Foia besericésca si scolastica. =<• -*>=

Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alba-Julia si Fagarasiu.

Apare in 1 si 15 st. n. a tia-carei luni.

abonamentele de cate 6 fl. v. a. pre anu se se adreseze II Manuscriptele si corespondintiele se se tramita francată la tipografía seminariuiui gr. catolicii in Blasiu. | | la redactiuni.

Anillu III. B l a s i u 1 5 Februariu 1890. Nr. 1Q.

Partea besericésca. Epistol'a encic l ica

a Preasântului nostru Părinte Leonu XIII. Càtra toti Patriarchìi, Primaţii, Archiepiscopii, Episcopii si Ordinarii, cari se afla in pace si in unire cu Scaunulu

Apostolicu.

Despre celea mai de frunte detorintie ale cetatieniloru catolici.

In 15 Januariu a aparutu enciclic'a cea mai noua a Preasântului nostru Părinte Leonu XIII, „Despre cele mai de frunte detorintie ale cetatieniloru catolici". Enciclic'a acést'a a fostu salutata in tote partile cu celu mai mare entusiasmi!, pentru-cà precandu catolicii au primitu intr 'ens'a unu indreptariu pentru viéti'a de tote dilele si unu calauzu in caletori'a acést'a catra eternitate, in acel'a-si tempii contrarii adeverului au fostu demascaţi si condamnaţi. Santi'a S'a cunoscandu bine greutăţile ce le intempina catolicii din tote tierile, fia pentru indiferentismulu religiosu atatu de latitu fia pentru luptele, la cari se afla espusa beseric'a din partea necredintiosiloru si chiara si a celoru mai multe guverne asia immite liberale, si consciu fiindu de chiamarea s'a sublima de invetiatoriu si părinte alu toturoru crestiniloru, s'a simtitu indemnatu a indreptâ vocea s'a catra toti fratii sei in Epis­copati!, si prin ace'a catra toti catolicii, si a le aduce aminte detorintiele loru cele mai de frunte, ce le au facia cu Statuii! si cu societatea, facia cu deapropele, si facia cu ei insi-si „câ se nu parasésca ninie calea adeverului".

Considerandu important i^ acestei Enciclice, carea cu dreptu euventirse potè numi ìndreptarhdu vietiei crestinesci, si voindu a dà ocasiune cetitoriloru nostri, se o cunosca, se o păstreze si se o faca cunoscuta si la alţii, o publicamu aici in traducere romanésca. Din parte-ne nu mai adaugemu nimicii, càci ori ce cuventu din partea nostra ar' detrage din frumseti'a ei ; nu potemu inse la cetirea unui asemenea capu de opera se nu ne simtimu fericiţi, cà facemu parte din societatea ace'a preasanta, carea sub conducerea Capului nevediutu Isusu Christosu e ocarmuita de Pontificele Romanu,

si se nu iudreptaniu o rogatiune ferbinte catra Părintele lumineloru, câ se unesca cu noi si pre fratii noştri, cari pribegescu depărtaţi de părintele loru.

Eca Enciclic'a: Venerabilifraţi, mântuire si binecuventare apostolica. P r e di ce merge se a re t a to tu mai mul tu l ips ' a

de a se re in torce la invet ia tur i le adevera te crest inesci si de a întocmi dupa acele vie t i 'a , moravur i le si in-s t i tut iuni le poporeloru . P e n t r u - c â din pă răs i r ea inve-t ia tur i loru ace lor ' a a u r m a t u o mul ţ ime a t a t u de m a r e de rele, inca tu abia se va mai afla unu omu cu min t e , care se pota suferi fora de g r e u t a t e pres in te le , si se pr ivesca fora de ingr ig i re la vi i tor iu. Ce e d rep tu cu pr ivi re la bunur i le din afara si referitorie la t r u p u s'a facutu unu progresu i n s e m n a t u ; inse desi n a t u r ' a semti ta , p recum si bunăs t a r ea , poter i le si avut ie le , potu se inainteze comoditat i le si plăceri le vietiei , to tu-s i nu potu se indestulesca pre celu ce este dest inaţi i la unu scopu mai inal tu si mai mare t iu . Legea cea mai de frunte a vietiei omenesci este a-si a t ien t i pr iv i rea la Domnedieu, si a se nesui spre a pote ajunge la densu lu ; deorece omulu fiindu c rea tu dupa t ipulu si a semenarea domnedieesca se s imte indemna tu dela n a t u r ' a insa-si la uni rea cu facatoriulu seu. I n se la Domnedieu nu se ajunge cu pasi t rupeşei , ci p r in cunoscint ia si iubire , car i suutu lucrăr i de ale sufletului. P e n t r u - c â Domnedieu este adeverulu celu de a n t a i u si celu mai inal tu , si adeverulu este nu t r emen tu lu in t ie lesulu i ; asemenea densulu e si san t i t a t ea depl in i ta si binele celu mai mare , carele numai vo in t i ' a po te se-lu doresca si se-lu a jungă cu a ju tor iu lu ver tu t i lo ru .

Ceea ce se dice despre omenii sengura t ic i , t r ebue se se intielega si despre socie ta tea domest ica si civila.

P e n t r u - c à n a t u r ' a nu de aceea a datu nascere societăţ i i , cá omulu se o pr ivésca de scopulu seu finalii, ci pent ru-cá in dens ' a si p r i n t r ' e n s ' a se-si afle aj atórele de lipsa la perf 'ectiunarea sa. Drep tu aceea decumva o societate ore-care nu a r ' t ient i la a l tuceva, fora numai la avuţi i si la o viet iuire comoda si p lăcuta , lasandu in ocarmui rea sa la o pa r t e pre Domnedieu si nebagandu in séma legile moral i , s ' a r ' aba te forte delà scopulu seu si delà preceptele na tu re i , si nu a r ' fi mai multu o societate si o a d u n a r e de omeni, ci m a i vértosu o imi ta re insielatore si o parod ia a societăţ i i . Vedemu inse in tote dilele, cà fia prin u i tare , fia pr in n e b ă g a r e de séma, se în tuneca to tu mai multu in inimele omeniloru bunur i le acele sufletesci, cari le-am amin t i t u , si car i nu se potu aflá decatu numai in depr inderea religiunei celei adevera te si in observarea s t a to rn ica a precepteloru crestinesci ; asia incatu s 'a r ' p a r é , cà cu catu ina in téza progresulu lucrar i loru referi tore la t rupu , cu a t a tu mai multu decadu tote cele t ienetore de spi r i tu . Unu semnu poternicu alu credintiei impucina te si s lăbi te suntu vetemar i le acele, cari se cornitu in d iu ' a m a r e si ina iu tea ochiloru to tu ro ru in con t r ' a religiunei ca to l i ce ; ve temar i , car i unu vécu religiosu la nici o in templare nu le-ar ' fí suferitu. D i n caúsele aces te nu se pote spune , ca tu e de mare numeru lu omeni loru ace lor 'a , car i se afla in periculu de a-si p ierde fericirea e t e rna ! Inse nici Sta te le si imperi i le n u potu se r e m a n a mul tu tempu neve temate , pen t ru -c à decadiendu inst i tut iuni le si moravur i l e crest inesci , t r e b u e se se der ime temeiulu celu mai solidu alu societăţ i i omenesci . S p r e paz ' a liniscei publice si a ordinei nu r e m a n e al tu çeva decatu fort i 'a , ca rea fara de ajutoriulu rel igiunei e forte nepot in t iosa , si fiindu buna mai mul tu cá se impuna jugulu sierbiei decatu alu ascul tare i , cup r inde in sine sement i ' a celoru mai infricosiate t u r b u r a r i . Secolulu nos t ru a produsu deja in templar i de durerosa a m i n t i r e , si cine scie, ore pre vii toriu nu se voru in-t emplá asemeni . Asia d a r a ch ia ru si impregiurar i le t empur i lo ru ne indemna, se cau tamu vindecarea releloru a c e s t o r ' a acolo, unde se cuvine ; se restabil imu adeca a,tâtu in vié t i 'a p r iva t a câtu si in to te păr ţ i le corpului socialu cugetarea si luc ra rea crest inésca, fiindu acés t ' a uniculu midilocu meni tu pen t ru a opr i relele, ce ne apasa , si pen t ru a depa r t a periculele, ce ne amenin t ia . Sp re acés t ' a t rebue se ne silimu eu toti i , Venerabi l i loru F r a ţ i , spre acés t ' a t r ebue se ne nesuimu din to te po te r i l e ; pen t ru aceea desi despre lucrur i le aceste am mai vorbi tu si de al te or i , dupa cum ni sa da tu ocasiune, c redemu totuşi , cà e bine , se des ias iuramu in epistol 'a acés t ' a si mai l amur i tu detorint ie le catoliciloru ; car i de tor in t ie , deca se observa bine, suntu de celu mai m a r e folosu pent ru fericirea si bunăs t a r ea sociala. Amu ajunsu tempur i de o lupta g rea si ap rope di lnica pen t ru interesele cele mai vitale, lup ta in carea

mul to r ' a e forte cu anevoia se nu se insiele, se nu ! cada si se nu despereze . De to r in t i ' a nos t ra , Vene-.! rabil i loru F r a ţ i , este se admoniamu, se invet iamu si !: se indemnarnu pre tot i , câ se nu parasesca nimenea !| calea adeverului.

Nu sufere nici o indoiela, ca in conviet iuirea sociala i sun tu cu mul tu mai numerose si mai grele detorint ie le ! catolici loru, decatu ale ace lor ' a , cari seau se afla i n t r ' o

credint ia falsa, seau nu credu de locu. Candu Isusu Chris tosu dupa r e scumpera rea omenimei a demanda tu Apostol i loru, se vestesca Evange l i ' a la to ta zidirea, totu oda t ă a impusu to tu roru omeniloru si de to r in t i ' a de a ascul ta si de a crede invet ia tur i le p r o p u s e ; si dela Împlinirea detor int ie i acesteia a facutu a t e r n a t d r e câş t igarea fericirei e t e r n e : Celu ce va crede si se va boteză, mantui-se-va; era celucenu va crede, osandi-se-va1).

i Inse deca omulu pr imesce o da t a c red in t i ' a cres t inesca, ! p recum e si de to r in t i ' a lui. p r in aces t ' a se face deja

supusulu besericei si membru lu societăţi i aceleia vas te si p reasan te , carea sub conducerea capului nevediutu Isusu Chris tosu t r ebue se fia oca rmui ta cu potere suprema de Pontificele Romanu . Acum deca legea n a t u r a l a ne demanda se iubimu si se ape ramu cu deosebire t i e r ' a aceea, in t ru ca rea amu fostu născu ţ i si amu vediutu lumin 'a dilei si inca se o iubimu i n t r ' a t a t ' a , incatu unu ce ta t ienu bunu se nu se indoiesca nici candu a-si dâ pen t ru pa t r i a sângele si v i e t i ' a ; e cu multu mai ver tosu de to r in t i ' a cres t in i loru , se iubesca t o t u d e a u n ' a cu acelea-si semt ieminte si beser ic 'a . P e n t r u - c â beser ic 'a este ce ta tea Dotnnedieului celui viu, si lucrulu nemijlocitu alu lui Domnedieu insu-s i ; si desi aici pre p a m e n t u e numai caletore, cu to te aceste chiama, indemna si -i conduce pre omeni la fericirea e t e rna din cer iur i . Drep tu aceea scumpa t rebue se ne fia pa t r i ' a , i n t ru carea furamu născuţ i , d a r a si mai scumpa beser ic 'a , căre ia i de tor imu viet i 'a cea nemor i td re a sufletului nos t ru , deorece e preajus tu se pre t iu imu mai p re susu bunur i le sufletesci decatu cele t rupeşei , cele p r e a ­san te , car i ne unescu cu Domned ieu , decatu cele ce le avemu facia cu deapropele . A l tucum deca se j u d e c a lucrur i le dupa cum se cuvine, iubi rea cea s u p r a n a t u r a l a

| a besericei si iubirea n a t u r a l a a patr ie i suntu doue iubir i , ce isvorescu din unulu si acel 'a-si isvoru e te rnu fiindu auctorulu si caus 'a amendouoru insu-si Domned ieu , de unde urmeza, câ aceste doue de tor in t ie nu potu se se ciocnesca la olalta nici odată . D a , noi potemu si t r ebue se impl inimu amendoue detor in t ie le , se ne iubimu adeca dupa cuviint ia pre noi insi-ne, se voimu bine deapropelui nos t ru , se ne alipimu de pa t r i a si de guvernulu ei, si in acel 'a-si tempu se veneramu bese r ic ' a , câ pre o maica , si se imbrac is iamu cu totu foculu inimei

') Marc. XVI, 16.

