Studiu Dopo Poco

1

CERCETARE DOPO - POCO

2

I. PROPUNERE DE CERCETARE ............................................................................................................... 3

1.1. CONTEXT DECIZIONAL ....................................................................................................................... 4

Contextul decizional .................................................................................................................... 4

1.2. PROBLEMA DE CERCETARE ............................................................................................................... 4

Definirea problemei ..................................................................................................................... 4

Obiective de cercetare ................................................................................................................. 4

1.3. ELEMENTE DE METODOLOGIE .......................................................................................................... 5

1.4. RAPORTUL DE CERCETARE .......................................................................................................... 7

1.5. PLAN DE ACȚIUNE ........................................................................................................................... 7

II. RAPORT DE CERCETARE...................................................................................................................... 9

2.1. CONTEXT DECIZIONAL ..................................................................................................................... 10

2.1.1. Contextul decizional ................................................................................................................. 10

2.2. PROBLEMA DE CERCETARE ............................................................................................................. 10

2.2.1. Definirea problemei ........................................................................................................... 10

2.2.2. Obiective de cercetare ....................................................................................................... 10

2.3. ELEMENTE DE METODOLOGIE ................................................................................................... 11

2.4. REZULTATE GLOBALE ................................................................................................................ 12

2.5. PACHET DE PROCEDURI ......................................................................................................... 27

2.5.1. Teste parametrice.............................................................................................................. 27

2.5.2. Teste neparametrice ......................................................................................................... 28

2.5.3. Analiza de regresie și corelație ......................................................................................... 31

1. Regresia ...................................................................................................................................... 31

2. Corelația bivariată ..................................................................................................................... 34

2.5.4.Tehnici avansate ....................................................................................................................... 34

III. ANEXE ................................................................................................................................................... 46

ANEXA 1 - CHESTINAR ......................................................................................................................... 47

ANEXA 2 – TABELE SPSS - FRECVENȚE ........................................................................................... 51

3

I. PROPUNERE DE CERCETARE

4

1.1. CONTEXT DECIZIONAL

Contextul decizional

CLIENTUL se află în etapa de analiză a obiceiurilor de consum a populației și a tendințelor de pe

piața alimentară de la momentul actual.

Având în vedere tendințele actuale ale populației de a se îndrepta către o alimentație mai sănătoasă,

clientul dorește să vadă care sunt tendințele de consum ale locuitorilor din Iași în ceea ce privește

pizza și produsele de catering.

Definirea problemei

CLIENTUL dorește să știe dacă mai este de actualitate pe piața de pizza din Iași și dacă a luat o

decizie bună în ceea ce privește extinderea pe partea de produse de catering.

CLIENTULUI îi lipsesc informații, credibile și valide, cu privire la consumul actual de pizza și la

percepția clienților despre noua gamă de produse.

Pentru aflarea unor astfel de informații se propune măsurătoare cantitativă ( anchetă pe bază de

chestionar).

1.2. PROBLEMA DE CERCETARE

Definirea problemei

În contextul acestei probleme decizionale, firma Dopo-Poco a apelat la firma noastră de cercetari de

marketing pentru a afla care este tendința actuala de consum a clienților săi.

Obiective de cercetare

Obiectivele de cercetare propuse sunt:

identificarea preferinţelor în materie de alimentație

identificare percepției consumatorilor despre propria alimentație

identificarea principalelor categorii de alimente consumate

identificarea frecvenţei de consum a produselor Dopo Poco

5

identificarea locului în ierarhie a consumului de pizza

identificarea criteriilor luate în considerație la alegerea unei pizza

identificarea gradului de mulţumire cu privire la produsele comercializate de Dopo Poco

1.3. ELEMENTE DE METODOLOGIE ETAPA CANTITATIVĂ

Metoda de cercetare propusă este ancheta pe bază de chestionar.

Populația țintă este formată din:

persoane fizice cu vârsta de peste 18 ani rezidente în Iași, care au consumat în ultimul an

produse de la Dopo-Poco;

Chestionarul va fi aplicat on-line. Se urmărește obținerea a 60 de chestionare valide.

Redăm ,mai jos repere ale chestionarului aplicat pe persoane fizice:

CONSUMATORI

- comportament de consum:

o preferințe de alimentație;

o percepția față de propria alimentație;

o frecvența consum a preparatelor pizza;

o ocaziile care determină cumpărarea de pizza;

- comportament de cumpărare:

o criterii de alegere a tipului pizza;

- percepția cu privire la:

a) pizza

o calitate;

o gust;

o aspect;

o raport calitate preț;

o gradul de sațietate;

b) extindere pe produse de catering

o mulțumire;

o valoare;

o utilitate;

6

o necesitate;

o raport calitate preț.

Volumul eșantionului:

- chestionare valide: 60 respondenți.

Procedură de eșantionare (volum și structură)

Conform anuarului statistic din anul 2013 populaţia municipiului Iaşi este de 290422 persoane, iar

a României de 21.355.849 persoane. Procentul populaţiei Iaşului în totalul populaţiei României este

de p=1.36%.

vârsta TOTAL în RO

masculin

%masc în RO

feminin

%fem în RO

Total Iasi

masculin

%masc în Iasi

feminin

%fem în Iasi (ani)

18-24 2066806

1054185

51.01

1012621

48.99

51363

24624

47.94

26739

52.06

25-34 3377194

1731267

51.26

1645927

48.74

49577

24812

50.05

24765

49.95

35-44 3581879

1818427

50.77

1763452

49.23

45163

22048

48.82

23115

51.18

45-54 2534856

1245395

49.13

1289461

50.87

30600

14048

45.91

16552

54.09

peste 54 ani

5914282

2552993

43.17

3361289

56.83

74896

32270

43.09

42626

56.91

În tabelul 1 de mai sus am preluat populaţia României pe grupe de vârstă şi sex (doar pentru

segmentele de vârstă relevante pentru studiul nostru) şi am calculat ponderile pentru fiecare grup

de vârstă, după sexul persoanelor. Acelaşi lucru a fost calculat şi pentru populaţia municipiului Iaşi.

În tabelul următor am calculat procentele pentru fiecare grupă de vârstă, în populaţia municipiului

Iaşi.

18-24 25-34 35-44 45-54 peste 54

Masculin 9.79

9.86

8.76

5.58

12.83

Feminin 10.63

9.84

9.19

6.58

16.94

7

Pe baza procentelor anterior calculate, am aflat câte chestionare trebuie să aplicăm pentru fiecare

grupă de vârstă şi sex, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul următor.

18-24 25-34 35-44 45-54 peste 54

Masculin 5.87

5.92

5.26

3.35

7.70

Feminin 6.38

5.91

5.51

3.95

10.17

TOTAL CHESTIONARE 60

Probabilitatea de garantare a marjei de eroare: 95%.

Metodă de sondaj:

- pentru persoane fizice se folosesc: cote MUNICIPIU, sex, vârstă.

Procedura de aplicare a chestionarului:

- chestionarul va fi aplicat online.

1.4. RAPORTUL DE CERCETARE

Pentru cercetarea cantitativă se va realiza un raport de cercetare, pe următoarea structură

CAPITOL DETALII Context decizional Conform propunerii de cercetare acceptate Obiective de cercetare Conform propunerii de cercetare acceptate Descriere metodă Se va descrie în detaliu metoda implementată Rezultate globale Forma brută a rezultatelor de anchetă Analiză rezultate Detalierea rezultatelor, însoțite de comentarii la temă Anexa Instrumente folosite ( chestionar)

1.5. PLAN DE ACȚIUNE

Nr. Ordine

DENUMIRE ACȚIUNE TERMENE

DE EXECUȚIE

1.1. Pregătirea instrumentului de anchetă Ziua* 2** 1.2. Validarea internă a instrumentului de anchetă Ziua 3 1.3. Extragere eșantion etapă cantitativă Ziua 4 1.4. Validare externă a instrumentului de anchetă și a eșantionului Ziua 5

8

1.5. Aprobare culegere date Ziua 6 2. Culegere Date Ziua 9 3. Analiza bazelor de date Ziua 13 4. Întocmire raport de cercetare Ziua 19 5. Prezentare draft raport de cercetare Ziua 21 6. Prezentare raport final Ziua 22

*Zi lucrătoare ** De la semnarea contractului

9

II. RAPORT DE CERCETARE

10

2.1. CONTEXT DECIZIONAL

2.1.1. Contextul decizional

Tendințele din ultima perioadă arată că populația este din ce în ce mai interesată de a avea un stil

de viață sănătos. Pentru acesta este nevoie și de o alimentație sănătoasă.

