ANUL I. 102. esemplar 10 Bani

abonamentula! Pe an L. Pe 7 L 50. b.se APARE LUNIA, MERCURIA SI VINERIA

6 OCTOMBRE 1875.

StradaIn distriete la

strKinnate la binrourile -Serisori se

Bucuresci, 5 1875.

la dareaa ceremoniet funebre ce a avut la

, Octombre , corentaspre onorarea memoriei

Sunt 98 acestnitor al pierdut

drepturile sacre aleera. Morméntul a stat

aprópe de un secul uitat. Dar pe cândpatria se reconstituesce,

nerevendicám drepturile

atât de mult timp despre-tuite de nostri , era

memoria a Gri-gore Ghica nu niin suflete réndul nostru, nucerem, façia pentruasasinatui domnitor pen-tru spoliarea de din cele

frumóse judete ale séle.Nu vom ascunde nimic. Justitia

nóstre are necesitate depentru ca coprinp chiarmanilor nostri. Serbarea din

nu a fost un respunsevreesc din ne-

norocit centenar, creat in capitala Bu-de catre'barbarii cotropi-

era destul Dar,

, dintóte unghiurile ca serbeze me-

martir, , in-de tóte , s constate pe acel

gust mormént prindin corpul Patriel

a provinciI din cele frumóseale séle, se scienu lacri mele vrsate mar-tur Ghica vor face

datoria celece alergat la ca

serbeze memoria marelui martirdrept scop durerea

in plânsuri. EI manife-stat dorintele române

promis a timpul careirnensa vacovina

Crimele contra nuprescriptiune. Faptul nu vaputea o spla urmele

ale Disparitiunea po-

por nu se póte decreta printr'untat, clandestin public. Turcia seputea vinde pe sine ; erape sórta sa ! Putea pe'Austriaclla Constantinopole aveade civilisatiunea evreésca. Dar a cedaintrigelor curselor seculare ale Au-

a o parte dintr'oasupra nu avea alte drepturi de

cele pe cari nenorocirile nóstrepermiseserá , era din

un act de

de netemeinic.Avem justitia cu când

actele nu ne ;

Bueovinei de Austriaeste un fapt care aducetern asupra guvernului care l'a co-

mis , care nu are unment pentru ;

fine, drepturile nóstre sunt intacte,Bucovina si nu pótede a parte integrantd a teritoriuluinostru.

timpul Europa ,

se maxima fortadreptul, merge Cer-

serbam jubileul nostru sa-reconstituiril !

Guvernul a fórte mult a dove-di guvernului austriac serbareadin nu nu a plecat dinnitiativa sa (acésta ar fost preamult !) dar chiar a tot posi-bilul, o impedice, cel pu-

pe se puteamitele.

Austria a fost este debunele ale guvernului nos-tru oficióse no-tele diplomatice dat desert o-stenéla a stabili adevrurI pe

austriacii le cunoscfórte bine. nostri avut,n acum , o de probe acéstä

nu pare a guvernatá denumele intereselor Ordinelevere date in tóte agentilor di-

administratiunii a seserupulos de la participare,punerea soldatilorgarnisonei din de a nu se ame-steca in rândurile poporului ce serbamemoria domnitor Ghica,ocuparea militaresce prin

trupe a a-

vea resedinta consulul au-stro-ungar din ca se previnä

neplacutá manifestare,atitudinea oficióse,

, de ca guver-nul ce sustin, stat neutre indi-ferente in façia nationale, tóteacestea sunt probe de devota-mentul supunerea guvernului prin-

Carol care acela al vecinilornostri.

Cu tóte acestea , guvernul austro-ungar pare a nu fi multumit msu-rile luate de sa de la Bu-cures& Pentru a da de

ferate , pentru a supune

care va des-chide

austro-ungare vala

rea-Négrá , gavernul al

a sciut chieme acele ca-mere

pe

cererilor dorintelor Austriei.dar, ce probe un arbi-trar o nerusinare ne pomenite

putea guvernul bandeloral o

in manife-starea de la Iasi?

Imputärile a fi conse-cente. nu putea cere de latril nostri faptä. Va termina,de sigur , prin a convingepregiurarile ce pus fréne pu-ternice nerationabilecare se chiamä guvernul nostru,nenläturabile. Era posibile-ca din a-cest resbel contra ,

vernul din nu ié-

sä triumfätor. Era de asteptat chiar cänatiunea façia

a drepturilor s-le, s'ar ridicat ca un singur orn,

putea, in urmä, Austriape ?

Nu este r5, de mare, care s nuun termen acest rü continut,

care este guvernul actual, putea preabine subrea puternic iresistibile a indigna-

generale.Austria va erta dér guvernulut nos-

cä, pentu a nu periculaesistinta, s'a multämit aindirect la umbrä contra

manifestatiunit de la

Eri a avutPetre Poenaru.