nos t re pre Domnedieu. Cu tote aceste ordnlu detor int ie loru aces to r ' a se con turba ca te oda tă pen t ru r eu t a t ea t empu-ri loru seau prin voin t i ' a inca si mai s t r i ca ta a omeniloru. Si in t ru adeveru se in templa câte oda tă , ca Sta tu lu p re t inde dela cetat ieni unu lucru, e ra rel igiunea cres t ina a l tu lu , si inca numai din s impl 'a causa, fiindu câ cei dela po te re seau despret iuescu auc to r i t a t ea cea san ta a besericei , seau voiescu se o supună sie-si. De aici se nasce lup t ' a , si to tuoda ta si ocasiunea de a a re t â in aceea v i r tu tea . P e n t r u - c â doue suntu poteri le con t ra r ie , si candii demanda lucruri opuse, nu e cu pot in t ia a ascul ta de o da t a de a m e n d o u e : Nime nu pote sierbi la doi domni 1), deorece deca face pre plăcu unuia , t r ebue su-lu parasésca pre celu a la l tu . Care din cei doi e de preferi tu, vede ori cine. E s t e o impie ta te a se aba te pen t ru plăcerea omeniloru dela r eve r in t i ' a de tor i ta lui Domnedieu ; este o cr ima a calca in petiore legile lui Isusu Chris tosu pent ru a ascul ta de auc to r i t a t i seau a ve temâ dreptur i le besericei sub pretes tulu de a aperâ cele civile. Trebue a ascultă pre Domnedieu mai multu decatu pre omeni2). Ceea ce se înda t inau a respunde o recandu P e t r u si cei alalt i Apostoli auc tor i ta t i lo rn , cari le demandat i se faca lucruri ne ie r ta te , t r ebue se se r e spunda t o tudeaun ' a si cu to ta t a r i ' a in t re asemeni impreg iu ra r i . Nu este nici in t empu de pace nici in lupte ceta t iénu mai bunu câ crest inulu consciu de de to r in t i ' a s a ; inse elu t rebue se sufere bucurosu ori ce, ch iaru si mor tea , decatu se parasésca caus 'a lui Domnedieu seau a besericei . D r e p t u aceea nu cunoscu destulu de bine poterea si n a t u r ' a legiioru aceia , cari condamna s t a to rn ic i ' a acés t ' a in implinirea de tor in t ie i numi te , si o numescu resvra t i re . Nu ve dicemu lucrur i noue , ci cunoscute de tot i , si esplicate deja si de al te ori din pa r t ea nos t ra . Legea nu este a l tuceva decatu po runc ' a ra t iune i sanetóse p romulga ta pen t ru binele publicu de ca t r a auc to r i t a t ea legiuita. Inse auc to r i t a t e adeve ra t a si legiui ta nu pote se fia deca tu aceea, ca rea vine dela Domnedieu, Impera tu lu si domnulu sup remu alu t o tu ro ru lucrur i loru , carele sènguru pote se dé unui oniu domni ' a pres te alţii ; nici r a ţ i unea nu se potè numi sanetósa , deca nu s ta in a rmon ia cu adeverulu si cu r a ţ iunea domnedieésca ; si nici binele nu e adevera tu , deca cont radice binelui celui prea inal tu si nemutabi lu , si deca depar téza vo in t i ' a omeniloru dela iubirea lui Domnedieu . San tu este deci ina iu tea crestiniloru numele au tor i t ă ţ i i , pen t ru -cà in aceea recunoscu, ch iaru si a tunc i candu e i m b r a c a t a de unu omu nedemnu, o anumi ta icona si a semenare a maiestă ţ i i domnedieesci , si-si t ienu de de tor in t ia a r e spec ta legile, nu din caus 'a fortiei si a amenin t ia r i lo ru , ci pen t ru consci int i 'a detor int ie i : că nu ni-a datu Domnedieu spiritulu temereis). D e c u m v a inse legile

s tatului s ' a ru aba te l a m u r i t u d e l a drep tu lu domnedieescu, decumva arii prescrie vetemari in con t r ' a besericei, seau aru contradice detor int ie loru religiose si a ru ca lea in pet iore auc to r i t a t ea lui Isusu Chr is tosu in Vicar iu lu seu, a tunci este o de tor iu t ia a li-se opune, si unu pecatu a d a a s c u l t a r e ; pecatu care totu oda tă e si ve temarea societăţ i i , deorece pecatulu in con t r ' a re l igiunei e o cr ima si in con t r ' a s ta tu lui . De aici se vede din nou, ca tu de ne indrep ta t i t a e acusarea de resvra t i r e ce n i s e face ; pen t ru-câ opunerea acés t ' a nu e denega rea ascul tarei detor i te domnitor iului si legiuitori loru, ci e o aba t e re dela voi 'a loru numai cu privire la p recep te le acele, cari ei nu au potere de ale i m p u n e ; deorece legile, cari se aducu spre ba t jocur ' a lui Domned ieu , suntu nedrep te , si pr in u r m a r e potu se fia ori si ce, numai legi nu. Voi o sciţi , Venerabi l i loru F r a ţ i , câ inve t i a tu r ' a acés t ' a e chiaru a fericitului Apostolii Pau lu , carele scr i indu lui Ti tu , se le aducă amin te la creş t ini , câ se se supună domniiloru si stapaniloru, si se le asculte, a adausu numai de ca tu , cá se ña gata spre totu lucrulu bunu x ) ; cá astufeliu se se veda chiaru si lamur i tu , câ nu e j u s tu a da ascul ta re legiioru omenesci a tunc i , cându prescr iu ceva con t ra r iu la legea cea e t e r n a a lui Domnedieu . To tu asemenea cu inima t a re si în­sufleţită a respunsu si pr incipele apostol i loru ace lor ' a , car i voiau se-i rapésca l ibe r ta tea de a vesti evange l i ' a : De este dreptu înaintea lui Domnedieu pre voi a asculta mai vertosu decatu pre Domnedieu, judecaţi, că nu potemu noi celea ce amu vediutu si amu auditu, se nu le graimu2).

Detor in t i ' a cea mai de frunte deci a fiesce căru i cres t inu, ma amu poté dîce füntana din carea isvorescu to te cele alal te de tor in t ie , este se iubésca amendoue patr i i le , a t a tu cea n a t u r a l a câ tu si cea cerésca, inse astufeliu inca tu iubirea celei din u r m a se ne zaca mai t a r e la inima deca tu a celei de an tâ iu , si se nu se ridice nici candu dreptur i le omenesci pres te cele domnedieesci . Si in t ru adeveru Mantu i to r iu lu némului omenescu a disu despre s i n e : Eu spre acést'a m'am nascutu, si pentru acést'a am venitu in lume, că se marturisescu adeverulu3); si a s e m e n e a : Focu am venitu se aruncu pre pamentu, si ce voiescu decatu se se aprindăi). In cunoscerea adeverului acestuia , care e cea mai m a r e deplinire a intielesului, si in iubirea domnedieésa, ca rea perfectionéza voint i 'a , se afla to ta v ié t i ' a si l iber ta tea crest inésca. Moş ten i rea aces to r ' a lăsa ta de Isusu Chr is tosu , adecă a adeverului si a iubirei , o pazesce si o a p a r a beser ic 'a cu celu mai mare zelu si cu cea mai mare ingr ig i re .

O Tit. III, 1. Fapt. Ap. IV, 19, 20.

3 ) Jo. XVIII, 37. 4 ) Lue. XII, 49.

(Va urmă).

Instrucţiune practica pentru căuşele matrimoniali.

de Dr. I. S.

§. 2. Vestirile (strigările).

Vestir i le căsătoriei p rac t i za te mai de mul tu in beser ic ' a nos t ra g r . cat . au deveni ta obligatorie in pr inc ip iu pen t ru provincia nos t ra met ropo l i t ana in u r m a Ins t ruc t iunei s. Cougrega t iun i de P r o p a g a n d a F ide , da ta corului episcopescu alu provinciei nos t re in anu la 1 8 5 8

Conciliulu nos t ru provincia la alu II . Tit . V. Cap . 3 §. 27 referi toriu la aceste prescrie u r m a t o r i e l e : „Fia care căsătoria inainte de a se incheiâ, se va vesti in beseric'a parochiala de catra parochulu mirelui si aln miresei in trei Domineci ori Serbatori legate succesive la capetulu s. Liturgic, adaugandu-se provo­carea, câ toti cei ce sciu vre-una pedeca, se o descopere".

Aci se dice ca vestiri le suntu de a se indeplini pr in parochulu propr iu , se espune modal i ta tea cum au se se faca, si se iudegeteza scopulu principali i alu ves t i r i lo ru : descoper i rea impedimente loru căsător ie i , car i parochulu cu ocasîunea esamenului sponsi loru, despre care am vorbi tu in §. p recedentu , nu lea potu tu afla. Afara de acestu scopu pr incipalu mai au vestirile si a l te scopuri s ecunda r i e ; asia a) se se incungiure casator iele c landest ine, b) câ si paren t i i se a iba cu-noscint ia despre in ten t iunea fiiloru si c) câ credintiosii se se reflecteze si indemne a se rogâ pent ru sponsi .

D ice Conc. P rov . câ vestiri le sunt a se indeplini pr in parochulu propr iu , in trei domiueci seau serba tor i succesive.

Se născu deci 2 i n t r e b a r i : 1) Care e parochulu p r o p r i u ? 2) In ce modu se se faca ves t i r i le? L a in t r eba rea p r ima r e s p u n d e m u : P a r o c h u pro­

priu este acelu preotu in a căru ia paroch ia sponsii au domiciliu seau quasi domiciliu. Deca sponsii locuescu in parochi i deoseb i t e : a tunc i fia-care a re parochu propr iu deosebitu. Deci de t e rmina rea parochului p ro­priu a t e r n a dela domiciliulu seau quasi domiciliulu spons i lo ru ; debue d a r a se cunoscemu principiele dreptu lu i canonicii refori toria la aceste domic i l i a 2 ) .

A. Domiciliu se numesce acelu locu unde cineva locuesce de facto seu se asiedia ca scopu de a r e m a n e acolo s t a t o r n i c u ; astufeliu inca tu , candu nu se afla acolo, se dice despre densulu câ cala toresce . Asia d a r a domiciliulu se casciga a) pr in locuire ac tua la in unu anumi tu locu, b) pr in in ten t iunea de a r emane acolo s ta tornici i . Seninele vointiei de a locui undeva s t a to rn icu s u n t u : a) cumpera rea seau inchi r ia rea unei

') V. Decr. Conc. Prov. I. pag. 257. ») V. Decret. Conc. Prov. II §§. 25—29 cap. III Titl. IV.

c a s e ; b) t r a n s p u n e r e a averei mobile, s t r ă m u t a r e a la acea locuintia etc . Semnele in tent iunei de a locui undeva statornici i s u n t : a) deca cineva cumpera acolo averi imobile, b) deca si casciga drep tu lu de impa-menteni re seau i n d i g e n a t a ; si in fine c) deca pr imesce ceva oficiu. Tote aceste indicia inse nu suntu absolute

I necesar ia pent ru acu i ra rea domiciliului a tunc i , candu j cineva espresu si ina in tea mai mul to ra dechiara , câ ţ si-a deriptu undeva locuint ia s t a to rn ica . Afara de j aceste se casciga domiciliulu si prin locuire Îndelungata ,

du pa pă re rea comuna se receru spre acestu scopu ; celu pucinu 10 ani . | Amesura tu aces tora deci la acu i r a rea domicil iului ! se receru doue condi t iuni . Deca una lipsesce, nu se J câş t iga domic i l iu ; p . e. deca c ineva cumpera undeva j avere nemisca tor ia , inse nu a re in ten t iuue de a locui ! acolo, desi a implini tu condi t iunea pr ima, deorece nu I nu voesce a o implini si a d o u a : nu va ave in acelu ¡1 locu domiciliu. L a casu inse candu ambele aceste se |{ implinescu, respect ivulu dela diua asiediarei sale in i parochia si-a cascigatu acolo domiciliu, p . e. deca

cineva vine in parocia cu scopulu de a r emane acolo | s t a to rn icu , dela diua sosirei sale si- a cascigatu acolo

domiciliu, si din acea di parochulu respect ivu i devine pa rochu p ropr iu .

| Afara de acestu domiciliu care se pote n u m i ' voluntar iu , inca tu se acuireza din voia l ibera , este si

al tu domiciliu asia nurnitu necesar iu , va se dica candu cineva d in t r ' o impreg iu ra re seau a l f a este silitu a locui undeva in modu s ta to rn icu . Cum suntu p . e. oficialii stabili apl icaţ i undeva , mili tari i cari se dedica pen t ru

| t o tudeauna servitiului mil i tar iu, pr isoneri i scl. Copi i si-au domiciliulu acolo unde locuescu p ă r i n ţ i i ; e r a muier i le mă r i t a t e , unde locuescu b ă r b a ţ i i ; aceşt ia inse afara de domiciliu potu ave si quasi-domicil iu, deca

i p. e. copii suntu la scola, seau muierea servesce u n d e v a 3 ) . Domiciliulu cascigatu erasi se pote p e r d e ;

l ' si anume celu voluntar iu pr in in ten t iunea de a se I m u t a in altu locu ; e ra celu necesar iu pr in ince ta rea

causei prin care s 'a produsu, adecă deca oficialulu se t r a n s p u n e in a l t a locu, copii devenindu maioreni ,

I pr isoneri i e l iberandu-se casciga drep tu lu de a-si alege sie-si domicilia dupa placa .

B . Quasi domiciliu se numesce acelu locu, unde ! cineva petrece pent ru unu numi tu scopu, spre a jungerea i ; căru ia inse se recere una p a r t e mai i n s e m n a t a a .! anului , fora de a ave in ten t iuue câ se locuiesca acolo

iu modu s ta torn icu . Deci câ cineva se-si câştige quasi domiciliu, se r e c e r e : a) s t r ă m u t a r e a la unu anumi tu

l i locu, si b) pet recere mai inde lunga ta acolo. Cea ce j ! privesce d u r a t ' a tempului aces tuia canonist i i nu sun tu | de aceasi pă re re , convinu inse in acea, câ se recere

II s ) V. Conc. Prov. II 1. c. pag. 112 §. 26.

Nr. 10. 149

^cea mai mare parte a anului" 1), aces t ' a din u r m a se enuncia si in Decr. Conc. P rov . II 1. c. §. 2 5 . Astufeliu de domiciliu a u : a) servi tori i , car i locuescu sub unu acoperementu cu s tăpâni i lo ru ; b) ori ce specie de lucrator i primiţi p re pa r t ea cea mai m a r e a anu lu i ; c) s tudenţ i i , d) aceia cari petrecu la mili ţ ia cea mai m a r e pa r t e a anulu i , inse if au i n t r a tu la miliţia pen t ru t o t u d e a u n a ; e) prisoneri i det ienut i pre cea mai m a r e p a r t e a a n u l u i ; f) morbosii din spi tale decurnva au se pet reca acolo p a r t e a cea mai mare a anului . Nu câşt iga inse cineva quasi domiciliu, pe t recandu undeva tempulu aci de te rmina tu seau si mai mul tu pen t ru d i s t r ac t i une ; p . e. spre a folosi bai .

Quasi domiciliulu câ si domiciliulu se acui reza deoda tă cu inceputulu locuirei ac tua le . Casa to r i ' a respectivului inse totuşi numai la acelu casu se vestesce si in quasi domiciliu, deca a locuitu acolo deja celu pucinu 6 s e p t e m a n i 2 ) .

Nu au nici domiciliu nici quasi domiciliu aceia car i in cont inuu si adeseori si schimba locuintia p. e. vagabundi i etc .

(Va urma). » /

Despre aplicarea s. liturgie la intentiuni private.

Trebue se mai reflectezu la o im pregi u ra re , carea s ta in l ega tura cu cesti unea apl icarei sânte i l i turgie, a n u m e : la persolvi asia numiteloru in tent iuni séu l i turgie accep ta te la anumi te in tent iuni p r iva te .

E s t e adecă cunoscuţi i cà diurnal is t i i , scrietorii si editori i scr ier i loru besericesci , a t â tu in tieri s t ra ine catu si in t i é r ' a si respect ive in beser ic 'a nos t r a , spre p ropaga rea scientieloru eclesiastice se folosescu de-a va lm 'a de acelu metodu, cà diuar ia , opuri bese­ricesci, o rna t e sacre , icone s. a. dau pre asia numite le intentiuni sacre, séu in sum 'a pret iului banali i alu ace lor 'a , respectivi loru pe ten t i ii se asemnéza anumi te s. l i turgie, ce au se le persolvéze la in tent iuni designate câ de esemplu „pen t ru m o r t i " , — „pen t ru morbos i" „la in ten t iunea petentelui ori a acelui ce le a semnéza" .