În acest context, clientul dorește să cunoască tendințele și obiceiurile de consum ale populației.

Clientul dorește cum evoluează la momentul actual piața de pizza și de produse de catering din Iași.

2.1.2. Definirea problemei

Clientul dorește să vadă dacă mai este de actualitate pe piața de pizza din Iași și cum sunt apreciate

noile sale produse de catering.

CLIENTULUI îi lipsesc informații, credibile și valide, cu privire la consumul actual de pizza și la

percepția clienților despre noua gamă de produse.

Pentru aflarea unor astfel de informații se propune măsurătoare cantitativă ( anchetă pe bază de

chestionar).

2.2. PROBLEMA DE CERCETARE

2.2.1. Definirea problemei

În contextul evoluției pieței de la moment firma Dopo Poco a apelat la fiema de cercetări de

marketing pentru a afla care este tendința de consum a clienților săi și către ce direcție se îndreaptă

piață.

2.2.2. Obiective de cercetare

Obiectivele principale de cercetare propuse sunt:

identificarea preferinţelor în materie de alimentație

identificare percepției consumatorilor despre propria alimentație

identificarea principalelor categorii de alimente consumate

identificarea frecvenţei de consum a produselor Dopo Poco

identificarea locului în ierarhie a consumului de pizza

11

identificarea criteriilor luate în considerație la alegerea unei pizza

identificarea gradului de mulţumire cu privire la produsele comercializate de Dopo Poco.

Obiective secundare:

conturarea profilului consumatorului în funcție de vârstă, sex, venit.

2.3. ELEMENTE DE METODOLOGIE ETAPA CANTITATIVĂ

Metoda de cercetare propusă este ancheta pe bază de chestionar.

Populația țintă este formată din persoane fizice din Iași, de sex feminin, cât și mascului de peste 18

ani, care au consumat în ultimul an produse de la Dopo-Poco.

Chestionarul a fost distribuit spre completare on-line. Pentru a completat toate chestionarele

aferente categoriei de vârstă de peste 54 de ani, chestionarele s-au aplicat și stradal.

S-a obținut un număr valid de 60 de chestionare.

Prin aplicarea chestionarului s-a urmărit identificarea următoarelor aspecte:

- comportament de consum:

o preferințe de alimentație;

o percepția față de propria alimentație;

o frecvența consum a preparatelor pizza;

o ocaziile care determină cumpărarea de pizza;

- comportament de cumpărare:

o criterii de alegere a tipului pizza;

- percepția cu privire la:

c) pizza

o calitate;

o gust;

o aspect;

o raport calitate preț;

o gradul de sațietate;

d) extindere pe produse de catering

o mulțumire;

o valoare;

o utilitate;

12

o necesitate;

o raport calitate preț.

Procedura de eșantionare a constat în aplicarea ponderilor pe populația României și populația din

Iași, pe grupe de vârstă și sex.

S-a obținut astfel o distribuție a chestionarelor pe grupe de vârstă și sex:

18-24 25-34 35-44 45-54 peste 54

Masculin 6 6 5 3 8

Feminin 6 6 6 4 10

TOTAL CHESTIONARE 60

2.4. REZULTATE GLOBALE

Măsura în care respondenţii acordă atenţie alimentaţiei

Dintre persoanele chestionate, 21,7% acordă importanţă alimentelor pe care le consumă într-o foarte mare măsură, iar 55% într-o mare măsură.

Percepţia privind modul de alimentaţie

Doar 5% dintre respondenţi consideră că mănâncă sănătos, iar 45% consideră ca au o

alimentaţie mai degrabă sănătoasă.

5,0 3,3 13,3 55,0 21,7 1,7

în foarte mică măsură în mică măsură așa și așa în mare măsură în foarte mare măsură nu răspund

3,3 1,7

43,3 45,0 5,0 1,7

nesănătos mai degrabă nesănătos nici nesănătos, nici sănătos mai degrabă sănătos sănătos nu răspund

13

Importanţa acordată modului de alimentare

Cei mai mulţi respondenţi, 45% consideră că modul în care se alimentează este important,

iar 36,7% consideră că acest aspect este foarte important.

Obicei de consum al alimentelor

Cea mai mare parte a persoanelor chestionate, 89% declară că în general îşi gătesc mâncare

acasă, în detrimentul servirii mesei în oraş sau comanda la domiciliu.

18,3 45,0 36,7

nici neimportant, nici important important foarte important

88%

9%

3%

gătesc acasă iau masa în oraș îmi comand mâncare la domiciliu

14

Mâncarea preferată

26,7% din respondenţi declară că nu au o mâncare preferată, aceştia având o alimentaţie

diversificată. 18,3% consumă cel mai frecvent mâncăruri pe bază de carne, iar 13,3% preferă să mănânce pizza.

Consumul de pizza Dopo - Poco

Cea mai mare parte a respondenţilor, 85% obişnuiesc să consume pizza de la Dopo – Poco.

3,3

26,7

1,7

1,7

5,0

6,7

6,7

8,3

8,3

13,3

18,3

nu raspund

nu am o mâncare preferată

fructe

supe

ciorbe

mâncăruri pe bază de ouă

lactate și brânzeturi

mâncăruri pe baza de legume

mâncăruri pe bază de cartofi

pizza

mâncăruri pe bază de carne

85%

15%

Da Nu

15

Frecvenţa de consum – pizza

32% din respondenţi consumă pizza lunar, iar 30% obişnuiesc să-şi comande astfel de alimente zilnic.

Consum pizza - nu gătesc

Doar 3% din respondenţi consumă/comandă pizza pentru că nu le place să gătească.

3%

10%

25%

32%

30%

zilnic saptamanal o data la 2-3 saptamani lunar la mai mult de o luna

3%

97%

Da Nu

16

Cosum pizza - gust

Majoritatea respondenţilor, 70% consumă pizza pentru că le place gustul acesteia.

Consum pizza- saţietate

7% din respondenţi consumă pizza pentru saţietatea sa.

70%

30%

Da Nu

7%

93%

Da Nu

17

Consum pizza- comoditate

27% dintre persoanele intervievate declară că preferă să consume pizza din comoditate.

Loc de consum pizza

Locul preferat de consum al produselor de tip pizza este propria casă, 38,3% din respondenţi declară că de obicei mănâncă pizza acasă. 30% declară că obişnuiesc să consume pizza indiferent de ocazie şi locaţie.

27%

73%

Da Nu

15,0

21,7

30,0

38,3

De obicei mănânc pizza la petrecerile cu prietenii

De obicei mănânc pizza la locul de muncă/şcoală

De obicei mănânc pizza indiferent de ocazie

De obicei mănânc pizza acasă

18

Importanţa acordată caracteristicilor unei pizza

Conform mediei notelor acordate pentru caracteristicile unei pizza, cea mai mare medie a fost obţinută pentru promoţiile speciale (3,32 puncte), urmată de 3,22 de puncte pentru serviciile firmei de la care se comandă şi 3,15 puncte pentru diversitatea sortimentelor de pizza.

