Neil Genrett (n. 1960, Marea Britanie) este autor deromane, povestiri SF gi fantasy, romane ilustrate,benzi desenate, teatru radiofonic qi film. Cele maicelebre lucrdri ale sale sunt seria BD The Sand,mangi cirfile Pulbere de stele (Arthrr, 2012), Coraline(Arthur, 20L4), Noroc cu laptele (Arthua 2015),Oceanul d.e la ca.pd.tul aleii (Paladin, 2OI3) qi Zeiamericani (Paladin, 2014). Pentru scrierile lui, Gai-man a primit numeroase premii, printre care Hugo,Nebula, Bram Stoker, Medalia Newbery gi MedaliaCarnegie.

Nnu, Gl,uuaN

Mitologie nordicd,

Traducere din englezdde AIex Moldovan

Affnun

I

Nrn GarueN

Vali: Existi doi zei cu numele de Vali. Unul e fiul lui Loki qial lui Sigyn, care devine lup qi il ucide pe fratele sdu, Narfi.Celdlalt e fiul lui Odin gi al lui Rind, conceput pentru a riz-buna moartea lui Balder.

Valkirii: ,,Cele care ii aleg pe morli',. Slujitoarele lui Odin, celecare strAng sufletele celor care mor vitejegte pe cAmpul delupti gi le aduc la Valhalla.

Vanaheim: TdrAmul tribului Vanir.Var: Zei{a cdsdtoriei.Ve: Fratele lui Odin, fiul lui Bor gi al Besttei.Verdandi: Una dintre norne. Numele ei inseamnd ,,devenire,,

gi ea e cea care ne determini prezentul.Vidar: fiul lui Odin. Un zeu tdcut gi de incredere. Unul dintre

pantofii lui e fd.cut din toate resturile de piele netrebuincioaserdmase de la toli pantofii fdculi vreodati.

Vigrid: CAmpia unde va avea loc marea bdtdlie a Ragrrarokului.Vili: fratele lui Odin, flul lui Bor gi al Bestlei.

Yggdrasil: Arborele lumii.Ymir; Prima fiinfd, un uriaq mai mare dec6.t toate lumile,

strdmoquJ tuturor uriagilor. Ymir a fost hrdnit de cea dintAivac6, Audhumla.

Cuprins

Introd,ucere .. . .... . ...2in rolurile principale ...........14Inainte de inceput gi dupd . . . ...........19Yggdrasil qi cele noud lumi . . . . . . .......27Capul lui Mimir qi ochiul lui Odin .. .....33Comorile zeilor .. .....99Meqterul constructor .........,55Copiii lui Loki . . . .....79Neobignuita nuntd a Freyei .....82Miedul poelilor ......103Cdldtoria lui Thor pe teremul uriagilor ..........L27Merele nemuririi ..... .......1,49Povestea lui Gerd gi a lui Frey .........16bPartida de pescuit a lui Hymir qi Thor .. ........17bMoartea lui Balder ...........191Ultimele zile ale lui Loki . . . .. ... . .... .209Ragrrarok sfdrgitul zeilor . . ...........228Glosar . .. ..289

a" 248 €'

Nrrr, Geruarq

trdddtorul lui Thor. Este tolerat de zei, probabil pentru cd

stratagemele qi planurite lui i-au salvat de atAtea ori de

cdte i-au b5gat irn belea.Loki face lumea mai interesantd, dar qi mai pulin sigu-

16, El este tatdl monqtrilor, sursa tuturor nenorocirilor,zeul viclean.

Loki bea prea mult, iar cand bea nu-qi poate contro-la vorbele, gfndurile sau faptele. L,oki 9i copiii lui vor fiprezenti la venirea Ragnarokului, sftrgitul a tot ce existS,

gi atunci nu vor lupta de partea zeilor din Asgard.

INAINTEE INCEPUTSI DUPA

D

I

t nainte de inceput nu exista nimic - nici pimAnt, niciI ceruri, nici stele, nici cer: era doar o lume inceloqatd,

frri form6, qi lumea focului ce arde mereu.