Pre t iu lu unei a t a r i l i turgie mai alesu in U n g a r i ' a este computa tu cu 2 0 — 3 0 c r u c e r i 3 ) . —

Cum-cà mult i d in t re preoţi i besericei nos t re ceru, si se si impar tas iescu de a t a r i l i turgie a semna te pre in ten t iuni , este p rea bine cunoscuţi i , si neci cà

') Sub «partea cea mai mare a anului* se intielege unu tempu mai indelungatu de 6 luni.

2) Conc. Prov. II 1. c. §. 28 3) Spre illustrarea aceleia câ ce manipulare facu unii editori

si scrietori cu offerirea sântei liturgie pre intentinni, eta numai unu esemplu: Foi'a catol.-polit. «Magyar-Allam» pre calea directorului gimnas. J. Trautneiu se dâ pre lângă persolvarea aloru 68 intentiuni, — pre candu Redactorulu si preotulu din Pest'a cu numele Ribenyi ace'a foia o imbia pre lângă 72 de intentiuni (o intentiune abia in 27 cruceri). —

ii e de mi ra tu , de-óre-ce redact iuni le unoru foi bese-!j r icesci, — poli t ice-eclesiast ice, si mai multi auc tor i

insisi oferii a ta r i in ten t iuni . —• Acés t ' a firesce nu este de escept ionatu , — d a r a

este de a se r ep roba de o par te p rocedur ' a unoru preoţ i , cari acceptéza a t â t e l i turgie de in ten t iun i , câte in t re impreg iurà r i regula te li este mai cu ne -pot in t ia a le persolvâ in tempulu prescr isu pr in regule pas tora le , séu in tempulu s ta tor i tu pr in a s e m n a n t e , èra de a l ta pa r t e nu se potè ap roba neci moda l i t a tea pr in care dènsii cugeta , cà satisfacu detor int ie i accep­ta te p r in ce lebrarea aceloru l i turgie. —

Ce se t iene de impossibilitatea probabila a per-solvirei recerute numai la unele impreg iurà r i voiu re­flecta. Anume : Li turgie le de in ten t iuni suntu com­pu ta t e à 20 — 30 crucer i . E bine, can toru lu , ca re neci unu folosu p ropr iu mater ia le nu are din acele san te l i turgie, fàra r emunera t iune nu e detor iu d a r a câ se conlucre la ace ' a celebrare , si insumi sciu unu unu casu unde cantoru lu a denegatu formalu con­luc ra rea s 'a fàra p la ta . —

A c u m ' a se punemu cà can toru lu t r ebue r e -m u n e r a t u celu pu t ienu cu 10 cr. crisniculu cu 5 cr. , beser ic 'a pen t ru lumini , — prescure si vinu cu 10 cr. ce mai r emane pen t ru os tenél 'a p reo tu lu i ? Nemic 'a . —

Acés t ' a e u n ' a . D a r a abs t r agandu dela acés t ' a , preotulu besericei nos t re luandu afara dominecele , serbator i le si pres te to tu , tempulu opr i tu — pres te anu , abia a re 2 0 0 — 2 3 0 dile l ibere pen t ru ce lebrare pr iva ta . Se adaugemu la acés t ' a cà m a r e ma io r i t a t e a preotimei nòs t re e sili ta a se ocupă cu grigi le economiei si cu al te lipse, ca re t a re adese hi- îm­piedeca câ se po ta celebra s a n t ' a l i turgia in ori si care dì l ibera. —

Si totusi ce vedemu? cà o sèma d in t re aceşt i j preoţ i acceptéza s a n t ' a l i turgie p r e in ten t inni si p res te

100 pana la 2 0 0 la anu. — ! D a r a se sciu si ajuta pr in modal i ta tea persolvirei

acelor 'a . E t à asia : Unii cugeta a satisface detor int ie i de persolvare pr in ace 'a , cà de cate ori celebréza fia chiaru si domiueca ori se rba tó re la proscomidia pumi o păr t i ceaua la in ten t iunea accep ta ta facandu co­memora rea , — E r a altii sun tu mai pract ic i in catu mai mul te s t ipendie de in tent iuni cont ragu in t ru un ' a pana candii adeca s u m ' a pret iului acelor 'a (à 2 0 ori 30 cr.) corespunde pretiului ori s t ipendiului no rma tu pen t ru

j o san ta l i turgia de esemplu 70 cr. , ori si 1 fi. 20 cr. — fàra câ prin acés t ' a p rocedura se c réda a lucra c o n t r ' a pr incipialoru moralei . —

Acei frati preoţi inse t rebue se inselline, cà ambe aceste modal i tă ţ i de a persolvâ in tent iuni le l i turgice suntu greşi te , si de r ep roba tu . P e n t r u - c à comemorarea facnta nu este to tu u n ' a cu offerirea respect ive apl icarea în t regului s. sacrificiu la in ten t iune

da t a , la ce densii pr in accep ta rea s. l i turgie implicite s'au deobligatu, — èra con t ragerea mai mul toru l i turgie s t ipendiale in t ru un 'a , t a r a concesiunea auc -tor i tà t i lo ru besericesci, este opr i ta si r eproba ta . —

Afara de acés t ' a modal i ta te e rona ta a apl icarei s. l i turgie de in tent iuni de unu tèmpu incóce incépe a se in t roduce mai alesu pre la beserice ca tedra le unu nóua modalitate. A n u m e : E s t e cunoscutu, cà in beserice ca tedra le in tote dîlele se celebréza s. l i turgia pre rèndu pr in canonici , ori preoţi i dela scaunulu episcopescu. —

Aci adése se potè vede, cà pre lângă preotulu ordinar iu celebrante (septemanar iu) se imbraca si alti preo ţ i , —• unulu doi séu si mai m u l t i 1 ) . — Acest i ' a dupa-ce ordinar iu lu a g a t a t u cu commemoràr i le dela proscomedia , mergu si la in tent iuuea loru p r iva ta p u n u cate o părticea de commemorare, apoi se ducu de s tau la a l tar iu ; si sub totu decursulu s. l i turgie nu implinescu neci unu actu solemnii si publicu l i turgicu, — adecă cu tomi inal tu nu dicu nemic 'a nici chiaru eschiamat iuni le prescrise, la ieşiri cu evangel i ' a si cu s. da ru r i , nu iesu, — farà numai ceteseu in taina rogatiunile s. liturgie.

P r i n o a t a r e concelebrare apoi credu a satisface obl igamentului de a aplica santulu sacrificiu dupa in ten t iuuea accep ta ta . -—

Ce sè se dica a c u m ' a facia de acés t ' a modal i ta te de apl icare a s. l i tu rg ie? óre prin o atare concele­brare comoda, tăcuta, respectivii preoţi satisfacu ori ba intentiunei primite cu stipendiu, si preste totu óre o atare aplicare convine cu disciplin'a besericei orientale ?

Apl icandu acés t ' a i n t r eba re la relat iunile besericei nos t re , din par te-mi t rebue se respundu negativu, si inca din urmatór ie le motive :

1. Fac i a de celebrarea s. sacrificiu, pr incipiulu besericei nòs t re or ientale este, cà : pre unulu si acelasiu altariu, intr'o dî, numai o s. liturgia se potè celebră2). Acestu principiu este a p r o b a t u si de cà t r a s. scaunu apostol icu, in catu Pontif. Benedictu alu XIV-le pr in cons t i tu t iunea „Demandatam" la cererea preot i loru Melchit i -greci din L ibanu si Ant i l ibanu, nu a con-cesu câ pre unu a l ta r iu , i n t r ' o dì sè se celebreze mai mul te l i turgie. —

Al tu-cum acestu pr incipiu to tu -de -a -un ' a s 'a observatu si se observa in beser ic 'a or ienta la si numai la caşur i e s t raord ina r ia se face aba te re dela acel 'a . Si câ totuşi sè se facă destulu ori pietatei preoti loru, ori dora dorint iei offerentiloru, câ adecă in t r ' o dî sè se pota celebra mai multe l i turgie, beser ic 'a orien­ta la s 'a a juta tu astu-feliu, in catu mai vertosu in orasie mai popula te , la resiedintie episcopesci si la monas t i r i

') Mai alesu preoţi mai teneri, nu de multu iesiti din seminane ! latine, cari-si procura intentiuni de pre la besericele apusene. j

2) Papszilâgyi «Enchiridion» Pars II. sec. I. §. 53 p. 366. —

| l anga beser ic 'a p ropr ia disa a mai lasatu a se edifica i; asia numitele pareclesie séti o ra tor ia provediute cu |; a l ta r iu , p re care apoi s'a potutu celebra s. l i turgia | deosebita de cea celebrata pre a l ta r iu lu besericei . —-|: Avèndu a c u m ' a in vedere principiulu de mai !, susu, affirmu cà prin p rocedur ' a aceloru preoţ i , cari ;| pr in a m i n t i t ' a loru concelebrare vréu a satisface in­i i tent iunei l i turgice accep ta te , calea acelu principiu ] besericescu. Pen t ru -cà un ' a din dóue : |j a) Dèca ei credu cà prin cetirea in ta ina a || s. l i turgìe implinescu sacrificiu deplinu, si ace l ' a lu-

si aplica la intentìunea stipendiata, a tunc i la acel 'as iu a l tar iu aieve cà se implinescu mai multe liturgie, macaru -cà nu dupa olalta (cum pare a se intielege const i tu t iunea de mai susu), da r a deodată.

Altu-cumu insemnu, cà din parte-mi me indoiescu cà d in t re concelebrant i tìa-care implinésce si offerésce sacrificiu deplinu — afara de celebrantele o rd inar iu . P e n t r u - c à desi concelebrantele cetésce in ta ina s. l i turgìa , da r a la p regă t i rea da ru r i lo ru la proscomedia nu rostesce nici o roga t iune , — nu cetésce s. evan-gelia — carea e o pa r t e i n t e g r a n t a a s. l i turgie, — nu pune neci unu actu publicu l i turgicu, m a c a r c à in beser ic 'a nos t r a tote l i turgiele se potu n u m i solemne si publice, si ce e mai multu , unii d in t re acei con­celebrant i nici nu dicu forni 'a consacràre i , fàra suntu câ nescar i as is tenţ i pasivi , a r e t a n d u spre s. pane si s. pot i ru , candii celebrantele ord inar iu p ronunc ia form'a consacràre i . — Concelebrarea din cest iune cons idera ta in form'a in care se a ré t a , nu s ' a r ' potè numi de catu o l i turgia seca séu si sol i tar ia , ce 'a-ce inse este opr i ta , — èra in faci 'a besericei , séu a poporului credint iosu câ unu actu alu devotiunei p r iva te . —

h) È r a dèca acei preoţ i credu, cà prin con­celebrarea m e m o r a t a numai unu sacrificiu deplinu offerescu im premia cu celebrati tele ord inar iu , si fruc-tulu acelui 'a fia-care d in t r ' ens i i Iu- aplica la in ten­t iuuea sa p r iva ta , la acestu casu inca dicu cà nu satisfacu deobl igamentului s t ipendiale . P e n t r u - c à :

Maca ru -cà e dreptt i , cum-cà s. sacrificiu offeritu de càtra mai multi ori offerenti ori asis tenţ i (preoţii si poporu) pr in acés t ' a fie-care se impar tas iésce in int regu fructulu s. sacrificiu, chiarii câ si cum de cà t r a unulu s inguru s ' a r ' fi offeritu, — de-óre-ce ob-lat iunile suntu deosebite, c a r o r ' a corespundu efecte dest inse si propr ie , — da ra ace 'a inca e opiniune probabi la cà s. sacrificiu adusu pentru mai multi mai put ienu efectu a re , de catu dèca acelu sacrificiu s 'a r ' aduce pent ru mai put ieni , de-óre-ce valórea finita ce „ex opere operato" purcede din s. sacrificiu se impar t e in t re mai mult i , p recandu , dèca santulu sacrificiu pr incipal i ter se offerésce numa i pen t ru o in ten t iune anumi ta , in acelu fructu finitu in in t r egu numai unulu se impar tas iésce . —

L a o a t a re apl icare pr incipala este inde tora tu inse si s t ipendiatulu prin accep ta rea in tent iunei sacre .

Afara de acés t ' a la sacriticiulu implini tu pr in «oncelebrarea mai susu amint i ta nu se potè dice, cà sun tu mai multe si dest inse oblat iuni , farà numai o oblat iune pr incipala , cea a preotului o rd inan t i , si a s i a etectulu corespundietor iu principalu numai unulu potè se fia, èra mi mai multe catu sè se pota apl ica in intregu dupa in ten t iunea fia-carui in deosebu. —

Es t e apoi unu principiu moralu stabilii , adecă , cà unu preotu, pen t ru o s. l i turgia nu potè se ac -ceptéze st ipendiu indoitu, câ de esemplu : unu i ' a se aplice fructulu satisfăcătorii! (pentru cei repausa t i ) è r a a l tu i ' a fructulu impet ra tor iu (pentru lipsele celoru v i i ) ; séu câ unui ' a se aplice o par te a fructului dupa in ten t iunea descoperi ta , era a l tu i ' a se aplice fructulu ce compete eelebrantelui preotu (fructus specialissimus) ' ) .

E bine, ce se face prin concelebrare ? Ace ' a , câ mai mult i preoţ i celebréza o s. l i turgia, si fructulu aceleia lu- aplica la mai multi cu intentit ine pr inc ipa la , unulu din preoţi de esemplu lu- aplica pentru defunctu, al tulu la in ten t iunea celui ce a da t a s t ipendiulu, pentru vii, a l tulu pen t ru sene ori ai sei s. a. mai de pa r t e . — Acés t ' a inse to tu acolo merge câ pen t ru o unica s. l i turgìa , respect ive pent ru apl icarea fructului aceleia a t a t e s t ipendia se iau, cati concelebrant i suntu , ce 'a-ce este inse d a m n a t u pr in Pontif. Alex. V I L , in p ro -puse t iun i l e 2 ) .

2 . î na in te prevedu, câ păr t in i tor i i concelebrarei , spre just i f icarea procedurei loru se voru provoca la decretulu pontificiale din 30 Mar t i u 1 7 2 9 , pr in ca re s 'a permisu , câ in acele locuri unde numerulu offe-rent i loru ori a celebrant i loru e mare , acolo in beserice sè se aredice al te a l t a n a , séti dèca numerulu a l ta r ia loru nu corespunde multimei celebrant i loru si a offerentiloru, acolo — dèca e da t ina — cu episcopulu séu cu preotulu celebrante po.'u concelebra si alti preoţ i , numai ca tu ace i ' a se fia imbraca t i in orna tu sacru, se reci téze rogat iuni le s. l i turgie si se dica formuPa consacrare i , pr in ce satisfacu obl igamentului s t ipendiale l i turgicu s ) .

