Riscul de tara in SUA

Investeşte în oameni!FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”Domeniul major de intervenţie 1.2 „Calitate în învăţământul superior”Titlul proiectului:„COMPETENTE AVANSATE-PROFESIONALE SI DE CERCETARE- IN MANAGEMENTUL RISCULUI INTERNATIONAL”Contract POSDRU /86/1.2/S/53202

Studiu de caz - Statele Unite ale AmericiiRiscul de țară

Dontu Ștefan RareșVlăduț Mădălina-Elena

MRAI Anul II

1„Competenţe avansate – profesionale şi de cercetare – în managementul

riscului internaţional”POSDRU/86/1.2/S/53202

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

CuprinsSUA în contextul internațional.......................................................................................................................................... - 3 -

Riscul de îndatorare al SUA..............................................................................................................................................- 4 -

Importuri și exporturi de bunuri și servicii........................................................................................................................- 4 -

PIB-ul SUA......................................................................................................................................................................... - 7 -

Situația balanței comerciale............................................................................................................................................. - 9 -

Indicele raportului de schimb......................................................................................................................................... - 10 -

Investițiile străine directe............................................................................................................................................... - 11 -

Exporturile și importurile către principalele țări cu care a colaborat SUA......................................................................- 12 -

Principalele produse exportate și importate..................................................................................................................- 15 -

Scurtă analiză macro-economică a SUA la finalul lui Martie 2013..................................................................................- 16 -

Concluzii......................................................................................................................................................................... - 16 -

Bibliografie..................................................................................................................................................................... - 17 -




SUA în contextul internațional

SUA, una dintre cele mai mari economii ale lumii, detine o poziție de leader care este puternic amenințată de ascensiunea Chinei – este de asemenea unul dintre cei mai mari consumatori de resurse naturale la scară mondială. Populația Statelor Unite însumează 5% din populația globului, iar statul absoarbe aproximativ 1/5 din oferta de energie la nivel mondial și 15% din totalitatea mineralelor extrase. Consumul de resurse naturale al Statelor Unite este suprins și explicat de revoluția industriei. Dacă luăm în considerare această evoluție în ultimii 135 de ani, bazându-ne pe un cont de fluxuri de materiale, care se referă la extractia internă, importurile și exporturile de materiale, putem observa că, de-a lungul acestor ani, avem de a face cu un proces caracterizat de o creștere de 18 ori în consumul de materiale, de o multiplicare a utilizării materilor prime pe cap de locuitor. În ciuda acestor fapte, spre deosebire de situația întâlnită în alte state ale lumii cu un venit ridicat, încă din 1970 consumul de materiale și utilizarea acestora nu a reușit să se stabilizeze, mai mult, a continuat să crească. Tendința generală este, așadar, de creștere, deși din 1970 până în prezent, consumul, importul și exportul de resurse naturale a avut și perioade de stagnare sau chiar de declin.

Astfel, ca și economie de top a lumii și unul dintre cei mai mari consumatori, SUA nu doar a dominat economia mondială de-a lungul secolului XX, ci a avut și un impact considerabil în utilizarea resurselor naturale la nivel global.

Înainte de criza economică din 2007, majoritatea savanților americani în domeniu își exprimau credințele în continuitatea unipolarității și, implicit, a hegemoniei americane. Unii, în special politicienii americani, susțin în continuare această teorie, agățându-se de idea conform căreia hegemonia americană este suficient de robustă. În august 2010, spre exemplu, Secretarul de Stat Hillary Clinton proclama “un nou moment al Americii” care va asigura statul de putere al Statelor Unite pentru o perioadă îndelungată.Cu toate acestea, scena politică și economică mondială aferentă crizei suprinde numeroasele schimbări care au avut loc din 2007 până în prezent. Predicțiile referitoare la unipolaritate au fost suprimate de prezumții în legătură cu declinul Americii. Recesiunea din 2007 a avut un dublu impact. În primul rând, a scos în evidență transferul de avere și de putere dinspre vest spre est, un trend foarte bine ilustrat de rapida ascensiune a Chinei spre statutul de putere mondială. În al doilea rând, a iscat îndoieli referitoare la robustețea primatului economic american.

