Post on 10-Apr-2018
Chest an i arlêfs de classe cuinte de Scuele Primarie di Vilegnove a àn fat...
SCIENZE PAR FURLAN!
Isal pusibil? Dal sigûr! Soredut a àn fevelat di educazion alimentâr, imparant a cognossi
i grups dai aliments e lis lôr proprietâts.
I arlêfs a àn ancje pensât a ce che a mangjin ogni dî, cirint di capî se la lôr alimentazion
e je sane e juste pal lôr cuarp in cressite.
I arlêfs a àn ancje studiât l’aparât muscolâr e scheletric…simpri par furlan,
viodint parcè che al è une vore impuartant fâ moviment e di cuant tacâ la pratiche sportive.
In cheste sezion i mostrin cualchi schede doprade par studiâ ducj chescj argoments.
Mandi!
Professore Elisa Mengato
Schede 1
Il nestri cuarp al è come une machine: par lâ indenant i covente la “benzine”.
La “benzine” par nô e je il mangjâ e il bevi.
Prin di vignî a scuele fasistu “benzine” ven a stai fasistu di gulizion?
Fasìn un sondaç: trops fruts de tô classe fasino di gulizion ?
Trops fruts de tô classe no fasino di gulizion ?
Une indagUne indagUne indagUne indagjine par cognossi lis abitudinis a gulizionjine par cognossi lis abitudinis a gulizionjine par cognossi lis abitudinis a gulizionjine par cognossi lis abitudinis a gulizion
Te mê classe i fruts e lis frutis a mangjin di gulizion cussì :
( fasìn una indagjine e colorìn un retangul par ogni sielte di un frut )
LAT
TE’
CJCOLATE
CAFELAT
STRUC DI POMIS
PAN O FETIS BISCOTADIS
TORTE O BRIOCHE
YOGURT
SPONGJE E MARMELADE
CEREAI
MÎL
POMIS CRUDIS
Schede 3
Il naranç
AL FÂS PART
DAL GRUP
DES
VITAMINISVITAMINISVITAMINISVITAMINIS
AL CONTEN
VITAMINE CVITAMINE CVITAMINE CVITAMINE C
che e covente par
protezi dal rafredôr,
par rinfuarçâ lis difesis
imunitaris dal cuarp e
par fissâ il fier tai
globui ros dal sanc.
Schede 5
FÂ MOVIMENT!!!!!!!
Zuiâ di bale, corisi daûr, saltâ, zirâ cun la biciclete, balâ…a son dutis ativitâts impuartantis, parcè che a judin a sbrocâsi, a divertîsi, a butâ fur la tristece o la contentece, a sintîsi miôr…
La pratiche sportive e à une funzion fondamentâl te sozietât moderne: di fat a jude a miorâ lis capacitâts di movisi, a zove pe personalitât, e jude pal rispiet da lis regulis.
La peraule SPORT e ven fur de peraule francese desport che a vûl dî divertisi. Scurtade e je deventade sport: tal so significât moderni si dopre de seconde metât dal 1800.
Dome i grancj siôrs a podevin permetisi di fâ gjinastiche o scherme e di fat par vie de grande miserie a la int no ur passave pal çurviel di fâ sport.
La pratiche slargjade dal sport si viodarâ dopo la fin de seconde vuere mondiâl, ven a stâi dopo il 1945, cuant che biel planc la situazion economiche e tacà miorâ.
PPAARR RRIIDDII::
CCUUÂÂLL IISSAALL IILL CCOOLLMM PPAARR UUNN AATTLLEETTEE??
FFÂÂSSII IINN CCUUAATTRRII PPAARR RRIIVVÂÂ PPRRIINN EE CCJJAATTÂÂSSII TTIIEERRÇÇ PPAARR PPÔÔCCSS SSEECCOONNTTSS!!
UUNN LLAANNÇÇAADDÔÔRR DDII GGJJAAVVEELLOOTT AALL CCOONNTTEE AA UUNN AAMMÌÌ:: ““ PPEENNSSEE CCHHEE OO AAII LLAANNÇÇÂÂTT IILL JJAAVVEELLOOTT AA PPLLUUII DDII
5500 MMEETTRROOSS EE OO AAII CCJJAAPPÂÂTT UUNNEE MMEEDDAAIIEE!!”” EE LL’’AAMMÌÌ:: ““OORRPPOO CCEE SSMMIICCJJEE!!””
Schede 6
Cuant si puedial scomençâ a fâ sport?