Caracterizare pizza Dopo – Poco- necalitativă / calitativă

În opinia a 23,3% din respondenţi, pizza Dopo – Poco este calitativă, iar 45% o consideră mai degrabă calitativă.

2,25

2,38

2,60

3,15

3,22

3,32

Calitate

Gust

Preț

Diversitate sortimente

Servicii

Promoții speciale

1,7 3,3 26,7 45,0 23,3

necalitativa mai degraba necalitativa

nici necalitativa, nici calitativa mai degraba calitativa

calitativa

19

Caracterizare pizza Dopo – Poco- lipsită de gust / gustoasă

Pizza Dopo – Poco este considerată gustoasă de 26.7% din respondenţi, iar 40% o consideră mai degrabă gustoasă.

Caracterizare pizza Dopo – Poco- neapetisantă / apetisantă

În opinia respondenţilor, pizza Dopo – Poco este cosidetară apetisantă în proporţie de 23,3%, iar 41,7% o consideră mai degrabă apetisantă.

1,7 25,0 40,0 26,7

lipsita de gust mai degraba lipsita de gust

nici lipsita de gust, nici gustoasa mai degraba gustoasa

gustoasa

3,3 31,7 41,7 23,3

mai degraba neapetisanta nici neapetisanta, nici apetisanta

mai degraba apetisanta apetisanta

20

Caracterizare pizza Dopo – Poco- nerezonabilă / rezonabilă

Majoritatea respondenţilor consideră că pizza Dopo – Poco este mai degrabă rezonabilă, iar 16,7% o consideră rezonabilă.

Caracterizare pizza Dopo – Poco- scumpă / ieftină

18,3% dintre persoanele care au raspuns chestionarului consideră că pizza Dopo – Poco este ieftină, iar 28,3% o consideră mai degrabă ieftină.

5,0 35,0 43,3 16,7

mai degraba nerezonabila nici nerezonabila, nici rezonabila

mai degraba rezonabila rezonabila

3,3 3,3 46,7 28,3 18,3

scumpa mai degraba scumpa nici scumpa, nici ieftina mai degraba ieftina ieftina

21

Caracterizare pizza Dopo – Poco- nesănătoasă / sănătoasă

Mai bine de jumătate din respondenţi, 53,3% cred că pizza Dopo – Poco nu este nici nesănătoasă, nici sănătoasă, urmată de cei care consideră într-o proporţie de 21,7% că aceasta este mai degrabă sănătoasă.

Caracterizare pizza Dopo – Poco- neconsistentă / consistentă

In opinia a 13,3% din respondenţi pizza Dopo – Poco este consistentă, iar pentru 46,7%

aceasta este mai degrabă consistentă.

8,3 11,7 53,3 21,7 5,0

nesanatoasa mai degraba nesanatoasa

nici nesanatoasa, nici sanatoasa mai degraba sanatoasa

sanatoasa

6,7 33,3 46,7 13,3

mai degraba neconsistenta nici neconsistenta, nici consistenta

mai degraba consistenta consistenta

22

Frecvenţa de consum pizza Dopo- Poco în ultimele 3 luni

Aproape jumătate din respondenţi, 48,3% consideră că în ultimele 3 luni consumul de pizza de la Dopo – Poco a rămas constant (nici nu a scăzut, nici nu a crescut). 16,7% consideră că în ultima perioadă mai degrabă a crescut consumul de pizza de la Dopo – Poco.

Aleg pizza Dopo – Poco - calitate mai bună faţă de alte firme

31,7% din respondenţi sunt de acord că preferă să comande pizza Dopo – Poco deoarece aceasta este mai bună decât pizza de la alte firme, iar 3,3% sunt de acord total cu această afirmaţie.

Aleg pizza Dopo – Poco –raport calitate / preţ

16,7 18,3 48,3 16,7

a scazut mai degraba a scazut

nici nu a scazut, nici nu a crescut mai degraba a crescut

3,3 30,0 31,7 31,7 3,3

dezacord total dezacord neutru acord acord total

5,0 15,0 33,3 43,3 3,3


23

In alegerea firmei de la care se comandă pizza, respondenţii sunt de acord că fac comanda de la Dopo – Poco deoarece are un raport calitate preţ mai bun decât de la alte firme.

Aleg pizza Dopo – Poco –oferă ceva diferit

30% din respondenţi sunt de acord total sau de acord cu faptul că Dopo – Poco oferă ceva diferit în materie de pizza.

Aleg pizza Dopo – Poco – gust mai bun

26,7% din persoanele chestionate sunt de acord că pizza Dopo – Poco are un gust mai bun şi de aceea preferă să comande, în timp ce 11,7% sunt de acord total cu acest lucru.

3,3 23,3 43,3 21,7 8,3


8,3 25,0 28,3 26,7 11,7


24

Aleg pizza Dopo – Poco – satisface necesităţile mai bine

23,3% din respondenţi declară că sunt de acord sau de acord total cu faptul că pizza Dopo – Poco le satisface mai bine nevoile.

Aleg pizza Dopo – Poco – promoţia 1+1 atractivă

30% dintre respondenţi sunt de acord total că aleg să comande pizza de la Dopo – Poco pentru că este atractivă promotia 1+1. 43,3% sunt de acord cu această afirmaţie.

Încercare catering Dopo - Poco

6,7 18,3 51,7 13,3 10,0


1,7 8,3 16,7 43,3 30,0


45%

55%

Da Nu

25

Din totalul celor 60 de respondenți, 45% dintre respondenți au încercat produsele de catering Dopo Poco.

Părere catering Dopo - Poco

Referitor la părerea respondenților despre produsele Dopo Poco – Catering, 20% dintre

respondenți au o părere mai degrabă bună sau chiar bună despre acestea. 10.6% dintre chestionați consideră produsele de catering mai dregrabă rele sau rele în timp ce 50% dintre aceștia nu și-au expimat opinia referitor la acest subiect.

Diversitate produse Dopo - Poco

88% dintre respondenți consideră diversificarea produselor Dopo Poco un plus, în timp ce

22% dintre aceștia consideră acest lucru un minus.

3,3 8,3 18,3 16,7 3,3 50,0

rea mai degrabă rea nici rea,nici bună

mai degrabă bună bună nu răspund

12%

88%

un minus un plus

26

Produs de renume Dopo - Poco

92% dintre chestionați consideră că firma Dopo Poco este cunoscută pentru pizza și mai puțin pentru alte categorii de produse precum catering, salate, crispy, etc.

Părere diversificare produse Dopo - Poco

Conform opiniilor celor 60 de respondenți diversificarea produselor Dopo Poco și se declară

per total mulțumiți de această schimbare (56,7%). Noua ofertă este considerată mai avantajoasă ca preț (41,7%), necesară (51,6%), redundantă (36,6%), utilă (68,3%), benefică (53,3%), valoroasă (45%) și interesantă (63,3%).

92%

8%

pizza produse de catering

1,7

1,7

5,0

1,7

1,7

6,7

5,0

10,0

43,3

35,0

50,0

35,0

30,0

55,0

43,3

48,3

36,7

48,3

30,0

45,0

43,3

23,3

33,3

31,7

20,0

15,0

15,0

18,3

25,0

13,3

18,3

10,0

Nemulțumit/Mulțumit

Neinteresantă/Interesantă

Lipsită de valoare/Valoroasă

Lipsită de beneficii/ benefică

Inutilă/Utilă

Redundantă/Vitală

Lipsită de necesitate/Necesară

Costisitoare/ Avantajoasă ca preț

27

2.5. PACHET DE PROCEDURI

2.5.1. Teste parametrice

1. Test T

One-Sample Statistics

N Mean Std. Deviation Std. Error Mean

Ati incercat produsele de

catering DP

60 1.55 .502 .065

One-Sample Test

Test Value = 50

t df Sig. (2-tailed)

Mean

Difference

95% Confidence Interval of the

Difference

Lower Upper


catering DP

-748.053 59 .000 -48.450 -48.58 -48.32

Primul table include statistica descriptive a variabilei testate ( respondenții au consumat

sau nu produse de catering Dopo – Poco).

