Rubrica ''Musiche e musicisti storici caddhipulini'' · face musica anticipava te quasi...

8
Rubrica Musiche e mu a cura di Enrico Trica CALENDARIO “CAN ANXA - n° 77 sett Miche Francesco L Antonio, Fr Raffaele Eligio Canzuni caddhipuline e Giusepp Nicola C Alfredo D L’or La usicisti storici cad arico pubblicata su: NTU TE CADDHUZZU” 2015 - Comuni tembre/ottobre 2015 e n° 78 novembre/dice Sciannàru ele Delipari e Ercole Panico Fabbràru Luigi Bianco e Giovanni Montic Marzu Vincenzo Alemanno ‘Brìle Giuseppe Tricarico Masciu rancesco e Bonaventura Trica Giugnu De Somma, Gino Metti e addh Luju o, Simone e Pietro Chircher Ustu e “Sera di Gallipoli” te lu Pier Settembre pe Chiriatti, Crispino Pasanisi Caputi e don Nicola Brancacci Ottobre Dongiovanni e Gaetano Brigan Novembre rgani storici te Caddhipuli Dicembre a pasturale caddhipulina ddhipuliniità del Canneto embre 2015 cchio arico hi rangelo Bertoli i, io nti

Transcript of Rubrica ''Musiche e musicisti storici caddhipulini'' · face musica anticipava te quasi...

Page 1: Rubrica ''Musiche e musicisti storici caddhipulini'' · face musica anticipava te quasi cinquant’anni lu stil sacre rappresentazioni, madrigali, cantate, arie e duetti, e li spartiti

Rubrica

“Musiche e musicisti storici caddhipulini a cura di Enrico Tricarico

CALENDARIO “CANTU TE CADDHUZZU” 2015

ANXA - n° 77 settembre/ottobre 2015 e

Michele Delipari e

Francesco Luigi Bianco

Antonio, Francesco e Bonaventura Tricarico

Raffaele De Somma, Gino Metti e addhi

Eligio, Simone e Pietro Chircher

Canzuni caddhipuline e “Sera di Gallipoli” te lu Pierangelo Bertoli

Giuseppe Chiriatti, Crispino Pasanisi,

Nicola Caputi e don Nicola Brancaccio

Alfredo Dongiovanni

L’organi storici te Caddhipuli

La pasturale caddhipulina

Musiche e musicisti storici caddhipuliniEnrico Tricarico

pubblicata su:

CALENDARIO “CANTU TE CADDHUZZU” 2015 - Comunità del Canneto

n° 77 settembre/ottobre 2015 e n° 78 novembre/dicembre 2015

Sciannàru

Michele Delipari e Ercole Panico

Fabbràru

Francesco Luigi Bianco e Giovanni Monticchio

Marzu

Vincenzo Alemanno

‘Brìle

Giuseppe Tricarico

Masciu

Antonio, Francesco e Bonaventura Tricarico

Giugnu

Raffaele De Somma, Gino Metti e addhi

Luju

Eligio, Simone e Pietro Chircher

Ustu

Canzuni caddhipuline e “Sera di Gallipoli” te lu Pierangelo Bertoli

Settembre

Giuseppe Chiriatti, Crispino Pasanisi,

Nicola Caputi e don Nicola Brancaccio

Ottobre

Dongiovanni e Gaetano Briganti

Novembre

L’organi storici te Caddhipuli

Dicembre

La pasturale caddhipulina

Musiche e musicisti storici caddhipulini”

Comunità del Canneto

n° 78 novembre/dicembre 2015

e Giovanni Monticchio

Antonio, Francesco e Bonaventura Tricarico

Raffaele De Somma, Gino Metti e addhi

Canzuni caddhipuline e “Sera di Gallipoli” te lu Pierangelo Bertoli

Giuseppe Chiriatti, Crispino Pasanisi,

Nicola Caputi e don Nicola Brancaccio

e Gaetano Briganti

Page 2: Rubrica ''Musiche e musicisti storici caddhipulini'' · face musica anticipava te quasi cinquant’anni lu stil sacre rappresentazioni, madrigali, cantate, arie e duetti, e li spartiti

caddhiplinu e scrivìu musiche tavVennardìa Santu e l’innu “Di stelle e d’angeli”“Musiche tradizionali nelle Chiese di Gallipoli

Fabbràru Francesco Luigi Bianco e Giovanni Monticchio

Francesco Luigi Bianco (1859 - 1920) cumpositore, tirettore d’orchestra e pianista.nominatu sociu accademicu all’Accademia “Santa Cecilia” te Roma e le musiche soi fora pubbricate a Firenze, Roma e MilanuRicordi. Se cantatu fratello te la Chesia te lu Carmunu addhu organista. Le musiche soi cchiù canusciute suntu l’‘Ndulurata “Ahi sventura” te lu 1886, “L’han confitto” te lu 1893 e “Una turba di gente” te lu 1899, ma ave scrittu puru l’opera seria “Sara la trovatella” e l’opera comica “La cavalleria villana”. Santa Cristina ppé la Chesia te la Puritate, marce musica ppé pianoforte comu pansieri elegiaci, notturni, polke e pteticate a Vincenzo Ravenna, alle Recine d’Italia Margherita e Elena, te menu, a Giacomo Puccini. Scrisse canzuni napulitane comu “Lu zeppulaiolo” e “Panaro” ppé lu festival te Piedigrotta. Te lu Giovanni MonticchioChesia te l’Anime. Scrisse ‘nu “Tantum ergo” e, “Stabat Mater” allu 1882 ppé tre uci soliste, coru e orchestra. sulamente ppé uci maschili, sia soliste caproibìu ccù se fàzzane esecuzioni cChesia. Sempre ppé stu motivu l’oratori alla Matonna ‘Ndulurata cumposti prima ‘ncora te l’Alemannu e poi dopu te lu Biancu, su stati scritti ppé

