã soþ,despre care nu se ºtia sau nu se vorbea marelucru. Astãzi, numãrul micuþilor ocrotiþi aicinu mai este nici pe departe cel de odinioarã,iar structura vechilor case de copii nu maiexistã; unele au fost închise deja, altele,transformate în complexe de servicii, aºacum s-a întâmplat ºi la Bucium.

ªi pentru cã unii dintre copiii din judeþaveau rezultate ºcolare excelente dar posibili-tãþi reduse de trai, familiile neputându-le asi-gura strictul necesar pentru continuarea stu-diilor, s-a luat decizia ajutãrii acestora. Cumaici, la Bucium, fuseserã construite primelecase de tip familial din judeþ, o premierã pen-tru anii 2000, s-a decis cazarea celor mai bunicopiii din judeþ aici.

Casele de tip familial din cadrul CSSBucium reprezintã un serviciu social ce asigu-rã protecþia, creºterea ºi îngrijirea acelor copiipentru care s-a decis plasamentul, ca urmarea acceptãrii lor în proiectul pentru copiii exce-lenþi. În cadrul serviciului sunt ocrotiþi copii,tineri capabili de performanþã intelectualãînaltã sau cu aptitudini deosebite.

Proiect ddemarat în aanul 22005, peste 770 dde bbeneficiari

„Centrul de excelenþã” este un serviciudestinat copiilor defavorizaþi socio-economic,expuºi riscului social, care fac dovada unorcapacitãþi intelectuale ºi a unor performanþeºcolare deosebite.

Ideea înfiinþãrii unui astfel de modul a ple-cat de la constatarea cã aproximativ 95% din-tre tinerii admiºi în învãþãmântul superior pro-veneau din mediul urban, iar copiii din me-diul rural reprezentau o categorie ignoratã de

politicile sociale ºi educaþionale. De cele maimulte ori, din cauza sãrãciei în care trãiesc, înlipsa unui cadru social ºi educaþional care sãle stimuleze aptitudinile speciale, copiiisupradotaþi din mediul rural nu pot sã îºi valo-rifice potenþialul intelectual.

Primii 18 copii beneficiari ai proiectuluipilot al Centrului de Excelenþã (clasele I-VI)proveneau din comunele Scobinþi, Belceºti,Ciorteºti, Lespezi, Gorban, Bivolari ºi au fostselectaþi în urma unei campanii de recrutaredesfãºurate la nivelul întregului judeþ. Echipade selecþie a fost formatã din cadre didactice,psihopedagogi, asistenþi sociali, aceºtiabeneficiind ºi de sprijinul comunitãþii locale.Pentru a fi admiºi în proiect, aceºtia au susþi-nut testãri ºcolare care sã le ateste cunoºtinþe-le de culturã generalã, teste de inteligenþã ºiteste de aptitudini.

La început, copiii erau cazaþi la Complexulde Servicii Comunitare Bucium (12 bãieþi) ºiîntr-un apartament special amenajat (6 fete). Înafara programului ºcolar, aceºtia au beneficiatde meditaþii cu profesori ºi educatori speciali-zaþi, cu voluntari ai ADPS, au participat la dife-rite cercuri ºcolare ºi s-au pregãtit individualpentru dezvoltarea aptitudinilor. La sfârºitulsãptãmânii, aceºtia mergeau în familie, înacest fel, DGASPC încercând sã previnã risculabandonului familial ºi ºcolar. Pãrinþii erau ast-fel implicaþi în educarea, creºterea ºi îngrijirealor, beneficiind de consiliere în ceea ce priveº-te metodele de educare a copiilor supradotaþi.Rezultatele deosebite ale „excelenþilor” auapãrut încã din primul an de funcþionare (pre-mii ºi medalii la concursuri ºi olimpiade delimba ºi literatura românã ºi matematicã).