F j d reptu câ o a t a r e concessiune esiste, si totuşi affirmu, câ pentru beseric'a nòstra nu aflu just if icata o a t a r e concelebrare impreuna ta cu s t ipendiu l i turgicu. Caus ' a e, cà dèca si esista acelu indul tu , acés t ' a e unu privilegiu séu o concesiune particularia, e ra nu genera la , si nu cunoscu câ pent ru beser ic 'a nos t ra se esiste o a t a r e concesiune privi legiata .

0 Laymann «Theol. moralis» Moguntiae 1709 Libr. V. Tract. V. c. I., IL, pag. 256.; — Reiffenstuel «Theol. mor.» Bassani 1773. Tract. XIV. Dist. V. Quaest. V. conc). III. 52. 53. —

2 ) Duplicatum S t i p e n d i u m potest sacerdos pro eadem missa licite accipere aplicando petenti partem ejus specialissimam fructus ipsimet celebranti corespondentem, idque post decretum Urbani VIII. (n. 8.). Era n. 10. «Non est contra justitiam pro pluribus sacrificiis S t i p e n d i u m accipere, et sacrificium unum offere».

3) Papszilágyi 1. s. cit.

D a r a apoi indiiltulu acelu pontificiale este im-preuna tu cu impreg iu ra rea ace ' a speciala , candu numerulu altarialoru nu corespunde multimei offe­rentiloru si celebrantiloru, si dèca e in datina o atare concelebrare. Aceste impreg iurâ r i condi ţ ionate inse — celu put ienu dupa cunosci int i 'a mea — in beser ic 'a nos t ra nu esistu, nici ch ia ra fire la episcopie. P e n t r u - c à la besericele nos t re ca tedra le a tar i l i turgie fundate mai câ nu suntu , séu numai de totu put iene , — offerenti inca nu suntu asia mult i , in catu votului ace lor ' a se nu se pota satisface pr in l i turgie des-t inc te . — E r a ce se t iene de impreg iu ra rea ace 'a , câ la loculu resiedintiei suntu mai multi preoţ i , car i i a r ' dori se celebreze, adecă câ prin apl icarea in­tent iunei cerute se satisfacă detor int ie i pr imite , a tunci si in acestu casu mai anta iu a r ' t rebui cerutu a r e -d icarea mai mul toru a l ta r ia in ace 'a-si beserica, — ce 'a-ce la noi nu este necessar iu , de-óre-ce aceloru preoţ i li remane tempii destulu câ se celebreze in dile comune in loculu eelebrantelui sep temanar iu , — (care nu prea a re i n t en t i un i ) ; — ori se celebreze in a l ta beser ica essis tenta, câ la metropol îa , — unde suntu 3 beserice, — da ra ace ' a ce lebrare se nu se faca la unulu si acel 'as iu a l t a r iu . —

Datin'a de conce lebrare , la noi nu se potè numi inca cà e s tabi la si in ta r i t a , ori legit ima, pen t ru -cà ace ' a numai de unu tempu incóce incépe a se observa , — fâra temeiu sufficientu, si in c o n t r ' a disciplinei s t a to r i t e a besericei . —

3 . P u n e n d u inse casulu, câ pr in conce lebrarea amin t i t a in t ru adeveru se implinésce sacrificiu depl inu si asia respectivii satisfacu obl igamentului de s t ipendiu l i turgicu ; totuşi dicu, câ in t re impregiurâr i le besericei nost re , auc to r i t a t ea besericésca super iora t rebue se grigésca, câ in faci 'a poporului si a preot imei , majes ta tea s. l i turgie cu aba te re dela disc ipl in 'a be­sericésca — int ru nemic 'a se nu se micsioréze. — Asia cev 'a inse p rea usioru potè in t reveni , decumva fàra causa grava numai pent ru comodi ta tea séu folosulu unoru preot i se admi te si se in t roduce da t in ' a concele­bra re i memora te . — Se luàmu lucru numai asia cum s ta . Dèca ai dice cà t r a popon i , cà preotulu carele numai s ta la a l tar iu si si- cetésce l i turg i 'a fàra se implinésca acţiunile r i tua le prescrise la s. l i turgia , chiaru asia celebréza s. l i turgìa câ si ori si ca re al tu p reo tu , carele dupa prescrise celebréza, si ai vré se lu- con­vingi cà si u n ' a si a l ta l i turgìa are totu acel 'asiu effectu, sum convinsu cà t e -a r ' invinovat ì cu res -t u r n a r e a disciplinei besericesci , t e -a r ' t i m b r a de innoitoriu. — Câm asia s tàmu si cu pă re rea preot imei . Spre i l lus t rarea acesteia é ta unu esemplu. —

Subscrisulu fiindu nu de multu in t r ' o comuna beserirésca, preotulu de-acolo spre a satisface in­tent iunei sacre , a celebratu s. l i turg ia . Si ce ani

vediutu ? ace 'a cà afara de preotu si crisnicu nimene n ' a fostu in beserica. P reo tu lu si- cetea rogat iuni le dela s. l i turgia cu tonu inal tu , si respunsur i le de can ta r i le dedea elu insusi cet indu acele respunsur i , luandu afara cate-va can ta r i , cari le dicea crisniculu candu din in templare e ra de facia. Spunendu acelui confrate , cà o a t a r e celebrare nu e ie r ta ta , mi-a respunsu : P e n t r u - c e se nu f ia? óre nu am vediutu eu — dicea elu — cà la episcopia, in dilele de p res t e sep temane , langa preotulu ce lebrante mai este si unu al tu preo tu imbraca tu , carele nu dice nemic 'a cu tonu inal tu , farà numai cetésce rogat iuni le s. l i turgie , si totuşi se affirma cà acel 'a satisface in-tent iunei pr imi te ; óre s. l i turgìa ce lebra ta pr in mine cu tonu inal tu si cu respunsur i împreuna tă , nu e mai maiestósa, de catu a acelui p reo tu conce lebran te? deci ce 'a-ce e permisu acelui 'a , pen t ru-ce se nu mi- fia permisu mie? Nu numai , ci acelu preotu mai adause ; preotulu concelebrante dela ca tedra la nu dà prescura , nici vinu, nu face nici proscomedia dupa prescr isu, p recandu eu tò te acele le implinescu cum se cuvine. —

Acés t ' a e fapta, la ce de se va mai cumpeni si ace 'a , ce poti audî dela preoţ i rura l i , cà dèca e pr imi ta ce lebrarea s. l i turgìe in ta ina câ s. sacrificiu deplinu, a tunc i condi t iunea preot imei ru ra le e cu mul tu mai grea , de-óre-ce dens ' a pen t ru o in ten t iune de 2 0 — 3 0 cr. t rebue se servésca o s. l i turgia c a n t a t a si chiaru pen t ru ace 'a afla de a fi i e r ta tu si equi-tabi la dèca 2 ori 3 s. in tent iuni (à 2 0 — 2 5 cr.) im-p r e u n a n d u in t ru un ' a , pr in celebrarea unei s. l i turgìe satisface si la 3 in ten t iun i . —

U n d e nu este concesiune speciala dela s. scaunu apostol icu, acolo preoţ i i , car i ori in dile de preste sep temana oii in domineci si se rba tor i , in t a ina cet indu-si l i turgi 'a concelebréza cu Archiereulu ori cu preotulu ord inar iu , nu satisfacu deobl igamentului accep-t a tu pen t ru s. in ten t iune l i turgica s t ipendia ta , séu pen t ru o a t a r e concelebrare nu potu pr imi s t ipendiu l i turgicu. —

Acés t ' a sta a t a tu pent ru capelani ori cooperator i conce lebrant i in dile de domineci si se rba tor i , ca tu si pen t ru canonici , car i împreuna servescu la l i turgia ce lebra ta de cà t r a Archiereu . Escep t iune s ' a r ' potè face cu nou ord ina tu lu preotu conce lebran te cu episcopulu ord ina tor iu dèca va dice form'a consacrare i , si a re in ten t iune propr ia de apl icare

Joanu Borosiu

In beser ic 'a nòs t ra suntu in lisu quotidiani! sar indar ie le , si pre la unele beserici avemu si st i­pendie în temeia te de archiere i , preoţi si credintiosi pii cu scopu câ de o pa r t e sè se celebreze pent ru densii in anumi te t empur i s. l i turgia, é r ' de al ta p a r t e câ pr in aceea sè se ajute preoţ i i si servitori i

besericei . P res te totu inse la noi suntu forte pucine s t ipendie de a t a r e n a t u r a ; din care causa unii preoţ i de ai noştr i si- p rocura in tent iuni sacre séu st i­pendie l i turgice dela besericele romano-catol ice , unde p ie ta tea credintiosi loru a întemeiaţii a t â t ea s t ipendie misale, in catu preoţi i aceloru beserici nu ajungu spre a le poté impuni . De unde preoţii noş t r i facu bine déca primescu in tent iuni sacre si de a iurea , cà prin ace 'a de o p a r t e ajuta pre confraţii loru ; é r ' de a l ta pa r t e se a juta si pre sine pr in s t ipendiele , ce le capeta , ma unii si- p rocura si câ r t i , alţii p rocu ra vase si ves t imente pen t ru beser ica. Se t iene apoi de prea-venera te le o rd ina r ia te a supraveghiâ câ usulu cehi bunu se nu se prefacă in abusu. P re supune r i l e ne în temeia te si ori ce al te inconveniente se v o m de la turâ , inda ta ce se va dispune câ preot i loru respectivi se Ii se p rocure si i m p a r t a in tent iuni le pr in oficíele protopopesci concernente ori pr in al ti super ior i immedia t i . A primi in tent iuni mul te si cu st ipendii de totu mici fa ra nici o contro la , insémna a se pune in periclu de a nu le poté impliní , ceea ce nu este lucru prudentu si conscientiosu, mai incolo a lua st ipendiu mai mare si a t iene din acel 'a o p a r t e dandu al tuia se celebreze s. l i turgia pen t ru ce ' a la l t a p a r t e , nu este jus tu ; a pr imi s t ipendie in tota regula, si a nu celebra s. l i turgia dupa prescrisele l i turgice, inca nu e la locu. P e n t r u ace 'a e necesar iu , câ prea venerate le o rd ina r ia te se reguleze afacerea celebrarei s. l i turgie pre in ten t iuni p r iva te . Red.

Urmarea oficiului div. pre 1890 de J. Borosiu. Februariu 4.

Domieec'a lăsatului de carne. Versu 3.

I n s e r a t u l u câ in Dominec'a vamesiului, luandu-se tropariele dupa ordulu aretatu in dominec'a dupa botezu.

L a m a n e c a r e ca in dominec'a vamesiului si eurvariului luandu t r o p . Invierei de 2 ori, — Mar. Si a c : alu serbatórei fara numai Antif. v. 3. — Evangeli'a invierei 3. — Catav. dîlei din Triodu.

L i t u r g i ' a s. C h r i s o s t o m u câ in dominec'a vame­siului, Ap. (I. Cor. VIII 8, IX 2). Evang. (Mat. XXV 31—46), in locu de „ciivine-se" Irmos, dela oda 9 alu in-tempinarei (pentru-cà e octava). Cuminecariulu „Lăudaţi" si „Bucurative dreptiloru" dimisiunea dominecei.

O b s e r v . 1. Ofieiulu sântului ce se va inteniplâ in Sambat'a si Dominec'a lasat. de carne se canta la dupa-cinariuiu ce a trecutu.

O b s e r v . 2, Incepandu dela Inseratulu dominecei lăsatului de carne pana la dominec'a lui Lazaru, sticbóvnele octoichului se lasa si se canta ale Triodului.

O b s e r v . 3. In septeman'a lăsatului de brânza, A p o s t ó l e suntu aceste: L u n i dela Joanu, — Marti din epistol'a lui Jud 'a — J o i dela Jud'a, — S â m b ă t a dela Pavelu cartra rom., — M e r c u r i si V i n e r i nu suntu. E r a :

E v a n g e l i e : L u n i M a r t i si J o i delà L u c ' a , — S a m b e t a dela Mateíu, — M e r c u r i si V i n e r i nu suntu.

Partea scolastica. Ordinatiuiiea ministrului reg. ung. de culte si instrucţiunea publica, de datulu 1889. Nru 37, 320 îndreptata càtra inspectorii scol. reg. in obiectulu cursuriloru de invetiamentu stabile, ce suntu de a se gati si a confe-rintieloru metodice, ce suntu a se tiene in

scólele de fete superióre. De óre-ce planulu de invetiamentu ministerialii edatu

pre sém'a scóleloru de fete superióre se restringe numai la desemnarea puncteloru datatone de direcţiune si a sco-puriloru ce suntu de a se ajunge, precum si la delinearea materiei de invetiamentu ce trebue terminata ; ór' pro­punerea cu succesulu recerutu pretinde, câ fia-care cor-poratiune didactica se proceda intru prelucrarea materiei de invetiamentu prefipte in modu consciu si după unu planu | inainte stabiliţii ; si de-óre-ce stabilirea speciala a cursului de invetiamentu cu luarea in considerare a indigintieloru cunoscute si a esperintieloru de pana aici a scólei nu se potè intèmpla de câtu in sinulu singuraticeloru corporatiuni didactice, ordonezu : | j

I. Corpulu profesoralii a scólei, Inalidii in considerare relatiunile locali, midìlócele proprii, mai alesu manualele ce suntu in usu si cu deosebire planulu de invetiamentu i ce este in vigóre la scólele de fete superióre, de statu, va gati unu cursu de invetiamentu stabilii in decursulu celoru dóue luni mai de aprópe alu anului scolasticu curentu. Acestu cursu de invetiamentu e de a se statori dupa clase, ' pentru fia-care obiectu — aici se intielege si religiunea — !| pre cóla separata. Dupa-ce se insémna titul'a obiectului, órele de preste septemana si manualulu, — legendariulu — materi 'a de invetiamentu este de a se impartì dupa partile sale, ce forméza una unitate didactica, si dupa fia-care parte este de a se amenti, cà pentru prelucrarea respective pentru propunerea acelei'a, câte óre se voru luâ. Trebue luatu in considerare, cà partile materiei de invetiamentu sè se divida simetrice si mesurate pre intregu anulu sco- ! lasticu si sè se prevină acumulările si ingreunarea scolariloru ; , mai departe, câ intru propunerea obiecteloru de invetia- I , mentu afine dupa contienutulu loru se se pota folosi in \ modu acomodatu si armonicu referintiele imbiatórie si asia, j câtu fia-care invetiatoriu se se pota provoca cu succesu | intru propunerea sa la părţile materiei din specialităţile j ' afine câ la unele ce deja suntu prelucrate.