MarzuVincenzo Alemanno

Vincenzo Alemanno (1827 praticamente messe te requiem, litanie, inni, canti almarce ppépasturale pe“Mira! O fedel”cchiù ‘nticu oratoriu dedave lassatu suntu otrent’anni allu Carmunu e serviziu te organista ca Bonaventura Allegrettistessa mansione

settecentesca caddhipulina. Alemanno caddhipulina, parcè ave rappresentatu lu passaggiu te lu stile musicale seallu gustu risorgimentale ottucentescu alla maniera te cloriòsa generazione te musicisti caddhipulini, cuminciandu tante

*Immagine: l’Alemanno scrisse “Mira! O fedel

Sciannàru Michele Delipari e Ercole Panico

Michele Delipari ete lu cchiù ‘nticu compositoreca se canusce. Alla biblioteca Boldlein te Oxfordn’edizione veneziana te lu Bartolomeo Magni te lu 1630, n’cete na preziosissima raccolta te vinti madrigatitolo “I baci”, in sei volumi, sulamente unte zzìusa Donatantonio Cuti. Ete musica originalissima e, ppe ddi tiempi, moderna. Foe maestru te cappella alla CollePieve di Sacco, vicinu Padova. Ercole fratùsa Policarpo, fundàu la prima banda municipale te Caddhipuli allu 1850. Influenzàu l

u musiche taveru speciali comu l’innu “Cristo è morto” ppé“Di stelle e d’angeli” alla Matonna te l’Assunta, urtimamente

tradizionali nelle Chiese di Gallipoli” ppé oce e organu. *Immagine: ‘nu cuncertu te banda allu Tiatru Garibaldi.

e Giovanni Monticchio 1920) ete mutu amatu te li caddhipulini, foe

’orchestra e pianista. ‘Mparàu l’arte a Napuli, foe accademicu all’Accademia “Santa Cecilia” te Roma e le

musiche soi fora pubbricate a Firenze, Roma e Milanu, edite financu te la Casa la Chesia te lu Carmunu addhu ppé muti anni foe

cchiù canusciute suntu l’oratori alla Matonna ra” te lu 1886, “L’han confitto” te lu 1893 e “Una turba

di gente” te lu 1899, ma ave scrittu puru l’opera seria “Sara la trovatella” e valleria villana”. Scrisse l’innu “Salve celeste martire” a

la Chesia te la Puritate, marce ppé banda e muta addha pianoforte comu pansieri elegiaci, notturni, polke e polacche

lle Recine d’Italia Margherita e Elena, e, nienti crisse canzuni napulitane comu “Lu zeppulaiolo” e “Panaro” ppé lu festival te

vanni Monticchio (1850 - 1931) se sape ca ave sunatu l’organu nu “Tantum ergo” e, ppé la Matonna ‘Ndulurata, le “Litanie” e

tre uci soliste, coru e orchestra. La versione originale te st’chili, sia soliste ca corali, poiché lu decretu Vescuvile te Monsignor En

zzane esecuzioni cu le “verginelle” , ossia uci femminili, parcé parìa mutu teatrale stu motivu l’oratori alla Matonna ‘Ndulurata cumposti prima ‘ncora te l’Alemannu e poi

ppé uci maschili sulamente. *Immagine:

Marzu Vincenzo Alemanno

cenzo Alemanno (1827 - 1913?) era ‘nu musicista tevotu e ave scrittu musiche praticamente ppé tutte le tratiziuni e le cungreche caddhipuline: messe te Natale, messe te requiem, litanie, inni, canti alla Matonna te li Fiuri, canti

ppé banda, oratori, mottetti, responsori e pastopasturale però cu le palore. Urtimamente è stata ritrovata ‘“Mira! O fedel” te lu 1875 ppé doi uci soliste, coru e orchestra, cchiù ‘nticu oratoriu dedicatu alla Matonna ‘Ndulurata. Le musiche ca ave lassatu suntu opara te altu ‘ngégnu. Cantava te tenore e foe organista trent’anni allu Carmunu e ppé quasi cinquant’anni a Sant’Acata e all’Anime.serviziu te organista ca ave espletatu a ‘ste Chesie l’ave ereditatuBonaventura Allegretti ca ndè ‘mparàu l’arte, e quistu, a sua volta,stessa mansione te lu Giuseppe Chiriatti, lu massimu espunente te la musica

lemanno foe ‘nu persunaggiu mutu ‘mpurtante ppé la vita civile e musicale caddhipulina, parcè ave rappresentatu lu passaggiu te lu stile musicale settecentescu, te ‘nfluenza napuliallu gustu risorgimentale ottucentescu alla maniera te Verdi , Bellini e Donizetti. Iddhu, poi, ave ispiratu

sa generazione te musicisti caddhipulini, cuminciandu tante tratiziuni ‘ncora moi secutate.Mira! O fedel ” allu 1875, lu primu oratoriu sacru dedicatu