La nord era Niflheim, Iumea intunecatd' Aici, unspreze-

ce riuri otrdvitoare traverseazi ceafa, toate izvorAnd dinacelaqi pu! aflat in centrul lumii, v6rtejul ce vuiegte numitHvergelmir. Niflheim era mai rece ca gheafa, iar ceafa tul-bure ce invSluia totul era apisitoare' Cerul era ascuns de

neguri gi pdmAntul era umbrit de pAcla rece.

La sud era Muspell. Muspell era focul. Toate strdluceau

gi ardeau acolo. Muspell era luminoasi, ir vreme ce Nifl-heim era cenuqie; era lavi topit6, in weme ce lumea cefii

era lnghe{ati. TdrAmul era cuprins de focul asurzitor al

unui fierar; nu exista p[mdnt solid, nici cer. Doar scdntei

qi jeturi de cdldurd, roci topite qi ticiuni aprinqi.in Muspell, la marginea focului, unde cea{a se trans-

formd in lumind, unde se termind pdmAntul, st6tea Surtr,

care exista dinaintea zeilor qi sti acolo gi acum. Are in m6nio sabie in flAcdri, iar lava ce clocoteqte 9i ceala inghelatisunt totuna pentnr el.

Se spune cd numai de Ragnarok, adicd la sftrqitul lumii'iqi va pirdsi Surtr postul. Va porni din Muspell cu sabia lui

tt,..21 4r

Nn , GlrMAN

in fldcdri gi va p6rjoli lumea, iar zeii vor pieri de mAna luiunul cAte unul.

II

intre Muspell Ei Niflheim era un vid, un loc gol al ne-

fiinfei, un loc ftri form6. RAurile din lumea celii au cursin acest vid numit Ginnungagap, ,,golul ce se casci". De-a

lungul timpului, aceste rAuri otrdvite s-au solidificat trep-tat, transformdndu-se in ghe{ari uriagi, in zona dintre foc

gi ceald. Gheala aflatd la nord de vid a fost acoperitd de

ceali lnghelatd qi bucdfi de grindind, dar in sud, undeghelarii au ajuns pe tirAmul focului, tdciunii gi scdnteiledin Muspell s-au intAlnit cu ghea{a, iar vAnturile calde depe tirdmul focului au frcut ca aerul de deasupra ghelii sd

fie blAnd qi plicut ca o zi de primdvari.CAnd gheala qi focul s-au intAlnit, gheata s-a topit 9i in

noile ape rezultate a apirut viala: o fiinfd mai mare decAt

lumile, mai mare decAt orice uriaq care a existat sau vaexista weodatd. Nu era nici mascul, nici femel6, ci amAn-

doud deodatd.Aceasti creaturd a fost strimogul tuturor uriaqilor 9i igi

spunea Ymir.Ymir n-a fost singura finr{e vie ce-a ap5rut din topirea

ghefii: a mai fost gi o vacd ciut5, mai mare decAt orice i:rchi-puire. Lingea blocurile sdrate de ghea{i ca sd se hrineascdqi sd se adape, iar laptele-i curgea in rAuri din cele patruugere. Cu laptele acesta s-a hrdnit Ymir.

Uriaqul a biut lapte gi a crescut.Ymir i-a spus vacii Audhumla.Limba roz a vacii a scos la iveald oameni din blocuri de

gheafd: in prima zi doar pdrul unui birbat, a doua zi capul,

iar a treia zi s-a vdzut tot corpul.

Mitologie nordicd

Era Buri, strdmogul zeilor.Ymir s-a culcat qi, in timp ce dormea, a ndscut: de la sub-

suoara stAngi a lui Yrnir s-au ndscut un uriaq gi o uriaqd,

iar din picioarele sale s-a ndscut un uriag cu gase capete.

Din acegti copii ai lui Ymir se trag toli uriaqii.Buri qi-a ales o nevastd pe una dintre aceste uriaqe 9i

impreund au avut un fiu, cSruia i-au spus Bor. Bor s-a

cdsitorit cu Bestla, fiica unui uriaq, gi impreuni au avuttrei fii: Odin, Vili gi Ve.