Al doilea table include rezultatele testului statistic: t=-748,053; df=59; sig = 0,00; diferenta

față de media populației ( - 48,45) și limitele inferioară ( -48,58) și superioară (-48,32) ale

intervalului de încredere pentru media populației eșantionului de cercetare.

Concluzia testului: media eșantionului de cercetare diferă semnificativ de QI = 50, ca medie

considerate a populației.

2. Independent T Test

Group Statistics

Varsta N Mean Std. Deviation Std. Error Mean

Consum pizza pentru ca nu imi

place sa gatesc

18-24 ani 12 2.00 .000 .000

45-54 ani 7 1.86 .378 .143

28

Independent Samples Test

Levene's Test for

Equality of

Variances t-test for Equality of Means

95% Confidence

Interval of the

Difference

F Sig. t df

Sig. (2-

tailed)

Mean

Difference

Std. Error

Difference Lower Upper

Consum pizza

pentru ca nu

imi place sa

gatesc

Equal

variances

assumed

10.307 .005 1.338 17 .199 .143 .107 -.082 .368

Equal

variances not

assumed

1.000 6.000 .356 .143 .143 -.207 .492

H0: Mediile celor 2 grupuri (18-24 ani și 45-54 ani) nu diferă semnificativ.

SigLevene< 0,05, deci se respinge H0.

În concluzie motivul pentru care respondenții din cele două grupuri consumă ( neplăcerea

de a găti) diferă semnificativ.

12 persoane din categoria de vârstă 18-24 de ani susțin că consumă pizza pentru că le place

să gătească, în timp ce acest motiv se aplică doar pentru 7 respondenți din grupa de vârstă

45-54 ani.

2.5.2. Teste neparametrice

1. Chi-Square

Masura in care acordati atentie alimentelor consumate

Observed N Expected N Residual

in foarte mica masura 3 10.0 -7.0

in mica masura 2 10.0 -8.0

asa si asa 8 10.0 -2.0

29

in mare masura 33 10.0 23.0

in foarte mare masura 13 10.0 3.0

nu raspund 1 10.0 -9.0

Total 60

Test Statistics

Masura in care

acordati atentie

alimentelor

consumate

Chi-Square 73.600a

df 5

Asymp. Sig. .000

a. 0 cells (.0%) have expected

frequencies less than 5. The

minimum expected cell

frequency is 10.0.

Cele două tabele prezintă:

Frecvențele observate, frecvențele așteptate și valorile reziduale (diferența dintre

frecvențe) pentru cele 6 grupuri.

Valoarea testului Chi-square al corespondenței (73,60), df(5) și sig = 0,00.

Concluzie: Rezultatul justifică respingerea ipotezei de nul și acceptarea concluziei că

diferențele dintre modul de alimentație a celor 6 grupuri sunt semnificative și nu se

datorează variației întâmplătoare de eșantionare.

2. Test Kolmogorov – Smirnov

Descriptive Statistics

N Mean Std. Deviation Minimum Maximum

Masura in care acordati

atentie alimentelor

consumate

60 3.90 1.003 1 6

Obisnuiesc sa mananc 60 3.52 .833 1 6

Modul in care alimentez

este

60 4.18 .725 3 5

30

One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test

Masura in care

acordati atentie

alimentelor

consumate

Obisnuiesc sa

mananc

Modul in care

alimentez este

N 60 60 60

Normal Parametersa,,b

Mean 3.90 3.52 4.18

Std. Deviation 1.003 .833 .725

Most Extreme Differences Absolute .323 .236 .237

Positive .227 .216 .233

Negative -.323 -.236 -.237

Kolmogorov-Smirnov Z 2.502 1.826 1.834

Asymp. Sig. (2-tailed) .000 .003 .002

a. Test distribution is Normal.

b. Calculated from data.

Am utilizat acest test pentru estimarea normalității distribuției acolo unde se poate calcula

media și abaterea medie pătratică.

Din tabelul Kolmogorov-Smirnov, se citește valoarea Sig. = 0,00 și valoarea testului K-Z =

2,502. În concluzie, cu o probabilitate de 0,95 nu se respectă ipoteza de normalitatea a

erorilor de modelare. ( aceeaași lege se aplică și în cazul celorlalte două teste).

3. Test Mann-Witney


N Mean Std. Deviation Minimum Maximum

Masura in care acordati atentie

alimentelor consumate

60 3.90 1.003 1 6

Sex 60 1.53 .503 1 2

Mann-Whitney Test

Ranks

31

Sex N Mean Rank Sum of Ranks

Masura in care acordati atentie

alimentelor consumate

Masculin 28 29.98 839.50

Feminin 32 30.95 990.50

Total 60

Test Statisticsa

Masura in care

acordati atentie

alimentelor

consumate

Mann-Whitney U 433.500

Wilcoxon W 839.500

Z -.237

Asymp. Sig. (2-tailed) .813

a. Grouping Variable: Sex

Se respinge ipoteza H0 conform cărora diferențele sunt semnificative între cele 2 grupuri. În

concluzie frecvența de consum a pizza nu diferă semnificativ în funcție de sex.

2.5.3. Analiza de regresie și corelație

1. Regresia

Analiza de regresie între sex şi locul pe care se află diversitatea sortimentelor în alegerea unei

pizza

Pentru testarea semnificației modelului de regresie liniară am folosit valoarea lui Sig. În cazul

dat, valoarea Sig. Aceasta poate fi extrasă din tabelul ANOVA de mai jos.

Ho: lipsa unei legături între variabila dependentă (locul pe care se află diversitatea sortimentelor

în alegerea unei pizza) şi variabila independentă (sexul respondentului).

H1: existența unei legături între variabila dependentă (locul pe care se află diversitatea

sortimentelor în alegerea unei pizza) şi variabila independentă (sexul respondentului).

32

Model Summary

Model R R Square

Adjusted R

Square

Std. Error of

the Estimate

1 .352a .124 .109 1.345

a. Predictors: (Constant), Sex

ANOVAb

Model

Sum of

Squares df Mean Square F Sig.

1 Regression 14.800 1 14.800 8.181 .006a

Residual 104.933 58 1.809

Total 119.733 59

a. Predictors: (Constant), Sex

b. Dependent Variable: Loc diversitate sortiment

Coefficientsa

Model

Unstandardized

Coefficients

Standardized

Coefficients

t Sig. B Std. Error Beta

1 (Constant) 1.540 .561 2.744 .008

Sex .996 .348 .352 2.860 .006

a. Dependent Variable: Loc diversitate sortiment

Conform valorii lui Sig obţinute în urma prelucrării statistice, se poate observa că acesta este

mai mic decât 0,05 ceea ce înseamnă că se respinge ipoteza nulă, deci între sexul persoanei şi locul pe care acesta situează diversitatea sortimentelor de pizza există o legătură semnificativă. modelul este semnificativ realizând o estimare bună a notelor acordate pentru variabila locul pe care se situează diversitatea sortimentelor.

Valoarea lui Rsquare=0,124 semnifică faptul că modelul de regresie explică 12,4% din

cazuri. Pentru b0: sig = 0,008<α => coeficientul contribuie la model. Pentru b1: sig = 0,006 < α => coeficientul contribuie la model.

Analiza de regresie între vârstă şi părerea respondenţilor cu privire la produsele de catering

Dopo - Poco Ipoteze:

Ho: lipsa unei legături între variabila dependentă (părerea despre produsele catering Dopo -

Poco) şi variabila independentă (vârsta respondentului).

33

H1: existența unei legături între variabila dependentă (părerea despre produsele catering

Dopo - Poco) şi variabila independentă (vârsta respondentului).