Ercole Panico compositore caddhipulinu

Boldlein te Oxford, su u Bartolomeo Magni te lu 1630,

raccolta te vinti madrigali soi, dal in sei volumi, sulamente unu te questi ete scrittu

te musica originalissima e, ppe maestru te cappella alla Collegiata te

rcole Panico, te paru a la prima banda municipale te

u l’ambiente musicale ppé la prucissione te lu

urtimamente registrati su lu tiscu

e banda allu Tiatru Garibaldi.

crisse canzuni napulitane comu “Lu zeppulaiolo” e “Panaro” ppé lu festival te se sape ca ave sunatu l’organu ppé vint’anni alla

onna ‘Ndulurata, le “Litanie” e ‘nu spettacolare a versione originale te st’oratoriu, però, era

vile te Monsignor Enrico Carfagnini li, parcé parìa mutu teatrale ppé la

stu motivu l’oratori alla Matonna ‘Ndulurata cumposti prima ‘ncora te l’Alemannu e poi

Immagine: Francesco Luigi Bianco.

nu musicista tevotu e ave scrittu musiche tutte le tratiziuni e le cungreche caddhipuline: messe te Natale,

la Matonna te li Fiuri, canti ppé lu Seminariu, pastorelle, ossia musiche a

‘na sua mirabile cantata: soliste, coru e orchestra, risultandu essere lu

e musiche ca l’Alemannu ava te tenore e foe organista ppé quasi

quasi cinquant’anni a Sant’Acata e all’Anime. Lu l’ave ereditatu te zzìusa , a sua volta, ereditàu la

massimu espunente te la musica la vita civile e musicale

ttecentescu, te ‘nfluenza napulitana, ddhu, poi, ave ispiratu ‘na

‘ncora moi secutate. icatu alla Matonna ‘Ndulurata.

Page 3: Rubrica ''Musiche e musicisti storici caddhipulini'' · face musica anticipava te quasi cinquant’anni lu stil sacre rappresentazioni, madrigali, cantate, arie e duetti, e li spartiti

‘Brìle Giuseppe Tricarico

Ete lu musicista cchiù ‘mpurtante ca Caddhipuli ave mai cantava e sunava l’organu alla Chesia te Sant’Acata, poi studiàcunservatori te Napuli. All’ebbuca te lu massimu splendore baroccu n’importante esponente te la scola musicale partenopea, e te dieci anni a Roma, addhu ddavantàu membru te l’Accademia. l’influenza te lu stile musicale romanu e venezianu ca lu spinsenova forma te lu melodramma ca la scola

l’ “Endimione”, la prima opara lirica sua. alla cappella imperiale te Eleonora Gonzaga a Viennacapolavori. Foe unu te ‘i primi cu porta e valurizza la musica nòface musica anticipava te quasi cinquant’anni lu stilsacre rappresentazioni, madrigali, cantate, arie e duetti, e li spartiti soi stane alle bibliuteche te Torinu, Roma, Bologna, Vienna e Napuli. Stae pracatu alle tombe te la Ch

*Immagine 1: frontespiziu te lu dramma

Masciu Antonio, Francesco e Bonaventura Tricarico

Antonio Tricarico (1627 - 1681) cantava te tenore, te lu Giovanni Angelo, canonicu e tracujéndu onori secutàndulu financu a Vienna.

l’Anime. Dopu la morte sua st’incaricu pass1719)civicastudiatu a Roma, sunava l’organu a Sant’Acata e, tra l’addhe cose,drammi rappresentatu te lu cantòre, celebre compositore tarantinu Giovanni Paisiello

mutu tiempu parcè i crussupìni se vattì“Tricarrico” , cu doi “erre”. Tutti ‘sti Tricaricu musicisti erane confratePurgatoriu, e allu Bonaventura nc’ete teticata

*Immagine: flautu traversiere in

Giugnu Raffaele De Somma, Gino Metti e addhiRaffaele De Sommaaddhu è statu ‘na marcia ppéte lu 1933. racordane, ave scrittu l’inni a Sant’Antrascrizione te la pasturale caddhipulina registrata a Roma cu l’orchestra te marchigianu concertista, e l’Accademia te “Santa Cecilia” lu nominlu dottore Luigi Provenzano

musica comu l’inni a Santa Cecilia, Santa Teresa e canti allu Sacru Cuoreppé pianoforte e ppé arpa, dirigìu all’anni ‘70 vari oratori alla Matonna ‘Ndulurata comu puru lu mesciu Giorgio Zullino . Se racorda, poi, l’unica femmana te la longa schiera te musicisti caddhipulini: Coluccia, ca scrisse l’innu “Vergine che la via” allu 1928 D’Amato. Ci turnamu rrètu cu lu tiempu ricurdamu li mesci importanti organisti te la Cattedrale)Giovanni Maria , Leonardo TricaricoVittorio, don Lazzaro Pepe e Alfredo Consiglio

purtante ca Caddhipuli ave mai bbutu. Te vagnone Chesia te Sant’Acata, poi studiàu musica alli

ll’ebbuca te lu massimu splendore baroccu ddavantàu cola musicale partenopea, e te ddhai se trasferìu ppé

avantàu membru te l’Accademia. A quài subìu manu e venezianu ca lu spinse ccù se cimenta alla

ca la scola partenupea prima te lu 1651 ‘ncora nù canuscìa. Te Roma, Giuseppe Tricarico (1623 - 1697), se nde scìu a Ferrara all’Accademia te lu Spiritu Santu e scrivìu

“Endimione”, la prima opara lirica sua. Poi se trasferìu ppé quasi dieci anni addhi imperiale te Eleonora Gonzaga a Vienna, addhu scrisse vari

u porta e valurizza la musica nòscia fore te l’Italia. face musica anticipava te quasi cinquant’anni lu stile te i vari Scarlatti, Paisiello e Pergolesi.

madrigali, cantate, arie e duetti, e li spartiti soi stane alle bibliuteche te Torinu, Roma, tae pracatu alle tombe te la Chesia te lu Mmalatrone a Caddhipuli.