Odin, Vili qi Ve, cei trei fli ai lui Bo4 s-au fEcut mari.Pe misuri ce cregteau, au vizut in depdrtare flSc5rile dinMuspell gi intunericul din Niflheim, dar au qtiut ci fiecare

dintre locurile astea ar fi insemnat pentru ei moartea. Cei

trei frali erau pringi pentru totdeauna in Ginnungagap,

marele gol dintre foc qi ceafd. Era ca qi cum n-ar fi fost

niciieri.Nu erau nici mare, nici nisip, nici iarb6, nici pietre, nici

pdmAnt, nici copaci, nici cer, nici stele. in momentul acela

nu existau nici lumea, nici cerul, nici pdmdntul. Golul nuora nicdieri: doar un loc pustiu ce agtepta sd fie umplut cu

viald gi existen{I.Era timpr:J creafiei. Ve, Vili qi Odin s-au uitat unul la

altul qi s-au sfhtuit despre ce trebuia {dcut acolo, in vidulGinnungagap. Au vorbit despre univers gi despre viafd gi

despre viitor.Odin, Vili Ei Ve l-au ucis pe uriagul Ymir. Trebuiau s-o

faci. Altfel n-ar fi putut crea lumile.Acesta a fost inceputul tuturor lucrurilor, moartea ce-a

fdcut posibilS viala.L-au injunghiat pe marele uriaq. SAngele s-a scurs din

cadavml lui Ymir in cantitnli inimaginabile; rAuri de sAnge

sirat ca marea qi gri ca oceanele s-au rev5rsat intr-un potop

utAt de neaqteptat, atdt de puternic qi atdt de adAnc, incAt

a" 22 <- .np 23 "6

NnrL GarMaN

i-a mdturat qi i-a inecat pe toli uriagii. (Un singur uriaq,Bergelmir, nepotul lui Ymir, qi solia sa au supravieluit,pentru cd s-au cocotat pe o cutie de lemn care i-a purtatca o barcd. Toli uriaqii pe care-i vedem astdzi gi de care netemem se trag din ei.)

Oclin qi fratii lui au creat pdmdntul din carnea lui Ymir.Au pus oasele lui Ymir unele peste altele Ei au {bcut munliiqi stdneile.

Pietrele qi pietricelele, nisipul qi pietriqul pe care levedeli, toate au fost dinlii lui Ymir Ei fragmente de oase

rupte qi zdrobite de Odin, Vili qi Ve in lupta cu uriagul.Mdrile care inconjoard lumile? Toate au fost sAngele gi

sudoarea lui Ymir.Privili spre cer: vi uitali in craniul lui Ymir. Stelele pe

care le vedeli noaptea, planetele, toate cometele ;i stelelecdzitoare sunt scAntei ce s-au ridicat din focul din Muspell.Norii pe care ii vedeli ziua? Au fost cAndva creierul luiYmir, qi cine Etie ce gAnduri au chiar qi acum.

il

Lumea e un disc plat, iar marea o inconjoari de la uncapdt Ia altul. Uriagii trhiesc la marginea lumii, lAngd miri-le adAnci.

Pentru a-i line in frAu pe uriaqi, Odin, Vili qi Ve au ridi-cat un zid din genele lui Ymir gi l-au amplasat in jurulcentrului lurnii. Au numit tirAmul din interiorul ziduluiMidgard.

Midgardul era pustiu. linuturile erau frumoase, darnimeni nu strdbdtea pajigtile gi nu pescuia in apele limpezi,nimeni nu explora munlii stdncoqi gi nu se uita Ia nori.