In materi'a fia-carui obiectu din fia-care clase, dupa partile ce forméza unu intregu mai mare e de a se pre-fige tèmpulu si pentru repetîrea resumatória, — câ astu-feliu repetîrea se se imparta pre celea-lalte parti ale anului. Acést'a impartire e împreunată si cu acelu avantagiu, cà

repetîrea la diferite obiecte, fiendu-câ acelea au diferite pârti, va cade pre témpu diferitu, si nu va îngreuna pre studenţii neci preste anu. Cursulu de propunere e de a se face indesatu si a se provede cu una desvoltare metodica.

Cursulu de invetiamentu, ce e de a se gati in mo-dulu acest'a, ce e dreptu contéza la stabilitate, dar' pentru ace'a neci decuniu nu voiéscu a constringe pre invetiatori la una uniformitate stabila, fiendu-câ pre terenulu instruc-tiunei celu mai mare succesu Iu- asceptu dela personalitatea invetiatoriului. Pentru ace'a fia-carui corpu invetiatorescu i- va s t a in drepţii, de-cum-va esperintie nóue seau in­troducerea ver unui manualii nou ar ' face de doritu mo­dificarea, a indreptâ cursulu de invetiamentu in lun'a lui Maiu a fia-carui anu si in privinti'a ast 'a a se adresa câtra mine pentru dobândirea aprobârei miele. —

; Reflectezu inse, câ numai la substernerea bine-

¡ motivata a corpului invetiatorescu voiu concede schimbarea cursului de invetiamentu deja stabiliţii. Cu deosebire do-

¡ rescu, câ corpulu invetiatorescu sé se ferésca a face unu atare schimbu de manuale, ce nu lu- pote in de ajunsu

| motiva. Cu esaminarea cursuriloru de invetiamentu alu scó-

, leloru de fete superióre, precum si cu esaminarea modi-;| ficâriloru eventuali a acestor'a afara de inspectorulu sco-! lasticu reg. am concrediutu pre comisariulu esmisu pentru

1 inspectiunarea scóleloru, din care causa cursulu de invetia-i. mentu e de a se tramite inspectorului scolasticu reg. pana ! la finea lunei Martiu, ér ' schimbările facunde in acel'a in

anii venitori sé se tramita cu finea lui Maiu, in dóue j esemplare identice — unu alu treilea esemplaru se remâna

la scóla —, inspectorului scolasticu reg . ; acest'a apoi le va ! strapune comisarului ministerialu insocite de observările

sale, ce eventualu s'ar' ivi; ér ' celu din urma le va substerne mie spre aprobarea definitiva. —

II. Dimpreună cu cursurile de invetiamentu stabile statorindu-se si manualele folosinde, sistezu prax'a des-voltata pre bas'a §. 74 alu organisatiunei, câ se se sub-stérna la mine spre aprobare in totu anulu conspectulu manualeloru folosinde.

III. In fia-care anu scolasticu in jumetatea prima a luneloru Septembre, Decembre si Martiu se se tiena pre langa conferintiele lunarie ordinarie, câte una con-ferintia metodica, in carea se prefigu bucăţile de lectura, ce suntu a se tracta si ocupatiunile scripturistice ce suntu a se lucra in urmatoriulu periodu, se reportéza despre regresele, cari dora ar ' ocure in invetiamentu si acestea se motivéza si se face dispusetiune spre a delaturâ pie-decele. — Protocólele acestoru conferintie metodice suntu de a se substerne la mine pre calea mai susu desemnata-

L a n u m e r a l i ! a c e s t ' a s e a c l n d e c a t a l o g u l u c à r t i l o r u a f l a t ó r i e l a T i p o g r a f i a S e m i n a r i u l u i a r c h i d i e c e s a n n d i n l o e n .

Sperezu, câ corpurile invetiatoresci suntu petrunse de convingerea, câ se ostenescu iu un'a labore comuna, si câ resultatulu zelului a fia-carui invetiatoriu este con-ditiunatu dela lucrarea intregitoria a colegiloru sei. Deca unulu fia-care membru alu corpului invetiatorescu in in-teresulu scopului comunii nu scie a se pleca cu abnega-tiune de sine in aintea decisiunilorn corpului invetiatorescu, atâtu in conceperea obiecteloru câtu si in privinti'a cursului de invetiamentu ce e de a se urinari, este periclitaţii scopulu sublimu alu scoleloru de fete superiore, care numai asia potemu spera, câ lu- vomu apropia, deca in inodu armonicu se va esecutâ planulu de invetiamentu in tdte pârtile sale. Problema conferintieloru metodice a nutri in corpulu invetiatorescu conscienti'a acestui comunismu si chiaru pentru ace'a asceptu dela directorii scoleloru, câ voru conduce cu grigia deplina si cu directiva buna acestea conferintie — (din „Neptanitdk lapja").

Ordinatiunea ministrului reg. ung. de culte si instr. publ. de datu 1889. Nr. 51,638, îndreptata câtra toti inspectorii scolastici reg.

Mi s'a adresatu intrebarea, ce procedura se se urmeze facia de ace'a datina observata in mai multe scdle poporali confesiunali, câ invetiatoriulu face se se invetie unele obiecte nu din manualii, ci din brosiuri scrise după dictatu. La acest 'a s'a datu urmatoriulu respunsu:

In institutele de invetiamentu poporali, de stătu si comunali, de caracteru consortialu si privatu propunerea din brosiuri autografate seau dictate este oprita in punctu 3 din ordinatiunea de datu 1886. Nr. 28,472.

Cu respectu la scolele poporali confesiunali s'a espusu, in punctu siesa din ordinatiunea de datu 2 Septembre 1876. Nr. 20,311 indreptata câtra jurisdictiunile besericesci, câ jurisdictiunile numite „se comită invetiatoriloru respectivi, ci afara de manualele prescrise de jurisdictiunea bese-ricesca nu li este iertatu a folosi altele, seau manuscrise în mociu arbitrariu suscepute".

De unde urmeza, câ brosiurile dictate suntu a se consideră de atari manuale, cari invetiatoriulu respectivu le folosesce fâra concesiunea jurisdictiiinei competente; in privinti'a că rora asiâ-dara este de a se aplică procedur'a determinata in articiulu de lege XXVIII din 1876 §. 5 punctu 3 sub a).

Despre ce incunoscintiezu pre P. T. pentru a luă i' spre scientia si procedere corespundietdria. —

Ordinatiunea ministrului reg. ung. de culte j si instr. publ. de datu 30 Decembre 1889. Nr. 55,681 indreptata câtra toti inspectorii

scolastici reg. Este notoriu inaintea Inspectoratului scolasticii reg.,

cum-câ fia-care instituţii poporalu pdte capetâ gratuiţii in [ unu esemplaru fdi'a „Neptanitdk Lapja", deca acel'a in \ respectulu tramiterei se va indreptâ imediatu câtra re- l !

!: dactiunea fóiei, si prin una petitiune adjustata cu testimoniu !, oticiosu va adeveri esistinti'a scólei.

De-óre-ce inse recerinti'a amentita adeseori se trece } cu vederea din partea scoliloru, cari ceru tramiterea fóiei, I seau se alătura testimonie, cari din punctu de vedere alu i autenticitatei cadu sub esceptiune, in urm'a carei'a re-! dactiunea e constrinsa a tréce cu vederea petitiunea, aflu ,1 de li[isa a dispune, câ petitiunile, cari se voru indreptâ :' câtra redactiune pentru tramiterea gratuita a fóiei „ N e p -

tanitók Lajija", suntu de a se adjustâ cu unu testimoniu Í datu din partea antistiei comunali, carele va adeveri esis­ti tinti'a scólei si va fi vidimata de inspectorulu scolasticii i reg. competentu, si redactiunea numai la una petitiune

astu-feliu adjustata se dispună tramiterea gratuita a fóiei. Totu odată aflu de lipsa din nou a face atenti pre

invetiatorii respectivi la ace'a decisiune cuprinsa in or-I dinatiunea mea de datu 30 Novembre a. tr. Nr. 48,198, I câ unu fia-care numeru ahi fóiei „Neptanitok Lapja" este I de a se adună cu grigia, cu finea ria-carui anu suntu de |j a se lega si pre lângă însemnarea in inventariu suntu de a se asiediâ in biblioteca scolastica.

Despre ce incunoscintiezu Inspectoratulu scolasticu reg. pentru a luă spre scientia. —

Nr. 1 6 5 — 1890.

Cerculariu câtra tote Oficíele protopopesci. Prin cerculariulu nostru de dto 2 Novembre 1889.

Nr. 3766 amu notificatu, ca inaltulu Ministeriu de culte si instrucţiunea publica a dispensatu pre inspectorii sco­lastici regesci dela publicarea aceloru ordinatiuni minis­teriale, cari nu receru dispusetiuni speciale din partea in-spectoriloru regesci, si cari se publica in partea oficiosa a diariuluj edatu de Ministeriulu de culte si instrucţiunea publica sub numele de „ N e p t a n i t o k L a p j a " . Din care causa toti invetiatorii poporali si tòte organele sco­lastice subalterne suntu detórie a lua notitia despre acele ordinatiuni numai din diariulu amintitu.

Acuin'a inse inaltulu Ministeriu de culte si instruc­ţiunea publica prin not'a sa circularía de dto 30 Decembre 1889. Nr. 55,681. Ni notifica, că in urm'a dispusetiunei sale de mai susu multe auctoritâti besericesci si inspectori scolastici confesionali au cerutu dela redactiunea diariului „ N e p t a n i t o k L a p j a", se li tramita si lorii fói'a ace'a gratis.

Inaltulu Ministeriu de culte si instrucţiunea publica este aplecaţii a dispune tramiterea gratuita a numitei foi si la inspectorii scolastici confesionali, deca acést'a ar ' dori-o si auctoritatea suprema besericésca, si a cerutu dela Noi se Ne dechiarâmu in acesta privintia.

înainte inse de a Ne dechiarâ in acestu obiectu, voimu se ciinoscemu si dorinti'a portatoriloru oficiului pro-topopescu, cari suntu totu odată si inspectori scolastici tractuali.

Deci comiteinu Fratiei Tale, câ celu multu pana in I 10 Februariu a. e. st. n. nesmintiţii se Te dechiari cà ore j doresci Frati 'a Ta, se midilociniu dela inaltulu Ministeriu i de eulte si instrucţiunea publica, câ se capeţi diariulu

N é p t a n i t ó k L p j a" gratis ? ori nu ? Ti 1

Blasiu din Si edititi'a consistoriala t tenuta in 21 Jan. 1890.

Convictele din Italia. (Continuare dia Nr. 9).

Contienutulu ordinatiuuei regesci, ce traetéza desjire organisatiunea convicteloru naţionali fiendu forte estinsa: vomii comunica din ea numai dispusetiuuile mai principali. [ Fia-care convictu lu- conduce unu rectorii cu ajutoriulu unui | dicectoriu. Afara de acea convictulu are unu directorii spiri-tualu, unu inspectoru de disciplina (censore di disciplina) || si unu economu — casiru (casiere economo). Fiendu-cà || rectorulu este responsabilii despre tote afacerile convictului, | i elu este esecutorulu legiloru si regulamenteloru, si este repre- ¡1 sentamele institutului. In absenti 'a lui lu- suplinesce in- |! spectorulu de disciplina. Directorulu spiritualii conduce ;| instrucţiuneareligiósaa tineriloru, se ingrigescede educatiunea | morala a acelora si de cualificatiunea culturala a Ioni. Are il parte in arangiarea soleumitatiloru institutului ; controléza !, biblioteca tinerimei, carea e concrediuta grigei lui si midi- | locesce comunicatiunea postala a tineriloru; totuodata e jj inspectoru preste chiliele morbosiloru, si este de facia la tote cercetările medicului. Mărturisirea tineriloru inse nu o | indeplinesce densulu, ci spre scopulu acest'a se chiama in convictu alti preoţi din afara. Censorulu seau inspectorulu de disciplina duce inspectiune preste atenţiunea tineriloru; acestuia i- suutu subordinati educatorii (institutore) si servitorii; are grigia de ordine, de curatieni'a tineriloru si a institutului. Elu conduce si îndrepta in convictu ordinea invetiamentului si disciplinei : in di cercetéza si mai de multe ori chiliele de studiatu, nóptea chiliele de dormitu, e de facia :j la scularea, culcarea si prandiulu tineriloru ; asculta escep- l tiunile făcute contra mâncariloru si inspectiunéza preste culina. Controléza iuvetiamentulu obligatu si iacultativu a institutului ; ede facia ia ceremoniele religiose, conduce tinerii la scola si

indereptu. Inspectiunéza scăldarea eleviloru, cea ce aceştia adeseori trebue se o faca. Elu determina esirile si face J;

planii de exite. Elu are grigia de conservatecele vestminteloru J si de magazinele de adjustare. Toti servitorii suntu sub : inspectiunea lui, si fia-caruia elu i- imparte agendele. In- i stitutorii seau educatorii si servitorii numai cu concesiunea j ! iui potu esi afara din convictu. ||

Controléza iucuiarea portei, preste nopte stau la elu cheile institutului. Locuesce in convictu si acolo se sustiene diu'a noptea. Controléza si contactulu convictoriloru cu studenţii esterni, din care causa poterea disciplinara a lui se estinde si preste studenţii esterni. Economulu casiru (cassiere economo) conduce afacerile economice ale convictului. Inspectiunéza preste tote mobilele si arangiarea institutului

si are grigia câ acelea se se conserveze in stare buna . Conduce alimentarea institutului si procureza tote celea ce sunt de lipsa. Aduna banii si indeplinesce solvirile, despre ce duce una coniptabilitate regulata. In interesulu familiei se ingrigesce, câ vesmintele studentiloru si arangiarea loru se se conservele in stare buna. Corespunde cu familiele in treburi banali dar' prelânga contrasemnarea rectorului.

Câ institutori (institutore) sunt aplicaţi individi, cari au cualificatiune de profesorii seau de invetiatoriu, pre cari i denumesce seuatulu scolasticii provincialii la reeoinendarea rectorului. Institutorii in conţinu veghieza asupra tineriloru concrediuti grigei loru, grigindu de sanetatea si educatiunea loru. Li- studieza caracterulu, li- coregu erorile in modu binevoitoriu cu cuventulu si esemplulu. Dorinii cu convictorii in aceasi chilia; se scola inainte de ei, se culca dupa ei, nici odată nu-i lasa singuri, de câtu cându suntu in scola. Fia-care institutoru nu veghieza preste una grupa mai mare de douedieici studenţi. Servitoriulu grupei imediatu depinde dela institutoru. Acest'a insinua censorului transgresiunile si escesele eleviloru spre a le pedepsi, pentru erori mai mici, elu insusi inca pote pedepsi elevii cu subtragerea unei dile de ferii.