“La generosità d'Alessandro” - Vienna 1662. *Immagine 2: firma autografa te

Antonio, Francesco e Bonaventura Tricarico cantava te tenore, sunava l’organu e ggh’era virtuosu allu

, canonicu e tesoriere te la Cattedrale, e te l’illustre Giuseppendulu financu a Vienna. Foe membru te lu consìju comunale e maestru alla Chesia

l’Anime. Dopu la morte sua st’incaricu passàu allu fiju 1719) e pare ca scrisse le pasturali ca moi stane cucivica te Caddhipuli. Bonaventura (1674 - 1739),studiatu a Roma, sunava l’organu a Sant’Acata e, tra l’addhe cose,drammi “Il difendere l’oppressore” (1697) e rappresentatu sulle chiazze te Caddhipuli ppé li festeggiamenti alla Vergine e lu Cannìtu. Bonaventura, Francesco e fràtusa Leonardo

cantòre, aprìra ‘na scola te musica addhu pare ave frequebre compositore tarantinu Giovanni Paisiello. ‘S

ni se vattìane sempre. Nc’ete te tire poi ca tante fiate ‘sti utti ‘sti Tricaricu musicisti erane confratelli te la Ch

ete teticata ‘na via te Caddhipuli a dda vànda la Chesia te lu Sacru Cuore.lautu traversiere in avoriu - fine XVIII sec.- custodìtu intra lu museu civicu “

De Somma, Gino Metti e addhi De Somma foe ‘nu tirettore t’orchestra e diresse financu all

addhu è statu ppé tantu tiempu. Te sou a Caddhipuli, alla Chesppé la Matonna ‘Ndulurata e lu responsoriu a Santa Lucia

te lu 1933. Gino Metti (1905 - 1982), ‘mbece, tanti caddhipulini ‘ncora se lu racordane, ave scrittu l’inni a Sant’Antoniu e ai Santi Metici, messe,trascrizione te la pasturale caddhipulina registrata a Roma cu l’orchestra te marchigianu Febo Censori. Alla seconda metà te l’anni ‘40

e l’Accademia te “Santa Cecilia” lu nominàu sociu accademicu. Luigi Provenzano fìcera ‘nu sodaliziu artisticu e scrì

comu l’inni a Santa Cecilia, Santa Teresa e canti allu Sacru Cuore. Angelo Schirinziu all’anni ‘70 vari oratori alla Matonna ‘Ndulurata comu puru lu mesciu

e racorda, poi, l’unica femmana te la longa schiera te musicisti caddhipulini: Vergine che la via” allu 1928 ppé la Matonna ‘Ndulurata su palore te

lu tiempu ricurdamu li mesci Stefano e Francesco Roccioimportanti organisti te la Cattedrale), Pietro Sprovieri e Antonio Cuti te lu ‘600; Gaetano D’Acugna,

, Leonardo Tricarico te lu ‘700; Bonaventura Allegretti, Francesco Citta, Giuseppe De Lazzaro Pepe e Alfredo Consiglio te l’800.

*Immagine:

e vagnone u musica alli

ddavantàu

subìu se cimenta alla

carico

u a Ferrara u

quasi dieci anni addhi vari

scia fore te l’Italia. La maniera ca tanìa ccù e Pergolesi. Scrisse ‘ncora

madrigali, cantate, arie e duetti, e li spartiti soi stane alle bibliuteche te Torinu, Roma, a te lu Mmalatrone a Caddhipuli.

*Immagine 2: firma autografa te lu Giuseppe Tricarico.

virtuosu allu viulinu. Era frate Giuseppe [vedi ‘Brìle] ca è sciutu

u comunale e maestru alla Chesia te u allu fiju Francesco (? -

e pare ca scrisse le pasturali ca moi stane custodite alla biblioteca , fiju te lu Giuseppe, ave

studiatu a Roma, sunava l’organu a Sant’Acata e, tra l’addhe cose, scrisse li “Il difendere l’oppressore” (1697) e l’“Adelaide” (1698),

li festeggiamenti alla Vergine Leonardo Tricarico, ca era

na scola te musica addhu pare ave frequentatu puru lu Sta scola però nù ddùrau

tante fiate ‘sti Tricaricu se firmavene la Chesia te l’Anime te lu

nda la Chesia te lu Sacru Cuore. u civicu “Emanuele Barba“.

diresse financu all’Opera te Roma, esia te lu Carmunu, nc'ete

la Matonna ‘Ndulurata e lu responsoriu a Santa Lucia “Si sana cupis” i caddhipulini ‘ncora se lu

toniu e ai Santi Metici, messe, canti sacri e ‘na trascrizione te la pasturale caddhipulina registrata a Roma cu l’orchestra te lu

te l’anni ‘40 era a Roma comu u sociu accademicu. Paru cu

nu sodaliziu artisticu e scrìssera tanta bella Angelo Schirinzi scrisse musica

u all’anni ‘70 vari oratori alla Matonna ‘Ndulurata comu puru lu mesciu e racorda, poi, l’unica femmana te la longa schiera te musicisti caddhipulini: Virginia

Matonna ‘Ndulurata su palore te don Luigi Stefano e Francesco Roccio (canonici e

Gaetano D’Acugna, fra’ esco Citta, Giuseppe De

*Immagine: Raffaele De Somma.