De la înfiinþare, din anul 2005, 70 de copiisupradotaþi intelectual au beneficiat de servicii-le oferite de modulul de excelenþã care areacum, o capacitate de 45 de locuri ºi asigurãcelor selectaþi de echipa pluridisciplinarã, toate

condiþiile unui mediu familial pentru pregãtireaºcolarã ºi socialã (cazare, alimentaþie cores-punzãtoare, îngrijire personalã, formareadeprinderilor de viaþã independentã, asistenþãmedicalã, recuperare, îngrijire ºi supravegherepermanentã, sprijin în administrarea tratamen-telor medicale prescrise, educaþie sanitarã,accesul la educaþie, informare, culturã, educa-þie informalã ºi non-formalã în vederea asimilã-rii deprinderilor necesare dobândirii autonomieiconform vârstei ºi integrãrii sociale, consiliereºi asistenþã psiho-socialã ºi suport emoþional,sprijin pentru menþinerea legãturilor cu pãrinþii,familia extinsã ºi alte persoane importante sauapropiate copii, reintegrare familialã ºi comuni-tarã, inserþie ºi reinserþie socialã).

Zeci dde sstudenþi aau ggãsitsprijin lla CCSS BBucium

Pentru a putea fi admiºi la modulul deexcelenþã, copiii cu performanþe ºcolare deo-sebite, care provin din medii sociale defavori-zate sunt testaþi cu privire la aptitudinile ºcola-re, individuale ºi colective, inteligenþã, de cre-ativitate, aptitudini speciale. Le este analizatprofilul psiho-comportamental, modul în careºtiu sã se autoaprecieze. Totodatã sunt luate în

considerare recomandãrile fãcute de cãtreprofesori ºi anchetele realizate de asistentulsocial. Admiterea se face în baza HotãrâriiComisiei pentru Protecþia Copilului Iaºi sau aunei Sentinþe Civile emise de cãtre InstanþaJudecãtoreascã, pentru plasament, în urmaunei evaluãri iniþiale fãcute de cãtre echipa despecialiºti a centrului, în cazuri speciale.

Principiile de lucru în protecþia socialã încadrul acestui serviciu sunt: respectarea inte-resului superior al copilului în toate deciziile ºihotãrârile privitoare la acesta; non-discrimina-rea în respectarea drepturilor tuturor copiilorindiferent de etnie, apartenenþã religioasã, sex,rasã, limbã, situaþie materialã; respectarearesponsabilitãþilor, drepturilor ºi obligaþiilorpãrinþilor faþã de creºterea ºi dezvoltarea lor.

Echipa de lucru a centrului este formatã dinasistent social, psiholog, educatori speciali-zaþi, instructori animatori, personal adminis-trativ ºi medical, dedicaþi întru totul misiuniilor, aceºtia beneficiind de formare metodolo-gicã continuã.

De-a lungul timpului, modulul de excelenþãse poate lãuda cu un numãr de 32 de studenþicare au urmat studiile facultãþilor de Informati-cã, de Litere – Limbi Strãine Aplicate, de

Medicinã, de Economie ºi Administrarea Afa-cerilor, de Educaþie Fizicã ºi Sport, ale Univer-sitãþii Naþionale de Artã „George Enescu” –Conservator ºi Teatru, Universitãþii Babeº-Bolyai – Facultatea de Litere din Cluj Napoca,Relaþii Internaþionale ºi Studii Europene, Geo-dezie - Cadastru. Cei care ºi-au finalizat studii-le au devenit membri activi ai comunitãþilor dincare fac parte, profesând în domeniile de pre-gãtire profesionalã pentru care au studiat.

În prezent, centrul sprijinã un numãr de 10studenþi. Pe lângã aceºtia, alþi 35 de elevi cuvârsta cuprinsã între 7 ºi 18 ani gãsesc aicicondiþiile ºi ajutorul de care au nevoie. Dreptrãsplatã, copiii ºi tinerii centrului de excelenþãaduc bucuria în sufletul celor care se preocu-pã de ei, promovând cu calificative ºi mediifoarte mari atât anii de studiu ºi examenelesemestriale sau anuale cât ºi diversele con-cursuri naþionale ºi internaþionale la care par-ticipã, fiind premiaþi chiar, de unitãþile de învã-þãmânt pe care le frecventeazã.

Pe lângã rezultatele deosebite înregistrate laînvãþãturã ºi participãrile la concursuri ºi olim-piade ºcolare, copiii ºi tinerii beneficiari ai cen-trului de excelenþã se implicã ºi în alte proiecteorganizate cu sprijinul colaboratorilor instituþiei.