L’ organisim al tache a cressi di corse tor i 4-5 agns di etât: soredut a cressin i vues.
Ducj a san che fâ sport al jude no dome il cuarp, ma ancje la “psiche”, ven a stâi la ment.
Cuant che a si fâs ativitât fisiche, difat, il cuarp al prodûs lis “molecolis dal benstâ” lis ENDORFINIS, che a aumentin la fiducie in se stes e l’ecuilibri interni.
E dopo dedicâ timp al sport, al moviment e al zûc al ten
lontan de television, de playstation e dal computer
che a son biei struments, ma a deventin NEMÌS de nestre salût cuant che i stin devant di lôr plui di DÔS ORIS in dì.
NEMÌS?
Sì, parcè che a a fasin DAMS come:
• DISTURPS VISÎFS
• DISTURPS DE ATENZION
• DISTURPS DAL SIUM
• OBESITÂT
• ISOLAMENT
Schede 7
Lavôr metût adun di Elisa Mengato. Ciertis ativitâts a son stadis elaboradis sul model di altris, contignudis in tal test Educazione e sperimentazione plurilingue, metodi e applicazioni, a cura di Fabiana Fusco. Forum Udine 2012.
Lis imagjinis a son scjariadis di internet.
L’aparât scheletric o locomotôr
al è l’insiemi di 206 vues, diferents tra di lôr, che a àn ognidun la sô funzion. Il scheletri al è une fuarte “impalcadure” che e ten
sù il nestri cuarp, e permet il moviment e a protêz orghins impuartantons e delicâts.
I vues dal scheletri a son :
resistents elastics lizêrs
parcè che a son fats sù di aghe e sâi minerâi,
come calcio e fosforo
parcè che e contegnin
osseina
parcé che i vues luncs a àn il tiessût ossi spugnôs
I vues dal scheletri a àn chestis formis
Luncs
come i vues dai arts ( femore, tibia perone . A
son vues spugnôs e la part plui interne e je
çondare e traviersade di un canâl che al ten il
midollo osseo. Chest al prodûs lis celulis dal
sanc (= i globui ros).
Plans
come i vues de scapule, dal bacin, dal cjâf
Curts
come lis vertebris, ven a stâi i vues che e fasin
sù il fîl de schene, i vues de conole, des mans,
I vues dal scheletri a si puedin dividi in trê grups plui impuartants:
I vues dal cjâf
A son i vues dal crani e de muse, e ancje i
dincji. La scjatule craniche e je fate su di vues
plans e e ten dentri l’encefalo. I vues de muse a
son tacâts e fis, ducj, ma no la massele, che e
permet il moviment de bocje par fevelâ,
mangjâ e mastiâ.
I vues dal tronc
A son il fîl de schene, cun lis vertebris e la
cabie toraciche. Cheste e protêz i polmons,
il cûr e cualchi orghin dal aparât digjerent. Il
fîl de schene al conte 33 vertebris, çondaris
tal mieç, metudis une parsore di chê altre. Di
ciertis vertebris e partissin lis 12 cuestis che
si zontin tal sterno.
I vues dai arts
I arts superiôrs e inferiôrs a si somein une vore.
In chei superiôrs si cjatin i vues luncs come
l’omero, l’ulna, il radio; ancje in chei inferiôrs
si cjatin i vues luncs come femore, tibia e
perone. Lis mans e i pîts a àn cetancj piçui
vuessuts: metacarpo, falangi e il poleâr tes
Lis articolazions
A son il pont dulà che doi vues si zontin un a chel altri. Difat al è come se e fossin ”un pont di incjastri” che a nus
permet di movisi, di spostasi, di zirâ. Lis articolazions a puedin sei cuviertis di cartilagjins e dentri al è un licuit,
clamât sinoviale, che al lubrifiche lis parêts e al rint plui facil il moviment.