Model Summary

Model R R Square

Adjusted R

Square

Std. Error of

the Estimate

1 .327a .107 .091 1.523

a. Predictors: (Constant), Varsta

ANOVAb

Model

Sum of

Squares df Mean Square F Sig.

1 Regression 16.096 1 16.096 6.942 .011a

Residual 134.487 58 2.319

Total 150.583 59

a. Predictors: (Constant), Varsta

b. Dependent Variable: Parere prod catering

Coefficientsa

Model

Unstandardized

Coefficients

Standardized

Coefficients

t Sig. B Std. Error Beta

1 (Constant) 3.521 .448 7.853 .000

Varsta .337 .128 .327 2.635 .011

a. Dependent Variable: Parere prod catering

În urma prelucrării statistice, valoarea lui Sig este 0,01<0.05, deci testul este

semnificativ. Se acceptă ipoteza alternativă prin care se demonstrează că există

legătură semnificativă între vârsta respondentului şi părerea despre produsele de

catering Dopo- Poco.

Valoarea lui Rsquare=0,107 semnifică faptul că modelul de regresie explică

10,7% din cazuri.

Pentru b0: sig = 0,00<α => coeficientul contribuie la model.

Pentru b1: sig = 0,011 < α => coeficientul contribuie la model.

34

2. Corelația bivariată

H0: nu există legătură între măsura în care se acordă atenție alimentelor consumate și obiceiul de consum actual H1: există legătură între măsura în care se acordă atenție alimentelor consumate și obiceiul de consum actual

Correlations

Masura in care

acordati atentie

alimentelor

consumate

Obisnuiesc sa

mananc

Masura in care acordati

atentie alimentelor

consumate

Pearson Correlation 1 ,630**

Sig. (2-tailed) ,000

N 60 60

Obisnuiesc sa mananc Pearson Correlation ,630** 1

Sig. (2-tailed) ,000

N 60 60

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Output-ul ne prezintă o corelaţie Pearson egală cu 0,630. Acest lucru ne arată că între cele

două variabile testate există o legătură directă cu un nivel de risc de 0,01. Cu cât se acorda o atenție mai mare alimentelor conusmate cu atât obiceiul de consum actual este mai bun. Este o corelație moderată 0,6 > |rphi|≥ 0,8. De asemenea, se constată că coeficientul Sig. este mai mic strict decât 0.05, prin urmare testul este semnificativ, se respinge ipoteza H0 şi se acceptă H1 conform căreia există legătură între măsura în care se acordă atenție alimentelor consumate și obiceiul de consum actual

2.5.4.Tehnici avansate

1. Analiza de Cluster

Analiza de Cluster presupune gruparea cazurilor. În cazul în care deținem un set de date și ne

propunem să determinăm modul în care acestea se grupează vom utiliza Analiza de Cluster.

Gruparea se realizează prin aprecierea distanțelor ca expresia a similarității sau disimirarității

35

dintre cazuri. Criteriul după care se face gruparea cazurilor este permisivitatea, astfel un obiect

poate face parte dintr-un singur cluster sau obiectele aflate la graniță pot face simultan parte din 2

sau mai multe clustere. Prin analiza cluster ne propunem să grupăm cazurile din datele obținute

pentru a obține grupuri cât mai omogene intergrup și cât mai eterogene intragrup.

Din tabelul de mai jos Agglomeration Schedule, putem observa că cazurile sunt împărțite în 5

clustere. Observăm că de la cazul 15 distanța începe să crească, lucru care ne determină să

clasificăm cazurile în 14 grupuri, aceeași clasificare se obține prin intermediul garficului, care

prezintă 14 aglomerări.

Agglomeration Schedule

Stage

Cluster Combined

Coefficients

Stage Cluster First Appears

Next Stage Cluster 1 Cluster 2 Cluster 1 Cluster 2

1 3 7 1.000 0 0 22

2 54 60 1.000 0 0 39

3 57 59 1.000 0 0 4

4 55 57 1.000 0 3 15

5 49 53 1.000 0 0 40

6 45 52 1.000 0 0 49

7 31 42 1.000 0 0 27

8 36 41 1.000 0 0 20

9 26 39 1.000 0 0 29

10 25 29 1.000 0 0 32

11 18 22 1.000 0 0 25

12 9 21 1.000 0 0 22

13 4 8 1.000 0 0 31

14 1 2 1.000 0 0 20

15 43 55 .981 0 4 28

16 23 40 .966 0 0 26

17 24 27 .957 0 0 18

18 16 24 .951 0 17 24

19 15 19 .950 0 0 36

20 1 36 .937 14 8 25

36

21 33 48 .936 0 0 33

22 3 9 .934 1 12 31

23 12 58 .911 0 0 32

24 11 16 .911 0 18 41

25 1 18 .909 20 11 51

26 17 23 .900 0 16 48

27 6 31 .887 0 7 36

28 43 56 .886 15 0 41

29 20 26 .881 0 9 39

30 28 44 .880 0 0 50

31 3 4 .877 22 13 43

32 12 25 .877 23 10 48

33 32 33 .873 0 21 49

34 5 30 .856 0 0 43

35 10 14 .846 0 0 46

36 6 15 .804 27 19 47

37 46 50 .799 0 0 44

38 38 47 .789 0 0 53

39 20 54 .789 29 2 51

40 37 49 .789 0 5 45

41 11 43 .788 24 28 42

42 11 35 .761 41 0 47

43 3 5 .742 31 34 52

44 46 51 .728 37 0 50

45 34 37 .672 0 40 54

46 10 13 .672 35 0 55

47 6 11 .628 36 42 55

48 12 17 .626 32 26 57

49 32 45 .624 33 6 53

50 28 46 .601 30 44 56

51 1 20 .530 25 39 52

52 1 3 .419 51 43 58

53 32 38 .394 49 38 54

37

54 32 34 .347 53 45 56

55 6 10 .226 47 46 57

56 28 32 .106 50 54 58

57 6 12 -.012 55 48 59

58 1 28 -.064 52 56 59

59 1 6 -.283 58 57 0

38

2. Analiza factorială

Analiza factorială a fost utilizată pentru a identifica factorii care conțin informații

redundante.

Procedura analizei factoriale presupune într-o primă etapă construirea matricei corelațiilor

pentru identificarea intensității legăturii dintre variabile.

H0: nu există corelație între variabilele considerate

H1: există corelație între variabilele considerate

Valoarea Sig. este de 0,0 < 0,05 prin urmare se respinge ipoteza nulă, deci există corelație între

variabilele considerate.

KMO

Ho: analiza factorială este inadecvată.

H1: analiza factorială este adecvată.

Interpretare: KMO = 0,558 > 0, 5 rezultă că soluţia obţinută este adecvată, deci analiza

factorială este o procedură adecvată pentru cazul investigat.

Communalitiesa

Extraction

Are o calitate mai buna

decat pizza de la alte firme

.703

Are un raport mai bun

calitate pret decat alte firme

.999

Ofera ceva diferit .999

KMO and Bartlett's Test

Kaiser-Meyer-Olkin Measure of Sampling Adequacy. .558

Bartlett's Test of Sphericity Approx. Chi-Square 148.837

df 15

Sig. .000

39

Are un gust mai bun decat

pizza de la alte firme

.349

Imi satisface nevoile mai

bine

.842

Ma atrage promotia 1+1 .309

Extraction Method: Maximum Likelihood.

a. One or more communalitiy estimates

greater than 1 were encountered during

iterations. The resulting solution should be

interpreted with caution.

Matricea factorilor este tabelul care conține încărcările factoriale (legăturile dintre factori și

variabile).

Factor Matrixa

Factor

1 2 3

Ofera ceva diferit .770 -.637 -.003



.769 .639 -.002


bine

.752 -.142 .506



.685 .041 .481

Ma atrage promotia 1+1 .509 .208 -.079



.236 .155 -.519


a. 3 factors extracted. 7 iterations required.

