-F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f...

16
DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa sf. mus.; avv. fa; a immoi fabbisogno sm. abbastu, abbisóngiu, necessidadi fabbrica sf. fàbbrica fabbricabile sf. de frabbicai fabbricante p. pres. agg. smf. frabbicanti, fabbricadori fabbricare vt. frabbicai fabbricato sm. fràbbicu fabbricatore sm. frabbicadori fabbricazione sf. fabbricamentu, fràbbicu fabbrile agg. mf. de su ferreri fabbro sm. ferreri fabico agg. chi te(n)idi su malli de sa fà, fabicu faccenda sf. fai(n)a, mùngia (f. domestica ), faccenda faccendare vi. affainai, affanteriai faccendiere sm. faineri, affruddieri, buscadori faccendone sm. faineri, affruddieri facchinaggio sm. bastrasciùmini facchinata sf. bastrasciada facchinesco agg. de bastràsciu facchino sm. bastràsciu, facchi(n)u faccia sf cara, facci facciale agg. mf. de sa cara, de sa facci facciata sf. affacciada, facciada, frontera faccione sm. accr. facci manna face sf. làntia, lantio(n)i, làmpada faceto agg. brulleri, ispiritosu, brulla(n)u, spassiosu facezia sf. brulla facile agg. fàcilli, fàtzilli facilità sf. facillesa, fatzillesa, facillidadi facilitare vt. facillitai, appranai facilitato pp. agg. facillitau, appranau facilitazione sf. favorimentu facilmente avv. facilmenti, fatzilmenti facilone agg. accr. facillo(n)i, facillosu, fatzillo(n)i faciloneria sf. facilloneria, fatzilloneria facinoroso agg. scellerau, cràstullu, avvalottadori, travesseri, barrosu facitore sm. faidori faciucchiare vt., fai e non fai, fai cosixedda facocero sm. zool. (Phacochoerus aethiopicus ) sribo(n)i africanu facoltà sf. facultadi facoltativamente avv. a prexeri facoltativo agg. a praximentu facoltoso agg. arriccu, pillantzosu facondia sf., parlantina, facundia, elocuèntzia facondo agg. facundu, foeddadori, elocuenti facsimile sm. móllu, tipu, còpia factotum sm. lat. faitottu, faineri faggeto sm. boscu de faggiusu faggio sm. bot. (Fagus silvatica ) fau, fàggiu fagiano sm. orn.(Phasianus colchicus ) fagianu fagiolata sf. pisollada, suppa de pisollu fagiolino sm. pisolleddu, pisollu fagiolo Caracalla sm. bot. (Phaseolus caracalla ) caragollu fagiolo dell’occhio sm. bot. (Vigna unguiculata ) pisolleddu brent’e mòngia faglia sf. ispaccu, ispaccadura, stampu, sperriadura, grutta fagotto sm. fangottu, imboddiàmini, imbóddiu faida sf. vengantza, vinditta faina sf. zool. (Martes foina) faina falange sf. anat. ossu de i didusu falange sf. legioni, falangi falangio sm. zool. (Opilio parietinus ) axra falasco sm. bot. (Carex distachya ) tzinniga falbo agg. mélli(n)u, collor’e melli falcare vt. fracciai, fai a froma de fracci falcato pp. agg. fracciau, arcau falcatura sf. fracciadura, arcadura falce sf. fracci, fracci furistera falce fienaia sf. fracci furistera falce messoria sf. fracc’e messai falcetto sm. fracitta, fracixedda falchetto sm. orn. (Falco tinnunculus ) storittu, coddaentu falciare vt. messai, segai cun sa fracci falciata sf. messada, cropu de fracci falciato pp. agg. messau falciatore sm. messadori falciatura sf. messadura falcidia sf. falcìdia, déguma, segrestu falcidiare vt. degumai, segrestai falcione sm. fracci manna falco sm. orn. (Falco species ) stori falco pellegrino sm. orn. (Falco peregrinus ) stori pedrixàiu falconare vt. cassai cun su stori falcone sm. orn. (Falco Eleonorae Gené ) stori, storittu (f. smeriglio ) falda sf. pillu, fasca, bregalliu; cronta, trempera, costa, costera faldiglia sf. sirindongu faldoso agg. pillosu, sciarinosu, iscattosu falegname sm. maist’e linna, fusteri falegnameria sf. buttega de maist’e linna falena sf. zool. (Lepidoptera species ) studacandellasa, pappagallu falla sf. abettura, stampu, stuvio(n)i, spaccadura fallace agg. mf. frassu, tramposu, ingannosu, ingannadori 1

Transcript of -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f...

Page 1: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE

-F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese;

Consonante fricativa labiale sorda

fa sf. mus.; avv. fa; a immoi fabbisogno sm. abbastu, abbisóngiu, necessidadi fabbrica sf. fàbbrica fabbricabile sf. de frabbicai fabbricante p. pres. agg. smf. frabbicanti, fabbricadori fabbricare vt. frabbicai fabbricato sm. fràbbicu fabbricatore sm. frabbicadori fabbricazione sf. fabbricamentu, fràbbicu fabbrile agg. mf. de su ferreri fabbro sm. ferreri fabico agg. chi te(n)idi su malli de sa fà, fabicu faccenda sf. fai(n)a, mùngia (f. domestica), faccenda faccendare vi. affainai, affanteriai faccendiere sm. faineri, affruddieri, buscadori faccendone sm. faineri, affruddieri facchinaggio sm. bastrasciùmini facchinata sf. bastrasciada facchinesco agg. de bastràsciu facchino sm. bastràsciu, facchi(n)u faccia sf cara, facci facciale agg. mf. de sa cara, de sa facci facciata sf. affacciada, facciada, frontera faccione sm. accr. facci manna face sf. làntia, lantio(n)i, làmpada faceto agg. brulleri, ispiritosu, brulla(n)u, spassiosu facezia sf. brulla facile agg. fàcilli, fàtzilli facilità sf. facillesa, fatzillesa, facillidadi facilitare vt. facillitai, appranai facilitato pp. agg. facillitau, appranau facilitazione sf. favorimentu facilmente avv. facilmenti, fatzilmenti facilone agg. accr. facillo(n)i, facillosu, fatzillo(n)i faciloneria sf. facilloneria, fatzilloneria facinoroso agg. scellerau, cràstullu, avvalottadori, travesseri, barrosu facitore sm. faidori faciucchiare vt., fai e non fai, fai cosixedda facocero sm. zool. (Phacochoerus aethiopicus) sribo(n)i africanu facoltà sf. facultadi facoltativamente avv. a prexeri facoltativo agg. a praximentu facoltoso agg. arriccu, pillantzosu facondia sf., parlantina, facundia, elocuèntzia facondo agg. facundu, foeddadori, elocuenti facsimile sm. móllu, tipu, còpia factotum sm. lat. faitottu, faineri faggeto sm. boscu de faggiusu

faggio sm. bot. (Fagus silvatica) fau, fàggiu fagiano sm. orn.(Phasianus colchicus) fagianu fagiolata sf. pisollada, suppa de pisollu fagiolino sm. pisolleddu, pisollu fagiolo Caracalla sm. bot. (Phaseolus caracalla) caragollu fagiolo dell’occhio sm. bot. (Vigna unguiculata) pisolleddu brent’e mòngia faglia sf. ispaccu, ispaccadura, stampu, sperriadura, grutta fagotto sm. fangottu, imboddiàmini, imbóddiu faida sf. vengantza, vinditta faina sf. zool. (Martes foina) faina falange sf. anat. ossu de i didusu falange sf. legioni, falangi falangio sm. zool. (Opilio parietinus) axra falasco sm. bot. (Carex distachya) tzinniga falbo agg. mélli(n)u, collor’e melli falcare vt. fracciai, fai a froma de fracci falcato pp. agg. fracciau, arcau falcatura sf. fracciadura, arcadura falce sf. fracci, fracci furistera falce fienaia sf. fracci furistera falce messoria sf. fracc’e messai falcetto sm. fracitta, fracixedda falchetto sm. orn. (Falco tinnunculus) storittu, coddaentu falciare vt. messai, segai cun sa fracci falciata sf. messada, cropu de fracci falciato pp. agg. messau falciatore sm. messadori falciatura sf. messadura falcidia sf. falcìdia, déguma, segrestu falcidiare vt. degumai, segrestai falcione sm. fracci manna falco sm. orn. (Falco species) stori falco pellegrino sm. orn. (Falco peregrinus) stori pedrixàiu falconare vt. cassai cun su stori falcone sm. orn. (Falco Eleonorae Gené) stori, storittu (f. smeriglio) falda sf. pillu, fasca, bregalliu; cronta, trempera, costa, costera faldiglia sf. sirindongu faldoso agg. pillosu, sciarinosu, iscattosu falegname sm. maist’e linna, fusteri falegnameria sf. buttega de maist’e linna falena sf. zool. (Lepidoptera species) studacandellasa, pappagallu falla sf. abettura, stampu, stuvio(n)i, spaccadura fallace agg. mf. frassu, tramposu, ingannosu, ingannadori