Așadar, era unipolarității și-a întâlnit sfârșitul. Există două cauze ale declinului Statelor Unite, una internă și una externă. Din punct de vedere domestic, factorul de schimbare este însăși puterea economică a Americii, criza fiscală cu care se confruntă și îndoielile cu privire la stabilitatea dolarului pe termen lung. Cauza externă este apariția noilor mari puteri în politica mondială și schimbarea fără precedent a centrului de putere economică la nivel global de la zona Euro-Atlantică la Asia. În acest sens, declinul relativ al Americii și sfârșitul unipolarității sunt conectate: apariția și ascensiunea unor noi mari puteri – China, în mod special – este în sine cea mai tangibilă și evidentă dovadă a eroziunii puterii americane. Ascensiunea Chinei semnalizează finalitatea unipolarității.

Considerăm mai realistă idea unui sistem de tipul centru – periferie, în detrimentul unipolarității deoarece, prin definiție, o putere nu poate exista fără susținători sau determinant.Vom utiliza însă în continuare această exprimare pentru a accentua rolul și poziția Statelor Unite în scena economica și politică la scară mondială.

În momentul de față, poziția Statelor Unite în economia mondială este un subiect foarte discutat. Conform statisticilor CIA din 2011, SUA se afla pe locul al doilea, dupa Uniunea Europeană în clasamentul mondial al PIB-ului calculat la paritatea puterii de cumpărare. Aceeași statistică, clasează China pe locul al treilea, urmată de India pe locul patru, Rusia și Brazilia pe locurile șapte, respectiv opt.

Conform statisticilor ce iau în considerare același criteriu, realizate de Banca Mondială și FMI, în 2012, clasamentul ar fi următorul: Uniunea Europeană, SUA, China, India, Japonia, Germania, Rusia, Brazilia. Tot în 2012, CIA și-a actualizat clasamentul, singura diferență față de cel realizat de FMI și Banca Mondială fiind faptul că SUA ocupă prima poziție, iar Uniunea Europeană se clasează pe locul 2.




China reprezintă cea mai mare amenințare pentru SUA la momentul actual, iar transferul de putere a devenit o certitudine. Acum nu se mai pune problema dacă Statele Unite vor fi depășite de China și detronate din poziția de cea mai mare economie a lumii. Singura întrebare ce se mai poate ridica este referitoare la momentul în care se va produce această schimbare.

Riscul de îndatorare al SUAIn Statele Unite, cresterea economica si increderea liderilor mediului de afaceri incep sa revina. Riscul de incapacitate de plată al SUA a scăzut la jumătate în ultima perioadă, apropiindu-se de nivelul Germaniei, economia SUA depăşind ritmul de creştere a celei mai mari economii europene, conform Bloomberg.

Costul de asigurare a datoriei SUA împotriva riscului de neplată este de 0,265%, în scădere faţă de 0,46% în octombrie, pe când costul Germaniei este de 0,26%. Guvernul SUA a majorat pragul datoriei guvernamentale până în martie 2015, evitând un nou blocaj în Congresul american după ce dispute din trecut privind nivelul înprumuturilor au majorat riscul de default.

Economia Germaniei a avut o creştere modestă în ultimul trimestru al anului 2013, de 0,4%, susţinută de exporturi, în timp ce cererea internă, care fusese un motor de creştere important în trecut, a încetinit avansul PIB-ului. PIB-ul SUA a crescut cu o rată anualizată de 3,2% în trimestrul patru, în timp ce economia Germaniei a crescut cu doar 1,3% în acelaşi interval.

Perspectiva de creștere sustenabilă și echilibrată (estimată la 1,5% în 2013 și 2,2% în 2014) a SUA a fost declanșatoarea reevaluării de către Coface a Statelor Unite pentru clasa de risc A2, cu monitorizare pozitivă, în pofida presiunilor bugetare actuale. Mediul investițional este acum unul puternic. Consumul privat, principalul motor al creșterii economice, progresează într-o masură mai bună decât înainte de criză, datorită gospodăriilor care și-au scăzut gradul de îndatorare. De asemenea, se fac vizibile îmbunătățiri și în mediul de afaceri. Marjele și profitabilitatea companiilor sunt în creștere, în timp ce nivelul datoriei scade (55% față de 85% în zona Euro), deși creșterea în anumite sectoare (materiale de construcții, cupru, hârtie) rămâne anemică. Companiile reprezintă stâlpii de bază ai economiei: acestea au datorii mici și sunt foarte profitabile. Cu toate acestea, incertitudinile legate de plafonul datoriei publice din SUA rămân în picioare, iar riscul de nerecuperare nu poate fi exclus. În acest scenariu de risc, cererea din sectorul privat ar putea fi semnificativ afectată. Totuși, chiar și în acest stadiu, scenariul principal se bazează pe evitarea cu orice preț a acestui impas, astfel incât consumul privat și investițiile să rămână solide, în ciuda reducerilor bugetare, în continuare posibile.