40

Total Variance Explained

Factor

Extraction Sums of Squared Loadings

Rotation Sums

of Squared

Loadingsa

Total % of Variance Cumulative % Total

1 2.534 42.227 42.227 2.321

2 .904 15.063 57.290 1.969

3 .762 12.705 69.995 .744


a. When factors are correlated, sums of squared loadings cannot be added to

obtain a total variance.

41

Interpretare: Numărul de factori a fost ales în funcţie de valorile Eigen mai mari ca 0,7, deci

primii 3 factori. Primul factor explică 42,227% din varianţa totală, în timp ce primii 6 factori explică

69,9% din varianţa totală.

Structure Matrix

Factor

1 2 3



.966 -.215 -.259



.692 -.571 .365

Ma atrage promotia 1+1 .528 -.263 -.193

Ofera ceva diferit .377 -.991 .062


bine

.670 -.737 .427



.196 -.029 -.566


Rotation Method: Oblimin with Kaiser Normalization.

Rotated Factor Matrixa

Factor

1 2 3



.948 .038 .315



.646 .471 -.250

Ma atrage promotia 1+1 .462 .177 .252

Ofera ceva diferit .109 .984 .136


bine

.580 .653 -.280



.104 -.006 .581


Rotation Method: Varimax with Kaiser Normalization.

a. Rotation converged in 5 iterations.

42

Rotirea factorilor este etapa care permite interpretarea factorilor, adică atribuirea de sens

semantic factorilor sau componentelor.

Astfel, Factorului 1 este corelat cu raport calitate pret mai bun (0.948), calitate mai bună

faţă de pizza de la alte firme (0.646) - formând Factorul Calitate. Pentru factorul 2 se face corelaţia

cu oferă ceva diferit (0,984) şi îmi satisface mai bine nevoile (0,653)- formând factorul satisfacţie.

3. Analiza discriminantă

Group Statistics

Sex Mean Std. Deviation

Valid N (listwise)

Unweighted Weighted

Masculin Ati incercat produsele de

catering DP

1,46 ,508 28 28,000

Feminin Ati incercat produsele de

catering DP

1,63 ,492 32 32,000

Total Ati incercat produsele de

catering DP

1,55 ,502 60 60,000

Tests of Equality of Group Means

Wilks' Lambda F df1 df2 Sig.


catering DP

,974 1,547 1 58 ,219

În tabelul de mai sus este prezentată variabila independentă. Rezultatele nu diferă semnificativ în

ceea ce privește gradul de încercare a produselor de catering de bărbați și femei.

Log Determinants

Sex Rank Log Determinant

Masculin 1 -1,355

Feminin 1 -1,419

Pooled within-groups 1 -1,389

43

Log Determinants

Sex Rank Log Determinant

Masculin 1 -1,355

Feminin 1 -1,419

Pooled within-groups 1 -1,389

The ranks and natural logarithms of determinants

printed are those of the group covariance matrices.

Test Results

Box's M ,030

F Approx. ,029

df1 1

df2 9964,607

Sig. ,864

Tests null hypothesis of equal

population covariance matrices.

Valoarea semnificantă a sig = 0,864 indică faptul că datele nu diferă semnificant de multivarianța

normală.

Eigenvalues

Functio

n Eigenvalue % of Variance Cumulative %

Canonical

Correlation

1 ,027a 100,0 100,0 ,161

a. First 1 canonical discriminant functions were used in the analysis.

valoarea eigenvalue indică proporția din varianța explicată. Dup cum se observăm testul nefiind

semnificativ, funcția este una foarte slabă.

Wilks' Lambda

Test of

Functio

n(s) Wilks' Lambda Chi-square df Sig.

44

Wilks' Lambda

Test of

Functio

n(s) Wilks' Lambda Chi-square df Sig.

1 ,974 1,513 1 ,219

Sig>0,05 și valoarea Wilk’s Lambda arată că media dintre cele două grupuri nu diferă

semnificativ.

Standardized Canonical Discriminant

Function Coefficients

Function

1


catering DP

1,000

Structure Matrix

Function

1


catering DP

1,000

Pooled within-groups correlations between

discriminating variables and standardized

canonical discriminant functions

Variables ordered by absolute size of

correlation within function.

Functions at Group

Centroids

Sex

Function

1

Masculin -,172

45

Feminin ,150

Unstandardized canonical

discriminant functions

evaluated at group means

46

III. ANEXE

47

ANEXA 1 - CHESTINAR

Bună ziua, suntem aici pentru a afla mai multe despre obiceiurile dumneavoastră de consum și despre consumul de pizza.

SECȚIUNEA 1 ”PREFERINȚE ALIMENTAȚIE”

1. În ce măsură acordați atenție alimentelor pe care le consumați:

□ în foarte mică măsură

□ în mică măsură

□ așa și așa □ în mare măsură

□în foarte mare măsură

□ nu răspund

2. Din punctul dvs. de vedere obișnuiți să mâncați:

□ nesănătos □ mai degrabă nesănătos

□ nici nesănătos, nici sănătos

□ mai degrabă sănătos

□ sănătos □ nu răspund

3. În opinia dvs., modul în care vă alimentați este:

foarte puțin important □ □ □ □ □ foarte important

4. De obicei:

□ gatesc acasă □ iau masa în oraș □ imi comand mâncare la domiciliu

5. Care este mâncarea dumneavoastră preferată?

□ fructe □ supe □ ciorbe □ mâncăruri pe bază de legume

□ sarmale

□ mâncăruri pe bază de ouă

□ mâncăruri pe bază de cartofi

□ mâncăruri pe bază de carne

□ lactate și brânzeturi

□ cereale

□ paste □ pizza □ nu am o mâncare preferată

□ nu știu □ nu răspund

SECȚIUNEA 2 ”CONSUMUL DE PIZZA”

6. Obișnuiți să consumați pizza Dopo – Poco?

□ DA □ NU

7. Cât de des consumați pizza?

□ zilnic

Filtrul 1: În ultimul an ați consumat produse Dopo - Poco? □ DA □ NU

Dacă ”da” se continuă cu filtrul 2; dacă ”nu”, STOP interviu. Filtrul 2: Căutăm persoane cu vârsta peste 18 ani. În cazul dvs. am nimerit?

□ DA □ NU Dacă ”da” se continuă cu întrebarea 1; dacă ”nu”, STOP interviu.

48

□ săptămânal □ o dată la 2 – 3 săptămâni □ lunar □ mai mult de o lună

8. De obicei consum pizza pentru că:

□ nu îmi place să gătesc □ îmi place gustul □ este sățioasă □ este comod

9. De obicei mânânc pizza:

□ acasă □ la locul de muncă / școală □ la petrecerile cu prietenii □ indiferent de ocazie

10. Ordonați în ordine crescătoare, în funcție de importanța pe care o acordați, următoarele

aspecte pe care le luați în considerare atunci când comandați pizza de la Dopo - Poco:

a. calitate ............................................... b. preț ............................................... c. gust ............................................... d. servicii ............................................... e. diversitatea sortimentelor ............................................... f. promoții speciale ...............................................