1

Page 2: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

fallacia sf. frassidadi, tramperia, trobedda fallanza sf. fallimentu, cruppa, sbàlliu, mancànzia fallare vi. faddiri, sballiai fallico agg. de sa mrinca fallimentare agg. mf. fallimentari fallimento sm. fallimentu fallire vt. vi. faddì, falliri, sciaddì, fallì fallito pp. agg. faddiu, falliu, sballau fallo sm. (sbaglio, errore) fadda, faddu, faddi(n)a fallo sm. (membro virile) minca, mrinca, marraco(n)a, catzu, pitza, pitzillotta vds. anche pene falloso agg. mancanti, difettosu, manchitzu falò sm. fogado(n)i falpalà sm. (striscia di stoffa usata come guarnizione) prefàlliu, prapallissu falsa acacia sf. bot. (Gleditschia triacanthos) acàcia aresti, spi(n)’e Cristusu falsamente avv. falsamenti, frassamenti falsare vt. disfrassai falsariga sf. frassariga falsario sm. frassàriu falsato pp. agg. affrassau, frassau falsetto sm. mus. falsittu, tìppiri falsificare vt. falsificai, trastoccai falsificato pp. agg. falsificau, trastoccau falsificatore sm. falsificadori, trastoccadori falsificazione sf. falsificatzio(n)i, trastoccadura falsità sf. frassidadi falso agg. frassu, fraitzi(n)u, duasfaccisi falsopepe sm. bot. (Schinus molle) pìbiri budru fama sf. fama, nomonada, nomona fame sf. fàmini, sghintzu , maistu Giuanni famelico agg. famiu, satzago(n)i famigerato agg. de nomonada malla famiglia sf. famìllia familiare agg. mf. familliari, de famillia familiarità sf. familliaridadi, cunfiantza, amistàntzia familiarizzare vi., familliarizai, s’avvesai, s’accostumai, s’imbitzai, pigai cunfiantza familiarmente avv. che de famillia, a sa ma(n)u famoso agg. famau, famosu, nomonau fanale sm. lantio(n)i, fanalli fanatico agg. fanàticu, fanàdigu, fissàu fanatismo sm. fanatismu, fissazio(n)i, macchimini, passio(n)i fancello sm. (fanciullo, garzone) pipiu, fedu, piccioccheddu, piccioccu fanciullaccia sf. bot. (Nigella damascena) frori de passio(n)i fanciullaggine sf. cos’e fedu, de pipiusu fanciullesco agg. cos’e fedu, de pipiusu fanciullezza sf. gioventudi fanciullo sm. pipiu, piccioccu, piccioccheddu, fedu fandonia sf. fàulla, trampana fanello sm. orn. (Carduelis cannabina) allipintu fanfaluca sf. (ciancia, fandonia) fàulla, trampana fanfano sm. (chiaccherone) cràstullu, ciacciarroni, lingudu fanfara sf. mus. fanfarra, banda musicalli fanfaronata sf. fanfarronada, bantaxumini

fanfarone sm. fanfarroni, ispacco(n)i, barrosu fangaia sf. ludragu., lutzri(n)a, scioffa, streccósciu fanghiglia sf. , ludragu fango sm. ludu, limu, fangu fangosità sf. ludragu fangoso agg. ludosu, lutzrinosu, fangosu, foxosu, limosu fannullaggine sf. preitza, mandronìa fannullone sm. sfainau, oreri, preitzosu, mandro(n)i, andari(n)u, managu fanone sm. dent’e balle(n)a fantaccino sm. sodradeddu, fanti, sodrau de pei fantasia sf. antasia, pantasia fantasioso agg. fantasiosu, pantasiosu fantasma sm. pantàsimu, mommotti, ispìritu, cosa malla fantasmagoria sf. figurasa de pantasìa fantasticare vt. vi. fantasticai, chimerizai, pantasiai, bisai fantasticheria sf. schiribitzu, pantasia fantastico agg. fantàsticu, fantasiosu fantasticone sm. pantasiosu fante sm. fanti, sodrau; tzeraccu, srebidori, cuaddu (de is cattasa) fanteria sf. fanteria fantesca sf. tzeracca, srebidora fantino sm. fantinu, curridor’a cuaddu fantoccio sm. mustajo(n)i fantolino sm. (bambino) criadura, criaduredda, pipiu, pipieddu, steddu, fedu fantomatico agg. fantàsticu farabutto sm. bribanti, lazaro(n)i, farabuttu faraglione sm. scógliu mannu faraona sf. orn. (Numida meleagris) pudda farao(n)a, pudda de ìndiasa faraone sm. farao(n)i farcia sf. imbuttidura, pre(n)idura, fartzidura farcire vt. imbuttì, fartzì, prenni farcito pp. agg. imbuttìu, pre(n)u, fartziu farcitura sf. imbuttidura, pre(n)imentu, fartzidura farda sf. (roba sporca) arroba brutta fardello sm. fangottu, càrrigu, pesu, streppusu, acchipaggiu fare vt. fai faretra sf. straccàsciu, stùggiu de frècciasa farfalla sf. zool. (Lepidoptera species) farfalla, brafalla, pappagallu farfallone sm. fig. bolla-bolla, pappagallu farfarello sm. (folletto, diavoletto) dimonieddu, matzamureddu farfaro sm. bot. (Tussilago farfara) pei de mollenti farfugio sm. bot. (Farfugium grande) bardana sitzillia(n)a farfugliare vi. abbrebbullai, acchicchiai, essi lingrutzu farina sf. farra, scetti, pòddini, simbulla farinaccio sm. bot. (Chenopodium vulgare) cado(n)i farinaceo agg. farrosu, scettosu farinata sf. panissa faringe sf. anat. faringi, gùtturu, crague(n)a faringite sf. med. dollor’e ‘utturu farinoso agg. farrosu, farrudu, scettosu

2

Page 3: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

fariseo sm fariseu, ipócrita farlingotto sm. (storpiatore di parlate) struppiadori de foeddusu farlotto sm. orn. vds. averla farmaceutico agg. de potegaria farmacia sf. potegaria farmacista smf. potegàriu fàrmaco sm. mexi(n)a farneticamento sm., -azione sf. stentériu, dillìriu farneticare vi. stenteriai, franeticai, strologai, dilliriai farnetico sm. disatti(n)u, stentériu, dillìriu faro sm. faru farraginare vt. ammesturai, improddai, impiastai, atzaroddai, acciapputzai farragine sf. ammesturu, attruppégliu, atzaroddu, ciapputzeria farraginoso agg. affruddiau, attruppelliau, improddau, atzaroddau, acciapputzau farro sm. bot. (Triticum spelta) farru, farrà(n)iu farsa sf. brullitta, buffonada, farsa farsesco agg. buffo(n)i, cómicu farsetto sm. cossu, cropettu, corittu, collettu fasce (in) md. in fàsciasa fascetta sf. dimin. fascitta fascia sf. fàscia, singeddu fasciame sm. fasciàmini fasciare vt. fasciai, fascai fasciato pp. agg. fasciau, fascau fasciatura sf. fasciadura, fascadura fascicolo sm. fascìcullu fascina sf. fasci, fasci(n)a fascino sm. eccisu, ammàinu, incantu, sciàsciu, attraènzia fascinoso agg. ecciseri, eccisadori fascio sm. fasci, crispio(n)i, fascismo sm. fascismu fascista agg. mf. fascista fasciume sm.(calcinacci) carraxu, cracinaxru fase sf. fasi, fasa fastello sm. fascittu fastellone sm. accr. trunconatzu, macciocciu fastidiare vt. fastidiai, infadai, pibincai, mattanai fastidio sm. fastìdiu, segamentu, pibinca, arroscìmini, arroscimentu, axiu, pistu, scallonadura, scallonamentu fastidiosamente avv. fastidiosamenti fastidioso agg. fastidiosu, pibincosu, appigonau, segamentu fastigio sm. (colmo del tetto) schi(n)a de crabettura fasto sm. iscioru, fastu, lussu, pompa, palla fastosamente avv. cun scioru, fastosamenti, pomposamenti fastosità sf. scioru, pompa fastoso agg. scioreri, palleri, pomposu fasullo agg. frassu, fintu, chen’e vallori fata sf. fada, jana, giana fatale agg. fatalli fatalità sf. fadu, sotti, fatallidadi fatalmente avv. fatalmenti, po sotti fatare vt. affadai, fadai, ammainai, incantai

fatato pp. agg. fadau, affadau, eccisau, ammainau, incantau fatica sf. fadiga, stentu, traballu, fadiori faticaccia sf. accr. traballu faticare vt. fadigai, traballai faticata sf. fadiada, traballada faticatore sm. fadigadori, traballanti faticosamente avv. fadigosamenti, traballosamenti faticoso agg. fadiosu, fadigosu, traballosu, scogliosu fatidico agg. fatìdicu, de sa prenetta fatiscente agg. becciu meda, arruendindi fato sm. fadu, sotti, distinu, prenetta fatta sf. spètzia, bisura, callidadi, manera fattezza sf. bisura, faitzio(n)i,, fattesa, trattu, figura fattibile agg. fattìbilli, chi si poi fài fatticcio agg. (robusto) robustu, macciòcciu, mannacciu fattivo agg. faineri, faidori, traballanti fatto pp. agg. fattu, fattu e lassau fatto sm. fattu; de fattu fattora sf. fattora, faidora fattore sm. fattori, faidori fattoria sf. fattoria, dominariu, cuilli fattorino sm. fattorinu, posteri fattrice sf angiadora, criadora fattucchiere sm. matzineri, abbrebadori, brùsciu, cogu, mallifatteri fattucchieria sf. matzi(n)a, brusceria, malli fattu fattura sf. (stregoneria, malia) matzi(n)a, fattura, brusceria, malli fattu fatturare vt. fatturai fatturato pp. agg. fatturau fatturazione sf. fatturatzio(n)i fatuità sf. stentériu, zorbidadi fatuo agg. zorbu, scialloriau, bambu fauci sf. pl. barrasa, massiddasa fauna sf. fàuna fausto agg. dicciosu, fadosu fava sf. bot. (Vicia faba) faa, faixedda favagello sm. bot. (Ranunculus ficaria) cunnugrassu favaggine sf. bot. (Zygophyllum fabago) tàppara budra favata sf. favada, succu fàa) favella sf. foeddu, chistionu favellare vt. foeddai, chistionai faveto sm. ottu de fàa favetta sf. dimin. faixedda favilla sf. cincidda, fraria favillare vi. [cinciddai, luxi favismo sm. med. malli de sa fàa, favismu favo sm. arega, bresca favola sf. contu, storiedda, paristòria favoleggiamento sm. contai storieddasa favoleggiare vi. fabulleggiai, contai storieddasa favolista smf. fabulleri,, cuntadori de storieddasa favolosamente avv. fabullosamenti, cun ispantu favoloso agg. fabullosu, spantosu, de no crei favonio sm. bentu oristanesu, ponenti favore sm. prexeri, favori favoreggiamento sm. favoressimentu favoreggiare vt. favoressi, aggiudai favoreggiatore sm. favoressidori, aggiudadori favorevole agg., favoràbilli