Cortegiul funebru a plecat de lacasa defunctulut la orele dupa a-

Töte scólele din Bucuresct, pri-mare, secundare superióre, ceamare parte a profesorilor, o mul-time nenumrata de cetateni mers

funebru la ci-mitir.

Panglicele cosciugulut ,

tot timpul a tinut drumul , tinutede A. Treb. Laurian, Al.C. Massim B. Constantinescu. Cu

etatea sa, destul denerabilul decan al literenu un singur moment pos-tul.

min*ri al cultelor instructiu-nil publice al resbelulut fost

de la pornirea cortegiulut.represintate.

ber» avea delegatt pe d-nh Ciru E-conomu Dendrino. Corurile bise-ricesci o

funebre.

La cimitir, serviciu-roligios , D. A. Treb. Laurian a

tinut o oratiuneapologia ilustrulut repau-

sat. In mal cuvântareasa a fost de espresiunile pro-fundel a publicului. G. Siona vorbit insistand asupra

consacrate

publiccele din D. Dr. Davila, care,

intro a vorbit despre demnaatitudine a fats

suprimerea normale.

D. ministru al instructi-publice a asistat la termina-

rea discursulut d-lui Laurian. d.Maiorescu s'a de a aduce, In nu-mele guvernulut din care face parte,ornagiele séle PetrePoenaru, unul dintre

d. Maiorescu a fost conse-cinte cu principiele numele carora

guvern la putere. Aliatiinatiunii destructo-

saelor publice, spiri-national, pot se apropie de

ale PetrePoenaru ? aceia , d. Maiorescu ar

fost consecinte principieleguvernulut nu profanapresinta sale care va

una din gloriele nóstre nationale.

Pentru a face de cunoscutaviéta Petre Poenaru, nu putem

bine decât publicitath,ce ni le vom procura, oratiunile

funebre rostite ocasiunea Inmormén-taril sale. Constatam durere dis-paritiunea unuia unul a marilor ro-mâni ce, pentru a ne reda limba,scóla nationalitatea, ne-an redat Pa-tria. Petre Poenaru a fost unul

nemuritori dreptu-rilor nóstre nationale. El avea geniulpatriotismulut. Din ceanerete a murit, el n'aa lupta pentru triumful ideilor carora

consacrase Nu a fostnationale, nu a fost con-

tra strainilor, in care el sa nu luatparte cât a trait. Petre Poenaru ,

ade Radulescu, Asachi, etc.,numit de

drept cuvént, regenerarilPosteritatea va a-

cösta justa judecata.

Istoricul ce va intreprinde naratiu-uea redesceptaril nóstre, va

ni de ajuns scopul numal vi-

- liber 60ctombre

ta Nu se va gasipóte la natiunese resume viéta propria a

tern cum fost

de mult se cu necesita-aspiratiunile Romaniel,

una dinsa. De aceia,se vor acorda

glorióse, nu vor fi de ajuns pentrua recompensa luptele sacrificiele bor.

viéta operile esemplututuror simt o

vor prosperitatea marirea!

Serbarea funebrä onóreaGrigorie

Octombro 1875.

La 9 ore timpul este nuo-ros ; intervale plouä. Cu ace-stea un numeros public umplecurte a Stindardele

universitätif, ale scólelor de artede meserii, femeilor române,al liberal-national,

ale altor române,trec acoperitede zebranic negru, purtatede studenti p-trund interiorul

national-liberal din de-comitetelor partidului natio-

nal-liberal din României,primari delegan deosibite

comune, multe tinu-te de se adun umplu treptatbiserica.

La 9 serviciul religiosSunt presenti : d. Gane, primar al mu-nicipiulu d. G. primar alcomunel Bucurescilor, primaricomunelor urbane Tecuci, Foc-

Roman, ajutorul dindin câteeva orase;

comitatului natio-nal-liberal dindelegate din partea comitetelor par-

national liberal din :

Ilariu Isvoranu, Turnu-Severinulul; N.Cratunescu , PretorRemus N. Opreanu, Bucuresci;trlagianu N. ; G.Giuvara Campiniti,Dorohoi, etc. aveati

pers6nele d-lor Calcantraur, Siretea-nu, etc ; judetele Ialomita, Teleorman,Muscel represintate prin

Nicolae D. Gusti;rul » prin d. Costinescu ,

Telegraful prin d.torul prin dd. Pretor Opreanu.Mitropolitul

incongiurat de un numeros der.acele stindarde acele

capete descoperite reculese, acel ser-divin incongiurat de simplicitatea

a ortodox oriental,ace-le negru, aceamultime trist durerea pe

un gran-dios sublim. Sala catedralei de rit-murile sacre de imnurile funebre.emotiune coprinde tóte sufle-tele. Solemnitatea este mare ca senti-mentul comun deacea Când numelelui

Voevod pronunciatcântarilor sacre, un frémt de dure-

re ate t6te aceste Lucrurileacésta de propriti nu se pot de-

scie. simtit !