Odin, \1li qi Ve qtiau ci o lume nu este lume dacd nu eIocuiti. S-au plimbat de colo colo in cdutarea oamenilor,

Mitologie nordicd'

dar n-au gdsit pe nimeni. in cele din urmd, pe o limbistAncoasi de la malul mdrii, au gdsit doi buqteni aduqi de

maree qi azvArlitj Pe fdrm.Primul buqtean era un lemn de frasin' Frasinul este

rezistent gi frumos gi rldicinile lui se infig ad6nc in pim6nt.

Se ciopleqte cu ugurin!6, nu se rupe qi nu crapd. Lemnul de

frasin e bun pentru meqterit mAnere la unelte sau sulile.

Al doilea buqtean pe care l-au gdsit pe plajd, atdt de

aproape de cel alt, incdt mai-mai ci se atingeau, era o

bucati dintr-un ulm. Ulmul este frumos, iar lemnul luie suficient de dur pentru a face din el scAnduri gi grinzi

rezistente; poli construi o casd sau o sald din lemn de ulm.

Zeii au luat cei doi bugteni. I-au ridicat pe nisip, laindllimea unui om. Odin i-a linut 9i le-a insuflat pe rAnd

via{i. De-acum nu mai erau niqte buqteni neinsuflelili pe

plajd: acum erau vii.Vili i-a inzestrat cu voinfd; i-a inzestrat cu inteligenld

gi voinld. Acum se puteau migca gi puteau avea dorinfe.

Ve a cioplit buqtenii. Le-a dat formd omeneasci. Le-a

cioplit urechi, ca sd poatd auzi, qi ochi, ca si poatd vedea,

qi buze, ca sd poatd vorbi.Cei doi bugteni stdteau pe plaji, doi oameni goi. Ve i-a

cioptt unuia organe genitale masculine, in celuilalt i-a cio-

plit organe genitale feminine.Cei trei frali au frcut haine pentru femeie gi birbat, cu

care sd se acopere gi care sd le lini de cald in aerul umed

de pe plaja de la caPatul lumii.La sfArqit, le-au dat nume celor doi oameni pe care i-au

creat: pe birbat l-au numit Ask, sau frasin; pe femeie au

numit-o Embla, sau ulm.Ask gi Embla au fost tatil 9i mama noastrd, ai tuturor:

fiecare om igi datoreazd viala pirinfilor, pdrinfilor acestora

qi pirinlilor pdrinlilor acestora. Daci ne intoarcem in timp

a.24c€i an 25 "6

Nul, G,ctuAN

suficient de mult, vedem cd strimogii noqtri au fost Ask gi

Embla.Embla qi Ask au rdmas in Midgard, la adipostul zidu-

lui ldcut de zei din genele lui Ymir. itt tt{iaga"a gr-au ridi-cat case ferite de uriaqi qi mongtri gi de toate pericolele cepdndesc in linuturile pustii. In Midgard qi-au putut cre$;ecopiii in pace.

De aceea Odin e numit tatdl suprem. Fiindcd a fost tatiilzeilor qi pentru cd a sufat viala in bunicii bunicilor buni-cilor nogtri. Fie cd suntem zei sau muritori, Odin e tatdlnostru, aI tuturor.

YGGDRASfL SI CELENOUA LUMI

I

flrasinul Yggdrasi] e un frasin mire!, arborele perfect Ei

I' cel mai ardtos dintre toli gi, de asemenea, cel mai mare.

Creqte intre cele nou6 lumi gi le unegte pe toate. Este cel

mai voluminos dintre arbori qi cel mai fmmos. V6rfurileramurilor sale se ridicd deasupra cerului.

Este atAt de mare, incAt rdd6cinile lui strdbat in treilumi gi este hrdnit de trei fdniAni-

Prima rdddcind, qi cea mai addncd, p5trunde pAnd inlumea subpdmAnteand Niflheim, tdrAmul ce existd de dina-

intea celorlalte tdrdmuri. in centrul lumii intunecate este

izvorul involburat, Hvergelmir, care face un zgomot ca unceainic in clocot. tn apele lui triiegte dragonul Nidhoggcare roade fird incetare rdddcina din addncuri.

Cea de-a doua rddicind pdtrunde in tdrAmul uriaqilorghelii, in f6ntdna lui Mimir.

