AMMO ALL) UN-SPRE-PECELE_

anSCE I VEI PUTE

Cap. Dist.Pe marl lei 128 152Pe W. iuni 64 76Pe trei luni . 32 3.8

Pe ua . 11

Lad esemplarii 24 par.Pentru Paris pe trimestru fr. 20Pentru Austria don 10 v. a.

ADMINfRTRATIUNRA, PASAGIUL13 ROMANO No i. -.1ZDACTIUNRA ESTRADA AOADEMIRI 22.

Mil3017, 26 OCITOBRE 1867.

Articlele triimise si nepublicate se vora arde. Reactor(' respundetorö Eugenia Caradai

LIIMINEZA-TE VE), 7

Abonam entele in Bucuresci PasagiuldMining No. 1. In districte la cores-pondintii Oariului i prin posta. La Pa-ris la D. Daras-Hallegrain, rue de l'an-cienne Commedie, No. 5. A se adresapentru administratiune la d.T.Paleologu

ANUNCIURILELinia de 30 litere 1 led.Insertiuni i reclame, linia 5

Din cause serbtitóriet St. Dimitru, tipografia cestiunl de ingerinta, in operatiuni e- paralisia, prin lipsa de eredite Inde-lectorali oi alle asemeni, este probe- stulatóre pentru unele Etrvicie publice,

SERVITIU TELEGRAFICU lh1e ci MinistrulO, care va fi tolerat6 cari nu auferiall fliliitare, sé0 d'aALIJ KOMANULIA. faptele de vioiare ale functionariului, trece peste marginele ifrei acordata

PLORENZA, 5 Noetnbre. Coriere Italiano," ilCi va pune totO-dé-una suptil ada- de Camera, a fosta neroitO, in in-anuncia suptil reserve, ert 'n urma retragereI vo- postirea sea oi va nimiCi nsta-felil totö SU §I interesulú ordinei publice, a §Iluntariloril de pe terrunidu pontificale oseirele fran

dei-una respunderea preveOuta de Con- deschide óre-cari credal de strictfi ne-cese voril lase. Roma si se vorii margini a oeupanumaI Civita-Vechie, §'acésta nutuaI in timpulti stitutitme, caci celO vetemata nu póte cesitate, pia la finek lui Octobre,negociariloril diplomatice. cere pe Ministru in judecata, ecesta reservându-si a cere pertru acésta unaPARIS, 5 Noembre Itnperatorele va primi pegenerariulil Lamarmora in astil sérii. Se deminte fiind0 numai dreptula Camerei oi alii hilO de indemnitate, pocurnii tii cre-cil s'ar fi trrimier] unil ultimatumil ItalieI. Domnitoriulut ditele trebuincióse ping la finele ace-S'asicurii ea oseiri le italiane se voil retrage

TrecêndO la actiunea civile, gäsim0 stui ana.de pe teramulil pontificale.CA noula proiectO presinta ol id mai Convocându vö asti-Ill in sesiunernare lipsa de garanta, elii inaminéza straordinarie pentru ca ie dati guver-Bucuresc 25 Brumárelii

6 Brumail. chiatil drepturile actuali ale partilor0 nulut mea mie4I'lócele nrcesarie spre aCorpurile Legiuitórie, convocate in lesate, call potO intenta d'a dreptula putea satisface cerintele Ciferiteloril ser-