Importuri și exporturi de bunuri și servicii

Comparativ cu 2009, valoarea totală a comerțului exterior american a înregistrat în 2010 o creștere seminificativă, de 18,3%, ajungând la nivelul de 4,161 trilioane $, ca urmare a redresării, treptate, a economiei SUA.

Exporturile SUA au fost de 1,831 trilioane $ (+16,6%), iar importurile de 2,329 trilioane $ (creștere de +19,7%). În acest cadru, comerțul total cu bunuri a atins nivelul de 3,021trilioane $, reprezentând circa 77% din valoarea totală a schimburilor comerciale americane cu bunuri și servicii și înregistrând o creștere semnificativă, de 535 miliarde $, față de nivelul anului 2009.




Exporturile americane de bunuri au atins valoarea de 1,122 trilioane $ (înregistrându-se o creștere de 19,8% în comparație cu anul 2009, în timp ce importurile americane au fost de 1,899 trilioane $ (înregistrându-se o creștere de 26,8%, contribuind implicit la înregistrarea unui deficit comercial de 777 miliarde $, cu 165 miliarde $ peste nivelul înregistrat în 2009).

După cum se poate observa din graficele de mai jos cea mai semnificativă modificare a trend-ului importurilor și exporturilor ale SUA are loc în anul 2009. 2009 este anul în care SUA iese din recesiune. Tot atunci are loc o analiză a sistemului bancar din care reiese că situația băncilor este mai bună decât se așteptau, acestea având nevoie doar de 74.6 milioane de dolari pentru a atinge un nivel de siguranță în desfășurarea activității. În 30 martie 2009 General Motors și Chrysler sunt preluate de către guvernul SUA în proporție de 60%. Tot în 2009 Rezerva Federala SUA anunță decizia de a cumpăra obligațiuni în valoare de 1.2 miliarde de dolari, după ce în februarie președintele Barack Obama semnează actul prin care se prevede stimularea economiei cu 787 milioane de dolari.

Sursa datelor: http://data.worldbank.org/country/united-states







PIB-ul SUA




Tot în anul 2009 observăm cea mai semnificativă scădere a PIB-ului SUA, acesta a scăzut cu 321 de miliarde de dolari, iar rata de creștere a PIB-ului a înregistrat valoarea de -3.53%, atât PIB-ul, cât și PIB-ul pe cap de locuitor fiind afectate. Deși această modificare a PIB-ului este una negativă, totuși în al treilea trimestru PIB-ul anual crește cu 2.2%. Acest fapt se datorează stimulentelor economice acordate în luna februarie. Dacă acestea nu ar fi fost acordate, cel mai probabil PIB-ul și-ar fi continuat trend-ul descrescător.



În clasamentul realizat de FMI în 2010 legat de PIB-ul pe cap de locuitor SUA se clasează pe locul 9, în cel realizat de Banca Mondiala în 2009 pe locul 11, iar în cel realizat de CIA World Factbook în perioada 2000-2010 pe locul 12 în lume.





Situația balanței comerciale

Balanța comercială a SUA a avut o tendință negativă în ultimii ani, deoarece SUA a fost în primul rând o națiune consumatoare. Observăm că anul 1991 a fost ultimul an în care balanța comercială a fost pozitivă. Cel mai mare deficit a fost înregistrat în anul 2006, când s-a atins nivelul de 800 miliarde de dolari, aproximativ 6% din PIB. Începând cu anul 2007 deficitul balanței comerciale a început să se micșoreze datorită declinului valorii dolarului. Un factor care contribuie la deficitul balanței comerciale a Statelor Unite este importul de petrol care în anul 2008 a insumat jumatate din valoare intregului deficit.






Indicele raportului de schimbFață de anul 2000 se observă o creștere a indicelui raportului de schimb până în anul 2004, cea mai

semnificativă fiind în anul 2002 când acesta a crescut cu 5 puncte procentuale. Începând cu anul 2005 acesta începe să scadă.

Indicele raportului de schimb arată câte importuri putem cumpăra cu o unitate exportată (relativ).





Investițiile străine directe

La capitolul investiții străine directe Fondul Monetar Internațional situeaza SUA, în topul țărilor, pe locul 23.