La 12 ore, serviciul divin seCortegiul, esind din biserica, cur-tea Mitropoliel timp acéstapornesce spre piata unde este

comemorativgore Ghica. Clopotele

din Iaai sung tóte turnurile.regula :

Facultatile Universitätel, dearte meserii, Vasile Lupul,liceul national, alte ale

comitetul nationalliberal, comitetul femeilor ro-

redactiuneaCurierul, aceste in-stitutiuM stindardul

: a desiori,alta a regimentului V de infanterie.

D. primar al municipiulu d.primar al Bucuresci,

multor comunebane din de prin judete

comitetelor national liberal

liber, purtând cununede imortale , printre se distin-

cununele primfirielor demal cu cununa

Românul inscriptiuneaGr. VV. diarul pur-

chiar de al Focsaniloral Romanului ,

, dar acestemomente când inimele tutulor

unire.Multimea a cetatenilor.Musicele alternativ,

nebre. Tot acel nenumerat publicsce capul descoperitreligi6sä. Spectaclul estemare.

Cortegiul trece prin strada Mare, stra-da Bancei, strada Primariei,strada Mare, strada St. Vineri, stradaHaley, strada Ghika-Voda, oapr6pe de la plecarea sa, se oprescepiata Beilicului, unde estementul de câtre comunal al o-

Multimea piatanegäsind loc, seprin stradele curtile laterale.In cursul drumului s'a observat

motiune multe corónenegre. Palatul

congiurat de stindarde negre deConsiliul comunal al cu I.

primarul frurite, d. primar alBucurescilor , primarielor din

national-libe-distinctiune din

de prin cele judete,estrada de ocasiune giurul

de care esteIncongiurat de multe stindarde de

ce P. S. S. Mitropolitul Moldo-Sucevei indeplinesce aci ce-

rintele crestin, dupe ce tótede imortale depuse de

ce le purtat d'asuprad. Gane, primarul

Iasilor, se pe treptele de piéträ alemonumentului. Gane are dreptul aspune vorbesce numeleMoldovei; putea esprimesentimentele Discur-sul este de moderat ; darmulte sa de uitäesigintele séle oficiale, uitädorintele politica guvernului, faceesplosiune de celesentimente. Se scie consiliul comunalal Iasilor abia a putut obtine tolerarea

pentru facereamorabile Se scie d. primar,de restrictiuni, a priimit

asocia opera sa aceia anational-liberal pentru

a ajunge la nobilscop : onorarea domnitorulutmartir, care perdut viéta pentrucausa Discursul se resim-te de entusiasmul national care l'acut adunati aco-lo frati durere precum sunt aspi-

sânge. Istoria Gri-Ghica, d. Gane o face cu

juste accent Tablouldomnitor este desinat colori

dmtre cele mM alese. Publiculpe adesea elocentele vorbe_ale primaru-

culege sentimentele esprimate dedênsul emotiune. D. Gane este la

tóte acele aplauseale sentimentele ce esprimäle meritä. Când discursulanunciând 4i,primäria face da-

toria de a celebra memorialui Grigore pentru a o tine

sulletele tutulor romanilor, o imensäesplosiune de aplause isbuc-

ni acel inumerabil public.Dupe d. Gane, se pe d.

Petrino, poet din carevorbesce Bucovinei. Nu

un care vorbesce, cisingurk Bucovina din Mol-doveY, din corpul României

Accentele atât devorbele séle atât de sublime, du

rerea patriotismul de deprofunde ca o persónä are multimea

ci o parte acare gerne sufere inconsolabile

jugul cotropitor.ga a tereT, desmembrarea

a sunttutulor românilor adunati. Un

entusiasm indescriptibile coprinde su-fletele, sunt de lacrmi, pep-turile bat focóse, iubirea terei, indig-natiunea contra rapitorilor

rândurile multimef, precum un u-ragan valurile

Ce , derece, de resisteentusiasmului ce oratorultutulor puterea voceimensä stä sä din pepturile tutulor:la Bucovina! la Bucovina!

In fine d. vine a-plause numele comitete-

liberal din téra.Când acest orator, dintre d'ân-

trii, fäcut pele cari 'I ?séle profunde, espresiunile séle , pede inspirate pe atât de elegante, farme-

adunarea, cavintele mergsape adânc sufletele tutulor.