Page 4: Rubrica ''Musiche e musicisti storici caddhipulini'' · face musica anticipava te quasi cinquant’anni lu stil sacre rappresentazioni, madrigali, cantate, arie e duetti, e li spartiti

LujuEligio, Simone e Pietro Chircher

Quisti caddhipulini nùte origine tedesca, lu sire te lu EligiCaddhipuli cu fàzza parte te la cuarnigione caddhipulina comu surdatu te battaja allu castieddhu aragonese. ‘na putìa t’organi a mutu bona, alli fiji

Pascale, Giovanni Tommaso e Simone Donato Chircher.spusàra cu gentildonne te la nobile famija Morindumanata quiddhi te Nardò, te Coriglianu, te Moriginu, ‘mbece, ndave unu alla Chesia te lu Rusariu lu stessu nome te lu Athanasius Kirchersempre vissùtu a Roma. Athanasius scrisse libri s1650, annu in cui pubblicàu le soi “Antidotum tarantulae”“Musurgia Universalis”, lu celebre trattatu souTricarico [vedi ‘Brile] pubblicàndune esempidescrivìu comu “omnibus naturae donis instructu

Ustu Canzuni caddhipuline e “Sera di Gallipoli

Caddhipuli, essendu paese te mare, ete stata sempre ‘perta a tutte le partratiziuni comu francesi, spagnole e napulite intra lu Salentu. Lu tamburieddhu, poi, nùpuramente caddhipulinu, e ppé ‘sti motivi, le canzuni populari caddhipulinee melodiose, nù se ‘ncòrdane cu le pizziche‘ssamijane cchiùi cchiùi alle canzuni napulitane. storiche: “Baccu, tabaccu e venere”, “Barcarola”, “Canzone a mmienzu “Cci ghè beddhu”, “Suspiri ci te core”, “La turtura”, “Lu capone”, “Lu police”, “Quandu l’auceddhu pizzaca la fica”, “Sott’acqua e sotta jentu”. “Sera di Gallipoli“Eppure soffia” te lu 1976 lu bunanima te lu (Modena). La musica te ‘sta canzone ete militare alla capitaneria te portu te Caddhipulicaddhipulina te ddhu tiempu, mutu tiversa te moi.

*Immagine: Sala Coppula te lu Palazzu Balsamu cu lu pianuforte storicu Settembre Giuseppe Chiriatti, Crispino Pasanis

Giuseppe Chiriatti (1732 - 1812) foe però, ca su rumaste sulamente ‘nu “Miserere”, ‘nu responsoriu a Sant’Antoniu. Era organista e violinista, studiàCapuana te Napuli paru cu lu Nicola l’arte Niccolò Piccinni, Giovanbattistrendere l’idea te lu livellu ca nc’era.Carmunu ppé quarant’anni addhu mandulini e chitarre, poi passàu all’Anime e te li Tricaricu, scrisse allu 1750 lu lu grande Vescovu Oronzo Filomarini su Giovanni Presta. Puru lu Nicola CaputiSavastano, scrisse n’oratoriu a Sant’Acata e doti te musicista. Foe maestru a quasi tutte le tenore e ppé ragioni te salute nù fìceRegnu. Lu diaconu don Nicola BrancaccioCaputi te lu Vescuvu Serafino Branconi cu caddhipuline e nde commissionàu novi oratori sacri.non le musiche. Lu fermentu musicalemusica istituita te la famija Tricarico [vedi Masciu],all’influssu culturale te lu letteratu e clericu caddhipulinu Tommaso Saverio Stradiot

*Immagine:

Luju Eligio, Simone e Pietro Chircher

uisti caddhipulini nù erane musicisti, ma organari, ossia costruttori t’organi. te origine tedesca, lu sire te lu Eligio se truvava a Melpignanu e se Caddhipuli cu fàzza parte te la cuarnigione caddhipulina comu surdatu te battaja allu castieddhu aragonese. Eligio, ca era puru organista, alla seconda metà te lu na putìa t’organi a ddha vanda la Chesia te lu Rusariu, poi passau l’

mutu bona, alli fiji Simone e Pietro, e successivamente ‘ncoraPascale, Giovanni Tommaso e Simone Donato Chircher. A ‘nu certu puntu trasferìra l'atelier a Cursi

te la nobile famija Mori. Organi Chircher se trovane a tante Chesie te la Puja e vane te Coriglianu, te Moriginu, te Monopuli e de la Cattedrale te

e lu Rusariu te lu 1720 e unu allu Mmalatrone te lu 1726Athanasius Kircher, gesuita, storicu, musicologu e poliedricu scienziatu

thanasius scrisse libri su comu se costruìscene l’organi, fice ‘nu jaggiu a “Antidotum tarantulae” ppé organu, antesignani te la

celebre trattatu sou. A ‘st’opara, lu Kircher, ave nienti te menu mentuàtu lu Giuseppe esempi te musiche soi e de lu Giacomo Carissimi.

aturae donis instructu” oltre ca ottimu musicista. *Immagine: organu Simone e Pietro Chircher te lu 1726, Ch