sesiune straordinarie, s'ari deschisii aiji. actiune de despAgubire contra func- vicit publice, pini la fitele anutul., vöPublicarnii mai la vale Mesagiulii de tionarinhil ce le va fi 8tins6 in inte- invitO, domni deputati, a vö ocupa tot('deschidere in care s'aréta trebuintele resele lorii. d'us dati, 9i de urginta cu urmató-de capetenii pentru cart s'ail convo- Dup5 noula proiectii, actiunea ci- riele proiecte de ice, f rivitóre la po-cat(' Camerile si 'ntre cari cele mat . licia rurale, la imbunátatirea armelor6,vile este pusa mai in acele-aoi coninsemnate sunt6 armata si concesiunea si 19 remonta armateiditiuni, casi cea penale. Dad supe- la completareaunui intregii reso0 de di ferate, care riorele, séa mat bine OicêndO Minis- nóstre, la concesiunea unui reso0 des'a si acordatO provisoriO de ciltra trulO, cad acolo finde proiectulti a dal ferate intre Sucéva, Iasi, Galati,guverniL Mesagiulú prin care a'a des- o ree_ Focoiani si Bocuresci menite a da uriconcentratO totO, asurna asuprachisO SenatO nu se deosibesce de a P underea actului functionariului pen_ satisfacere reale intereselor6, mat cucela pentru Camera legiuitóre de MO séna5 ale liomâniet de dincolo de Mil-tru care s'a intentatO aetiune, acestu-aprin lipsa cestiunei financiare ce nu remane desarcinatO de ori ee urndrire covil, pentru care concesiune guvernulaprivesce de eat(' pe Camera. si partea vätemata fará nici una mii;flocO uteri a si inchiMatú ug conventiune

Adunarea, nefiindO completä , n'a pu- rie ; precum0 i las diferitele con-de a-si doböndi satisfacere. in ade- provisotut(' tinò sedinta ai si s'a arninatO cesiuni acordate suptil regimele tre-Ora proiectulii comisiunil recland au _pentru Vineri, dada (INA tóte apa- torisarea Camerei 866 a Domnitoriului Rita, mini rectama id solufiune MOrintile Adunarea se va putea complete. chiarO pentru cererea de despagubire Mai ne'ntAryliata.SenatulO avênda mai mare lipsa, a pus(' Dunaneleil se bine-euvinteze luerä-civile facutg d'uua particularifi, con-

rile domniilora vóstre.tra unni Ministru, cu alte cuvinte, insedinta viitóre pentru Sâmbata.ceie mai multe casuri, face imposibile Sesiunea straordinaria a Adunäril de-Ne- era procuratO proiectutO de lege acésta cerere, eaci suntO forte rare im- putatilor0 este deschisa.

elaboratO de comisiunea consultativa pregiurarile in cari u5 Camer5 AO Carol.chiarnata de Ministrule Jaatitiei, s,i prin unO Domnitoriii se otaresce a tramite Stefan Golescu, Durnitru Brátianu, D.care se determina modula de urmarire ma(' Ministru in judecata. Gusti, Gr. Arghiropulo, G. Adrian, A.Teriachiu.contra functionarilor0 publici pentru Acésta dispositiune este eu atátO

delicte comise in esercitiulii functiunii mai neadmisibile cu cat(' in actiunealorO. Supunernii mai la vale la apre- civile unO functionarO sea ministru,tuirea publiculut Reel() proiectO. CAW nu este obligati"' a se presinte in per-despre noi ne declarimO de la ince- sónd la tribunale, ci se pâte MlocuiputO contra mai multoru-a din dispo- prin procuratoria, oi in ort ce casOsitiunile séle, cart foal ilusoria ori ce respunderea sea nu rite fi dectita

elaborate de comisiunea coasultativaresponsabilitate, i ânca slabeseu chiarO banésed.responsabihtatea individuate acumú pre- Intelegemil ca proiectutO de lege mitd la ministeriulü Justitiei.vO4uta de legi. de urmárire contra agintilora puterit Art. I. Functionaril de verl-ce ram('Astil-fela, dupa ce la art. I pro- se stabiléseä amende fórte grele si pentru crime li delicto comise de diniectula stabilesce dreptulii de urmarire chiaril represiunt contra indiviOilora, sit afara din functiunele lorii, se voriidupa legea comune, contra ori card (le arO intenta procese fAx5 cuviinte; aradri si judeca dupa legea comuna,lunclionaria, pentru deticte afarei din nu MIelegemu ¡IDA se fad nepu drinduese teat antditi in cunoscinta mi-functiunile lora, dandu.se eumai in eu- tinciósa urmarirea unui delictii stiO tt nisteriului respectivii.noscinta Ministrulut respectivO, la art. Il unei despagubiri, unde reclamantele Art. Il. Ministril nu vorü putea fiOice ca Ministril nu pot(' fi urmariti ar evil dreptat. Aceatii-a insgi va fi urndrip de efitti ea incuviintarea came-deck(' cu autorisarea Camerii ski a resultatutO until pre: zefl ee eel() de ref, sa a Domnitorului, andfi CameraDomnitoriutui and(' Camera nu este faciä