La ore jumtate, musicanä un national poporulge. Cea perfectä ordine a domnittot timpul memorabilenationale. acestea , rasailor din Bucovina, cari serbat jubile-ul lament mersul funebre pestradele Iasilor! cu tóte acestea, Iae-

pot respira orasiulromânesc, de vaga

amenintä cotropa o se

a face Bucovina!Vom publica, ce le vom priimi,

import antele patrioticdepronunciate de Gane, Petrino

discursul remarcabileciat de d. Sion pe morméntul Pe-tre Poenaru. Atragem atentiunea tutu-

Domnilor Dómnelor,

mortale care seochilor nostri, gata a intra in care

ce lumea acésta, im-pun tuturor acelor ce cunoscut pebatul acesta a face séle. P. Poe-naru, de care ne este le-gat de istorta a re-

suvenirile din celetabile, din punctul de vedere moral dinpunctul de vedere social. Din cunoscintasale pot trage folöse Insemnate nu juni-mea contimporana, dar chiar generatiunile vi-itóre. ca nu gasesc este loculocasiunea a trece repede faselemai insemnate viata a putea aducemeritata care voltigiäimprejurul nostru aceste

P. Poenaru s'a näscut 10 1799 laBenescil din districtul proprietatea

unchilor de George Grig. Otetele-sianu. Constantin Poenaru Smaran-da Otetelesianu, din acele fa-

nobile ale Oltenia, cari, dupe vicisitudineatimpilor, cam viata

de cultivatori deLa etatea de 5 1804,

ingrijirei rude ce locuea la mosiaBradescii, a carora famine se afla un

grec, cu profesiunea de copilul fusups la o tortura, care numalce am apucat regimul instructiuna

; fu oprit de a vor-bi servitarea care decopilaria a nevoita sprea putea In copilul

uitä a vorbi limbamaltratarile din el o dem-

de ; corpul stare deschelet, sänetatea sa serios

La 1809, unchiul dupestäruintele din das-calului grec pe sine. Acestinspirat cele mai sentimente

de aptitudinile nepotuluiidea a da o directiune crescera

: a §i a citi in cursde animalt gustul spredatoriflor.

La 1811 junele fu In dinmonastirea Obedeanu din Craiova, ca stipen-dist se folosia de chiar in localul mona-

urma studiele in fran-

La 1818, el ca scriitor biurourilecopielEpiscopiel, care, mai ladu-se, sub de Nifon, ajunse Episcopchiar Mitropolit, vre-un an de practi-ca biurocratica. venind Bucuresci e-piscopul dorinta ainvtéturile din , fu

recomandat graciilor Mitropolitului Dionisie Lu-pu ; in mertic pentru

un 15 lei spreface vestminte scolar.

Sala din pe la 1819a lua un avant national chiar

greci, cari o nu mai pot opricurentul , initiativa aintroduce Invtatura in clasele in-

pentru studiele gimnasiale.Nemuritorul G. Lazar, dince pe natiuna , precumPoteca, Marcovici, Moroiti, cul-

nationale transformandIn acéstä asociatiune

Poenariti, era din maidin scóla eel mai

Poteca, in Italia pentrustudia , lui clasa a se

Poenaru.introduse metoda parale-

lismului, cea

Cursurile de interesante ,multi din claselor superiare

ascultenile instructive din clasa , lucru ce

gelosia ura dascalilor greci contra sa.Evenimintele la 1821 ,

a isbucnirea eteria gre-cesci in Moldova, rädicarea stin-

national Oltenia, ca saleleér se risipésca.

Tudor veni tabara sa sub délul Mi-tropoliei, Poenarul se inter-venirea unor rude de ce

de Panduri, se la allilei costum panduresc dorinta dea causa

Tudor fu multamit achisitiunea juneinstruit ca Poenaru ;ca secretar cancelaria sa.

cale a o deputatiune la congre-sul puterilor ce:se adunase la Leibach,spre a acéstä

de episcopul Ilarionstolnicul Geani , dote

Poenaru ca petiari, ca unul care putea le fie de utilitatecunoscit,tele sale. Dar Tudor capulperfidia lui Ipsilante, deputatiunea au4ind des-

momentul fron-nu mai departe. Poenaru se opri launde gasi

grati de de turd deeteristi. El acolo utilisa timpul

; seiin téra, ce primise de la el seduse peste un an la Viena ,

se puse studiul sciintelor natu-venirea Grigore Ghica la

1825 o subventiune de cate lei peconditiune studieze matematicele a-

poi ca profesor public La 1826,acelasi Poenaru trecu la Paris,

e lilber

la cursurile de inginerie, 1830 trecu

Anglia studiul practica es-

La Poenarul se de

noscinte solide cu reputatiunea fcut éra;nationale nu un profesor de

maternatice un director generalpublice zelos, esperimentat nefa-

tigabil, demn emul al lui Lazar care nuLa 1836, sub domnia AI. Ghica, Poenaru fu

chilmat de sectiune la ministerul afacerilorstraine, indeplinind tot odat funetiunea derector al acest timp Poenaru,de ideile secolulul, intreprinse ideea mal mare