Pe cele mai inalte ramuri ale arborelui lumii aqteaptiun vultur care gtie multe lucruri qi un uliu care s-a cocolat

intre ochii vulturului.O veverild pe nume Ratatosk trdieqte pe ramurile copa-

cului lumii. Duce mai departe bArfele qi mesajele de la Nid-hogg, infioritorul mdncdtor de cadal're, pAnd la vultur 9iinapoi. Veverila ii picdleqte pe am6ndoi qi se anruzd stAr-

nindu-Ie furia.Existi patru cerbi care pasc pe ramurile uriage ale arbo-

relui lumii, devordnd frunzele gi scoar{a. La baza arborelui

o sumedenie de gerpi mugcd din rdddcini.

tu29<a

INorr, Gerr'ren

Te po{i urca in arborele lumii. De acest copac s-a spAn-

zurat Odin ca un gest de sacrificiu, transformAnd arborele

lumii intr-o spdnzurdtoare, el devenind zeul spdnzurbtorii'Zeii nu escaladeazd arborele lumii. Ei circulS intre lumi

folosindu-se de Bifrost, podul-curcubeu. Numai zeii pot

traversa curcubeull podul le-ar pdrjoli picioarele uriagilorghelii care ar incerca sd se caldre pAnd in Asgard.

Cele noud lumi sunt urmitoarele:

Asgard, casa tribului Aesir. Aici iqi are Odin ciminul.Alfheim, Iocul in care triiesc elfii luminii. Elfii luminii

sunt frumoqi ca soarele sau stelele.

Nidavellir, numiti uneori qi Svartalfheim, unde piti-cii (cunoscuti qi ca elfii intunericului) triiesc in addnculmunlilor gi-qi construiesc remarcabilele creatii.

Midgard, lumea femeilor gi bdrbafilor, lumea care ne

este cimin.Jotunheim, tdrdmul bAntuit de uriaqii ghefii qi de uriaqii

muntelui, unde aceqtia trdiesc qi unde-gi au palatele.

Vanaheim, unde locuieqte tribul Vanir. Cei din clanurileAesir qi Vanir sunt zei unili prin tratate de pace gi mu{idintre zeii din tribul Vanir trdiesc in Asgard, aldturi de cei

din tribul Aesir.Niflheim, lumea intunecati a cefurilor.Muspell, lumea focului, unde sdldgluiegte Surtr.

$i mai este tdrAmul numit dupd conducdtorul lui: Hel,

unde ajung morfii care nu au murit luptAnd vitejegte.

Ultima riddcind a arborelui lumii ajunge intr-un izvorde pe tdrAmul zeilor, Asga.rd, ciminul tribului Aesir. Zeii

lin sfat aici in fiecare zi qi tot aici se vor intdlni in ultimelezile ale lumii, inainte de-a porni la lupta finali de Ragna-

rok. Izvorul este numit fAntAna lui Urd.

Minlogie nordicd

Existd trei surori, nornele, fecioarele in{elepte. Ele se

ingrijesc de fAntAnd, se asigurd cd rlddcinile lui Yggdra-sil sunt acoperite cu noroi qi ingriiite. Fdntdna ii aparlinelui Urd; ea este soarta qi destinul. Ea reprezinti trecutul.(lu ea stau Verdandi - numele ei inseamnd ,,devenire" -qri reprezintd prezentul qi Skuld, al cdrei nume inseamnd

,,ceea ce este pl6nuit" gi domeniul ei e viitorul.Nornele decid ce se va intAmpla in viata ta. Mai existi

gi alte norne pe lAngd cele trei. Norne uriage Ei norne elfi,norne pitice pi norne din tribul Vanir, norne bune qi nornercle, iar soarta i{i e decisi de acestea. Unele norne le ofe-

ri oamenilor o viald buni, altele o viald grea sau o vialiscurtd sau una complicatd.

Ele ili modeleazi soarta, acolo, lAngd fdntAna lui Urd.

.b 30 "6