Lefele oticialiloru din convictu suntu stabilite in ordi-natiunea ministeriala din 1882 in urmatoriulu chipu. Lef'a rectorului e 4200, 3700, 3200 lire, a censorului 2800, 2600, 2400; a directorului spiritualu 2600, 2300, 2000; a economului 2800, 2600, 2400, a institutoriloru 1700, 1500, 1300 lire. Din acestea sume pentru locuinti'a si provederea din in-institutu : dela rectoru 1200 lire, dela censoru, dela directorulu spiritualu si dela economu câte 1000 lire si dela fia-care institutoru 800 lire se subtragu.

Iu convicte se priinescu elevi numai cu 7 ani si pana la cei cu 12 ani si iuca numai dupa ce antâiu suntu visitati si aflaţi de sănătoşi prin medici si deca suntu provediuti cu testimoniu de vaccinare. Toti elevii suntu obligaţi a porta uniform'a prescrisa. Fia-care studentu primesce cu ocasiunea susceperei sale unu numeru matriculariu, cu carele se insemna tote obiectele sale sub totu decursulu sustienerei sale in convictu. Parentii seau locu-tienatorii acestor'a suntu detori a solvi tax'a convictoriloru la inceputulu fia-carui patrariu de anu. Tax'a anuala de unu elevu de comunu face 800 l i re ; in locuri mai eftine inse e 600, ma si 480 lire. Suntu apoi locuri si de acele, unde tax'a se solvesce numai de jumetate seau susceperea este gratuita. Convictorii capeta pentru tax'a amentita afora de provederea completa, instrucţiunea obligata in convicte din dreptulu si detorintiele civili, din cetitulu si peroratulu corectu, din bontonu, din desemnulu geoinetricu si liberu, din caligrafia, din gimnastica si esercitiele militaresci din jocu si duelare. Taxa separata platescu pentru desemnulu figuralu, pentru limbele străine, pentru instrucţiunea in calaritu si inotare, deca dorescu se invetie vre-una din acestea. Fia-care convictu are medicii, chirurgu, dentistu, pre cari i- platesce institutulu si caror'a elevii nu li platescu

2 1 *

15G Nr. 10.

taxa pentru servitiele indeplinite. Medicin'a inca institutulu o solvesce, afora de casulu, cându suntu de lipsa medicini mai scumpe la morburile eredite seu cascigate cu voi'a.

Convictorii cându intra in instituţii sunt obligaţi a se provede cu tote recerintiele deadjustare, cu vestmente, cu albituri de patu si de mesa, cu recuisite de mâncare dupa mustrele prescrise si in cuantiilii determinaţii.

Alimentarea cuotidiana a convictoriloru dupa prescriere demaneti 'a stâ din cafa cu lapte, cu pâne, la prandiu din supa, din doue piese mâncări cu carne, din pome si casiu, la cina din unu taiariu mâncare cu carne si din pome. La prandiu si cina capeta 3 deci de vinu. Pâne si pome potu mânca câtu li trebue. In tienuturile sudice la amiedi capeta dejunu de carne, er' prandiulu se face dupa datena generala italiana intre jumetate pe 6 si intre 6. Dominec'a si in serbatori capeta mai niultu cu aluatulu. Eleviloru nu li este iertatu se tiena alte mâncări seu beuturi, afara de celea capetate in convictu. Pareutii seau concrediutii acestor'a potu cerceta pre elevi, cându se potu intalni cu ei liberi in sal'a de pr imire ; alti individi se potu intalni cu elevii numai in presenti 'a ore-carui superioru. Elevii numai odată pre luna potu esi la parenti seau la concre­diutii acestor'a, si de coniunu in domineca cea de aiitâiu, — dar' ser 'a la 9 ore trebue se fia in institutu. Pre convictori pentru portarea morala buna si pentru progresulu eminentu rectorulu i premieza, si anume:

1. Li insemna numele prin directoriulu spiritualu in cartea de merite, ce este espusa in sal'a de primire, 2. Li doneza ceva carte dorita, 3. Li dâ concediu estraordinariu de a esi la familia, 4. I- lauda in scrisu seu cu cuventulu in presenti 'a convictoriloru, i- pune căpitani preste grupe seu li dâ alte destinctiuni, 5. I- lasa se faca exite, 6. Se cerceteze muzee, galerii de icone, 7. Se faca caletorii de studiu. Pedepsele suntu urmatoriele: 1. Se subtrage un'a seau mai multe dile de ferii, 2. Se subtrage esirea seau primirea de visite pentru odată seau pentru mai multe ocasiuni, 3. Se admonieza in presenti 'a grupei seau a tuturoru grupeloru, 4. Incuiare in cele de meditatiune pre una di seau doue, unde studentulu din afara tiindu luatu la ochi se apuca cu lucruri apartienatorie studiului seu, 5. Admo-niare inaintea directoriului, cu ameniutiare de delaturare, 6. Delaturare din institutu pre bas'a decisiunei directoriului cea ce se face cunoscutu ministeriului.

Directoriulu, carele este forulu prineipalu alu fia-carui convictu, consta din unu representantu provincialu, din unulu localu, unulu orasianu, din doi cetatieni de autoritate, pre cari i- denumesce ministeriu; er' presiedintele este rectorulu, si secretariulu e econotnulu convictului.

Personalulu de servitiu alu convictului e unu ingrigitoriu de casa, unulu de viptuale, unulu de vestminte, unulu de morbosi, si unulu de scalda; apoi dupa lipsa 7—S seu mai mulţi servitori, unu portariu, unu bucinatoriu seau dobasiu, 2—3 seu patru bucătari, unu servitoriu de culina si unu

gradinami. Servitie interne indeplinescu unu seau doi croitori si unu barbiru.

' Una atare organisatiune a ordinatiunei regesci, amentite aici iu punctele sale principali, fiindu obligatore pentru tote

; convictele natiunali, de stătu si comunali, institutele de ' crescere se unescu la olalta in punctele principali si numai

in esecutarea mai stricta seau mai pucinu punctiiósa, in J adjustarea mai sermana seau mai avuta, si in privinti'a l | inspectiunei si ordinei suntu abateri, j (Va urmà;. ij

î Românii vechi câ familia, câ stătu si câ ij militari. ! Monarchi'a traiâ mai de parte si in republica: in cei i doi consuli, mai cu sèma in tempu de resbelu, cându ascultarea !' prompta si esecutarea repede recereau unitatea poterei si ' a actiunei. Senatulu, acést'a adunare de fruntaşi, representâ

aristocrati'a, cu drepturi, cari poteau modera foculu belicosu alu consuliloru doritori de triumfuri.

| Ci lucrurile de căpetenia veniau inaintea comunitatei.

i Demnităţile cele mai inalte se confereau prin alegere in comitie, asia câtu tinerulu cive, spre a-si potea desvoltâ si aretâ cele alalte facultăţi de capacitate, trebuia se câscige

I iubirea poporului prin maniere plăcute si modestia, era j respectulu acelui-a prin seriositate si moravuri bune. Cei

mai mari barbati nu se poteau dispensa de aceste, asia câtu i si Scipionii, Pompeiu si Cesaru trebuiau se lingusiésca ì poporulu in dilele de alegere, pana chiar' si Augustu, desi 1 numai pro forma. Si poporulu acesta, — si in tempulu j decadentiei si a demoralisatiunei nu si-a pierduţii maiestatea | de câtu cu — ştergerea, casarea comitieloru. 'j Departe, câ fruntaşii alesi se se rebonifice pentru

j curtenirea loru de mai înainte prin superbia si arogantia: ! tòte demnităţile nu durau de câtu unu anu, er ' pentru

j abusulu de potere trebuiau se se téma de acusa si condemnare !J inaintea acelei-a-si adunări, care-i investite cu poterea. — \ Dela acosta adunare depindea viéti'a si mortea si in modu ; ordinario nice unu cetatianu românu nu se potea condemnâ

la morte fora aprobarea ei, (afara deca consululu seau ji dictatorulu pronuncia sentinti'a de mòrte fiendu condemnatulu

inrolatu in miliţie, dupa dreptulu marţiala). Pana cându mai restâ o unica centuria seau tribù cu votulu Ioni de maioritate absoluta, condemnatulu potea se se subtraga dela morte, departându-se din cetate, fia si numai in vecinulu Tiberu, ori in placut'a Neapolis. Prin acesta se poteau revoca sentintie de mòrte precipitate. De multe ori primea

I poporulu in triumfu pre aceia, cari mai înainte erau se

!i cada victima furiei sale. Dîlele cele mai frumóse ale lui i

i Metelu, Cicero s. a. au fostu acelea, in care se reintorseru din esilili.

Totu acesta comunitate, care dâ din sine poterea

\ esecutiva (consulii) si judeca deprinderea acestei poteri, avea ii si poterea legislativa, inse numai prin aprobarea senatului

si trecerea prin tote coinitiele. Ea da validitate deplina declaratiunilorn de resbelu si tractateloru.

Poporulu acest'a, cu atât 'a potere in manile sale, carele avea midildcele de a face cele mai mari rele si a impiedecâ totu cursulu agendeloru de stătu, in 400 de ani nu abusâ de auctoritatea sa. Nice una data nu a denegatu senatului spriginulu seu, a fostu mai totti-de-a-un'a nobilu, generosu, superbu. cu respectu catra legi si vir tute; in tote necasurile cele mari, in resbelu, in for», in câmpulu iui Marte demnu de sine, — pana cându avutiele Asiei, ingâmfarea de superioritate si potere, coruptiuneaestrema a clasei superidre, deformară si caracterulu seu.

Din tote apare, cum eră in Rom'a cumpănita poterea. Unui consulii, ce ar ' fi vrutu se guberneze fara senatu, i-ar' fi lipsiţii lefa, munitiunea si imbracamintea trupeloru: Rom'a cadiii, cându cetatienii privaţi ajunseru asia de avuţi, de poteau intretiene armate pre spesele proprie.

Numai senatulu erâ permanenţii, numai elu potea prolungi comand'a preste armat 'a unui consulii, care trebuia se repasiesca dupa anulu de funcţiune. In ori-ce constitutiune e folositoriu unu colegiu permanentu spre sustienerea principieloru fundamentali. Triumfulu, — pretiulu celu mai inaltu alu invingeriloru, — depindea dela decisiunea senatului, pentru-câ senatulu subministrâ spesele. Inse unu consulu, care ar ' fi voitu se se tiena numai eschisivu de senatu si ar ' fi neglesu poporulu, prin dispusetiunea si voi'a rea a gregariului ar 1 fi fostu impiedecatu de a invinge. Nu odată s'a intemplatu, câ ostaşii se lăsau batuti câ se lipsesca de triumfu pre consululu urgisitu. Si in fine trebuia se de poporului raţiuni, fara ratificare din partea acestui-a tractatele inchiaiate erau nevalide.

Ce potea senatulu contra l ibertatei: „veto" unui tribunii punea capetu deliberâriloru sale; vietia membriloru sei depindea de poporu; auctoritatea s'a, — multor'a mai scumpa de câtu vieti'a, — se basâ pre legi, cari poporulu le potea schimbă. — De alta parte senatulu inca avea doue midîldce de aspariâ pre seducătorii poporului: tribunalulu judecatorescu erâ in manile sale, si multu tempu au fostu legile nechiare, necomplete, multe lucruri arbitrarie. A dou'a: trebuiau se tiena contu de elu aceia, cari luau in intreprindere con­struirea de lucrări publice: canale, apaducte, iesaturi, porturi, punţi, mine, drumuri, si alte asemenea. Aceste le făceau de comunii societăţi formate pre calea subscriptiuniloru, cari trebuiau se puna caventi si se imprumute bani dela cei avuţi. Senatulu colaudâ si luă in evidenţia tote, câte apai tieneau de lucrările aceste, si asia erâ in jocu interesulu lorii de a pierde seau a cascigâ.

Barbatulu din poporu trebuia se asculte de consulu. In resbele nu depindea elu cu totulu dela acest 'a? Si ce potea si cascigâ prin denegarea ascultârei? S'ar' fi denumitu unu dictatoru, intr'o forma de teribilii iniiniciloru senatului si a Romei.

Astu-feliu in tempuri de necasu constitutiunea le dâ Româniloru tota poterea unui poporu si celeritatea unei

potestâti concentrate; ambele moderate prin unu senatu prudenţii. In tempuri de pace ocasiunile spre fierberi erau mai dese, pentru-câ se frecau rotele. Ecuilibriulu impiedecâ escese mari, asia câtu au fostu turburâri, inse nu disordini, si niisicarea continua a demustratu numai o vietia generale.

Multe popóre au vediutu Rom'a formându-se si domnindu multe au privitu mărirea ei cu admiratiune invididse, nice unulu inse nu a imitatu-o pentru-câ ori-ce fenomenu -si are tempulu seu, conditiunatu de sute si mie de circumstantie laterali, si pentru câ tactica româna fara moravuri române n'ar ' fi fostu in stare se formeze nice o data o libertate atâtu de îndelungata si unu astu-feliu de imperiu. Si apoi e sciutu, câ tota poterea se baséza pre moravuri; dela aceia-ce incetéza a merita acesta potere, trece la alţii mai capaci si mai buni, si ori-ce imperiu mare cade prin sine insu-si.

III .

Mărirea Romei n'a provenitu inse numai din institu-tiunile sale că familia si stătu, ci in ace'a-si mesura si din institutiunile militarle. Că famili'a si statulu se le sustiena si apere cetatienii, se intielegea de sine. Cea mai momentósa prestatiune civica erâ serviciulu in aste, pentru-câ numai civele avea dreptulu si detorinti 'a de a porta armele; si inca in timpurile prime numai cei mai cu stare. Seracii si străinii erau scutiţi de servitiu, pentru-câ nu se credea de bine, a incredintiă sortea patriei la omeni, cari nu au a pierde nimicii.

Cu deosebire se cerea o anumita avere, că cineva se fia recunoscutu de catra censoru că camleru romdnu. Ceta­tienii suntu totu odată sî ostaşi (populus, afinu cu populari a devasta, popa celu-ce loviă victim'a in capu la sacrificie), si „portatori de lânci" (quirites) -i numesce regele, candu se adreséza catra ei.

Armat'a eră o alegere de bărbaţi capabili: legio—• legiune, dela lego—a alege. Regii si in urm'a loru consulii convocan poporulu intregu si mai ântâiu numiau, consti­tuiau tribunii militari. Dupa acesta nice unu cetatienu dela 17 ani incepundu nu se putea subtrage dela servitiu, déca inainte de anulu alu 46-le nu făcuse 16 espeditiuni că pedestratiu seau 10 câ calaretiu. In timpuri grele erau obligaţi si la 20 espeditiuni pedestre. Pana nu făcea unu românu celu putînu 10 espeditiuni nu potea competí la nice unu oficiu in stătu.