3

Page 4: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

favorire vt. favorì, aggiudai favoritismo sm. prexeri, favoressimentu, aggiudu favorito pp. agg. favorìu, aggiudàu fazione sf. fatzioni, cambarada, cricca faziosità sf. partziallidadi fazioso agg. pattesa(n)u fazzoletto sm. muncadori, muncadoreddu febbraio sm. friaxu febbre sf. frei, callentura febbriciàttola sf. dimin. callenturedda febbrìcola sf. dimin. callenturedda febbrìfugo sm. mexi(n)a contr’a sa callentura febbrile agg. cun sa callentura febbrone sm. accr. callentura meda fecaloma sm. med. strintura (de su carru) fèccia sf. fexi, lettu de su binu feccioso agg. fexosu, affexau feci sf. pl. medra feciume sm. straccósciu; burrumballa fècola sf. fècola, imbido(n)i fecondare vt. fecundai, impringiai fecondato pp. agg. fecundau, impringiau fecondatore sm. fecundadori, impringiadori fecondazione sf. impringiadura, fecundatzio(n)i fecondità sf. fertilidadi, fecundidadi fecondo agg. fértilli, fecundu fede sf. fidi, crièntzia fedele agg. fidelli, fidu, cristianu fedelini sm. pl. findeusu fedelmente avv. fidellimenti, , cun fidi fedeltà sf. fidellidadi, fidi fèdera sf. coscinera federale agg. mf. federalli federalismo sm. federallisimu federalista agg. smf. federallista federare vt. federai federato pp. agg. federau federazione sf. federatzioni fedìfrago agg. traittori, fraitzu fedina sf. fedina fegataccio agg. fig. prontudu, atzudu, alentosu, attriviu, detrminàu, arriscàu fegatella sf. bot. (Marchantia polymorpha) némulla fegatello sm. figadeddu fégato sm. anat. figau fegatoso agg. atzudu, allientosu, tzaccosu, fengiosu felce sf. bot.( Nephrolepis cordifolia) fìllixi felce dorata sf. bot. (Ceterach officinarum) doradilla felce femmina sf. bot. (Asplenium adiantum-nigrum) fìllixi fémi(n)a felce maschio sf. bot. (Polysticum filix) fìllixi mascu felce quercina sf. bot. (Polypodium vulgare) fìllixi de sruexu felceto sm. fillixraxu feldispato sm. feldispatu felice agg. dicciosu, biadu, fellici, cuntentu, prexàu felicemente avv. fellicementi, dicciosamenti, cun prexu felicità sf. dìccia, biadia, prexu, gosu, fellicidadi felicitarsi vi. rifl. fellicitai, si cumpraxi felicitazione sf. cumpraximentu, cumpraxèntzia felino sm. fellinu

fellandrio sm. bot.(Oenanthe phellandrium) lau de cuaddu fellema sm. (sugheraccio) adro(n)i fellone agg. traittori fellonia sf. traittoria, pillissu felpa sf. ferpa, trippa felpato agg. ferpau feltro sm. feltru feluca sf. mar. felluga felzata sf. fànuga femmina sf. fémmi(n)a femminella sf. femmi(n)edda, pillo(n)i femmineo agg. de fémmi(n)a femminile agg. de fémmi(n)a femminilità sf. femminillidadi, feminesa, feminidadi femminismo sm. femminismu femminista smf. femminista femminuccia sf. dimin. femmi(n)edda fèmore sm. anat. ossu mannu de sa còscia fendente sm. cropu fendere vt. tzaccai, spaccai, sperrai, fresai, filliri, scanniri, crepai fenditura sf. tzaccadura, fresadura, spaccadura, sperradura, filladura, scannidura fenice sf. orn. (Ardea cinerea) fenici fenicottero sm. orn. (Phoenicopterus antiquorum) mango(n)i, genti arrùbia fenomenale agg. mf. stravanau, spantosu, fenomenalli fenomeno sm. fenómenu ferace agg. fértilli ferale agg. ferosu, motalli fèretro sm. baullu, lettèra fèria sf. feria feriale agg. mf. dì de fattu ferimento sm. ferimentu, feridura, fettura, arroppatura ferino agg. ferinu ferire vt. ferri, lantzai, spistiddai, friai ferita sf. fetta, ferida ferito pp. agg. fettu, feriu, friau, lantzittau feritoia sf. collumbera, archibusera feritore sm. feridori, fettori ferma sf. frimma, leva fermaglio sm. fromagliu fermamente avv. frimamenti fermare vt. frimmai, abarrai, parai, attobiai, arresci fermata sf. frimmada, abarrada, parada, arrescidroxu., arrescimentu fermato pp. agg. frimmau, abarrau, parau, arrésciu, attobiau fermatura sf. frimmadura, arrescidura fermentare vi. fromentai, pesai, axedai fermentato pp. agg. fromentau, pesàu, axedàu fermentazione sf. axedadura, axedamentu fermento sm. frommentu fermezza sf firmesa, sigurantzia fermo agg. frimmu, parau, abarrau, arrésciu feroce agg. feroci, mallu ferocemente avv. ferocementi ferocia sf. ferocidadi ferodo sm. ferodu

4

Page 5: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

ferra saracinisca sf. bot. (Magydaris pastinacea) feurra mascu ferraccia sf. itt. (Trygon pastinaca) ferratza, razza ferraglia sf. ferralla, ferràmini ferragosto sm. mesaustu ferraio, -aiuolo sm. ferreri ferraiolo sm. (ampio mantello) stibeddi, manteddu, cappa ferrame sm. ferràmini, ferralla ferramenta sf. ferramenta, ai(n)a ferrana sf. bot. vds. foràggio ferrare vt. ferrai ferrareccia sf. ferramenta, ferràmini ferrato pp. agg., ferrau ferratore sm. ferradori ferratura sf. ferradura ferravecchio sm. (rigattiere) ferruécciu, arrigatteri ferreo agg. de ferru, che ferru ferretto sm. dimin. ferrittu, busa ferriera sf. ferrera ferrigno agg. vds. fèrreo ferro sm. ferru ferro da stiro sm. ferr’e prentzai ferroso agg. ferrosu ferrovecchio sm. vds. sferra ferrovia sf. ferrovia, bia de ferru ferroviere sm. ferrovieri ferruginoso agg. arruinosu, arruingiosu, arruinau, ferrosu ferruminare vt. sardai, cadriggiai, scadriggiai fertile agg. fértilli fertilità sf. fertillidadi fertilizzante sm. ladàmini, streccósciu, concimu fertilizzare vt. ladaminai, streccosciai ferula sf. bot. (Ferula communis) feurra fèrvere vi. buddì fèrvido agg. scallentau, férvidu fervore sm. framori, scallentamentu, prexu fervorino sm. dimin. ammonestu, paternalli fervoroso agg. fervorosu ferza sf. vds. sferza ferzo sm. mar. tellu de sa vella fessacchiotto agg. braballuccu, xrimpi, scimpru fesseria sf. scimpróriu, sciollóriu, perreria, tontesa fesso agg. scimpru, tzónchinu, loccu, bambu, fessu fesso pp.agg. tzaccau, schinnìu fessura sf. tzaccadura, spaccadura, sperradura, schinnidura, filladura, stuvio(n)i fessurarsi vi. rifl. schinnì, si fillai, si tzaccai fessurato pp. agg. tzaccau, fillau fessurazione sf. tzaccadura, sperradura, schinnidura festa sf. festa festaiolo agg. festraxu, scialleri festante p. pres. agg. mf. alligru, prexau, prexosu festare vt. vds. festeggiare festeggiamento sm. affestada festeggiante p. pres. agg. mf. festulla(n)u, festeggianti festeggiare vt. affestai, fai festa, festeggiai festeggiato pp. agg. festau, affestau festevole agg. festosu, alligru, prexau

festevolezza sf. festa, prexu, gosu festicciola sf. dimin. festixedda, sciaballabatta festino sm. ispuntinu, scialla, sciaballabatta festività sf. festa, festividadi festivo agg. festivu festòccia sf. spadatzu, sciaballabatta festonato agg. festonau festone sm. festo(n)i festosamente avv. festosamenti, alligramenti festosità sf. alligrìa, cuntentesa, prexu festoso agg. cuntentu, alligru, prexau festuca sf. fustigu fetare vi. fai fedu, angiai fetente agg. mf. pudésciu, putzinosu, pùdriàu feticcio sm. punga, contramma(t)zina, pinnadeddu, sabeggia fetido agg. pudésciu, fragosu feto sm. appustisi de embrio(n)i finzas’a nasci fetore sm. pudesciori, fragu léggiu, attùffidu fetta sf. fitta, lesca fettina sf. fettina fettone sm. (parte dello zoccolo degli equini) sperradur’e su pei de su caddu fettuccia sf. dimin. fetta, fettixedda, bitta, nastru fettuccine sf. pl. tallarinusu, findeusu feudale agg. mf. feudalli feudalesimo sm. feudallésimu feudatàrio sf. feudatàriu fèudo sm. féudu fez sm. fez fiaba sf. fàbulla, contu, storiedda fiabesco agg. fabullosu fiacca sf. fracchesa, addàsiu, fiacca, mandronia fiaccamento sm. stasimentu, stancamentu, fadiadura, sballadura fiaccare vt. stasì, allaccanai, sfinigai fiaccatura sf., fiaccadura, debillesa, fracchesa fiacchezza sf. fracchesa, ammotroxinamentu, fadiori fiacco agg. fraccu, stasiu, sganiu, xinigau, ammotroxinau fiaccola sf. fracca, àccia fiaccolata sf. fraccada fiaccone agg. fracco(n)i, stasiu, ammotroxinau fiala sf. fiala fiamma sf. frama, pampa, fràmmulla fiammante agg. mf. framosu, alluttu, nou-nou fiammata sf. framullada, pampada fiammeggiante agg. luxenti fiammeggiare vi. bogai pampasa, appampai, luxi fiammella sf pampixedda, framulledda fiammiferaio sm. bendidori de allumiusu fiammifero sm. allùmiu fiammola sf. bot. vds. vitìccio fiancata sf. fiancada, costana fiancheggiamento sm. accotzamentu, arrimu, appóggiu fiancheggiare vt. affiancai, appoggiai, accostai, accotzai, fiancheggiato pp. agg. affiancau, appoggiau, accostau, accotzau fiancheggiatore sm. appoggiadori, accotzadori, affiancadori