Sera di Gallipoli” te lu Pierangelo Bertoli paese te mare, ete stata sempre ‘perta a tutte le parlate e

e napulitane, mutu te cchiùi rispettu alli paìsi u tamburieddhu, poi, nù è statu mai ‘nu strumentu

otivi, le canzuni populari caddhipuline, tuci le pizziche - pizziche salentine, ma se

cchiùi alle canzuni napulitane. Se racordane le canzuni nere”, “Barcarola”, “Canzone a mmienzu mmare”,

“Cci ghè beddhu”, “Suspiri ci te core”, “La turtura”, “Lu capone”, “Lu police”, “Quandu l’auceddhu pizzaca la Sera di Gallipoli”, ‘mbece, ete na canzone ca ave cantatu e pubblicatu su lu tiscu

976 lu bunanima te lu Pierangelo Bertoli, famosu cantautore folk e pop rock te Sassuolu sta canzone ete te lu Alfonso Borghi e le palore te lu Mauro

militare alla capitaneria te portu te Caddhipuli, e, rumanèndu ‘ncantatu te lu paese, ave scrittu ‘sta pohu tiempu, mutu tiversa te moi.

*Immagine: Sala Coppula te lu Palazzu Balsamu cu lu pianuforte storicu

Crispino Pasanisi, Nicola Caputi e don Nicola Brancaccio.1812) foe lu cchiù ertu espunente te la musica settecentesca caddhipulina

nu “Miserere”, ‘na “Messa a pastorale”, toi responsori alla Vergine te lu Carmunua organista e violinista, studiàu allu conservatoriu Sant’Onofriu

lu Nicola Caputi. A ddù conservatoriuGiovanbattista Pergolesi e Gio

era. Lu Chiriatti foe organista alla quarant’anni addhu ‘ccumpagnàva messe

u all’Anime e a Sant’Acata. scrisse allu 1750 lu primu oratoriu a Sant’Acata su cvu Oronzo Filomarini su palore te lu medicu, agronomu e letteratu

icola Caputi, su commissione te lu Vescuvu Ignazio oratoriu a Sant’Acata e ggh’era parecchiu amatu

oe maestru a quasi tutte le confraternite caddhipuline, cantavafìce la carriera musicale a Napuli

Nicola Brancaccio sunava lu violoncellu e fescuvu Serafino Branconi cu espleta lu serviziu te

novi oratori sacri. Te tutti quisti oratori sacri su rumasti sulamente i libretti, ma u fermentu musicale ca Caddhipuli ave bbutu allu XVIII seculu ete

famija Tricarico [vedi Masciu], alla competitività tra le confraternite l’influssu culturale te lu letteratu e clericu caddhipulinu Tommaso Saverio Stradiotti.

*Immagine: frontespiziu te l’oratoriu “Sant’Agata” cu musica te lu

erane musicisti, ma organari, ossia costruttori t’organi. Erane o se truvava a Melpignanu e se nde vinne a

Caddhipuli cu fàzza parte te la cuarnigione caddhipulina comu surdatu te battaja allu alla seconda metà te lu ‘600 aprìu

ddha vanda la Chesia te lu Rusariu, poi passau l’attività, ca scia e successivamente ‘ncora alli naputi Leonardo

nu certu puntu trasferìra l'atelier a Cursi addu se ante Chesie te la Puja e vane ppé

rale te Otrantu. A Caddhipuli, te lu 1726. Quisti Chircher portene

scienziatu tedescu, ca però ave scene l’organi, fice ‘nu jaggiu a Caddhipuli allu

te la pizzaca - pizzaca, su la , lu Kircher, ave nienti te menu mentuàtu lu Giuseppe

te musiche soi e de lu Giacomo Carissimi. Se canuscìra a Roma e lu

u 1726, Chesia te lu Mmalatrone.

“Cci ghè beddhu”, “Suspiri ci te core”, “La turtura”, “Lu capone”, “Lu police”, “Quandu l’auceddhu pizzaca la na canzone ca ave cantatu e pubblicatu su lu tiscu , famosu cantautore folk e pop rock te Sassuolu

palore te lu Mauro Degola ca ave fattu lu ave scrittu ‘sta poisia sulla vita

*Immagine: Sala Coppula te lu Palazzu Balsamu cu lu pianuforte storicu Schiedmayer te lu 1903.

Nicola Brancaccio. musica settecentesca caddhipulina, paccatu,

responsori alla Vergine te lu Carmunu e rvatoriu Sant’Onofriu a porta

ddù conservatoriu ane ‘mparatu Pergolesi e Giovanni Paisello, tantu ppé

foe organista alla Chesia te lu va messe puru cu viulini,

a Sant’Acata. Crispino Pasanisi, allievu oratoriu a Sant’Acata su commissione te

e lu medicu, agronomu e letteratu commissione te lu Vescuvu Ignazio ggh’era parecchiu amatu ppé le grandi confraternite caddhipuline, cantava te carriera musicale a Napuli, capitale te lu

lu violoncellu e foe preferitu allu espleta lu serviziu te maestru alle Chesie

e tutti quisti oratori sacri su rumasti sulamente i libretti, ma dovutu grazie alla scola te

competitività tra le confraternite caddhipuline e

cu musica te lu Crispino Pasanisi.