11. Cum caracterizați pizza Dopo - Poco?

Necalitativă □ □ □ □ □ Calitativă Lipsită de gust □ □ □ □ □ Gustoasă Neapetisantă □ □ □ □ □ Apetisantă Nerezonabilă □ □ □ □ □ Rezonabilă Scumpă □ □ □ □ □ Ieftină Nesănătoasă □ □ □ □ □ Sănătoasă Neconsistentă □ □ □ □ □ Consistentă

12. Per total, cum ați aprecia consumul dvs. de pizza Dopo Poco din ultimele 3 luni:

□ a scăzut □ mai degrabă a scăzut

□ nicinu a scăzut, nici nu a crescut

□ mai degrabă a crescut

□ a crescut □ nu răspund

13. Exprimațivă acordul sau dezacordul în legătură cu următoarele afirmații:

DT – dezacord total, D – dezacord, N – neutru, A – acord, AT – acord total Aleg pizza de la DOPO – POCO deoarece: DT D N A AT 1. Are o calitate mai bună decât pizza de la alte firme □ □ □ □ □ 2. Are un raport mai bun calitate preț decât alte firme □ □ □ □ □ 3. Oferă ceva diferit □ □ □ □ □

49

4. Are un gust mai bun decât pizza de la alte firme □ □ □ □ □ 5. Imi satisface nevoile mai bine □ □ □ □ □ 6. Mă atrage promoția 1+1 □ □ □ □ □

SECȚIUNEA 3

”PRODUSE CATERING DOPO - POCO” 14. Ați încercat noile produse de catering de la Dopo - Poco?

□ DA □ NU

15. Ce părere aveți despre aceste:

□ rea □ mai degrabă rea

□ nicirea, nici bună

□ mai degrabă bună

□ bună □ nu răspund

16. Considerați diversificarea produselor Dopo – Poco ca fiind:

□ un minus □ un plus

17. Personal, consider că firma Dopo – Poco este recunoascută pentru:

□ pizza □ produse de catering □ salate □ alt produs (care?) .....................................

18. Per total, în diversificarea produselor Dopo – Poco vi se pare:

Nemulțumitoare □ □ □ □ □ Mulțumitoare Neinteresantă □ □ □ □ □ Interesantă Lipsită de valoare □ □ □ □ □ Valoroasă Lipsită de beneficii □ □ □ □ □ Benefică Inutilă □ □ □ □ □ Utilă Redundantă □ □ □ □ □ Vitală Lipsită de necesitate □ □ □ □ □ Necesară Costisitoare □ □ □ □ □ Avantajoasă ca preț

SECȚIUNEA 4

”DESCRIEREA EȘANTIONULUI”

50

19. Sex

□ Masculin □ Feminin

20. Vârsta

□ 18 – 24 ani □ 25 – 34 ani □ 35 – 44 ani □ 45 – 54 ani □ peste 54 ani

21. Ultima școală absolvită:

□ gimnaziu □ liceu □ școală profesională □ colegiu □ facultate / postuniversitară

22. Ocupația

□ student □ salariat □ întreprinzător □ șomer □ pensionar □ alta.............

23. Nivelul venitului lunar: □ sub 400 lei □ 401 – 800 lei □ 801 – 1000 lei □ 1001 – 1200 lei □ 1201 – 1400 lei □ peste 1400 lei

FINAL. VĂ MULȚUMIM PENTRU TIMPUL ACORDAT!

51

ANEXA 2 – TABELE SPSS - FRECVENȚE

Q1 Masura in care acordatiatentiealimentelorconsumate

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid înfoartemicămăsură 3 5.0 5.0 5.0

înmicămăsură 2 3.3 3.3 8.3

așașiașa 8 13.3 13.3 21.7

în mare măsură 33 55.0 55.0 76.7

înfoarte mare măsură 13 21.7 21.7 98.3

nu răspund 1 1.7 1.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Q2

Obisnuiescsamananc

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid nesănătos 2 3.3 3.3 3.3

maidegrabănesănătos 1 1.7 1.7 5.0

nicinesănătos, nicisănătos

26 43.3 43.3 48.3

maidegrabăsănătos 27 45.0 45.0 93.3

sănătos 3 5.0 5.0 98.3

nu răspund 1 1.7 1.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Q3

Modul in care alimentezeste

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid nicineimportant, nici important

11 18.3 18.3 18.3

important 27 45.0 45.0 63.3

foarte important 22 36.7 36.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Q4

De Obicei

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid gătescacasă 53 88.3 88.3 88.3

iaumasaînoraș 5 8.3 8.3 96.7

îmicomandmâncare la domiciliu

2 3.3 3.3 100.0

52

Total 60 100.0 100.0

Q5

Mancareapreferata

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid fructe 1 1.7 1.7 1.7

supe 1 1.7 1.7 3.3

ciorbe 3 5.0 5.0 8.3

mancaruripebaza de legume

5 8.3 8.3 16.7

mancaruripebaza de oua 4 6.7 6.7 23.3

mancaruripebaza de cartofi

5 8.3 8.3 31.7

mancaruripebaza de carne

11 18.3 18.3 50.0

lactate sibranzeturi 4 6.7 6.7 56.7

pizza 8 13.3 13.3 70.0

nu am o mancarepreferata

16 26.7 26.7 96.7

nu raspund 2 3.3 3.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Q6

Consum pizza Dopo-Poco

Frequency Percent Valid

Percent Cumulative

Percent

Valid Da 51 85.0 85.0 85.0

Nu 9 15.0 15.0 100.0

Total 60 100.0 100.0

Q7

Frecventa de consum-pizza


Percent Cumulative

Percent

Valid zilnic 2 3.3 3.3 3.3

saptamanal 6 10.0 10.0 13.3

o data la 2-3 saptamani

15 25.0 25.0 38.3

lunar 19 31.7 31.7 70.0

la maimult de o luna

18 30.0 30.0 100.0

Total 60 100.0 100.0

53

Q8

Consum pizza pentruca nu imi place sagatesc


Percent Cumulative

Percent

Valid Da 2 3.3 3.3 3.3

Nu 58 96.7 96.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Consum pizza ptcaimi place gustul


Percent Cumulative

Percent

Valid Da 42 70.0 70.0 70.0

Nu 18 30.0 30.0 100.0

Total 60 100.0 100.0

Consum pizza ptcaestesatioasa


Percent Cumulative

Percent

Valid Da 4 6.7 6.7 6.7

Nu 56 93.3 93.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Consum pizza ptcaestecomod


Percent Cumulative

Percent

Valid Da 16 26.7 26.7 26.7

Nu 44 73.3 73.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Q9

De obiceimananc pizza acasa


Percent Cumulative

Percent

Valid Da 23 38.3 38.3 38.3

Nu 37 61.7 61.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

De obiceimanac pizza la locul de munca/scoala

54


Percent Cumulative

Percent

Valid Da 13 21.7 21.7 21.7

Nu 47 78.3 78.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

De obiceimananc pizza la petrecerile cu prietenii


Percent Cumulative

Percent

Valid Da 9 15.0 15.0 15.0

Nu 51 85.0 85.0 100.0

Total 60 100.0 100.0

De obiceimananc pizza indiferent de ocazie


Percent Cumulative

Percent

Valid Da 18 30.0 30.0 30.0

Nu 42 70.0 70.0 100.0

Total 60 100.0 100.0

Q10


N Minimum Maximum Mean

Std. Deviation

Punctajcalitate 60 1.00 6.00 2.2500 1.38546

Punctajpret 60 1.00 6.00 2.6000 1.22405

Punctaj gust 60 1.00 6.00 2.3833 1.29001

Pctservicii 60 1.00 6.00 3.2167 1.55238

Punctajdiversitatesortiment 60 1.00 6.00 3.1500 1.40006

Pctpromotiispeciale 60 1.00 6.00 3.3167 1.78023

Valid N (listwise) 60

Q11

Pizza DP necalitativa/calitativa


Percent Cumulative

Percent

Valid necalitativa 1 1.7 1.7 1.7

55

maidegrabanecalitativa 2 3.3 3.3 5.0

nicinecalitativa, nicicalitativa

16 26.7 26.7 31.7

maidegrabacalitativa 27 45.0 45.0 76.7

calitativa 14 23.3 23.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Pizza DP lipsita de gust/gustoasa