5

Page 6: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

fianco sm. fiancu, costa, costau fiasca sf. frascu fiaschetta sf. fraschittu fiasco sm. frascu, buttillio(n)i fiasco sm. (insuccesso) faddimentu fiatare vi. allidai, musci, sullai fiatata sf. àllidu, sullada fiato sm. àllidu, sùllidu, mùsciu fibbia sf. tzibbìa fibra sf. corrìa de su linnàmini, ve(n)a de linnàmini fibroma sm. med. lùpia, guroni, tumori fibrosità sf. fibrosidadi fibroso agg.. fibrosu, tuvudu fìbula sf. anat. (perone) ossu de sa camba fica sf. ficca, fai i ficcasa ficaia sf. logu de figu ficcanaso smf. ficchettu, affruddieri, furittu, spriculleri ficcare vt. ficchì, sticchì, cravai, tzaccai ficcato pp. agg. ficchiu, sticchiu, cravau, tzaccau ficcatura sf. ficchidura, cravadura, isticchidura, tzaccadura, sticchida, sticchidura ficchino agg. ficchettu, presumiu ficheto sm. logu de figu fico sm. bot. (Ficus carica) figu, figu ‘era, figh’e treullasa, figh’e cabudanni, figu carigada, figu crabiga, figu bianca, figu murra, figu niedda fico d’India sm. bot. (Opuntia ficus-indica) fimorisca fico degli ottentotti sm. bot. (Carpobrotus acinaciforme) gravellu de seda, bella de dì fico selvatico sm. bot. (Ficus carica silvestris) figu crabiga ficosecco sm. figu siccada ficus sm. bot. (Ficus elastica, F. retusa) ficus fidanza sf. fiantza, fidi fidanzamento sm. sposusu a craru fidanzare, -arsi vt. vi. rifl. si fai sposusu a craru fidanzato sm. sposu, piccioccu fidare, -arsi vt. vi. rifl. fidai, cunfiai, tenni cunfiantza fidato pp. agg. fidau, cunfiau fideiussione sf.affiantzamentu, affiantza, fiantza fideiussore sm. fiantzeri, garanti fidelini sm. pl. findeusu fidente agg. mf. cunfiantzosu fido sm. fidi, comporai a fidi fido agg. fidau fiducia sf. fidùcia, fidi fiduciario sm. fiduciàriu fiducioso agg. fiduciosu, cunfiantzosu fiele sm. felli fienagione sf. fe(n)adura fienarola sf. bot. (Poa pratensis) ebr’e leppuri fienarola sf. zool. vds. luscengola fienile sm. ‘om’e palla fieno sm. fe(n)u, forràinu (fieno fresco) fieno greco sm. bot. (Trigonella foenum-graecum) fe(n)u aregu fieno sano (santo) sm. bot. (Onobrychis viciaefolia) assudda budra fienoso agg. fenosu fiera sf. fiera

fiera sf. vds. belva fieramente avv. fieramenti fierezza sf. fieresa fiero agg. fieru, prontudu fievole agg. débilli, lenu, fiaccu fievolezza sf. debillesa, fracchesa fievolmente avv. debilmenti, fraccamenti fifa sf. timòria, sprama, pauria, stringimentu fifone agg. timicullusu, pisciamudandasa, timigosu, timerosu figa sf. volg. vds. vulva figaro sm. brabieri fìggere vt. ficchì, cravai, fissai figliare vi. angiai, affedai, scendiai, libettai, parturì figliastro sm. fillastu figliata sf. cria, angiada, angiadi(n)a figliatura sf. angiadura, angiadroxu, angiamenta, libettadura fìglio sm. fillu figlioccio sm. filloru figliolanza sf. fillàmini figliolo sm. fillu, piccioccu fignolo sm. med. pibisia , proca, guroni, semu figulinaio sm. maistu de strex’e terra figura sf. figura figurare vt. vi. figurai figurativo agg. figurativu figurato pp. agg. figurau figurina sf. figuredda, figurina figurinaio sm. bendidori de figurinasa figurino sm. figurinu, gallosu figuro sm. ominatzu, peddi malla fila sf. filla, fillera, arringhera filaccia sf. fillicittu, sfillau filaccioso agg. sfillicittau filaggine nana sf. bot. (Evax pygmaea) ebrixedda stèrria filamento sm. fillamentu filamentoso agg. filamentosu, fillosu, fibrosu filanda sf. filladroxu filantropia sf. fillantropia, ‘olli be(n)i filantropo sm. fillàntropu, caridadosu filare sm. giualli de bìngia, fillera, arringhera, fillari filare vt. fillai, fillai derettu filaria sf. zool. (Filaria sanguinis) piberedda filarino sm. fastiggiadori filarmonica sf. scolla po musicantisi filastrocca sf. fillastrocca filata sf. fillada filato sm. fillóngiu filatoio sm. filladroxu filatrice sf. fillongia(n)a, filladora filatura sf. fillóngiu., filladura fildiferro sm. filluferru filettare vt. fillettai filettatura sf. fillettadura filetto sm. filettu, luntza, mustela, anguidda, arista, schinalli filetto della lingua sm. fillu de sa lingua filiale agg. de fillu filiale sf. filialli

6

Page 7: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

filibustiere sm. bribanti, imbusteri, trampaneri, matraccheri, matzapaneri filiera sf. filliera filiforme agg. mf. stinghiritzu, fini-vini filigrana sf. filligrana filigranato agg.. filligranau filippica sf. strònciu, briga, sciacuadur’e conca Filippo sm. Filippu fillirea sf. bot. (Phillyrea latifolia) arradelli fillossera sf. zool. (Phylloxera vastatrix) fillòssera film sm. filmi, cìnema filmare vt. filmai filo sm. fillu filodendro sm. bot. (Monstera deliciosa) filludendru filologia sf. filologia filomena sf. orn. (Lusciola luscinia) arrosignollu, passillaranti; vds. anche usignolo filondente sm. (canavaccio) canavàcciu filone sm. fillo(n)i filosofare vi. filosofai filosofia sf. filosofia filosofo sm. filósofu filtraggio sm. filtradura, colladura filtrare vt. filtrai, collai filtrato pp. agg. filtrau, collau filtro sm. filtru, colladori filugello sm. brémi de seda filza sf. fillera, infillada, fillari fimbria sf. (orlo della veste) oru de su bestiri fimo sm. cascasi(n)a, ladàmini, straccósciu fimosi sf. med. malli de su sintzigorru finale agg. mf. finalli finalità sf. finallidadi, miramentu finalmente avv. finalmenti, eppur’eppuru finanche cong., finzasa, puru finanza sf. finantza, finàntzia finanziamento sm. finantziamentu finanziare vt. finantziai finanziato pp. agg. finantziau finanziatore sm. finantziadori finanziera sf. redingottu, arredingottu finanziere sm. finantzeri finca sf. finca finché cong. fintzas a candu, finzaschì, finzas a, tantu chi fine agg. fini, finigosu, langiu, marriu, dillicau fine sf. (termine) fini, arremattu, términu, accabbu., scoada, scullada fine sm. (scopo) tenta, arrexo(n)i, intzimia, motivu finemente avv. finementi, cun finesa finestra sf. fentana finestrino sm. fentanedda finezza sf. finària, finesa, agudesa fingere vt. fingi, fai facci bella, dispintai fingimento sm. fingimentu, dispintamentu fingitore sm. fingidori, dispintadori finimento sm. finimentu, frunimentu, adderetzu finimondo sm. degollu, degógliu, finimindu, sperevundu finire vt. accabbai, finì finitezza sf. finidura finitimo agg. laccananti, cunfinanti

finito pp. agg. accabbau, finìu finitore sm. finidori, accabbadori, cumpridori finitura sf. finidura, accabbadura, cumprimentu fino prep. fina, fintzasa fino agg. fini finocchio sm. bot. (Foeniculum vulgare) fenugu finocchio marino sm. bot. (Crithmum maritimum) fenugu de mari, ebra pudèscia finocchio selvatico sm. bot. (Foeniculum segetale) fenugheddu aresti finora avv. finzas a immoi, po immoi, a is orasa finta sf. finta, dispintamentu fintamente avv. fintamenti, dispintadamenti fintanto cong. fintzas a candu, po cantu finteria sf. fingidura, frassidadi finto pp. agg. fintu, fingidori, fingiu, dispintau finzione sf. finta, fingidura, dispintamentu fio sm. pena, cundenna fiocaggine sf. sorrogadura, sorrogu fiocca sf. frocca fioccare vi. froccai fioccata sf. froccada fiocchettare vt. infrocchittai fiocchetto sm. dimin. frocchixeddu, vetta fiocco sm. (nastro) froccu fiocco sm. (di neve) frocca fiocco di cardinale sm. bot. (Celosia cristata) cragarista de cabo(n)i fiochezza sf. accatarradura, sorrogamentu, sorrogu fiocina sf. frùscia fiocinare vt. fruscinai fiocinata sf. fruscinada fiocinatore sm. fruscinadori, fruscineri fiocine sm fodd’e àxina fiociniere sm. vds. fiocinatore fioco agg. sorrogau, débilli fionda sf. frunda fiondare vi. frundiai fiondatore sm.frundadori fior bombo sm. bot. (Ophyris species) orchidea aresti, orchidea budra fior cappuccio sm. bot. (Aquilegia vulgaris) tre follasa fior d’Adone sm. bot. (Adonis autumnale) vds. adònide fior d’oro sm. bot. (Chrysanthemum coronarium) caragantzu fior del cuculo sm. bot. (Lychnis flos-cuculi) gravellu de campu fior di cera sm. bot. (Hoya carnosa) scrèpia , frori de xera fior di farina sm. scetti fior di gelosia sm. bot. (Amaranthus tricolor) amarantu, amori e cuncòdria fior di legna sm. bot. (Limodorum abortivum) frori nieddu fior di loto sm. bot. (Nymphaea nelumbo) lillu de àcua, ninfea fior di passione sm. bot. (Passiflora coerulea) frori de passio(n)i fior di tigre sm. bot. (Stapelia variegata) , frori a fragu mallu