Page 5: Rubrica ''Musiche e musicisti storici caddhipulini'' · face musica anticipava te quasi cinquant’anni lu stil sacre rappresentazioni, madrigali, cantate, arie e duetti, e li spartiti

Ottobre Alfredo Dongiovanni e Gaetano Briganti

Mesciu Affretu (1889 - 1968) facìa lu barbieri, tanìmusica e nù sulu se ‘mparàu te sulu strumenti se li costruìa te sulu! Ave scrittu “Italia nte ‘na trasmissione radiofonica te l’EIAR, ca poi divenne RAI. canta ‘ncora moi alla Chesia te lu Carmunu, marce, valzer, polke e mazurke. titolu te “Commendatore dell’Ordine dei Cavalieri delispirate ai valori te patria, fedeltà e religione. Perrella, Agostino Cataldi (ca nde musicànere, Achille Starace) e lu tirettore t’orchestra Raffaeletiatru sociale te Brescia. Gaetano Briganti

musicista e architettu. scrisse allu 1857messe, suntu custodite alla biblioteca comunale te Caddhipuli“Emanuele Barba” nc’ete Briganti ave ‘nventatu. lu Tiatru Garibaldi

* Immagine Novembre

L’organi storici te Le testimonianze musicali lu 1515 stampatu a Venezia, e lu fattu ca se sape ca allu 1588 a Sant’Acata, aVescuvi spagnoli, ‘700 cu li borboni e li Vescuvi partenopei, finu all’800 Caddhipuli tivenne bbenatìca quindici organi. storici quantu Caddhipuli.Sanàrica e stae allorgani te speciale grazia salottiera Chesie te la Purità, te Santu Patre, te lu Rusariu, te l’Angili, te lu Crucifissu, te l’Anime e de lu Cannitu.

te Eligio Chircher se trova allu Rusariu e unu te Simone e Pietro Chircher allu Mmalatrone‘N’organu Francesco Cimino stae allu Carmunu. prima ccù li sistemane unu alla ‘Mmaculata e unu a San Giuseppe parcè la Cn’organu cchiù modernu cu caratteristiche orchestrali, costruìgiammèllu a quiddu costruìtu toi anni prima

*Immagine 1: organu Nicola MorettiniDicembre La pasturale caddhipulina

La tradiziunale pasturale caddhipulinaccù possane tire: è ‘rrivàtu Natale! Quista pasturale risale [vedi Marzu] ppé la sua “La vera pastorella” pplu tiempu quista pasturale subìu varie modifiche stelle” composta a Nola (Napuli) allu de’ Liguori, e de tandu vene abbinàta versione ppé organu stae custodita biblioteca comunale te Caddhipuli te lu ‘700. Quiste musiche suntu scritte te mani ‘sperte, sulamente ca percè i copisti ca le trascrivìra nu’ li stile e prassi te la scola musicale pasturale, comu puru era usanza tipica musica a tarantella, simile alla la tradiziunale pasturale caddhipulina, variante popolare te flauti, viulini, mandulini, clarinetti, fisarmoniche e chitarre, strumentu tipicu te la musica napulitana.

e Gaetano Briganti ) facìa lu barbieri, tanìa sempre la battuta pronta, era appassionatu te

te sulu ccù sona lu mandulinu e lu sistru, ma nienti ve scrittu “Italia nuova” ca foe ppé cinque anni la sigla te apertura

na trasmissione radiofonica te l’EIAR, ca poi divenne RAI. Scrisse n’innu a Santa Lucia ca se canta ‘ncora moi alla Chesia te lu Carmunu, marce, valzer, polke e mazurke. Foe insignìtu te lu

endatore dell’Ordine dei Cavalieri della Concordia”. Le musiche soi suntu e religione. Se legàu in amicizia cu l’intellettuali poeti Ettore

Agostino Cataldi (ca nde musicàu n’innu teticatu allu Tenente Generale te le camicie tirettore t’orchestra Raffaele De Somma, ca nde diresse musiche Gaetano Briganti, discendente te l’illustri giuristi Tommaso e Filippo Briganti, foe

musicista e architettu. Praticava l’attività te ingegnere a Foggiaallu 1857 ‘na messa ppé doi cori e grande orchestra.

custodite alla biblioteca comunale te Caddhipuli“Emanuele Barba” nc’ete lu pantarmonico, ‘na sorta te pianoforte a

ave ‘nventatu. Cu musica e parole soi te ‘na “Scena liricaGaribaldi dopu i lavori te restauru. Immagine 1: Alfredo Dongiovanni - *Immagine 2: pantarmonico

Novembre L’organi storici te Caddhipuli

ianze musicali cchiù ‘ntiche ca nci suntu a Caddhipuli suntu n’stampatu a Venezia, e lu fattu ca se sape ca allu 1588 a Sant’Acata, a

Vescuvi spagnoli, nc’era n’organu ca lu sunava lu mesciu Francesco Andronicoli borboni e li Vescuvi partenopei, finu all’800 cu li novi gusti risorgimentali,