În anul 2010 investițiile străine directe reprezentau 2.4% din PIB-ul SUA în contextul internațional în care influxurile de investiții străine directe globale (ISD) au crescut cu 16% în 2011, ajungând la peste 1.500 miliarde de dolari, menționează raportul anual privind tendințele în domeniul investițiilor, elaborat de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD). Aceste date indică depășirea nivelului mediu din perioada anterioară crizei economice și financiare globale, în pofida consecințelor persistente ale acesteia și a efectelor actualei crize a datoriilor din Europa.





Exporturile și importurile către principalele țări cu care a colaborat SUA

Principalele țări cu care SUA a avut schimburi economice, atât exporturi, cât și importuri, sunt Canada, Mexic, Japonia, China, Mare Britanie și Germania.

Cea mai semnificativă evoluție este cea legată de China unde, din 1993 pana în 2012, SUA a reusit să iși crească exporturile astfel depășind nivelul exporturilor către Mexic, Japonia, Marea Britanie si Germania.

Destinația principală a exporturilor SUA este Canada. Una din motivațiile acestui flux mare de exporturi este apropierea geografică, Canada situându-se la granița de nord a Statelor Unite.

Un alt factor important care a stat la baza creșterii exporturilor către Canada este corelarea de măsuri legislative, care are loc între cele doua țări. Aceasta corelare are loc atăt pe măsuri sociale, cât și pe măsuri economice.

În general exporturile SUA își respectă trend-ul ascendent pentru principalii săi colaboratori, notabilă fiind scăderea înregistrată în anul 2009.

Mexicul reprezintă a doua țară ca destinație a exporturilor. Și în acest caz unul din factorii care au facilitat creșterea exporturilor a fost apropierea geografică de SUA.

Sursa datelor: http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_the_largest_trading_partners_of_the_United_States





La capitolul importuri putem observa, în perioada 1993-2012 o creștere deosebită a Chinei. Aceasta și-a depăsit toți adversarii, ajungând pe primul loc.

Factorul pricipal care a stat la baza acestei alegeri din partea SUA a fost forța de muncă ieftină. După cum se știe, companii foarte mari din SUA și-au externalizat producția de componente și ansamble către China. Multe din acestea au deschis și fabrici pe teritoriul Chinei, unde produc echipamente ce apoi sunt importate înapoi în SUA și vândute pe piața internă. Ca și companii reprezentative avem aici: Apple, Dell, Lenovo, General Motors, Microsoft, Foxcon si General Electric.

Cea mai notabilă depreciere a fost cea a importurilor din Japonia. Acestea coborând de pe poziția a doua pe poziția a patra.

Totodată, putem observa că SUA importă mai mult din Germania decât din Marea Britanie, în timp ce exportă mai mult către Marea Britanie decât către Germania.






Pentru anul 2010 am calculat ponderea primilor 6 parteneri în totalul exporturilor și exporturilor SUA:

Nr. Crt. Țara % din totalul exporturilor SUA1 Canada 13.512 Mexic 8.863 Japonia 3.284 China 4.985 Marea Britanie 2.626 Germania 2.61


Nr. Crt. Țara % din totalul importurilor SUA1 China 15.492 Canada 11.783 Mexic 9.764 Japonia 5.125 Germania 3.56 Marea Britanie 2.11





Principalele produse exportate și importate

Tabelul de mai jos prezintă evoluția principalelor produse tranzacționate cu partenerii comerciali externi. Se poate observa că majoritatea produselor și-au menținut trend-ul atât la export cât și la import. Trendul observat în soldul balanței fiind unul crescător la toate produsele.

Structura comerțului exterior al SUA (pe principalele sectoare economice) și evoluția acestuia în perioada 2009-2010 reiese tot din tabelul de mai jos. Conform statisticilor americane (USITC), principalele categorii de produse, atât la exportul SUA, cât și la import, au înregistrat următoarea evoluție (UM = miliarde $):