7

Page 8: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

fior gallinaccio sm. bot. (Tuberaria guttata) frori de santa Maria fioraio sm. froraju, froreri, frorista fiorame sm. froràmin fiorata sf. affroriggiada fiorato agg. affrorigau fiordaliso sm. bot. (Centaurea cyanus; C. napifolia) cadr’e mollenti fiore sm. frori fiore del vino sm. bot. (Mycoderma vini) frori de su bi(n)u, nappa de su bi(n)u fiore giallo sm. bot. (Chrysanthemum myconis; C. segetum) caragantzu fiorellino sm. dimin. frorixeddu fiorente agg. mf. frorìu, in frori fioretto sm. fiorettu, impromissa fioricultore sm. froraju, froreri, frorista fioriera sf. frorera, pastera fiorire vi. frorì, infrorì, infrorai, affroriggiai fiorista smf. froraju, frorista, froreri fiorita sf. infrorada, froridura, arramadura fiorito pp. agg. froriu, infroriu fioritura sf. froridura, frori fiorrancino sm. orn. (Regulus ignicapillus) topi de matta fiorrancio sm. bot. (Calendula arvensis) fror’e dogna mesi fiosso sm. cambrio(n)i, fàmixi fiotto sm. ghettadura, tzurru, undada firma sf, frimma firmamento sm. xellu, xellu steddau, firmamentu firmare vt. frimmai, ponni sa frimma firmatario sm. frimmadori, frimmatàriu firmato pp. agg. frimmau fisarmonica sf. sonettu fisarmonicista smf. sonadori de sonettu fiscale agg. mf. fiscalli fiscalità sf. fiscallidadi fiscella sf. aiscu, discu, piscedda fischiare vi. fischiai, frusiai, ammuinai, zumiai, srubiai fischiata sf. frusiada, srubiada, fischiada fischiatore sm. frusiadori, srubiadori fischiettare vi. frusiai, srubittai fischiettio sm. frusiada, frusiadura, zumiada, srubiada fischietto sm. sullittu, suliettu fischio sm. frùsia, srùbiu, zùmiu fischione sm. orn. (Anas penelope) anadi conc’arrùbia fisco sm. fiscu fiscolo sm. spotta, spottixedda fisica sf. fìsica fisico agg. sm. fìsicu fìsima sf. fissatzio(n)i fisiologia sf. fisiologia fisionomia sf. fasullumia, fisonomia, fisumia, bisura, facci, pinta fisionomista smf. fisonomista, de nodu fissaggio sm. fissadura, fissàggiu fissamente avv. fissamenti fissare vt. fissai

fissato pp. agg. fissau fissatore sm. fissadori fissazione sf. fissatzio(n)i fissità sf. fissidadi fisso pp. agg. fissu fistola sf. med. pibisìa fistoloso agg. pibisiosu fitolacca sf. bot. (Phytolacca decandra) àxina de mrexa(n)i fitta sf. punta fittamente avv. a craccu fittanza sf. peso(n)i fittavolo sm. allogatteri, affittèvullu fittezza sf. cracchesa fìttile agg. mf. de mùssia, de terragotta fittizio agg. fintu, fingiu, frassu fitto pp. agg. fittu, tippiu, tibbiu, intippiu, craccu; ficchiu, cravau fittone sm. arrexi(n)a manna fiumana, -ara sf pre(n)a, undada, arroja fiume sm. arriu, frùmini fiutafatti smf. cadrampulleri, fragadori, piocchi, ficchettu fiutare vt., fragai, arrastai, accarigai fiutata sf. fragada, annasada, arrastada fiuto sm. fragu, arrastadura, arrastamentu flaccidezza sf. flaccidesa, frunzidura, fracchesa flaccido agg. flàccidu, fraccu, moddi flaconcino sm. dimin., impuddittedda flacone sm. impudditta flagellare vt. fragellai, acciottai, frustai flagellato pp. agg. flagellau, acciottau, frustau flagellatore sm. flagelladori, acciottadori, frustadori flagellazione sf. fragellamentu, fragellatzio(n)i, acciottamentu, acciottadura, frustadura flagello sm. fragellu, acciottu flagrante agg. mf. cassau, in farta, agattàu in su fai flagranza sf. farta, cruppa flammola sf. bot. vds. clemàtide flanella sf. franella flato sm. (rutto) arrùttidu flatulento agg. arruttadori flatulenza sf. flatullèntzia, troddiusu, arruttidusu, air’in croppusu flautista smf. mus. flauteri, flautista, sonador’e sullittu flauto sm. mus. fràutu, sullittu flavo agg. poet. brundu, spa(n)u flebile agg. fraccu, débilli flebilmente avv. fraccamenti, sei-sei flebite sf. med. flebiti, frebiti fleboclisi sf. med. frebu, flebu fleborragia sf. med. srangadura flebotomia sf. med. srangadura flebotomo sm. med. frebotu, srangadori, solligia(n)u flemma sf. flemma, fiacca, addàsiu, mandronìa, preitza flemmatico agg. fraccu, appoddosu, priu, lareddiau, passientziosu, calmu flemmone sm. med. pustema fleo dei prati sm. bot. (Phleum pratense) coa de topi flessibile agg. flessìbili, modditzu, corriatzu, indullidori, incrubaditzu

8

Page 9: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

flessibilità sf. indullidura, flessibilidadi flessione sf. flessio(n)i, pinnigadura flesso pp. agg. fléttiu, indùlliu, incrubau flessuosità sf. pinnigadura, flettidura flessuoso agg. pinnigosu, corriatzu flettere vt. flétti, indulli, incrubai flirt sm. fastìggiu, innamuramentu flirtare vi. fastiggiai, amorai flittena sf. med. (bolla, pustola) busciuca, pobedda, pibisìa flogosi sf. med. inframmatzioni, fogàggiu, sfogu, scadridura flora sf. frora, flora floreale agg. de frorisi floricultore sm. frorarju, froreri, frorista floricultura sf. prantadura de frorisi floridezza sf. froridesa, biatzesa florido agg. frórìu, prosperosu, biatzu florilegio sm. bucchettu floscezza sf. fracchesa, debilesa, moddesa, callamadura, allacanadura floscio agg. moddi, fraccu, callamàu, débili, lascu flotta, -iglia sf. flotta, flottìglia, armada de mari flottare vi. galliggiai, abarrài asub’e acua, non ch’abburrài fluente p. pres. agg. mf. fluenti, scurrenti, chi cònada fluire vi. curri, conài flusso sm. flussu, scussi(n)a, marchesu, conadura flutto sm. cuadd’e àcua, unda fluttuante p. pres. agg. mf. variàbilli, marettosu fluttuare vi. mareggiai, marettai, variai fluviale agg. mf. de s’arriu fobia sf. timorìa foca sf. itt. (Monachus monachus) boi ‘e mari, vitellu marinu focaccia sf. fogatza focaia (pietra) sf. pedr’e fogu, pedra fogàia focale agg. mf. de su fogu; sf. med. vds. adenite focatico sm. affoghìggiu, fogàticu, derettu (pagamentu antigu) focattola sf. dimin. (piccola focaccia) fogatzedda, coccoeddu foce sf. foxi fochista smf. foghista focile sm. (acciarino) pedr’e fogu, pedra fogàia focolaio sm. fogu focolare sm. forredda focone sm. (arma ad avancarica) fosilli a carriga de ananti focoso agg. fogosu, infogau, scallentau, alluttau fodera sf. afforru foderare vt. afforrai foderato pp. agg. afforrau, foderau foderatura sf. afforradura fodero sm. bà(n)ia, stuggiu foga sf. foga, ìmpetu foggia sf. manera, tràggiu foggiare vt. forgiai, frommài foglia sf. folla fogliare vi. infollai, infollittai fogliazione sf. folladura, infollamentu foglietta, -olina sf. dimin. follixedda

foglietto sm. dimin foglieddu, fogliettu foglio sm. fógliu foglioso agg. follosu fogna sf. fogna, bassa fognatura sf. coretta pò sa bassa foia sf. intzuadura, arrettamentu, arrettùmini, in callori foioso agg. intzuau, in callori fola sf. fàulla, storiedda, trampana folaga sf. orn. (Fulica atra) pùlliga folata sf. bentullada, croppu de ‘entu folclore sm. folclori, forcrori folclorico agg. folclóricu, forcróricu folclorismo sm. folclorismu, forcrorismu folgorante p. pres. agg. mf. brillanti, luxenti folgorare vi. brillai, lampai, luxi, fulminai folgorato pp. agg. brillau, lampau, fulminau folgorazione sf. lampamentu, calladur’e lampu folgore sf. lampu, fùrmini, raju folla sf. attruppélliu, cracca, cambarada, xrumma follare vt. appettigai, accatzigài follatoio sm. laccu de accatzigai follatore sm. accatzigadori follatura sf. accatzigài folle agg. mf. maccu, ammacchiau, pretoccau, mancanti, schissiollau, fora de gonca folleggiare vi. fai su maccu folletto sm. dimonieddu, follettu, duena, maschinganna follia sf. macchìmini, macchiori, mediori, ammàcchiu follone sm. accatzigadori foltezza sf. cracchesa, fittesa, tippidura folto agg. intippiu, craccu, fittu fomentare vt. atzitzai, intzullai, ponni fogu fomentatore sm. atzitzadori, intzulladori, impre(n)idori fomentazione sf. atzitzamentu, intzullai fomento sm. med. fumentu, affumentu fòmite sm. strumbulladura, apprettu; alluifogu, losingiu, esca po fogu fonazione sf. foeddu, so(n)u fonda sf. funda (de navisi e barcasa) fondaccio sm. fundurulla, mama fondaco sm. fundagu, magasi(n)u fondale sm. fundalli fondamenta sf. pl. fundamentu fondamentale agg. fundamentalli, de primaria impottantzia fondamentalmente avv. fundamentalmenti fondamento sm. fundamentu, fundóriu fondare vt. fundai, fundamentai fondatamente avv. fundadamenti, cun arrexo(n)i fondatezza sf. fundóriu, fundamentu fondato pp. agg. fundau, fundamentau fondatore sm. fundadori fondazione sf. fundatzio(n)i fondello sm. fundu, cullàttiga; coglionai fondere vt. vi. fundi, scallai fonderia sf. scallatóriu fondiario agg. de terrasa, de terre(n)usu fondiglio sm. vds. fondàccio fondina sf. fundina, bài(n)a