* „Centrul de Excelenþã pentru copiii supradotaþi din mediul rural” a demarat în anul 2005, proiectul fiind derulat de Direcþia Generalãde Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului aflatã în coordonareaConsiliului Judeþean, în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar JudeþeanIaºi ºi Asociaþia pentru Dezvoltarea Programelor Sociale (ADPS) ºi cu sprijinul Fundaþiei „Primãverii” din Zürich, Elveþia

La Complexul de Servicii SocialeBucium, excelenþa este la ea acasã

Mii de spectatori,milioane de aplauze

AnsamblulArtisticProfesionist„ConstantinArvinte”, un an deactivitate

Punct final în Liga a IV-a judeþeanã, cu un derbi fãrã istoric, în care UnireaMirceºti a dovedit cã nu are adversar în actuala ediþie de campionat, impunân-du-se categoric, în deplasare, în faþa celor de la Victoria Leþcani, cu 4-1. În rest, partidecu aer de vacanþã, Flacãra Erbiceni reuºindscorul etapei – 0-9 la Tomeºti, dupã ce pierduse acasã, cu o etapã înainte, în faþamodestei Gloria Bãlþaþi!

Campionatul se va relua în luna martie, însãpare greu de crezut cã cineva va reuºi sã rãs-toarne ierarhia, fotbaliºtii din Mirceºti – carebeneficiazã de un suport important din parteaautoritãþilor locale, fiind deciºi sã promoveze,în premierã, în Liga a treia!

Unirea Ruginoasa - Moldova Cristeºti 3-1Unirea Scânteia - CS Ciurea 1-0Viitorul Târgu Frumos - Progresul Deleni 6-2Victoria Leþcani - Unirea Mirceºti 1-4Viitorul Hârlãu - CS Stejarul Bârnova 1-3CS Tomeºti - AS Flacãra Erbiceni 0-9Gloria Bãlþaþi - Biruinþa Mirosloveºti 2-4AS Þuþora - Stejarul Sineºti 0-5 Etapa viitoare, a 18-aa (în luna martie)Moldova Cristeºti - Stejarul Sineºti CS Ciurea - Unirea Ruginoasa Progresul Deleni - Unirea ScânteiaUnirea Mirceºti - Viitorul Târgu FrumosCS Stejarul Bârnova - Victoria LeþcaniAS Flacãra Erbiceni - Viitorul HârlãuBiruinþa Mirosloveºti - CS TomeºtiGloria Bãlþaþi - AS Þuþora

Vacanþã ººi îîn LLiga aa VV-aa* În Seria I, care a terminat turul în urmã cu

mai bine de o lunã, în clasament conduce Ful-gerul Þibãneºti 2016 (25p), 2. Viitorul Ciorteºti(19p), 3. Voinþa Voineºti (18p), 4. AvântulGolãeºti (16p), 5. Prutul Prisãcani (16p), 6.Stejarul Dobrovãþ (16p), 7.Podgoria Cozmeºti

(6p), 8. Voinþa Bosia (6p), 9. CS ªtiinþa Miros-lava II (5p), 10. Astra Rãducãneni (4p).

* Nici în Seria a II-aa nu s-a mai jucat dinnoiembrie. În clasament: 1. ACS Sportul Stu-denþesc Iaºi (27p), 2. Gloria Româneºti (24p),3. AS Holboca (22p), 4. C.Press Gropniþa(21p), 5. Viitorul Plugari (18p), 6. UnireaPodu Iloaiei (15p), 7. AS Poly 2014 (14p), 8.AS Genotur Belceºti (12p), 9. Voinþa Bivolari(6p), 10. Com-Val Valea Lupului (4p), 11.A.F.C. Movileni (0p).