In Rom'a, cea impartîta in trei triburi dela inceputu, consta o legiune din câte trei sutimi (centurias) de călăreţi (céleres) sub unu conducătorul de călăreţi (tribunus celerum) si trei infimi de pedestri (milites) sub conducători de pe-destrime (tribuni militum). Crescéndu numerulu si bună­starea cetatieniloru, a fostu cu potintia inca de timpuriu a se duplica numerulu calarimei, asia câtu de atunci tiacare parte numera câte dóue centurie. La acest'a se referesce adecă reforma lui larquiniu Priscu, primindu intre patricii pre cele mai de frunte familie plebeiane, se numiră gentes

minores seau Ramnes, Tities, Luceres secundi, ér' cele vechi: gentes maiores seau: Ramnes, Tities, Luceres primi.

(Va urmă). 1T. Popescu.

Sporirea si nobilitarea plânteloru. Funcţiunile de nutritiune servescu la sustienerea

propria individuala a plantei; respective a speciei. Prin nutriré ajungéndu plâut'a la una desvoltare orecareva trebue se se ingrigésca asia dîcundu si de perpetuarea speciei s'ale, adecă are se se sporesca; cea ce pote îndeplini prin funcţiunile s'ale de reproductiune. Efectulu acestoru func­ţiuni, se dîce sporire. Sporirea se pote intemplá in modu vegetat/m seau sexualii.

Sporirea vegetativa stă in acea, că din planta se despartu unele celule, grupe de celule seau membre intregi si ajungéndu intre relatiuni favoritórie potu produce planta nóua. Mugurii, cepele, tuberele, flagelii seau stolonii (de es. la fragi) midilocescu sporirea vegetativa.

Cine nu scie, de ce însemnătate mare suntu mugurii in gradinaritu? Credu, că tiacare, de s'a ocupatu câtu de pucinu cu gradinaritulu si in specie cu pomologi'a, este deplinii convinsu, câ diferitele specii de altuire respective nobilitarea pomiloru, nu e altu ceva, decâtu una sporire din muguri.

Cu acést'a ocasiune se vorbimu despre sporirea ve­getativa a pomiloru, respective despre nobilitarea lorii.

Scimu ce rola însemnata joca ¡lómele in alimentarea omenimei, scimu si acea, câtu venitu potu se aducă pómele, câ-ci si deca n'amu cultivatu si n'amu avutu pomi, totuşi cehi pucinu amu audîtu, câtu de scumpii a vendutu póme cutarele seau cutarele, seau chiar' amu simtitu, cându a trebuitu se cumparamu póme. — Deci sciendu si recu-noscendu, cumcâ pómele suntu de valore, de ce se nu imbratiosiamu sporirea, cultivarea respective nobilitarea pomiloru. Nu trebue la acosta capitalu mare neci iscusintia cascigata cu oboséla seau cu spese.

In pomología numimu nobilitare acea operaţiune, prin carea una părticica, unu ramurelu din pomulu nobilii seau si numai unu singurii mugurii se pune, se feruminéza asia dîcendu intr'unu trunchiu selbaticu, cu radecini bune; prin acést'a ramuielulu seau mladiti'a nobila va produce chiar' asia fructe nobile, că si pomulu, de pre care s'a luaţii.

Modurile procedurei de nobilitare suntu forte multe, cari inse nu trebue se le scia omulu tote; cu patru moduri de nobilitare potemu implé lumea intréga cu pomi nobili, si acestea suntu; altuirea in crepatura, imparechiarea seau copulathmea, altuirea in cogía si oculatiunea.

La nobilitare dara avemu lipsa de râmi seau mladitie nobile; de trunchiuri selbatice; mai departe la esecutarea operatiunei suntu de lipsa multe recuisite dar' si cu mai pucine se pote face; astufeliu unu firezu de gră­dinăriţii, unu cutîtu bunu, si prelânga acestea, se intielege de sine, si cér'a receruta.

In privinti'a ramiloru seau mladitieloru nobile, ne-cesarie la nobilitare e de ase insemná, cumcâ acelea trebue culese, adunate pre tempulu, cându circulatiunea sucului din pomi e încetată, prin urmare in lunile de ierna. Mai bune suntu celea ce se afla in partea de spre sudu a pomului; deorece aici flendu espuse caldurei si luminei sórelui s'au potutu forma mai bine si astufeliu suntu si mai mature. De aici se le culegemu dar' si inca asia, câ táiainu pucinu, cam de dóue degete si din lemnulu anului [

i; peuultimu, carele are se servesca pentru mladitia câ conser-'! vatoru de sucii. La alegerea mladitiei se finiu cu consi-:; derare la form'a si mărimea muguriloru, câ-ci precum se I scie mugurii mai rotuudi, mai inflati, au se producă flori j er' cei mai ângusti si mai lunguieţi au se desvdlte frundie;.

si apoi none de acesti'a ni trebuescu la nobilitare. Cule­gerea mladitieloru se se intemple pre tempu mai domolu r

mai steinperatu si nu pre frigu mare ; după ce suntu culese adecă adunate, trebue conservate pana la intrebuintiare in locu feri tu de inghiatiare, dar' totuşi de asia. câtu se nu se vestediesca.

Trunchiurile selbatice potu se tia mai grose seau mai subţiri, la totu casulu inse se aiba radecini bune, ce, daca trunchiurile nu suntu scose afara din pământii, scimu de acolo, câ trunchiurile suntu in vigdre. Altu modu de no­bilitare folosimu la trunchiurile mai grose si altulu la celea mai subţiri, dupa cum voinu vede mai la vale.

Unu firezu de gradinaritu, precum amentisemu, la totu casulu este de lipsa, câ-ci altcum cu greu ne-am pote ajuta la taiarea trunchiuriloru mai grose, si apoi unu a tare recuisitu neci nu costeza asia multu. Cutîtulu absolutu necesariu la operaţiunea nobilitarei, nu se poftesce se fia chiar' cutîtu de nobiiitatu, pentru care de multeori se pretinde unu pretiu esageratu, ci si altu feliu de cutîtu se pote folosi, numai se corespunda si se ne potemu ajunge scopulu cu elu.

Cer'a de altuitu are de scopu a resiste si respective a impedecâ intrarea aerului si a umedialei la ranele causate prin taiarea cu firezulu si cu cutîtulu, si togniai fieudu-câ cer'a are scopulu acesfa, pregătirea ei se pote intemplâ in forte multe moduri. Cu sut'a suntu modurile de no­bilitare, cu sut'a modurile de pregătire alu cerei; dar' precum la nobilitare nu suntu de lipsa mai multe moduri, decâtu celea amentite, asia si la pregătirea cerei, n'avemu lipsa de mai multe, decâtu de ddue—trei. Asia se amentimu vreo ddue moduri de pregătire din celea ce costeza mai pucinu. Unulu ar ' fi: se amestecamu la olalta argila galbina seau lutu, cenuşia si balegaru de vita, mole; acestea se frământa la olalta bine si se mai adauge apoi atât 'a apă incâtu amestecătura se fia plastica, pentrucâ se se pdta unge cu ea ranele din cestiune. Altulu se fia acest 'a : Luainii resina negra, ce o intrebuintieza calciunarii, si spirtu rectiticatissiniu si apoi din acestea facemu una ames­tecătura in proportiunea, câ precându din rasina punemu 25 grame, din spirtu punemu 5 grame. — Acestea le punemu intr 'unu labosiu (cratitiu), sub care facemu focu, câ se se topesca resin'a.

Altuirea in crepatura se face la trunchiurile mai grose si dupa grosimea trunchiului aplicâmu in elu un'a mladitia seau mai multe, si acest'a din causa, câ deca amu aplica intr 'unu trunchiu tare grosu numai una mladitia, acea s'ar' innecâ de suculu cehi abundantu; dupa acea inse in anulu urmatoriu alegemu dintre mladitiele prinse un'a, carea este mai friimdsa si acest'a o lasamu se vegeteze mai departe, er ' celealalte se taia dela trupina si se delatura.

La acestu modu de nobilitare: mladitia se taia in forma de icu, din ainte ascutitu si la spate i-se lasa cogi'a; pre mladitia nu e de lipsa se se lase mai mulţi muguri de t re i ; dupa acea mladiti'a astufeliu gătita se asiedia in crepatur'a, ce se face in trunchiulu selbaticu si deca cre-patur 'a s'a imbucatu bine, atunci nu mai legamu trunchiulu in giuru ci numai ungemu cu cera locurile de taiare. (Vedi fig. A in carea lângă literele a, b, c, d, se infatiosiaza operaţiunea acestei nobilitari).

Imparechiarea s e a u copulatiunea s e f a c e l a t r u n c h i u r i l e [ m a i s u b ţ i r i , a c a r o r n g r o s i m e e i d e n t i c a c u a m l a d i t i e i | n o b i l e , s e a u c e h i p u c i n u n u e c u m u l t u m a i m a r e . A i c i | o p e r a ţ i u n e a s e f a c e a s i a : A t â t u m l a d i t i ' a n o b i l a , c â t u s i ,

t r u n c h i u l u s e l b a t i c u s e t a i a o b l i c u s i i n c a a s i a , c â t u t a i a - | t u r i l e f i e n d u i n t r ' o f o r m a d e m a r i r e s p e c t i v e d e l u n g i l a j

i m p r e u n a r e s e s e i m b u c e b i n e s i s e v i n a c o g i a p r e c ó g i a . A i c i e m a i b i n e s e l a s a m u n u m a i d o i m u g u r i p r e m l a d i t i ' a n o b i l a . D u p a c e s a u f a c u t u t ă i a t u r i l e r e c e r u t e s e î m p r e u n a l a o l a l t ă s i s e l é g a c u s c ó r t i ' a d e t e i u , d è c a n u , s i c u a s t u f e l i u d e l e g a t ó r e n u m a i s e n u f i a p r e v è r t ó s a , s i a p o i u n g e m u c u c é r a . ( V e d i f i g . A l i t e r e l e e, f, g.).

Fig. A. Mai multe moduri de nobilitare.

Altuirea in cógia s e f a c e é r a s i l a t r u n c h i u r i g r ó s e . j M l a d i t i ' a d e a l t u i t u s e t a i a c a m a s i a c â s i l a c o p u l a t i u n e , \ n u m a î c â t u i n p a r t e a s u p e r i o r a a t a i a t u r e i i - s e f a c e u m e r u ! s i e p i d e r m ' a d i n d o s u l u t a i a t u r e i s e d e s p ó i a . T r u n c h i u l u '•. s e r e t e z a c u f i r e z u l u c â s i l a a l t u i r e a i n c r e p a t u r a s i a p o i I s e n e t e d i e s c e c u c u t î t u l u , d u p a a c e a s e d e s p ó i e c ó g i ' a d e i c à t r a l e m m i c u a j u t o r i u l u u n u i l e m m i u s c a t u , g a t i t u i n I f o r m a l a t a r e t i a a n u m e s p r e s c o p u l u a c e s t ' a . D u p a c e s e a p l i c a m l a d i t i ' a i n t r e c ó g i a s i l e m m i ; o i n t i e p e n i m u p r i n \ i n f a s i u r a r e a u n e i l e g a t ó r e s i a p o i u n g e m u c u c é r a l o c u r i l e ;| r e s p e c t i v e . |

A l t u i r e a i n c r e p a t u r a s i c o p u l a t i u n e a s e potè f a c e s i j p r e s t e i é r n a , d è c a a v e m u d e î n d e m â n a m a t e r i a l u l u n e c e s a r i i ! ; |i i n c ó l e a t è m p u l u c e l u m a i a c o m o d a t u p e n t r u a c e s t e a d ó u e m o d u r i d e n o b i l i t a r e s e i n c e p e p r e l a B u n ' a - V e s t i r e ; a l t c u m ' s e p o t è s i m a i c u r u r i d u . A l t u i r e a i n c ó g i a s e f a c e c u | f i n e a l u i A p r i l u s i i n p r i i n ' a j u m e t a t e a l n i M a i u , c â n d u ,| c i r c u l a t i u n e a s u c u l u i e i n g r a d u i l i c e l u m a i m a r e . ,'|

A m u t r a c t a ţ i i p r e s c u r t u m o d u r i l e a c e s t e a d e n o b i - ' j b t a r e , d e o p a r t e p e n t r u â n g u s t i m e a s p a ţ i u l u i e r ' d e a l f a , p e n t n i - c ă s c i i n u , c â c e i m a i m u l t i d i n t r e c e t i t o r i i n o s t r i i j j d e j a s u n t u v e r s a t i i n l u c r u r i l e a c e s t e a . C e l e a t r e c u t e c u ||

v e d e r e a i n d e s c r i e r e l e v a s u p l e n i f i g u r a a l ă t u r a t a , i n c a r e a s e a r e t a s i o p e r a ţ i u n e a o c u l a t . i u n e i , c e i n c a e s t e u n u n i o d u d e n o b i l i t a r e f o r t e d e r e c o m e n d a t u .

D e s p r e o c u l a t i u n e a v e m u l a d i s p u s e t i u n e u n u u i a n u -s c r i s u l u c r a t u c u m u l t a c u n o s c i n t i a , d e u n u f o s t u d i s c i p u l u a l u n o s t r u , c a r e - l u v o m u p u b l i c a i n n u i n e r u l u p r o x i m u .

t Ştefana Popu. C r e d e m u , c â n e i m p l i n i m u o d e t o r i n t i a f a c e n d u c u ­

n o s c u t e O u . C e t i t o r i a i a c e s t e i f o i e u n e l e m o m e n t e m a i î n s e m n a t e d i n v i e t i ' a a c e s t u i b a r b a t u a c t i v i i .

D u p a a b s o l v a r e a g i m n a s i u l u i g r . - c a t . d e a i c i a f o s t u a j u t a t u c u s t i p e n d i u d i n p a r t e a „ A s o c i a t i u n e i T r a n s i l v a n i e i " p e n t r u a s t u d i a p e d a g o g i ' a i n P r a g ' a , u n d e i n d e c u r s u d e 2 a n i , p r e l â n g ă o b i e c t e l e p e d a g o g i c e , a m a i s t u d i a t u s i a g r o n o m i ' a i n K o l s i a f s k a . A c e s t ' a i m p r e g i u r a r e n e d o v e -d e s c e d i n d e s t u l u a t â t u t a l e n t e l e f n i m d s e a - l e a c e s t u i b a r b a t u c â t u s i diliginti'a s ' a , c a r e p d t e fi u n u i n s e m n a t u s t i m u l a t o r i u s i p e n t r u a l t i t i n e r i .