9

Page 10: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

fonditore sm. fundidori, scalladori fondo sm. fundu fondo agg. fungudu fondovalle sm. fundalli, basciura fonema sm. so(n)u, fonema fonetica sf. fonética fonetico agg. fonéticu fonografo sm. mus. fonógrafu, grammófonu fontana sf. funtana, griffo(n)i fontanella (della testa dei neonati) sf. anat. funtanedda fontaniere sm funtaneri fonte sf. funta(n)a, funtanedda, mitza foracchiare vt. taccheddai, stampeddai foracchiatura sf. taccheddadura, stampeddadura foraggiamento sm. appalladura, sidadura, abbrovendadura foraggiare vt. vi. appallai, abbrovendai, assidai foraggiato pp. agg. appallau, abbrovendau, assidau foraggio sm. forrài(n)u, foràggiu, brovenda forame sm. stampu, stuvio(n)i, abettura, pertuntasa foraneo agg. de forasa, foraniu, strangiu forania sf. crèsia in fora de ‘idda forapaglie sm. orn. vds. forasiepe forare vt. stampai, istuvionai, stuvai, stuvionai, pertungi forasacco sm. bot. (Bromus sterilis) cuscuso(n)i , oxr’aresti forasiepe sm. orn. (Acrocephalus schoenobaenus) ogu de boi; vds. anche scrìcciolo forastico agg. de forasa, furisteri foratino sm. matto(n)i stampau forato pp. agg. stampau, stuvionau, stuvau, petuntu foratura sf. stampu, stuvionadura forbici sf. pl. ferrusu, scerrusu forbiciata sf corpu de ferrusu forbicina sf. zool. vds. forfécchia forbire vt. (nettare, pulire) limpiai, strexi, allicchidì forbitezza sf. limpiesa, elegàntzia, cuncodriu forbito pp. agg. lìmpiu, strexiu, cuncodrau, elleganti forca sf. frucca, impiccadroxu forca fienaia sf. trautzu forcaiolo sm. affrucadori forcata sf. affrucaxada, attrautzada forcella sf. frocidda forchetta sf. frochitta, frucidda forchettata sf. affrochittada forchettone sm. accr. frochitto(n)i forchino sm. frocidda, frucaxa, trautzu forcina sf. frocidda forcipe sm. fócipi forcola sf. frocidda, frucaxa; pudatza forconata sf. affruconada, attrautzada forcone sm. fruco(n)i, trautzu forcuto agg. affrucaxau forese agg. mf. de forasa, furisteri, campagnollu, strangiu foresta sf. foresta, padenti, boscu forestale agg. mf. forestalli forestare vt. forestai, prantài a boscu forestazione sf. forestadura, po(n)idura de mattasa foresteria sf. strangia, strangeria

forestiero sm. agg. furisteri, stràngiu, foresu forfecchia sf. zool. (Forficula auricularia) cugurra forfora sf. scatta de conca forforoso agg. iscattosu forgia sf. forreddu de ferreri forgiare vt. forgiai, giai froma forgiato pp. agg. sestau, forgiau forgiatore sm. sestadori, forgiadori forgiatura sf. sestadura, forgiadura foriero agg. bettidori, carradori, pottadori forma sf. froma, petza, piscedda formaggella sf. pàdrulla formaggiaio sm. casàiu formaggiera sf. casera formaggio sm. casu formale agg. fromalli formalina sf. fromalli(n)a formalità sf. formallidadi formalizzare vt. formallizai formalmente avv. formalmenti formare vt. formai, frommai formato sm. formau, frommau formatore sm. formadori formazione sf. formatzio(n)i formella sf. fromma, aiscu, piscedda, pisceddedda formentone sm. bot. (Zea mais) cixillia(n)u; vds. anche granoturco formica sf. fórmica (po rivestimentu) formica sf. zool. (Formica rufa) frommiga formicaio sm. niu de fromigasa formichiere sm. pappafrommigasa; vds. anche torcicollo formico agg. fórmicu (acidu) formicolàio sm. vds. formicàio formicolare vi. infrommigai formicolio sm. infrommigadura formidabile agg. formidàbilli, spramosu, tremendu, arrorosu, poderosu formosità sf. fromosidadi, bellesa formoso agg. fromosu, bellu formula sf frómulla formulare vt. fromullai formulario sm. fromullàriu formulato pp. agg. fromullau formulatore sm. fromulladori formulazione sf. fromulladura fornace sf. forraxi fornaciaio sm. forraju fornaio sm. forreri, panetteri fornata sf. inforrada fornellata sf. forreddada fornello sm. forreddu fornicare vi. coddai, coberri, cravai, fornicai, futti, arregolli fornicatore sm. coddadori, futtidori fornicazione sf. coddongiu, futtidura fornimento sm. frunimentu fornire vt. frunì fornito pp. agg. fornìu, frunìu fornitore sm. frunidori fornitura sf. fornidura, frunidura forno sf. forru

10

Page 11: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

foro sm. stampu, stuvio(n)i, pertugiu forosetta sf. massajedda forra sf. canalli, strampu mallu forse avv. frotzis, podid’essi, sincàppada, incappas, istau, stau forsennatamente avv. maccamenti, cun sciallóriu, a sa biscai(n)a forsennato agg. maccu, sciolloriau forte agg. fotti fortemente avv. fortementi fortezza sf. fottillesa, fotti, munitzio(n)i forticcio agg. axedau, spuntu fortificare vt. affottiai, arrifrotzai fortificato pp. agg. affottiau, fottilléssiu fortificatore sm. affottiadori fortificazione sf. affottiadura, fottillesa fortilizio, -ino sm. fortinu, forti, fottillesa fortitùdine sf. frotza de ànimu fortore sm. agrori, aspori, asprori, axedùmini fortuito agg. casualli, po sotti fortume sm. agrori, aspori, asprori, axedùmini, spuntesa fortuna sf. fottu(n)a, sotti, dìccia, coffa fortunale sm. temporada, straccìa, strasura fortunatamente avv. fortunadamenti, cun diccia fortunato agg. fottunau, dicciosu, assottau, coffau fortunoso agg. casualli, fottunau, coffau foruncoletto sm. dimin. bubburuca, pibisia, guroneddu foruncolo sm. pibisia, guro(n)i, semu, foruncolosi sf. med. isfogu foruncoloso agg. pibisiosu forviare vi. straviai, sviai, storrai, stoddi forza sf. frotza, sotti forzare vt. frotzai, sottai forzatamente avv. frotzadamenti, a malaga(n)a, ammarolla forzato pp. agg. frotzau forzatore sm. frotzadori forzatura sf. frotzada, frotzadura, frotzamentu forziere sm. casciafotti, cascia, fortzieri forzoso agg. frotzosu forzuto agg. frotzudu, fotti meda foschia sf. fummatzu, nébida, nebidatzu fosco agg. anneullau, scuriosu, nebidosu fosfato sm. fosfatu fosforescente agg. mf. fosforescenti, luxenti fosforescenza sf. luxentesa fosforo sm. fósforu, fósfuru fossa sf. fossu, forada fossato sm. fossau, forada fossetta sf. foradedda, fossixeddu fossetta della nuca sf. anat. funtanedda fossile agg. mf. sm. fóssilli fossilizzare vt. vi. fossilizai fosso sm. fossu, fossau, forada foto sf. vds. fotografia fotografare vt. arretrattai, fotografài fotografia sf. fotografia fotografo sm. fotógrafu, arretrattadori fotta sf. vds. ràbbia, stizza

fottere vt. futti, coddai, coberri, arregolli, sticconài, frigai, coglionai fottio sm. cantidadi, surra, mecca, passada fottitura sf. futtidura, frigadura fottivento sm. orn. (Falco tinnunculus) storittu codda ’entu; vds. anche ghéppio fottuta sf. futtia, coddada, arregotta, frigada fottuto pp. agg. futtiu, coddau, arregottu, frigau foulard sm muncadoredd’e seda fra prep. sempl. aintru, ìnturu, intre, intra, inter, infra fra’ abbrev. di frate para frac sm. fracchina, fracchi fracassamento sm. arrogamentu, arrogadura, segamentu fracassare vt. fracassai, arrogai, segai, fai a pimpiridusu fracassato pp. agg. fracassau, arrogau, segau fracassatore sm. arrogadori, segadori fracasso sm. stragatzu, sciorroccu, avvalottu, carraxu fracassone sm.budrelleri, carraxeri fracco sm. (bastonatura) arroppadura, pistadura fracido agg. vds. fràdicio fracidume sm. vds. fradiciume fradicio agg. sciustu, pudésciu, pudriau, cacciau, affraddoccau fradiciume sm. pudesciori, pudriadura fragaglia sf. (pesciolini per friggere) pisci de frì fragile agg. fràgilli, fàcill’a si segai, cìdrinu, dillicàu fragilità sf. fragillidadi, dillicadesa fragilmente avv. fragilmenti fraglia sf. (corporazione) grémiu, guffrarìa fragola sf. bot. (Fragaria sativa) fràgulla, mur’e terra fragola selvatica sf. bot. (Fragaria vesca) fràgull’aresti, mura de terra fragolino sm. itt. (Pagellus erythrinus) pagellu, mumungio(n)i fragore sm. carraxu, budrellu, scoppiu, tzacchidu fragoroso agg. carraxeri, so(n)u fotti fragrante agg. mf. fragosu, fragadinu, odorosu, bragadi(n)u fragranza sf. fragràntzia, fragu bellu, nuscu fraintendere vt. cumprendi a s’imbessi fraintendimento sm. su cumprendi a s’imbessi frale agg. mf. poet. fràgilli, débilli frammassone sm. frammasso(n)i frammassoneria sf. frammassoneria frammentare vt. spimpiridai, fai a arrogheddeddusu frammentario agg. a pimpiridasa, a arrogheddusu, pagu craru frammentato pp. agg. segau, arrogau, spimpiridau frammentazione sf. segadura, arrogadura, spimpidadura frammento sm. arrogu, pimpirida, sitziglia frammescolamento sm. ammesturu, ammesturadura frammescolare vt. ammesturai frammezzare vt. ponni in mesu, tramesai, intremesai frammischiare vt. vds. frammescolare frammisto agg. ammesturau frana sf. frana franamento sm. franamentu, isciusciu franare vi. franài, isciusciai