Percent Cumulative

Percent

Valid lipsita de gust 1 1.7 1.7 1.7

maidegrabalipsita de gust 4 6.7 6.7 8.3

nicilipsita de gust, nicigustoasa

15 25.0 25.0 33.3

maidegrabagustoasa 24 40.0 40.0 73.3

gustoasa 16 26.7 26.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Pizza DP neapetisanta/apetisanta


Percent Cumulative

Percent

Valid maidegrabaneapetisanta 2 3.3 3.3 3.3

nicineapetisanta, niciapetisanta

19 31.7 31.7 35.0

56

maidegrabaapetisanta 25 41.7 41.7 76.7

apetisanta 14 23.3 23.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Pizza DP nerezonabila/rezonabila


Percent Cumulative

Percent

Valid maidegrabanerezonabila 3 5.0 5.0 5.0

nicinerezonabila, nicirezonabila

21 35.0 35.0 40.0

maidegrabarezonabila 26 43.3 43.3 83.3

rezonabila 10 16.7 16.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Pizza DP scumpa/ieftina


Percent Cumulative

Percent

Valid scumpa 2 3.3 3.3 3.3

maidegrabascumpa 2 3.3 3.3 6.7

niciscumpa, niciieftina 28 46.7 46.7 53.3

maidegrabaieftina 17 28.3 28.3 81.7

ieftina 11 18.3 18.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Pizza DP nesanatoasa/sanatoasa

57


Percent Cumulative

Percent

Valid nesanatoasa 5 8.3 8.3 8.3

maidegrabanesanatoasa 7 11.7 11.7 20.0

nicinesanatoasa, nicisanatoasa

32 53.3 53.3 73.3

maidegrabasanatoasa 13 21.7 21.7 95.0

sanatoasa 3 5.0 5.0 100.0

Total 60 100.0 100.0

Pizza DP neconsistenta/consistenta


Percent Cumulative

Percent

Valid maidegrabaneconsistenta 4 6.7 6.7 6.7

nicineconsistenta, niciconsistenta

20 33.3 33.3 40.0

maidegrabaconsistenta 28 46.7 46.7 86.7

consistenta 8 13.3 13.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Q12

In ultimele 3 luni, consumul de pizza DP


Percent Cumulative

Percent

Valid a scazut 10 16.7 16.7 16.7

maidegraba a scazut

11 18.3 18.3 35.0

58

nici nu a scazut, nici nu a crescut

29 48.3 48.3 83.3

maidegraba a crescut

10 16.7 16.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Q13

Are o calitatemaibunadecat pizza de la altefirme


Percent Cumulative

Percent

Valid dezacord total

2 3.3 3.3 3.3

dezacord 18 30.0 30.0 33.3

neutru 19 31.7 31.7 65.0

acord 19 31.7 31.7 96.7

acord total

2 3.3 3.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Are un raportmai bun calitatepretdecataltefirme


Percent Cumulative

Percent


3 5.0 5.0 5.0

dezacord 9 15.0 15.0 20.0

neutru 20 33.3 33.3 53.3

acord 26 43.3 43.3 96.7

acord total

2 3.3 3.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Oferacevadiferit


Percent Cumulative

Percent


2 3.3 3.3 3.3

dezacord 14 23.3 23.3 26.7

neutru 26 43.3 43.3 70.0

acord 13 21.7 21.7 91.7

59

acord total

5 8.3 8.3 100.0

Total 60 100.0 100.0

Are un gust mai bun decat pizza de la altefirme


Percent Cumulative

Percent


5 8.3 8.3 8.3

dezacord 15 25.0 25.0 33.3

neutru 17 28.3 28.3 61.7

acord 16 26.7 26.7 88.3

acord total

7 11.7 11.7 100.0

Total 60 100.0 100.0

Imisatisfacenevoilemai bine


Percent Cumulative

Percent


4 6.7 6.7 6.7

dezacord 11 18.3 18.3 25.0

neutru 31 51.7 51.7 76.7

acord 8 13.3 13.3 90.0

acord total

6 10.0 10.0 100.0

Total 60 100.0 100.0

Ma atragepromotia 1+1


Percent Cumulative

Percent


1 1.7 1.7 1.7

dezacord 5 8.3 8.3 10.0

neutru 10 16.7 16.7 26.7

acord 26 43.3 43.3 70.0

acord total

18 30.0 30.0 100.0

Total 60 100.0 100.0

60

Q14 Ati incercat produsele de catering DP

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid Da 27 45,0 45,0 45,0

Nu 33 55,0 55,0 100,0

Total 60 100,0 100,0

Q15

Parere prod catering

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid rea 2 3,3 3,3 3,3

mai degrabă rea

5 8,3 8,3 11,7

nici rea,nici bună

11 18,3 18,3 30,0

mai degrabă bună

10 16,7 16,7 46,7

bună 2 3,3 3,3 50,0

nu răspund

30 50,0 50,0 100,0

Total 60 100,0 100,0

Q16

Diversificarea prod DP este

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid un minus

7 11,7 11,7 11,7

un plus 53 88,3 88,3 100,0

Total 60 100,0 100,0

Q17

DP recunoscuta pentru

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid pizza 55 91,7 91,7 91,7

produse de catering

5 8,3 8,3 100,0

Total 60 100,0 100,0

61

Q18 Div prod nemultumitoare/multumitoare


Percent Cumulative

Percent

Valid nici nemulțumitoare, nici mulțumitoare

26 43,3 43,3 43,3

mai degrabă mulțumitoare

22 36,7 36,7 80,0

mulțumitoare 12 20,0 20,0 100,0

Total 60 100,0 100,0

Div prod neinteresanta/interesanta

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid mai degrabă neinteresantă

1 1,7 1,7 1,7

nici neinteresantă, nici interesantă

21 35,0 35,0 36,7

mai degrabă interesantă

29 48,3 48,3 85,0

interesantă 9 15,0 15,0 100,0

Total 60 100,0 100,0

Div prod lipsita de valoare/valoroasa

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid mai degrabă lipsită de valoare

3 5,0 5,0 5,0

nici lipsită de valoare, nici valoroasă

30 50,0 50,0 55,0

62

mai degrabă valoroasă

18 30,0 30,0 85,0

valoroasă 9 15,0 15,0 100,0

Total 60 100,0 100,0

Div prod lipsita de beneficii/benefica

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid mai degraba lipsita de beneficii

1 1,7 1,7 1,7

nici lipsita de beneficii, nici benefica

21 35,0 35,0 36,7

mai degraba benefica

27 45,0 45,0 81,7

benefica 11 18,3 18,3 100,0

Total 60 100,0 100,0

Div prod inutila/utila

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid mai degraba inutila

1 1,7 1,7 1,7

nici inutila, nici utila

18 30,0 30,0 31,7

mai degraba utila

26 43,3 43,3 75,0

utila 15 25,0 25,0 100,0

Total 60 100,0 100,0

Div prod redundanta/vitala

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid redundanta 1 1,7 1,7 1,7

mai degraba redundanta

4 6,7 6,7 8,3

63

nici redundanta, nici vitala

33 55,0 55,0 63,3

mai degraba vitala

14 23,3 23,3 86,7

vitala 8 13,3 13,3 100,0

Total 60 100,0 100,0

Div prod lipsita de necesitate/necesara

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid mai degraba lipsita de necesitate

3 5,0 5,0 5,0

nici lipsita de necesitate, nici necesara

26 43,3 43,3 48,3

mai degraba necesara

20 33,3 33,3 81,7

necesara 11 18,3 18,3 100,0

Total 60 100,0 100,0

Div prod costisitoare/avantajoasa ca pret

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid mai degraba costisitoare

6 10,0 10,0 10,0

nici costisitoare, nici avantajoasa

29 48,3 48,3 58,3

mai debraga avantajoasa ca pret

19 31,7 31,7 90,0

avantajoasa ca pret

6 10,0 10,0 100,0

Total 60 100,0 100,0

Studiu Dopo Poco

Documents

Transcript of Studiu Dopo Poco