de filosofii cei :

rarea poporului prin instructiune. Profitand desitiunea sociale ce el reu§i apatriotismul domnitorului a organisatesd : rudimeutarie, perfec-tionate, aceste la suma de 4783mai mult pucin la misiuneaSpre a respunde labine, Poenaru tablele lancaste-

spre a introduce metoda mutu-ale. De vom cerceta istoria a pri-mare, a liceelor a tuturor profesionale,

vom impulsiunea concursulPoenaru. El a compus a stirnulat compunereamai multor didactice ; cu colabo-

a lucrat Dictionariul romano-frances, din

care de

s'at propagat limba care ade mult la respandirea idei-

ce regenerat Romania.La 1842, sub Bibescu, Petru Poenaru n'a

fost considerat. Din cap de sectiunede la ministerul de esterne, el fu la

de director la culte continuind functiuneadirector al

In Mai 19, Petru Poenaru sed-na Chrisoscoleu, care

duse la de iubire de esemplu pen-tru moralitatea public/. Din avu

nice pe doué rapit de ;

a dupe ce a o, a avut du-rere a o perde etate de 20 denub ; la lui, nuremase de o din

Dupe la 1848, ru-sesc pe Poenaru el, prin a

dirigiat, a propagat ideile; el fu dat in judecata comisiunl, dér

ori de a instrumentele re-din care se compunea acea comisiuno ,

de mare a fost mosco-

vite care domnia n'a cutezatpe acest orn, carele avea o adevératade veneratiune imprejurul El fu

acitat ; iar dupe retragerea Ru§ilor, subde la Balta-Liman, fu chiemat la

de director al ministerului de esterne.La 1857, dupe termenului

lui sub calmacamia domnitorAl. Ghica, Poenaru fu numit de ;

pucin se retrase viataLa Poenaru fu chemat de repausatul

Al. Cuza membru in stat, afunctionat la evenimentul din 111866.

Societatea nu puteameritele de o mare :

ea in sesiunea 1870 membru activ,sesiunea 1871 receptiunea sa

; eu acea ocasiune, reposatul o distatiune asupra lui G. Lazar, primul organisator al

care el ariera profesorale cari s-chis calea o de

Trecerea timpului care totulcare din ani din

Poenaru o a trecutului nu putusetöte aceste a eimtiminte care a

nutrit sa. au4ia vorbinduse de scólacultura de civilisatiunea

lui setineretei revinea pe sa.

prescurt viata veneratulul caruiasuntem chemati da din !

ca viata luI serve de modeljune care se din de ur-

dite ! ca se se eternita-tea se duce, vpnd gloria, pro-speritatea dulci pe care el de

mult a iubit-o !voè, rude amici care 'I

Mandriti-v memoria suvenirile

Poenaru, caci el bine a trait, bine abine a la patrie , bine va me-

rita la dreptilor !

parinti Dimitrie Ana pé-de mai durere pentru perde-

rea mult iubitului

IONESCUde 10

sucombat eri la 4 Octombrie, ora 5toti cu

presinta pentru perdere, a-la ceremonia care va avea mane

la Octombrie, ora 12 din la cimitirul

DINce primirgm

nu contin nimic de important relativla insurectiunea herzegovinéna. Lupte

avut De labarea guvernulul serb, par

stare de consultatiune den-a duce la un resultat fericit

treprinderea óre-cumgure, ce puneat pe concursul Muntene-

stinse pentru unment, se natural-mente la alte mijlóce, scop legi-tim de a atinge scopul la carede a compta printre popórelelibere séu eel mai putin tratate o-menesce de guvernul otoman.

Pentru vom comunica cititori-nostri dupe nisce de la Mel-

covici, reuniti la Mostar,ar fi opinat nu va pu-tea resólve mod satisfactorchestiunea Herzegovinet , chiardu-se pe insurectiune, deconditiunea de a face reforme radicale

administratie de sus jos. Insu-rectiunea, dupe nu est

, ci sociale. Ea esteindreptatä contra abusurilor admini-stratiunit, contra opresiunit beilor

agalelor. prindeja devastata ar fi totul pier-

dutä.de altá Journal de Saint-

Petersbourg opiniunea gu-rus nu este de a o ati-

tudine provocatóre acésta afacere,fiind aseminea cas s'ar desceptaneincredere pentru Turcia, care ar pro-fita de ocasiune pentru a eluda pro-misiunile séle de

adaugá s'a format ocare adus pe Sultan

punctul a emod serios reforme, acésta arunica cale rationale pentru a ajunge laun resultat pacific.