11

Page 12: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

franato pp. agg. franau, isciusciau francamente avv. francamenti, pa(n)i-pa(n)i francare vt. (affrancare) s’alliberai, si scabulli; ponni su francubullu francescano agg. frantzisca(n)u Francesco sm. Franciscu, Cìcciu, Ciccu, Ciccittu, Ciccheddu francese agg. mf. frantzesu franchezza sf. franchesa franchigia sf. affranchimentu, franchidadi franco sm. francu (dinài) franco agg. francu, francau francobollo sm. francubullu frangente p. pres. agg. sm. unda, maretzada frangere vt. frangi, segai, arrogai frangetta sf. dimin. frangetta frangia sf. fràngia, fròngia, ginefra, pillindrenga frangiflutti sm. paraundasa, mollu frangitoio sm. molli(n)u, mollidroxu frangivento sm. paraentu franoso agg. franosu frantoiano sm. mollingia(n)u, mollinàxru frantoio sm. molli(n)u, mollidroxu frantumare vt. xrefai, arrogai, fai a arrogheddeddusu, a pimpiridusu frantumato pp. agg. xrefau, arrogau, fattu a pimpiridusu frantumatore sm. xrefadori, arrogadori frantumazione sf. xrefadura, arrogadura, arrogalla, arrogu frantume sm. arrogu, arrogalla, pimpirida, sitziglia frapporre vt. intremesai, tramesai, ponni in mesu frapposizione sf. ficchidura, intromittidura, intremesadura, tramesadura, intremesu frapposto pp. agg. ficchiu, postu in mesu, intremesau, tramesau frasario sm. frasàriu, mod’e chistionài frasca sf. frasca, scomu, sida, fustigalla, pitzialla frascame sm. scomu, pitzialla frascato sm. imbragu frascheggiare vi. fig. (civettare) fai dengu, affruddiai frascheria sf. pitzialla; cos’e pagu contu, sciolloriu fraschetta sf. (donna fatua e leggera) conchillèbia, conchixedda, affruddiera, bagassotta frase sf. frasi frassinello sm. bot. (Fraxinus ornus) linnabru, frassu piticu frassineto sm. boscu de linnabrusu frassino sm. bot. (Fraxinus excelsior) ollast’e arriu frastagliare vt. serrettai, sarrettai, serrittai, segai malli frastagliato pp. agg. serrittau, segau malli frastaglio sm. arretallu frastornamento sm. stontonamentu, stronamentu, attrudidura, strudidura frastornare vt. strubbai, stontonai, stronai, allareddai, attrudì frastornato pp. agg. strubbau, stontonau, stronau, attrudìu frastuono sm. carraxu, sciarroccu, avvalottu, stragatzu, budrellu

frate s. para, para legu, para ciccanti frate nero sm. bot. (Globularia alypum) fiudedda aresti fratellanza sf. fraternidadi, amistadi, gruffarìa fratellastro sm. fradi concoinu fratello sm. fradi, carralli frateria sf. paràmini fraternamente avv. fraternamenti, che fradisi fraternità sf. fraternidadi, amistadi fraternizzare vi. fraternizai, fai amistadi fraterno agg. de fradi, che fradi, coralli, carralli fraticello sm. orn. (Sterna albifrons) arrùndilli de mari fraticello sm. dimin. parottu, parixeddu fratino sm. orn. (Charadrius alexandrinus) tzurrullìu fratricida smf. boccifradisi, boccisorrisi fratricìdio sm. fraticìdiu, su boccì fradi o sorri fratta sf. cresura frattaglia sf. trattallìa, matzàmini, frisciura, codrulleddu frattanto avv. in trassintusu frattazzare vt. allisai, fadrassai frattazzo sm. (lisciatoio, nettatoio) allisadori, fadrassu, callòccia frattempo avv. vds. frattanto fratto pp. agg. segau, truncau, arrogau frattura sf. segadura, truncadura, arrogadura, frattura fratturare vt. segai, truncai, tallai, arrogai fraudolento agg. ingannadori, imbusteri, trampaneri, imbovadori, trassadori, matzapaneri fraudolenza sf. trampana, tramperia, trassa, imbovu, ingannu frazionamento sm. fratzionamentu, pratzidura, dividimentu frazionare vt. pratziri, dividì frazionato pp. agg. pratziu, dividìu frazione sf. fratzioni, patti freatico agg. benosu, venosu, xarinosu freccia sf. fritza frecciata sf. fritzada, croppu de fritza, scaffittada, botta, bottada freddamente avv. fridamenti freddare vt. infridai; boccì freddezza sf. fridura freddo sm. friusu, frixidori, tittia freddo agg. fridu, frìghidu freddoloso agg. friorosu, frittorosu, tittirigosu, tittirigu freddura sf. fridura frega sf. (smania) inzuadura, inzuamentu fregaccio sm. ciapputzu, atzaroddu fregagione sf. sfrigongiamentu., sfrigongiada, trisinadura fregamento sm. frigada, sfrigongiamentu, sfrigongiada fregare vt. frigai, frigongiai, sfrigongiai, futti, coglionai fregata sf. mar. frigada fregato pp. agg. frigau, sfrigongiau, cuglionau, futtiu fregatura sf. frigadura, coglionadura, futtidura fregiare vt. affroriggiai, ornai, frunì fregio sm. frisu, ginefra, frégiu, ornamentu fregna sf. volg. udda, pillittu, cunnu

12

Page 13: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

fregnaccia sf. (bagattella, fandonia) patòccia, buggeria, viollera frego sm. tirada de lapisi (de pinna , de ghisciu), atzaroddu sfrigongiada, frigada fregola sf. inzuadura, furrighedda, affrùddiu, muschittu, callori fremebondo agg. avvalottau, assacchittau, agitau fremente p. pres. agg. mf. astriorau, stremessìu fremere vi. astriorai, trémi fremito sm. astriori, grisu, apprillutzadura, sàddida, tremidura, attittirigu frenare vt. frenai, pompiai, poderai frenata sf. frenada frenato pp. agg. frenau, poderau, pompiau frenatore sm. frenadori frenatura sf. frenadura frenello sm. vds. frènulo frenesia sf. schinnitzu, scinnitzu, coidau, affruddiu freneticamente avv. schinnitzosamenti frenetico agg. frenéticu, disigiosu, pistighingiosu, spassentziàu freno sm. frenu, maccànica morso del freno vds. musoliera frenulo sm. anat. fillu de sa lingua, pitzu frequentare vt. travigai, trastiggiai, abitai frequentato pp. agg. trastiggiau, travigau, frequentau frequentatore sm. trastiggiadori, travigadori, abitadori frequente agg. mf. frecuenti, soventi frequentemente avv. frecuentementi, de sighida, de continu frequenza sf. frecuèntzia, sighidura, cuntinuidadi fresa sf. fresa fresare vt. fresai frescheggiare vi. (prendere il fresco) si pigai su friscu, s’infriscai, pigai su sere(n)u freschezza sf. friscu, sere(n)u frescone agg. babbasoni, grongu, scimpru, alluau, xrimpi frescura sf. friscura fresia sf. bot. (Freesia refracta) frisa fretta sf. pressi, impressadura, apprettu frettare vt. (nettare) pullì, allicchidì frettolosamente avv. in pressi, debressi frettolosità sf. pressi, apprettu frettoloso agg. impressìu, pressosu friabile agg. mf. tzaccadi(n)u, arrescottosu, scirinosu, sfarinosu friabilità sf. sfarinosidadi, tzaccadura fricandó sm. franc. (intingolo, guazzetto) fricandou, fricassada, succhittu fricassea sf. vds. fricandó friggere vt. frì, friri friggiculo sm. zool (chiocciolina color rosso) (Helix species) sintzigorreddu friggio sm. friimentu friggitoria sf. fritteria frigidità sf. frixidadi, frixidùmini frigido agg. fridu, frìxidu frignare vi. scramiai, tzunchiai frignata sf. fricchìngiu, fricchingiada, scràmiu

frignolio sm. fricchìngiu, prantu frignone m. prantullosu, scramiosu frigo, frigorifero sm. frigorìferu fringuello sm. orn. (Fringila coelebs) allipintu frinire vi. cantai che sa cicalla frinzello sm. (rammendo mal fatto) tzàppullu friscello sm. (polvere di farina che vola nel macinare) fror’e farra frittata sf. frittada frittella sf. frittedda, tzìppulla, brugnollu frittellata sf. tzippullada fritto pp. agg. frittu frittume sm. frittura, cosa fritta frittura sf. frittura, cosa fritta frivolezza sf. viollera frivolo agg. violleri, buidu frizionare vt. sfrigongiai, frigai frizione sf. fritzio(n)i, sfrigongiada, frigada frizzante agg. mf. frizzanti, chi fai bubburuccasa frizzare vi. fritzai, fai bubburuccasa frodare vt. coglionai, frigài, imbrogliai frodato pp. agg. frigau, coglionau, imbrogliau frodatore sm. tramperi, trampista, ingannosu, tramposu frode sf. trampa, frigadura, ingannia frodo sm. cua, cuadura, ingannu frogia sf. càriga frollare vt., ammoddiai, spongiai (f. la pasta) frollata sf. ammoddiada frollo agg. moddi, spongiau frombola sf. frunda frombolare vt. tirai cun sa frunda fromboliere sm. frundiadori, chi manixada sa frunda fronda sf. scomu, coma, sida frondeggiante p. pres. agg. mf. commosu, chi potta folla meda frondeggiare vi. infollì, follai, infollai frondoso agg. follosu, comosu, incomau frontale sm. frontalli frontale agg. frontalli, a facci a frontalmente avv. a fronti, ainnantisi, a facci fronte sf. anat. fronti, xrobeddera, xrobeddusu fronteggiante p. pres. agg. mf. su de afacci, frontudu fronteggiare vt. essi a facci; fai fronti, affrontai frontespizio sm. frontispìtziu, affacciada frontiera sf. frontiera, frontera, cunfi(n)u, laccana, tremini frontista smf. affrontanti, frontista, su de a facci, laccananti frontone sm. frontalli, fronto(n)i fronzolo sm. frocchixeddu, frocchittu fronzuto agg. folludu, follosu, comosu frosone sm. orn. vds. frusone frotta sf. trumma, fiottu, xrumma, cambarada frottola sf. fàulla, trampana fruciandolo sm. (tirabrace) acchiccaiu, fruco(n)i, scov’e forru, giridoa fruciandolo sm. bot. vds. spazzaforno fruconare vt. (frugare) forrogai, scruccullai, forrogonai, cumpudai fruconata sf. (frugamento) forrogada, scruccullada, scrucculliu, cumpudada