R e i n t o r s u i n p a t r i a , a f o s t u n u m i ţ i i p r o f e s o r u p r e p a -r a n d i a l u i n i n s t i t u t u l u [ ) e d a g o g i c u d i n l o c u , u n d e d e l a 1 8 6 6 p â n a i n 1 8 8 2 s i - a i m p l i n i t u c u m s e c u v i n e c h i a m a r e a s ' a .

P â n a l a a c e l u t e n i p u i n s t r u c ţ i u n e a i n n u i n i f a p r e ­p a r a n d i a n u e r ă p u s a p r e o b a s a m a i m o d e r n a . C u v e n i r e a s ' a s i a v e n e r a b i l i l o r u s e i c o l e g i — i n c a i n v i e t i a : d o m n i i G e o r g i u M u n t e a n u s i P e t r u S o l o m o n u l u c r u r i l e a u l u a t u o d i r e c ţ i u n e m a i s a n e t d s a s i m a i a d e c u a t a i m p r e g i u r a r i l o r u d e p r o g r e s u , c e a u i n c e p u t u a - s e i v i p r e t e r e n u l u s c o l a s t e c u p o p o r a l u .

P r e a c e l u t e m p u e r a m u l i p s i ţ i c h i a r ' s i d e c e l e m a i i n d i s p e n s a b i l e c â r t i s c o l a s t e c e p r e c u m u d e a b e c e d a r i e , l e -g e n d a r i e e t c . s i i n s c d l e l e p o p o r a l e s e f o l o s i â „bucâvn'a".

R e p a u s a t u l u p r o f e s o r u S t e f a n u P o p u a c o m p u ş i i u n u „Legendariu" p e n t r u s c o l e l e p o p o r a l e , c a r e a s u p l i n i t u s i

s u p l i n e s c e i n c a s i a c u m , d e a p r o p e 2 0 d e a n i , o l i p s a f o r t e s e m t i t a i n s c o l e l e p o p o r a l e d i n a r c h i d i e c e s ' a n o s t r a . T o t u a t u n c i a c o m p u s u p e n t r u e l e v i i p r e p a r a n d i a l i „Me-todidu pertractarei abecedariului", c a r e i n c a e r ă r e c l a m a t a d e t r e b u i n t i e l e n d s t r e .

L a i n c e p u t u l u a n u l u i 1 8 7 3 a i n c e p u t u a r e d a c t a f o i ' a „economulu" l a c a r e , a m u n c i ţ i i , p r e l â n g ă g r e u t ă ţ i l e c u

c a r i a r e a - s e l u p t a u n u p r o f e s o r i i , i n v r e m e d e 7 a n i . T o t u i n a n u l u m a i s u s u p o m e n i ţ i i a p u s u b a s a ,,/oiei

scolastece", c a r e l a i n c e p u t u a p ă r e a , i m p r e u n a c u „eco­nomulu" d e d o u e o r i p r e l u n a s i i n m ă r i m e d e 1 / 2 d e c o l a .

A c e s t ' a f o i a a r e d a c t a t ' o i n d e c u r s u d e a p r o p e 3 a n i , c â n d u a b i n e v o i ţ i i a l u a a s u p r ' a s ' a r e d a c t a r e a e i e r u d i t u l u d o m n i i c a n o n i c i i J o a n u M . M o l d o v a n u , d e v e n i n d u a s t u f e l i u o f o i a s c o l a s t i c a d e p r i n i ' a c a l i t a t e .

C â t u a s t ă t u „ f o i ' a s c o l a s t i c a " s u b r e d a c t i u n e a a c u m a m i n t i t a , d e c e d a t u l u p r o f e s o r i i i n c a a s c r i s u d i n c â n d u i n c â n d u a r t i c l i i n s e m n a t i .

P r e l a 1 8 8 0 a c o m p u s u u n u m a n u a l i i c u t i t l u l u „eco­nomi'a rurala"; e r ' l a 1 8 8 2 a t r e c u t u i u R o i n a n i ' a , u n d e a f i i n c t i o n a t u m a i â u t â i u c â p r o f e s o r u l a „ s e m i n a r i u l u c e n t r a l i i " d i n B u c u r e s c i , d u p a a c e e a l a „ p e d a g o g i u l u C a r o l u I " s i i n c e l e a d i n u r m a c â s u b d i r e c t o r i i l a s c o l ' a d e a g r i ­c u l t u r a s i s i l v i c u l t u r a d e l a F e r e s t r a u .

N u m u l t u d u p a t r e c e r e a s ' a i n R o m a n i ' a a f o s t u d e c o r a t u c u m e d a l i ' a „ b e n e m e r e n t i " .

A c e s t u b a r b a t u c u c a i a c t e r u f i n i m s i d i i i g e n t u i n g r a d u l u s u p r e m u , s i m o r t u l a 33 J a n u a r i u a . c . i n v e r s t a d e a b i a 4 5 a n i , p o t e s e r v i g e n e r a t i u n e i m a i t i n e r e c â e s e m p l u d e m n i i d e i m i t a t u . m . . m . .

1 6 0 Nr. 10.

Dare de séiua si inulti uruita publica. De multa se ventila idea de a se forma si aci unu

comitetu de caritate cea-ce a si succesu in 2 0 Novembre 1 8 8 9 , cându unu comitetu de 6 membri au luatu ini-tiativ'a, a inceputu a colectă bani si vestminte cu umauulu scopu de a provedé cu îmbrăcăminte si incaltiaminte pre copilele si copiii seraci dela tote institutele romane de invetiaméntu din locu.

Caldura, cu care a fosiu imbratiosiata acést'a idea umanitaria, a servitù câ indemnu spre a face unu pasiu inainte. Si asia pentru-câ numitulu comitetu se p o t a cu a tatu mai repede si cu unu mai mare succesu ajunge la tînt'a dorita, a convocata pre dìu'a de 3 Decembre a tr. la o conferintia consultativa pre toti Domnii si pre tote damele romane din locu. — In acést'a conferintia fòrte bine cercetata s'a constituitu unu comitetu formalu de cantate constatatorul din 2 0 de membrii, carele de o parte se continue colect'a, ér' de alta parte se faca consemnarea celoru, ce ar ' fi sè se provedia cu imbracaminte s. a.; si apoi se prefacă si adapteze vestmintele colectate, se cumpere materi 'a si se ingrigiésca de pregătirea loru conformu trebuintieloru mai urgente. —

Comitetulu acést'a s'a adunati! mai de inulte ori in scopulu indicatu. A emisu din sitiuiu seu o sub-comisiune ; si a discutaţii intre alte si cestiunea infiintiarei unei re­uniuni de femei, cu scopu de a pune fundamèntu unui internatu de fete.

Terminându-si comitetulu lucrările sale a ficsatu câ 1

fermimi pentru distribuirea obiecteloru pregătite dìu'a de 2 9 Decembre a. tr. la 1 0 óre a. m. —

La acést'a solemnitate crestinósca s'a intrunitu aprópe tòta inteliginti'a din locu in sal'a cea mare de gimnastica din locu. —

Comitetulu si- tiene de detorintia a aduce inainte de tòte profund'a sa multiamita si recunoscintia Escelentiei Sale prea bunului seu Arcbiereu si părintelui, carele a binevoiţii a onora cu inalt'a Sa presentia acestu actu de caritate; ér' prin vorbirea Sa instructiva adresata tinerimei ; a facutu câ acést'a întreprindere umanitaria se fia în­cununata si de unu mare succesu moralu. \

Din colectele de bani s'au adunatu cu totulu 2 3 1 ti. ; 3 9 cr. v. a. Si anume au contribuitu : I

Escelenti'a Sa Prea sântîtulu Domnii Metropoliti! ! Dr. Joanu Vancea 5 0 fl. v. a. Reverendissima Domni Constantinu Papfalvi 5 fl. v. a. Joanu M. Moldovauu 5 fl. v. a. Antoniu Vesteinianu 1 fl. v. a. Alesandru Micu 3 fl. v. a. Dr. Alesandru Gram'a 5 fl. v. a. Simeonu Popu Mateiu 6 fl. v. a. Josifu Hossu 1 fl. v. a. Dr. Joanu Ratiu 2 fl. v. a. Domnii Joanu Fekete Negrutiu 5 fl. 6 9 cr. v. a. Aronu Deacu 2 fl. v. a. Petru Ungureanu 1 fl. v. a. Dr. Alesandru Popu 5 fl. v. a. D o l i m e l e Camil'a Popu 1 ti. v. a. Leontin'a Negrutiu 2 fl. v. a. : Mari'a Ylas'a 2 fl. v. a. Domnulu Petru Solomonu 2 fl. v. a. Dómu'a Ros'a Solomonu 1 fl. v. a. Domnulu Georgiu Munteanu 3 fl. v. a. Dómn'a Ros'a Munteanu 1 fi. v. a. ; Domnii Dr. Sebastiani! Popu Radu 1 fl. v. a. Alesiu Viciu 1 fi. v. a. Alesandru Uilacanu 1 fl. v. a. Nicolau Jonasiu 1 fl. v. Josifu Vancea 1 fl. v. a. Clarissimulu Domnu Dr. Augustinu Bunea 1 2 fl. v. a. Dómn'a Corneli'a Deacu 1 fl. v. a. Doninisiórele E u g e n i ' a si Corneli'a Deacu \ 1 fl. v. a . Domnisiór'a Sabin'a Popu 5 0 cr. v. a. Domnii Stefanu Popu 1 fl. v. a. Victoru Moldovanu 1 fl. v. a.

j! X. Y. 1 ti. v. a. A. P. Bot'a 1 fi. v. a. Emiliu Viciu ij 1 fl. v. a. Nicolau Pppescu 1 fl. v. a. Dómn'a Amali'» l; Nistoru 1 ti. v. a. Ore cine-va 5 0 cr. v. a. Domnulu ij Joanu Germanu 5 fl. v. a. Domnulu Octavianu Bontìniu ¡ 1 fl. v. a. Domnulu Joanu Stoic'a 2 fl. fl. v. a. Clarissimulu l¡ Domnu Dr. Isidoru Marcu 2 fl. v. a. Clarissimulu Domnu I: Dr. Basiliu Hossu 2 fl. v. a. Clarissimulu Domnu Dr. Victoru j| Szmigelski 2 fl. v. a. Domnulu Vasiliu Olteanu 5 fl. v. a. J Dómn'a Eugeni'a Popu 1 fl. v. a. Dómn'a C leopa t r ' a ;j Brèndusianu 1 fl. v. a. Domnulu Basiliu Turcu 3 fl. v. a. !¡ Dómn'a Mari'a Turcu 1 fl. v. a. Domnisiór'a Gizell'a, ;! Turcu 1 fi. v. a. Domnisiór'a Mari'a Turcu 1 fl. v. a. l\ Dómn'a Mari'a Tipografii 1 fl. v. a. Dómn'a Otiii'a ¡I Muresianu 2 fl. v. a. Dómn'a Id 'a Csatò n. Ratiu 1 fl. v. a. Ij Dómn'a Amali'a Papiu 2 fi. v. a. Dómn'a Amali'a G r a m ' a I 1 fl. v. a. Domnulu Nicolau Moldovanu 3 fl. v. a. Domnulu ! Georgiu Vancea 5 fl. v. a. Domnulu Teodora Onisioru Ij 1 fi. v. a. Domnulu Demetriu Turcu junior 2 fl. v. a, ¡I Domnulu V a s i l i u C o s t e a 1 fl. v. a. Domnulu Beniaminu ¡ Ftilep 1 fl. v. a. Domnulu Basiliu Solomonu 1 fl. v. a. '; D ó m n ' a Corneli'a Hodosiu 1 fl. v. a. Domnulu Demetriu j Turcu senior 1 fi. v. a. Domnulu Georgiu Barbatu 3 fl. \. a.

Dómn'a Matild'a Nistoru 1 fl. v. a. Domnulu Joanu Órg'a j; 2 fl. v. a. Dómn'a Neti Vancea 1 fi. v. a. Domnulu II Nicolau Popu 1 fl. v. a. Dómn'a Elen'a Nestori! 2 fi. v. a. ! Domnulu Artemiu Blasianu 2 fi. v. a. Domnulu Fiaviu

Sterc'a Siulutiu 5 fi. v. a. Domnulu Leopold Heisikowits 5 fl. v. a. Dómn'a Teresi 'a Ciaclanu 3 fi. v. a. Domnulu

1 Georgiu Boeriu 1 fl. v. a. Domnulu Petru Gram'a 1 fl. v. a. Domnulu Josifu Váida 1 fi. v. a. Domnulu Salamon Sinberger 4 fl. v. Domnulu Josef Salmen 1 fi. v. a. Domnulu Josef Schuller 2 fi. v. a. Domnulu Joanu Strejanu 2 fl. v. a. Dómn'a M. Vlass'a 3 fl. v. a. Domnulu Demetriu Metea 1 fl. v. a. Domnulu S. Gerasimu 5 0 cr. v. a. Domnulu Moritz Bretter 5 fl. v. a. Domnulu Ciriacu B. Groze 1 fl. v. a. Domnulu Aureliu Nichita 1 fl. v. a. Domnulu Silviu Virgiliu Vui'a 2 0 cr. v. a. Domnulu

¡ i Eugeniu Pataceanu 2 0 cr. v. a. Domnulu Romulu Craciunu j 2 0 cr. v. a. Domnulu Nerv'a Moldovanu 2 0 cr. v. a. I Domnulu Laurianu Vod'a 2 0 cr. v. a. Douinulii Emiliu i; Aranyosi 2 0 cr. v. a. Domnulu Moise Bruinboiu 2 0 cr. v. a.

Domnulu J. Neamtiu 2 0 cr. v. a. Domnulu V. Boeriu I 2 0 cr. v. a. Domnulu C. Lengyel 1 fl. v. a. Domnulu

N. Popu 4 0 cr. v. a. Suma = 231 fl. 39 cr. v. a.

(Va urmá).

Blasiu in 29 Januariu 1890.

Comitetulu de caritate.

Corpulu unei vaci bune de lapte. Dupa esperiutiele ; făcute de cei mai mari lăptari, o vaca buna de lapte trebue

se aiba unu corpu, asiá, că lungimea vacei dela capii pana : la inceputulu códei se fia de patru ori atâtu de mare c a

lungimea capului. Fólele vacei, cându nu e de a feti, se tía de patru ori atâtu de grosu câtu capulu. Ugertilu in

; fine are era se fia atâtu de mare câ capulu. Capulu unei vaci mijlocia se nu fia mai scurţii de 5 5 centimetrii.

(Din „Amiculu Familiei").

Balulu tienutu in 1 1 a 1 . c. „pentru ajutorarea stu-dentiloru seraci in casu de morbu", dela gimnasiulu din locu, a fostu bine cercetatu. —