In Spania, ia fórtetnsemnate prefacert decum. nu de cum;

din parte-le, noul a-bombardkri.

Ca de ne aducsensul de sns.

Ast Agentia Havas comunica,data de Octombre, din Sant Sebastian,

la 6Octombre bombardatPampeluna din Berisplanurilor.D. Carlos era de pe sebombardarea. Pampeluna a cuenergia, garnisona a o esire,re a pe a se retrage

graba. Un obus a donCarlos.

La 7 Octombre trupele operat peo timpul

s'a dat de lasConchas de Haro.

Cu data de 10 Octombre , sedin Bayona, de la 2 Octombre ,

ore séra , niel un obus n'a fostindreptat asupra Sant-Seba-stian de ; silintelesunt atintite asupra Guetariet Herna-ni, pe cari ar voi le to-tul de a bombardeze

Sant-Sebastian. In acest scop, sta-bilit o baterie la Basaun una laburn, la 2,000 metre aprópe de Her-nani acea de la Santiagomedi.

, 140 au fostaruncate asupra Hernani,

asupra San-Anton ; bate-riele carliste n'at nici ociune.

Tunurile Krupp, sosite la Sant-Se-bastian nugeneralul n'a pututesire. Serviciul vaporulut de a fostintrerupt din causa urtte a

comunica dinnich, cu data 9 Octombre, proiectulde la discursul tronului, dupece a esprimat regretele causatevaria prin decesele ce avuttimpurile de pe familia regale,

bavares a asteptatnerabdare momentul când represintantil

ar putea depune la picióreledorintele Bavariet,se simte, mult decât or cand, deso-latä, de situatiunea care segäsesce actualmente, estedin periculelor incertitudinelorvHtorulut

Guvernul, proiectul de adre-sä, nu a voit lase a ajunge laveran strigätul de nemultumire allulu popor bavares.

de lamera deputatilor , guvernul a procedat

mod partial repartitiunea cir-cumscriptiunelor electorale,se va proba acésta ocasiaputerilor.

de acésta, guvernul aatinge scopul la care aspira, camera de-putatilor credea cabinetul se va re-trage o va scuti ast-fel dede a importuna pe rege,gerile séle. Téra are de pace.

o doresce acésta ardóre ; ea cereun guvern care nu de a dis-truge echilibrul actuale, poporulbavares esprime, prin pe de-

libere, adeveratele séleadeveratele séle sentimente. unatare guvern póte fi sustinut energie de

represintantii , se pótebucura, aceste adunäri supreme aletrel, de considertiaunea care este ab-solut necesark, déca nu vroim vedemcoróna Bavariei drepturilé poporuluiBavares stingându-se una unaprofitul unor interése ce !sunt departede a fi comune Germanit.

Maiestatea vósträ, inspirata de fideli-tatea dé-una aceiasl M.

V., de devotamentul nostrucatre va bine-voi ascul-

ta rugäciunea a pronunta dinaceste cuvinte regale :

a trai pacemet."

In Francia, ajunul e-

rei, la sunt escursiunile cefac bärbati prin pen-tru a cimenta mal mult noul guver-nämênt admis de natiunea ,

a prepara spiritele pentru viitórele ale-generale pentru camer senat,

care nu pot avea decât

Ilustrul politic al Franciel, Julesmon, aceste escursiuni, a pronuntat laCette , ocasiunea banchet madese gäsiat reunite notabilitätile republi-cane din partea un de

cea importantk, din care ngrábim a reproduce aci, de perele francese, pasage, care ni separ de mare interes.

D. Jules Simon prin ami M. Salis, consiliar general, care

rädicase un toast, apol, felicitändu-se se populatiu-

care campania de la1869 , :

Luptam atund contra impe-, contra resbelelor cari ruina

Francia.

avem s'otr'un alt mod.

eram de trebueo de depinde

de la intelepciunea de la perseveranta ce vornsci avem. Ne apropim de luptaastädi ea nu fi departe de noi. Décaeste bine victoria, dincontra rti condusa, ne in fata unel

aménari al careia termen nu puteaprevedea.

aduc aminte de o ce amAustria; era putin timp dupe Sadova, o-

casiunea pe un de stat dinEl divisiunile acestuia

compus de diverse ;putea face imperiul

vostru; vecinul vostru este divisiuni-véstre". El réspunse: N'am un mij-

pentru a Austria acesta este de ao face amabile."

mi-a rémas minte, aplicandu-o am dis: Trebue facem republicaamabile, in aseminea cas vom putea

soldati pentru causaminoritate mult timp.