13

Page 14: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

frugacchiare vt. forrogai, scruccullai, cumpudai, ciccai frugale agg. frugali, moderau, mindigosu frugalità sf. frugallidadi, temperàntzia, moderatzio(n)i, mesura frugamento sm.forrogu, cumpudadura forrogada, scrucculliada, scruccullu frugare vt. vi. forrogai, scruccullai, scorrovonai, cumpudai, furittai frugata sf. forrogada, scrucculliada, scrucculliu cumpudada frugatore sm. forrogadori, forrogheri, scrucculliadori, cumpudadori frugnolare vi. (mettere la lanterna sul viso per abbagliare) alluggerrai, piscai a foghèra frugnolo sm. (fanale per abbagliare uccelli o pesci) làntia, fracca frugolare vt. forrogai, forrogonai, scorrovonai frugolio sm. forrogada, scrucculliu, cumpudu frugolo sm. (bambino vivace) ficchettu, pibirudu, dillóriu fruire vi. gosai fruito pp. agg. gosau fruitore sm. gosadori fruizione sf. gosamentu, gosu frullana sf. frulla(n)a, fraci furistera, xirradroxa frullare vt. vi. sbatti, zumiai, accuccai (f. per la testa) frullata sf. arravell’e ou frullato pp. agg. sbàttiu, scumbàttiu, zumiau, accuccau frullatore sm. sbattidori, frulladori frullino sm. sbattidori, frullinu frullio sm. sbattidura frullo sm. mùida, zumiàda, frusia frullone sm. (buratto) sadatzu frumentario agg. de trigu, frumentàriu frumento sm. bot. (Triticum species) trigu, lori frumentone sm. cixillia(n)u frusciare vi. battallai, sfrigongiai, frusiai fruscio sm. frùsia, sfrigongiamentu fruscolo sm. fustigu, pitzialla frusone sm. orn. (Coccothraustes coccothraustes) pitzirussu frusta sf. acciotta, fuettu, tzirogna frustare vt. acciottai, frustai, affuettai, arroppai a fuettu frustata sf. affuettada, fuettada, acciottada, scorriada frustato pp. agg. acciottau, affuettau, arroppau a fuettu frustatore sm. acciottadori, affuettadori frustazione sf. acciottadura, acciottu, affuettadura frustino sm. làttigu, acciotta, fuettu, tzirogna frusto agg. (logoro, liso) consumiu, becciu frusto sm. (pezzetto di carne) arrogu, arrogheddu, mossiu frustrare vt. disamorai, delludi, avvillì frustrato pp. agg. disamorau, avillìu frustrazione sf. disamori, avvillimentu, disingannu frutice sm. fundu, pranto(n)i, matta, mattixedda frutta sf. frutta

fruttaio sm. frutteri fruttaiuolo sm. frutteri fruttare vt. v. fruttuai, réndi, produsi frutteto sm. fruttedu, matta de frutta fruttiera sf. fruttera fruttifero agg. fruttuosu, caudallosu fruttificare vt. fruttuai, produsi fruttivendolo sm. frutteri, bendidori de frutta frutto sm. fruttu fruttuoso agg. fruttuosu ftiriasi sf. med. prioghera, priogu, lìndiri fu sm. mischi(n)u, bonànima, mottu fucato agg. (camuffato) intintu, truccau, imbellettau, camuffau, fingiu fucilare vt fosillai fucilata sf. fosillada, pedrigonada, scupettada, sparu fucilato pp. agg. fosillau fucilatore sm. fosilladori , sparadori fucilazione sf. fosillamentu, fosilladura fucile sm. fosilli fucileria sf. fosilleria fuciliere sm. fosilleri fucina sf. frailli fucinare vi. forgiai, incrabigài su ferru e ddu traballai fucinatore sm. ferreri fuco sm. zool. (Apis species) abi mascu fucsia sf. bot. (Fuchsia species) fùssia fuga sf. , fuida, fuidura, scarpinamentu, scarpinadura fugace agg. mf. lestru, fuidori, lepidu fugacemente avv. a sa lestra, fui-fui, a iscusi fugacità sf. lestresa, lepidesa fugare vt. fai fuì, bogai, scavullai fuggente p. pres. agg. mf. fuidori, lepidu fuggévole agg. mf. fuidori, lepidu fuggevolezza sf. fuida, lestresa fuggiasco agg. fuidori; bandidu fuggifuggi avv. sm. fui-fui, fuidura fuggire vi. fui, scarpinai, s’infrusiai fuggita sf. fuida, fuidura, fuimentu, scarpinadura fuggitivo agg. sm. fuidori fuggito pp. agg. fuiu fulcro sm. pernu, fundamentu fulgente p. pres. agg. mf. lucidu, luxenti fulgere vi. luxi fulgidezza sf. lugori, luxentesa fulgido agg. luxenti fulgore sm. lugori, luxentori fuliggine sf. poddì(n)u fuligginoso agg. poddinosu fulmicotone sm. bambaxi fulminante p. pres. agg. mf. fulminanti fulminare vt. fulminai fulmine sm. fùlmini, lampu fulmineo agg. arrepenti(n)u, lestru che ràiu fulvo agg. arrubiastu fumacchio sm. (tizzone fumante) atzitzo(n)i, acchicàiu, mruncio(n)i fumaggine sf. bot. (Capnodium oleae) crosta niedda de s’ollia e atra mattasa, pesta fumaiolo sm. fumaiollu fumante p. pres. agg. mf. fumanti, fumiosu, fumigosu fumare vt. vi. fumiai, fumai, pipai, appipai

14

Page 15: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

fumaria sf. bot. (Fumaria officinalis) casucottu fumata sf. fumiada, fumada, pipada fumatore sm. fumadori, pipadori fumeggiare, -igare vi. fumai, fumiai, affumai fumigazione sf. fumentu, affumentu fumo sm. fùmmiu, fumu fumosità sf. fummu, fumosidadi fumoso agg. fummiosu, fummosu, fummiadori” fumosterno sm. bot. vds. fumària funaio sm. funarju, funeri funambolismo sm. giogusu acrobaticusu funambolo sm. funàmbullu, camminadori in sa fu(n)i fune sf. fu(n)i, soga, cannau funebre agg. mf de mottu funerale sm. interru, interràggiu, funeralli funerario agg. de mottusu funereo agg. de mottusu funestare vt. intristai, funestai, affriggì funesto agg. tristu, intristau, funestu funga sf. (muffa) muffa, mucori fungaia sf. molla de cadrulli(n)usu, minda fungere vt. fai, adémpi funghire vi. ammuccorai, ammuffai fungo sm. bot. (Pleurotus species) cadrulli(n)u de petza fungo da esca sm. bot. (Polyporus ignarius) cadrulli(n)u de matta, peddi cotta fungo del cisto sm. bot. (Boletus sardous) cadrulli(n)u de mudregu fungo del pino sm. bot. (Boletus granulatus) cadrulli(n)u de opi(n)u fungo del pioppo sm. bot. (Pholiota aegerita) cadrulli(n)u de linnabru fungo dell’eringio sm. bot. (Pleurotus eryngii) cadrulli(n)’e petza, cadrulli(n)’e spinabra fungo della ferula sm. bot. (Pleurotus ferulae) cadrulli(n)u feurratzu fungo di leccio sm. bot. (Russula delica) cadrulli(n)’e ìllixi fungo di legno sm. bot. (Lenzites trabea) cadrulli(n)’e linna fungo di Malta sm. bot. (Cynomorium coccineum) cadrulli(n)’e mari fungo di quercia sm. bot. (Daedalea quercina) cadrulli(n)’e matta fungo porcino sm. bot. (Boletus edulis) porcinu realli fungo prataiolo sm. bot. (Agaricus campestris) tuvaredda fungo sanguinella sm. bot. (Lactarius deterrimus) lattariu mallu fungoso agg. pre(n)u de cadrulli(n)usu; ammuccorau funicella sf. dimin. fu(n)ixedda, soghitta, cannaittu funicolare sf. fu(n)icollari funivia sf. funivia funzionale agg. funtzionalli funzionalità sf. funtzionallidadi funzionamento sm. funtzionamentu funzionare vt. funtzionai funzionario sm. funziunàriu funzione sf. Affuntzio(n)i, funtzio(n)i fuochista smf. foghista

fuoco sm. fogu, foghera fuoco di sant ‘Antonio sm. med. fogu de sant’Anto(n)i ; vds. anche èrpete fuorché cong. sravu chi fuori avv. forasa, a forasa, in forasa fuorilegge smf. bandidu, latitanti fuormisura avv. fora de mesura fuoruscito sm. disterrau, foressiu fuorviare vi. , disviai, straviai fuorviato pp. agg. disviau, straviau furbacchione sm. arrebuseri, fillu de predi, trasseri furbastro agg. bribanti, fraitzu, arruseri furberia sf. trassa, tràmpana furbescamente avv. furbamenti, a sa fraitzi(n)a furbesco agg. fraitzi(n)u, fraitzu, trasseri furbizia sf. furbidadi, bribantésimu, pinnica, troga furbo agg. furbu, ammallesau, scidu, bribanti, trampaneri, trasseri, fraitzi(n)u furente agg. mf. furiosu, arrennegau fureria sf. fureria furetto sm. zool. (Mustela putorius furo) furittu furfantaggine sf. bribantésimu, bribantùmini furfante agg. smf. bribanti, dilliquenti furfanteggiare vi. bribantai, fai su bribanti furfanteria sf. bribanteria, magàngia furgone sm. furgo(n)i furia sf. fùria, arrevesa, tìrria furibondo agg. furibundu, furiosu, arrennegàu furiere sm. furieri, anticurreu furiosamente avv. infuriadamenti, cun arrennegu furioso agg. furiosu, arrennegau furlana sf. vds. frullana furore sm. furori, ira, arrennegu furoreggiare vi. fai furori, essi su mengiusu furtivamente avv. a fura, a cua, a scusi, a sa fraitza furtivo agg. furtivu, cuau, segretu furto sm. fura, daorrobatóriu, furtu fusa (fare le) md. nai su creu, arresai, arrosai, fai su drucci (millindrosu) fusaggine sf. bot. (Evonymus europaeus) arangixedd’arrùbiu fusaiolo sm. furigheddu, furrieddu, baddadori fusano sm. bot. vds. fusàggine fuscello sm. fustigu, fustixeddu, sticcu, pettiedda fuscello del telaio sm. fustigu (sticcu) de su trollaxiu fusciacca sf. (sciarpa, drappo) scerpa, drappu fusello sm. dimin. fusixeddu, fusellu fusibile sm. fusìbilli fusione sf. fusio(n)i, scallu fuso sm. fusu, faicanneddusu fuso pp. agg. fùndiu, scallau fusolana sf. (varietà d’uva) axina niedda fusolo sm. anat. (tibia, stinco) serr’e sa gamba fustagno sm. fusti(n)u fustigare vt. acciottai, fustigai, scud’a fusti fustigato pp. agg. acciottau, fustigau, scuttu-arropau a fusti fustigatore sm. acciottadori, arroppadori a fusti fustigazione sf. acciottadura, acciottu fusto sm. truncu, fusti futile agg. mf. de pagu contu futilità sf. friollera, cos’e pagu contu

15

Page 16: -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante ...DIZIONARIO ITALIANO SARDO-ASUNESE -F-f sf. sesta lettera dell’alfabeto Asunese; Consonante fricativa labiale sorda fa

futurismo sm. futurismu futuro agg. sm. be(n)idori fuzzicare vt. cumpudai, forrogai, scorrovonai

16