* În seria a III-aa, duminicã, 8 decembrie s-audesfãºurat partidele contând pentru etapa a 17-a:

Activ Valea Seacã - Avântul Tãtãruºi 2-2Viitorul Hãrmãneºti - CSM II Paºcani 6-1AS Locomotiva Paºcani - Unirea Al.I.Cuza 2-4Voinþa Moþca - Siretul Stolniceni-Prãjescu 3-1Spicul Heleºteni - Recolta Conþeºti 9-1Viitorul Muncel - ASS Zimbrul Boureni 2-3Viitorul Hãlãuceºti - AS Todireºti - 1-3NG Topile – a statÎn clasament: 1. Unirea Al.I.Cuza (38p), 2. AS

Todireºti (37p), 3. ASS Zimbrul Boureni (34p),4.Locomotiva Paºcani (33p), 5. Spicul Heleºteni

(28p), 6. Avântul Tãtãruºi (26p), 7. Viitorul Hãlã-uceºti (23p), 8. N.G. Topile (22p), 9. ViitorulMuncel (21p), 10. Viitorul Hãrmãneºti (21), 11.Siretul Stolniceni-Prãjescu (18p), 12. CSM IIPaºcani (16p), 13. Voinþa Moþca (7p), 14. Recol-ta Conþeºti (5p), 15. Activ Valea Seacã (5p).

Cupa RRomâniei,etapa aa 22-aa

În etapa a doua a Cupei Româ-niei, faza judeþeanã Iaºi, s-au dis-putat urmãtoarele partide:

Stejarul Dobrovãþ - ACS Spor-tul Studenþesc Iaºi 6-7

Viitorul Plugari – C.PressGropniþa 1-5

C.S. ªtiinþa Miroslava II - Gloria Româneºti 1-4AS Poly 2014 Iaºi - Fulgerul Þibãneºti 2-6AS Holboca – Avântul Golãeºti 5-4Duminicã, 8 martie, se vor desfãºura

meciurile rundei cui numãrul trei, dupã urmãtorul program:

Fulgerul Þibãnesti 2016 - Unirea Scânteia AS Holboca - CS Tomeºti A.C.S. Sportul Studenþesc Iaºi - A.S. Þuþora Gloria Româneºti - CS Stejarul Bârnova C.Press Gropniþa - CS Ciurea Viitorul Hãrmãneºti - Unirea Ruginoasa Spicul Heleºteni - A.C.S. Viitorul Tg.Frumos Avântul Tãtãruºi - Progresul Deleni

Ieºenii, ffãrã ººansã în LLiga aa ttreia!

Reprezentantele Iaºului în cel de-al treileaeºalon valoric al þãrii au evoluþii diametralopuse. În timp ce ªtiinþa Miroslava pare cãºi-a revenit din pasa proastã pe care o traver-sa, urcând pânã pe poziþia a ºasea în clasa-ment (26 puncte, golaveraj 30-20), CSMPaºcani face figuraþie. Practic, pãºcãnenii nuau reuºit sã obþinã vreun punct în actuala edi-þie, marcând de 10 ori ºi încasând 80 degoluri în 15 etape. Evident, ocupã ultimapoziþie în clasament, fãrã ºanse de a se sal-va de la retrogradare.

În ultimele partide, CSM Paºcani a pierdutacasã, în faþa celor de la Sporting Lieºti, cu 0-10, în timp ce ªtiinþa Miroslava s-a impus,categoric, pe terenul de la Uricani, în confrun-tarea cu Ozana Târgu Neamþ: 4-1.

În clasament conduce Aerostar Bacãu(39p), urmatã de Foresta Suceava (35p),CSM Ceahlãul Piatra Neamþ (33p) ºi Bucovi-na Rãdãuþi (31p).

Punctul culminant al etapei a III-a aCampionatelor Naþionale de tir (aer com-primat) pentru seniori, tineret ºi juniori ºiCampionatelor Internaþionale ale Româ-niei, desfãºurate recent la Poligonul „AlinMoldoveanu” al Clubului Sportiv OmegaTehnoton Iaºi, a fost atins în proba mas-culinã de puºcã 10 metri. Alin Moldo-veanu, sportiv legitimat la Dinamo Bucu-reºti - Omega Tehnoton Iaºi, s-a calificatîn finalã totalizând 625,7 puncte dupã 60de focuri, însã în ultimul act a avut o prestaþie care-i dã dreptul din nou sãviseze cã va concura cu succes ºi laJocurile Olimpice de la Tokyo. Ei bine, el a realizat, la capãtul finalei pe care a

câºtigat-o, un total de 251,6 puncte,rezultat superior cu patru zecimi recordu-lui european! Rezultatul însã nu va fiomologat, deoarece concursul în care afost obþinut nu figureazã printre cele carepermit înregistrarea oficialã a unei astfelde performanþe. Totuºi, pentru perfor-manþa aceasta, organizatorul, CS OmegaTehnoton Iaºi, a premiat sportivul cu 500de euro.