Si, domnilor, adevérata a partidelor,ele sunt minoritate, consista. in a se spo-

ri, pentru a deveni o majoritate.Dupe inceputurile cele glorióse,

la 1792 stabilita 1848 in 1870, ade doé ori sectarilor cari

spiritul. Mijlocul de a o face du-rabile, este de a o face amabile. nupas

Chiar de nostri , sunt spiriteincere dispuse a c Republica

interesele, ea nu liniscea, :

iubi Republica, ar posibile». Nueste posibile, Republica este posi-

bilk; ea nu nici un interes,libertatea

proprietatea care o privesce cape care ea este

de a o asigura.Asupra acestor puncte suntem de acord ;

in partidul sunt nuante, ele

vor produce Republica va finitiv stabilitA, noi cuta atunci

ideile nóstre, n6stre votin

D. Jules Simon enumra puncteleprogramului ce grupele vor tre-bui urmeze :

Ce vom face din sesiune?lucruri: radicarea de

legea electorale.Acestea sunt avem sustine de

disolutiunea camerel. Trebue reformamprimarilor adunare, care, subvernul d-lui Thiers, voia ca toti

de cAtre carenu gäsesce sunt déca sunt nu-

miti de d. de nu d,

fet.

A doua va asupra de Li-bertatea preseb este acum mai or

altä , in se

ale Décaplace a suprime organele ajutorul

putem facenoîtri, o póte.

déca ai sunt , noin'avern midioc de restabili adevérulcontra minciunilor, pe cari impunitatea le face

mai maiIn fine, nob vom lupta pentru a päzi scrutinul

D. Jules Simon discursulcomplimente

Thiers, a a läudat-o cude

de principale(1)

SUVERANITITM POPORULUI.

Prin analisa poporcine-va dea denatura caracterul

ce este poporul?, o de

o la ace-; se

se ca ;

cdea ce face poporul nu este ace-popor ea de poporul

care va fi Acasta estelegea a progresulut

poporul elementele, cum ar sta

cat ? In terment,cum de ar avea

viitóre : Am voitacésta : este cercul Popilins. Nu tre-bue Avem tre-

suveranitatea po-ar fi de o

un ne-sens politic?Este dér contradiatiune

tre acestprin perpetua. Fie-carenäscendu-se societate , do-

prin faptul séle,de a sét prin votul

laputerea sociale. Acest dreptperdut de aceluia careeste cu societatea

suspende chiar '1 suprimeprin vre o 6re-car condamnatiune,

da a'l poseda.acest drept de a vota nu este

rul care constitue; este libertatea de consciin-

libertatea individualé,mor Trebue, acestea,

cea ce aceste pre-cum cele-l'alte de omul estesusceptibil, trebue, se deosebim.

aceste sunt ; leposede, se de dénsele ca

nu póte, nu trebuele eserciteze deck cand inteligintaeste capabile le le

practice.

V.

- -

a refusa, interesele sale.lucru nu se speciamembrul atributiunea

reglementatiunea puterel sociale,cute de lui, nu conveni ,

n'ar facultate.n'ar putea, n'ar voi se confor-meze institutiunilor esistente, de se

un partid , acela de a espatria ;dér uitatu consecinteleale de Nantes ?Téra ar industria

comerciul detiune periodica. ear' s'ar

la acest esil voluntarface acte de cetatent.

dreptul de insurectiune pe careprivesc ca lcgitim sacra,

uitand sub imperiul univer-acest drept este o

n'are motiv de a fi.poporul are tot-d'aeuna dreptul

de a se pra contra ;

el nu face de a respinge forta prinNu este o este o revolu-Ast-fel se insurecaiunea

romanä care pe ;

de la 14 1789, care resturnaaceea de la 1830, care

pe Francia. Nimicnu este asemenea legitim deinsurectiunea Trilor de jos contra

II, contraTurcilor. Der de juste revo-

ele ruinepentru care cuvênt , pe este cu

ele trebuesc fie evitate. Cuprincipiul poporulut,cipal salutarin pacific, nu estenecesitate de violente , nueste necesitate apelurT la putere !Drepturile aspiratiunile politice ale

sunt asigurate.

EREDITATEA ESTE ORE CONPATIBILE TE-ORIA SUVERANITÄTII

Nu o credem. ade familie a de

proprietate, ereditatea ni se este,din contra, teoril. A-césta nu este

regimelor ; desidespre reSpectul pentru suveranita

poporulua considera eredita-tea ca chivotul sânt ; cum este

douse Intelegem transmisiunea,

prin succesiune, a drepturilor ordinarematerie civile). Este chiar

curându-se chiar mórtea sa, persóna de fructul economieloral sale ; dar altelerile politice. Personalele ele se sting

legislatiunea actuale, mosteni-rmâne liber de a accepta de

(1)

N. C.(va

In Italia a avut de o des-coperire importanta, abatia GrottaFerrata, Frascati, abatie a ordi-