2009 2010 10/09 % Trend 2009 2010 10/09 % Trend 2009 2010 10/09 % TrendProduse agroalimentare 103,1 121,5 +17,7 Descrescator 87,3 97,6 +11,8 Descrescator 15,9 23,9 +50,5 CrescatorLemn si produse din lemn 30,5 36,4 +19,3 Descrescator 31,5 35,7 +13,4 Descrescator -1,0 0,6 - -Produse chimice 165,9 197,0 +18,7 Descrescator 182,5 218,0 +19,5 Descrescator -16,6 -21,0 -26,7 CrescatorPurtatori energie 59,8 85,5 +42,9 Crescator 260,9 338,2 +29,6 Crescator -201,1 -252,7 -51,7 CrescatorTextile si imbracaminte 14,7 17,4 +18,4 Descrescator 90,6 104,2 +15,0 Descrescator -75,9 -86,8 -14,4 CrescatorIncaltaminte 0,62 0,73 +17,3 Descrescator 17,7 20,7 +17,2 Descrescator -17,0 -20,0 -17,2 CrescatorProduse minerale si metale 84,4 109,9 +30,3 Crescator 117,0 156,2 +33,5 Crescator -32,7 -46,3 -41,7 CrescatorMasini si utilaje 85,4 104,4 +22,1 Crescator 110,1 130,5 +18,5 Descrescator -24,7 -26,1 -5,9 CrescatorMijloace de transport 194,1 222,4 +14,6 Descrescator 199,8 266,9 +33,6 Crescator -5,7 -44,5 -677,9 CrescatorProduse electronice 143,0 159,9 +11,8 Descrescator 311,4 377,6 +21,3 Descrescator -168,5 -217,8 -29,3 CrescatorAlte produse 55,2 67,2 +21,7 Crescator 140,4 152,9 +8,9 Descrescator -85,2 -85,8 -1,0 CrescatorMEDIE 936,7 1122 +19,8 1549 1899 22,6 -612,4 -776,5 -26,8

EXPORT IMPORT SOLD BALANTADenumirea

Sursa: USITC

Scurtă analiză macro-economică a SUA la finalul lui Martie 2013

Departamentul Comerțului a comunicat datele finale cu privire la evoluția economiei americane în ultimul trimestru din 2012. Ritmul de evoluție a PIB a fost revizuit în urcare, de la 0,1% anualizat la 0,4% anualizat. Se remarcă contribuția cererii externe nete, revizuită în creștere de la 0,24 p.p. la 0,33 p.p.. De asemenea, investițiile au consemnat o evoluție pozitivă în T4, ritm de 14% anualizat, în accelerare de la 0,9% anualizat.

Pe de altă parte, ritmul de evoluție a consumului privat (principala componentă a PIB) a fost revizuit în scădere, de la 2,1% anualizat la 1,8% anualizat. Stocurile au avut o contribuție negativă la formarea ritmului de evoluție a economiei (-1,52 p.p.). De asemenea, consumul guvernamental a scăzut cu un ritm anualizat de 7%, contribuind cu -1,4 p.p. la ritmul de evoluție a economiei în T4.

La nivelul pieței forței de muncă, solicitările inițiale de ajutor de șomaj au crescut cu 16 mii, la 357 mii, în saptămâna încheiata în 23 martie. Această evoluție a surprins nefavorabil estimările pieței (340 mii). Pe de altă parte, solicitările existente de ajutor de șomaj au scazut cu 27 mii la jumatatea lunii martie, expresie a continuării procesului de refacere graduală a condițiilor din piața forței de muncă.

Acțiunile americane s-au apreciat, pe fondul evoluției unor indicatori macroeconomici, dar și a atenuării preocupărilor cu privire la situația din Zona Euro. Indicele S&P 500 a crescut cu 0,4%, până la 1 569,19 p. (nivel record), în timp ce indicele Dow Jones a urcat cu 0,4%, până la 14 578,54 p., pe un rulaj cu 9,4% sub media ultimelor luni și o volatilitate în diminuare cu 3,4% (indicatorul VIX). Se remarcă evoluția titlurilor EBay cu un avans de 4,1%, pe fondul perspectivelor favorabile cu privire la evoluția afacerilor pe termen




mediu. Cotațiile GameStop s-au apreciat cu 5,8%, după comunicarea rezultatelor financiare trimestriale. Acțiunile Deckers au urcat cu 6%, ca urmare a analizei elaborată de Randal Konik.

De asemenea, creșteri au consemnat și unele companii din sectorul tehnologic: HP și IBM (câte 1,1%). Pe de altă parte, titlurile BlackBerry au pierdut 0,8%, pe fondul evoluției mixte a indicatorilor financiari trimestriali. Cotațiile PVH au scăzut cu 5,3%, după comunicarea previziunilor de rezultate anuale. Deprecieri au consemnat și companiile din sectorul construcțiilor de locuințe: Toll Brothers (1,4%), Lennar (0,7%).