Competiþia n-a consemnat doar exce-lentul rezultat al lui Alin Moldoveanu, pre-gãtit de antrenorii Olimpiu Marin ºi AdrianAlaci. Justina Dumbravã, pregãtitã la CSPolitehnica Iaºi de antrenorul emerit MihaiAxinte, a ocupat primul loc în concursul

feminin, iar împreunã cu colegul sãu declub, Vlad Rotariu, a urcat pe treapta a tre-ia a podiumului în proba mixtã. „„EEssttee uunnrreezzuullttaatt pprroommiiþþããttoorr ppeennttrruu JJuussttiinnaa,, þþiinnâânnddccoonntt ccãã ppee llooccuull 22 llaa iinnddiivviidduuaall ss-aa ccllaassaatt

EElliizzaa MMoollnnaarr,, ccoommppoonneennttaa rreepprreezzeennttaattiivveeiiRRoommâânniieeii ccaarree aa ccuucceerriitt mmeeddaalliiaa ddee aauurr llaaCCaammppiioonnaattuull EEuurrooppeeaann ppee eecchhiippee îînn 22001199ººii mmeeddaalliiaa ddee bbrroonnzz îînn 22001199””,, a declaratMihai Axinte.

¸decembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro ACTIVITÃTI SPORTIVE29

* sportivul ieºean, legitimat la Dinamo Bucureºti - Omega TehnotonIaºi, a fost cel mai bun la puºcã aer comprimat 10 metri, cu un totalîn finalã de 251,56 puncte, cu patru zeci peste recordul europeanactual * din nefericire, rezultatul nu va fi omologat, deoarececoncursul în care a fost obþinut nu figureazã printre cele care permit înregistrarea oficialã a unei astfel de performanþe

Alin Moldoveanu, cel mai bun rezultat european al anului!

A cãzut cortina peste fotbalul judeþean

Unirea Mirceºti nu areadversar în Liga a IV-a

CCLLAASSAAMMEENNTT,, LLIIGGAA AA IIVV-AA1. Unirea Mirceºti 17 16 1 0 88-8 49p2. Victoria Leþcani 17 14 2 1 50-16 44p3. Moldova Cristeºti 17 11 1 5 47-21 34p4. AS Flacãra Erbiceni 17 10 4 3 43-23 34p5. CS Stejarul Bârnova 17 11 1 5 47-38 34p6. Unirea Ruginoasa 17 10 2 5 47-29 32p7. Viitorul Târgu Frumos 17 8 4 5 46-24 28p8 Biruinþa Mirosloveºti 17 6 5 6 32-34 23p9. Gloria Bãlþaþi 17 6 3 8 37-44 21p

10. A.S. Þuþora 17 7 0 10 24-46 21p11. Viitorul Hârlãu 17 6 2 8 33-34 20p12. Stejarul Sineºti 17 4 3 10 37-44 15p13. Unirea Scânteia 17 3 2 12 26-53 11p14. CS Ciurea 17 3 1 13 34-54 10p15. Progresul Deleni 17 2 1 13 18-63 7p16. CS Tomeºti 17 2 0 15 20-98 6p

Alin Moldoveanu

Justina Dumbravã

decembrie 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roHOTÃRÂRI CJ10

HOTÃRÂREA nnr. 3381, privindaprobarea transmiterii unei pãrþidin bunul imobil situat în OraºTg. Frumos, str. Petru Rareº nr. 37 din domeniul public aljudeþului Iaºi ºi administrareaDirecþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului în domeniul public al Oraºului Tg. Frumos,Judeþul Iaºi

Art.1. Se aprobã transmiterea din dome-niul public al judeþului Iaºi ºi administrareaDirecþiei Generale de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului în domeniul public alOraºului Tg. Frumos, Judeþul Iaºi a unei pãrþidin bunul imobil situat în Oraº Tg. Frumos,str. Petru Rareº nr. 37, declarându-se din bunde interes judeþean în bun de interes local,cu destinaþia de cãmin de bãtrâni.