Vasile. Este vorba de unmanuscript a Strabon,

cele ce se spun, de manuscriptele cunoscute ale geograf

care vine completeze multelacune ale textulul de care eleaistir seservisera de

o esaminare atentiva,Cozza a credut sá sece data manuscript la alsecol. Prin el ar fi dér

celor 28 manuscripte deja cunos-cute ale autor. Foile de perga-ment cestiune contine, afir

ce se fragmentede considerabile ale a as-

ale a opta, untext de corect, ve-chile vor trebui sá fie refacute

s'ar propus deja pentru acéstaeditiune a Strabon ; dorinta pa-pef, GaTeta d'Augsburg, ar fiacésta lucrare se de

sub directiunea parintelui Cozza

Ni se t6tefapt criminal fost

agent subaltern anume Radulescu,re o recom-

din autort fost dejaaft marturisit delictul. Al treilea

este urmarit activitate dupareculese de la complicitse va prinde

parte din banitrate at fost regasite. lol-b

Etä, Revista cefemeile din tributele

baticeLa ce un mic

strige, duce pemarginea fie fie

'I cândimic - locuitoril de pe cóstelese ale li sece cursul celor patru

pentru a't deprinde fómea.-La Columbiana

pentruvclut la din co

pit de cinct-snre dece pe uncal frica

cap nu pare frumos, acelebute decko linie de la

craniulut. cese nasce, sa

'1 de la lunt pêcla un an. de lemn de pele,

pe frunte, este prin le-gaturt, ce pe fie-care se scuréza,

capul a formacursul tratamentulul,

cu micit set ocht negri pedin orbitele ofere trist spec-

taco]. Se cu töte acestea el nusufere care nu s'ar con-forma cu s'ar espune la ceamat mare rusine, copilul ar fidespretnit de compatriotit set,este un europén cu capul rotund.

aduce aminte de furtulaudacios , din

precedente , cantorulculescu, din strada Circum-

cart acel furt s'a comis, loculcentral era situat cantorul, efracti-nea de fer prin instrumenteternice, facilitat perpetrarea ,

tóte acesta erat de a aruncagrija din ca-

ale a nusiguranta.

SCOALA ADMINISTRATIEDIN AMFITEATRUL COLTEA

va cursurile sale de laOctombre viitor , programa sabictnuita.

este gratuita. Se elevtcari elementare. In-

se fac strada Polona No.tóte de la 8 la ore di-

s se adreseze la Nogues Coafeur, vis-a-vi3 dePalat.

Un piano-forte, de venzare cauzade 25 galbent a se adresa

Calea Mogosoia 69.

cunoscut ort care detentor alobligatiunilor -

-merile

Seria573

572561741

14218

1565116629166302009520345

1536963003 372013051 367793063 37206

559 61074

Seria Numrul

37857

37876429524295442955

158214158215

4519 1127665700 1154905929 162189

117782163168163171

3084

3589

4060

pe cari numat consider proprie-tar, mi le va restitui va avea de la sub-sernnatul la din

ivalórea putên adresa pentrulacésta la d. Constantin Nacu, represin-tantul Strada Arculut

16 bis.M. Papazolu.

A de sub prima fascidinde D. Damé, membru al

de geografia din Paris , con-tiind : pentru : tótevintele ce se dictionarele prece-dente termenit usualt me-esrielor practice; 2° pentru gra-

: pronuntarea fie-cärut fi-gurat examinarea ortografiet actuale ;

pentru semnificatiunea cuvintelor :3efinitiunile, exemple trasedin principalit autort românt; 4° pentrudtimologia : determinarea originetearut cuvênt echivalentul limbe-le latina, ,

portugesa ; urmat de untionar numirilor geografice, istorice

literare.

EMANUEL FARCHYBANCA SCHIMB

Plata Sf LipsoanI.

Schimb de monete aur argintetc. Cumpörare vdnçlare de efecte deStat : obligatiunt domeniale , ruralefonciare, cupóne diferiteprecum tot felul de

asupra de positelorde efecte de Stat.

S'a perdut un devênätóre , galben

o steapiept. El respunde la nu-

mele Morton. Descoperitorulut i se v'ada o recompensa. Pentru acest

se adreseze Strada ,

No. 21.

MARELE OTEL PATR1A"Situat in Strada piacia central& de

deschis viagiori avantagie incomparabile.Intregul mobiliar este de tot noti , elegant corn-

fortabil, curatenia cea este observataregóre serviciul satisfacator. restauratie bine

cele placutemai gustóse. 'd'hote la abo-

uamente luna eu cele mai reduse.Tot ce sa cere pentru otel de prima clasa se

acestUn incaptor de 40 bine conditionat

Tnlesnesce fórte pe care vin capitalatrasurile d-lor.

MARINESCIJBucuresca- Passagiul No 12.'Girante Luca Caragiale.