Concluzii

Factorii care au dus la variațiile cele mai semnificative ale trendului ascendent al Economiei SUA pe perioada analizată:

Declinul din 1998 a avut ca și cauză razboiul din Kosovo și cel mai ușor de observat este pe graficul ce prezintă cum a afectat creșterea PIB-ului pe cap de locuitor.

În anul 2001 s-a putut observa un declin al investițiilor străine directe fapt ce a afectat și creșterea PIB-ului după cum se poate observa în graficele prezentate mai sus. Cauza acestui declin au fost atentatele de la 11 septembrie 2001 care au scăzut încrederea investitorilor cu privire la siguranța unor investiții în SUA, fapt ce a fost resimțit imediat.

În anul 2008 a avut loc un nou declin, observabil atat în evolutia PIB-ului SUA, cât și în evoluția importurilor și exporturilor. Acestea au înregistrat scăderi ce au ca și cauză încetinirea ritmului de consum de bunuri și servicii cauzat de criza economică instaurată și totodata la începutul lui 2008 preşedintele SUA, George W. Bush, a aprobat acordarea unor stimuli financiari de 168 miliarde dolari, într-un interval de doi ani.

Economia SUA, cea mai mare a lumii, se confruntă momentan cu probleme majore ale creșterii economice. În ultimele luni ale anului prezent, economia pare să iși revină, însă șomajul rămâne ridicat (7.6% în mai 2013), fiind completat de o inflație scăzută. Problema pe care autoritățile americane și-o pun este dacă creșterea economică lentă de care dă dovadă SUA în ultima vreme este una sustenabilă. Pentru a propulsa economia, Rezerva Federală a Statelor Unite a inițiat un program de cumpărare a obligațiunilor de stat. Astfel, ei tipăresc și investesc 85 milioane $ lunar în bonduri americane. FED-ul susține că va înceta acest program în momentul în care creșterea economică va da dovadă de sustenabilitate.

De asemenea, pentru a judeca comerțul SUA, este necesar să ținem cont de faptul că este o economie de consum. Nu putem compăra așadar comerțul SUA cu cel al Chinei fără să luăm în considerare acest lucru. China se zbate pentru a deveni o economie de consum, în timp ce în SUA consumul reprezintă peste două treimi din PIB. Se spune că economia mondială o duce bine în momentul în care americanii consumă. Consumul SUA reprezintă peste 15% din economia mondială.

În ceea ce priveste anul 2013, cheltuielile de consum, care reprezintă două treimi din PIB-ul SUA, au înregistrat cea mai abruptă creştere din trimestrul al patrulea al anului 2010, de 3,2%, contribuind cu 2,24 puncte procentuale la creşterea economică totală. Creşterea consumului a fost determinată de îmbunătăţirea averii medii ca urmare a evoluţiei pozitive a burselor şi a preţurilor locuinţelor, în paralel cu scăderea ratei de economisire. Populaţia încearcă să absoarbă efectele creşterii taxei pe venit, care a început să-şi facă simţite efectele.

Datele economice recente sugerează că evoluţia pozitivă din alte sectoare ale economiei ar putea fi de asemenea nesustenabilă, deoarece reducerea cheltuielilor publice federale în majoritatea zonelor ar putea conduce la scăderea investiţiilor şi la deteriorarea condiţiilor de pe piaţa forţei de muncă.




Bibliografie

http://www.portaldecomert.ro/Stiri--10396.htm http://www.moneystreet.ro/cluj/financiar/analiza-macroeconomica-sua-29032013/ http://www.examiner.com/article/top-10-economic-events-of-2009 http://datamarket.com http://www.census.gov/foreign-trade/ http://www.bea.gov/ http://www.manager.ro/articole/analize/studiu:-investitiile-straine-globale-au-depasit-nivelul-

dinainte-de-criza-21414.html http://data.worldbank.org/country/united-states www.ssifbroker.ro http://www.moneystreet.ro/cluj/financiar/analiza-macroeconomica-sua-20022013/ http://www.usgovernmentspending.com/spending_chart_1990_2010USr_11s1li011lcn_H0f http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_țărilor_în_funcție_de_PIB-ul_pe_cap_de_locuitor Relații de interdependență între SUA și BRICs și rearanjarea ordinii mondiale – Bianca

Alexandra Moldovan – 2012 http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/documentare/sua4.pdf




Riscul de tara in SUA

Documents

Transcript of Riscul de tara in SUA