Datele de identificare a bunurilor care trecîn proprietatea Oraºului Târgu Frumos:

- suprafaþã teren 2.632 mp, parte dinnumãrul cadastral 61509, valoare de inven-tar: 3.182,86 lei;

- clãdire cu numãrul cadastral 61509-C1,suprafaþã 725 mp, valoare de inventar:1.545.563 lei.

HOTÃRÂREA nnr. 3382, privindalocarea sumei de 75.000 lei din excedentul bugetului Judeþului Iaºi - Consiliul Judeþean Iaºi pe anul 2019 pentru obiectivul de investiþii„Testul investitorului privat prudent” în vederea fundamentãrii deciziei de intrareca asociat a Judeþului Iaºi - Consiliul Judeþean Iaºi la SC „Miroslava Industrial Parc”SRL ºi participarea la majorarea capitalului social al acesteia

Art.1. Se aprobã alocarea sumei de75.000 lei din excedentul bugetului Judeþului Iaºi - Consiliul Judeþean Iaºi peanul 2019 pentru obiectivul de investiþii„Testul investitorului privat prudent“ în vederea fundamentãrii deciziei de intrare caasociat a Judeþului Iaºi - Consiliul JudeþeanIaºi la SC „Miroslava Industrial Parc” SRL ºi participarea la majorarea capitalului socialal acesteia.

HOTÃRÂREA nnr. 3394, privindînfiinþarea ºi funcþionarea Centrului de Îngrijire ºi Asistenþãpentru Persoane Adulte cu Dizabilitãþi „Hârlãu”, cu o capacitate de 50 de locuri, prinreorganizarea Centrului de Îngrijire ºi Asistenþã „Hârlãu”

Art.1. Se aprobã înfiinþarea, funcþionarea ºistatul de funcþii, prevãzut în anexã, al Centru-lui de Îngrijire ºi Asistenþã pentru PersoaneAdulte cu Dizabilitãþi „Hârlãu”, prin reorga-nizarea Centrului de Îngrijire ºi Asistenþã„Hârlãu”, fãrã personalitate juridicã, în struc-tura Direcþiei Generale de Asistenþã Socialãºi Protecþia Copilului Iaºi, cu o capacitate de50 locuri, situat în oraºul Hârlãu, str. Eterni-tate nr. 41A, judeþul Iaºi.

HOTÃRÂREA nnr. 3395, privindînfiinþarea ºi funcþionarea Centrului de Îngrijire ºi Asistenþãpentru persoane adulte cu dizabi-litãþi Revis, cu o capacitate de 27locuri, prin reorganizarea Centru-lui de Pregãtire pentru o ViaþãIndependentã REVIS Hârlãu ºiaprobarea statului de funcþii

Art.1. Se aprobã înfiinþarea, funcþionareaCentrului de Îngrijire ºi Asistenþã pentrupersoane adulte cu dizabilitãþi Revis, cu ocapacitate de 27 locuri, prin reorganizareaCentrului de Pregãtire pentru o Viaþã Inde-pendentã REVIS Hîrlãu, fãrã personalitatejuridicã, în structura D.G.A.S.P.C. Iaºi, situatîn oraºul Hîrlãu, str. Roºiori nr. 18 A ºi str.

Eternitate nr. 41 B, precum ºi statul defuncþii prevãzut în anexã.

HOTÃRÂREA nnr. 3396, privindînfiinþarea ºi funcþionarea Centrului de Îngrijire ºi Asistenþãpentru Persoane Adulte cu Dizabilitãþi „Galata” Iaºi, cu o capacitate de 50 de locuri,prin reorganizarea Centrului de Recuperare ºi ReabilitateNeuropsihiatricã „Galata” Iaºi

Art.1. Se aprobã înfiinþarea, funcþionarea ºistatul de funcþii, prevãzut în anexã, al Centru-lui de Îngrijire ºi Asistenþã pentru PersoaneAdulte cu Dizabilitãþi „Galata” Iaºi, prin reor-ganizarea Centrului de Recuperare ºi Reabili-tate Neuropsihiatricã “Galata” Iaºi, fãrã perso-nalitate juridicã, în structura Direcþiei Genera-le de Asistenþã Socialã ºi Protecþia CopiluluiIaºi, cu o capacitate de 50 locuri, situat înoraºul Iaºi, str. Azilului nr. 1, judeþul Iaºi.