Caddhipuli tivenne ‘nu faru privilegiatu te la cultura in Terra t’Otrantu e se ‘rricchìu te ca quindici organi. Nuddhu paese te la Puja tene tanti organi

storici quantu Caddhipuli. L ’organu te meju fattùra ete te lu rica e stae allu Cumentu te Santa Teresa. Poi nci suntu parecchi

te speciale grazia salottiera te lu tarantinu Giuseppe CorradoChesie te la Purità, te Santu Patre, te lu Rusariu, te l’Angili, te lu Crucifissu, te l’Anime e de lu Cannitu. ‘Nu solenne organu tardu baroccu

lu Rusariu e unu te Simone e Pietro Chircher allu Mmalatronestae allu Carmunu. Toi organi Carlo Mancini stavene a Sant’Acata

li sistemane unu alla ‘Mmaculata e unu a San Giuseppe parcè la Cattedrale se tteristiche orchestrali, costruìtu te lu Nicola Morett

tu toi anni prima ppé la Basilica te San Giuvanni in LateranuNicola Morettini, Basilica Concattedrale Sant'Acata. - *Immagine 2: prima

La pasturale caddhipulina e caddhipulina ete ‘na nenia ca ‘i caddhipulini ane santìre vibrare intra

uista pasturale risale intornu allu 1861 e l’ave compostara pastorella” ppé uci e orchestra e stae custodita alla Confraternita te l’Anime.

subìu varie modifiche e nde 'ggiùnsera comu introduzione l’incipit1754 te lu Sant'Alfoalle tratiziùallu fondu Vernole te la paru cu addpropriu belle, duci, eleganti e nu se sape ci suntumentuàpartenopea sunare pasturale, ma cchiù veloce

, variante popolare te ‘na pasturale te lu Vincenzo Alemanno,armoniche e chitarre, e lu strumentu cchiù beddhu ete propriu lu mandulinu,

tipicu te la musica napulitana. *Immagine: particolare cu musicànti te ‘nu brase

era appassionatu te te menu li

cinque anni la sigla te apertura crisse n’innu a Santa Lucia ca se

oe insignìtu te lu Le musiche soi suntu

l’intellettuali poeti Ettore u n’innu teticatu allu Tenente Generale te le camicie

nde diresse musiche soi allu discendente te l’illustri giuristi Tommaso e Filippo Briganti, foe

raticava l’attività te ingegnere a Foggia addhu, ppé lu Duomu, . Le musiche soi, mottetti e

custodite alla biblioteca comunale te Caddhipuli, mentru allu museu civicu e pianoforte a quattru tastiere, ca lu

irica” foe riapertu allu 1879

antarmonico te lu Gaetano Briganti.

Caddhipuli suntu n’antifonariu te stampatu a Venezia, e lu fattu ca se sape ca allu 1588 a Sant’Acata, a mmànu alli

Francesco Andronico. Poi allu li novi gusti risorgimentali,

ra t’Otrantu e se ‘rricchìu te Nuddhu paese te la Puja tene tanti organi

ra ete te lu Michele nci suntu parecchi

Giuseppe Corrado alle Chesie te la Purità, te Santu Patre, te lu Rusariu, te l’Angili, te lu

u solenne organu tardu baroccu lu Rusariu e unu te Simone e Pietro Chircher allu Mmalatrone.

Sant’Acata attedrale se dotàu te

te lu Nicola Morettini te Perugia allu 1888, Lateranu a Roma.

mmagine 2: prima pagina te l'antifonariu.

ini ane santìre vibrare intra ll'aria e intra lu core e l’ave composta Vincenzo Alemanno

stae custodita alla Confraternita te l’Anime. Ccu incipit te lu “Tu scendi dalle

1754 te lu Sant'Alfonso Maria alle tratiziùni natalizie. ‘Na allu fondu Vernole te la paru cu addhe cinque pasturali propriu belle, duci, eleganti e nu se sape ci suntu l’autori mentuàra. A ddhi tiempi era partenopea sunare repertoriu a sunare in ambitu profanu la pasturale, ma cchiù veloce. Osci

pasturale te lu Vincenzo Alemanno, vene sunàta cu cchiù beddhu ete propriu lu mandulinu,

brasepiu te lu ‘mbà Pì Tricaricu.

Page 6: Rubrica ''Musiche e musicisti storici caddhipulini'' · face musica anticipava te quasi cinquant’anni lu stil sacre rappresentazioni, madrigali, cantate, arie e duetti, e li spartiti

Riferimenti bibliografici

Per la stesura di questa rubrica sulla vita dei musicisti e sulla cultura musicale gallipolina sono stati visionati gli archivi della Confraternita di Maria SS.ma del Monte Carmelo e della Misericordia, della Confraternita delle Anime del Purgatorio, della Confraternita di Santa Maria della Purità, della Confraternita del SS.mo Crocifisso, del Fondo Vernole della biblioteca comunale e dell’archivio storico della Basilica Concattedrale Sant’Agata. Le informazioni raccolte in questi articoli sono tratte da miei studi pubblicati sulla rivista ANXA di Luigi Giungato, dalle pubblicazioni di Elio Pindinelli, Luisa Cosi, Giuseppe Pastore, Cosimo Perrone, Claudio Annibaldi e da alcuni saggi gentilmente concessi da Marko Deisinger professore dell’Università di Vienna. Alcuni utili suggerimenti, inoltre, sono del maestro organaro Paolo Tollari di Fossa di Concordia (Modena).

Enrico Tricarico www.ilmusicante.eu

Page 7: Rubrica ''Musiche e musicisti storici caddhipulini'' · face musica anticipava te quasi cinquant’anni lu stil sacre rappresentazioni, madrigali, cantate, arie e duetti, e li spartiti
Page 8: Rubrica ''Musiche e musicisti storici caddhipulini'' · face musica anticipava te quasi cinquant’anni lu stil sacre rappresentazioni, madrigali, cantate, arie e duetti, e li spartiti