HOTÃRÂREA nnr. 3397, privindînfiinþarea, funcþionarea Centrului de Îngrijire ºi Asistenþãpentru persoane adulte cu dizabilitãþi „Gulliver”, cu o capacitate de 26 locuri, ca partecomponentã a Centrului de Servicii Sociale „Gulliver” Iaºi,prin reorganizarea Centrului deÎngrijire ºi Asistenþã „Gulliver”,fãrã personalitate juridicã, ºiaprobarea statului de funcþii

Art.1. Se aprobã înfiinþarea ºi funcþionareaCentrului de Îngrijire ºi Asistenþã pentru per-soane adulte cu dizabilitãþi „Gulliver”, cu ocapacitate de 26 locuri, prin reorganizareaCentrului de Îngrijire ºi Asistenþã „Gulliver”,fãrã personalitate juridicã, în structuraD.G.A.S.P.C. Iaºi, situat în municipiul Iaºi, str.Azilului nr. 1, judeþul Iaºi, precum ºi aproba-rea statului de funcþii, prevãzut în anexã.

HOTÃRÂREA nnr. 4401, privindînfiinþarea ºi funcþionarea Centru-lui de Îngrijire ºi Asistenþã pentruPersoane Adulte cu Dizabilitãþi„Armonia”, cu o capacitate de 48locuri, prin reorganizarea Centru-lui de Îngrijire ºi Asistenþã Budãi

Art.1. Se aprobã înfiinþarea, funcþionarea ºistatul de funcþii, prevãzut în anexã, al Centruluide Îngrijire ºi Asistenþã pentru Persoane Adultecu Dizabilitãþi „Armonia”, prin reorganizareaCentrului de Îngrijire ºi Asistenþã Budãi, fãrãpersonalitate juridicã, în structura DirecþieiGenerale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copi-lului Iaºi, cu o capacitate de 48 locuri, situat înoraº Podu Iloaiei, Budãi nr. 124, judeþul Iaºi.

HOTÃRÂREA nnr. 3398, privindînfiinþarea ºi funcþionarea Centrului de Îngrijire ºi Asistenþãpentru Persoane Adulte cu Dizabilitãþi „Cozmeºti”, cu ocapacitate de 50 de locuri, prin reorganizarea Centrului de Recuperare ºi ReabilitareNeuropsihiatricã Cozmeºti

Art.1. Se aprobã înfiinþarea, funcþionarea ºi statul de funcþii, prevãzut în anexã, al Centrului de Îngrijire ºi Asistenþã pentru Per-soane Adulte cu Dizabilitãþi „Cozmeºti”, prinreorganizarea Centrului de Recuperare ºiReabilitare Neuropsihiatricã Cozmeºti, fãrãpersonalitate juridicã, în structura DirecþieiGenerale de Asistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Iaºi, cu o capacitate de 50 locuri,situat în comuna Cozmeºti, sat Cozmeºti,judeþul Iaºi.

HOTÃRÂREA nnr. 3399, privindînfiinþarea ºi funcþionarea Centrului de Îngrijire ºi Asistenþãpentru Persoane Adulte cu Dizabilitãþi „Mirceºti”, cu o capacitate de 36 de locuri, prin reorganizarea Centrului de Îngrijire ºiAsistenþã „Mirceºti”

Art.1. Se aprobã înfiinþarea, funcþionarea ºi statul de funcþii, prevãzut în anexã, al Centrului de Îngrijire ºi Asistenþã pentru Persoane Adulte cu Dizabilitãþi „Mirceºti”,prin reorganizarea Centrului de Îngrijire ºiAsistenþã „Mirceºti”, fãrã personalitate juridicã, în structura Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Iaºi, cu o capacitate de 36 locur