nu e insesiune.In sesiune. Se stabilesce prin urmare 59adaugimil terminandO, ca nu in Art. III. Functionarit administrativi,in favörea ministrulut unO privilegia telegemO nici dispositiunea prin care afará de ministri., pate' fi urmaritii, färächiarti pentru delictele comise de RD- se triimite functionariula datO in ju- de nict ua autorisatiune prealabile Ina-suit.] ea individO. OmulO, care este dicata d'a dreptutO la curte. Acésta intea Tribunalelorü pentre crime si de-din intêmplare si ministru, póte darO ne pare ua nedreptate, did se redid bete comise In esercitiuM functiunelinsulta ca particularai pe un6 altulii, esto-felO functionariului publico be- fora, dupa formele si regulele mai jest]póte lovil póte ucide, póte comite ori neficiul6 celora trei instante ce le a- stabilfle.ce delictii, fara ea eela lesatil s'aild cordit legea ori carui simplu parti- Art. IV. Ctindii null fimetionarii va fidreptula a-la urmäri, ciici culpabilele enieriG.Inculpatii de ufi crima sda delicta co-d'unti delictO comune s'ascunde dupa Sperama ca d. ministru va modi- mise In esercitiniti functiunete procuro-prerogative data de Constitutiune nu- geca acesta proiectO, Inainte d'a-10 rele generate alii carpi Apelative, vamai ministruloi pentru delictele politice. presinta camerelora, si ca-lii va corn- core de la primula Presedinte numireaAcesta ni se pare id enormitate. pieta prin legea cari va stabili pedep- unul meinbru de la Camera de acusa-Mergêndii mai departe si ajungöndO sele la cari stint(' supusi ministril ee tiune a 4iset Curtl, pentru a precedela delictele comise de functionariO in arO viola legile terei. la instructiunea afacerel.esercitiula funutiunil sele, gasimo nesce

Art. V. Magistratulii instructora vadispositMni totO asia de neintelese.face informatiunea preliminara, cline"Asia art. VIII si IX stabilesce ca ur-ennui li martori de aseultate sda adoMESAGIULU DOMNESCU

marirea contra unui asemene functio DE de instructiune de facutii, afara din o-ne ria se se suspende in timpü d'u5 tunaDESCIEREA CORPURIOU LEGIUITORE. rasa, uede este resedinta Curtil apela-§t jurnötate, in care timpti MinistrulO

tive, primula PrrFsed'nte va face de-póte Ina asupd-ol respunderea faptel Domni deputati !legatiunele necesarit. Magietratultiimputate, si prin urmare senti pe a- Resursele straordinarie votate gu- Insorcinatii eu acésta instructiune pre-cusatO d'ort ce urmOrire, remainda numai vernului meO, pentru esercitiula anu. liminari5 nu va putea ::i.ierue contrarespunsabilitatea Censtitutionale inaintea tut corinte, fiindO Epee restrinse, nu

Camerei ai a Domnitoriului. Cu acestO s'a0 pututO acoperi chieltueli nepre-rnoda, o repetimo, respunsabilitatea este vedute, insä de ua neaparata trebuinta.eu desevöreire paralisata. la adevera Guvernulii meO, pusii astO-fela inla cestiunt politico Mai cu séma, in alternativa d's lasa administratiunel in

fiind5 inchisa, 4iariulii nu va esi VinerI.

Bucuresei, 25 Octombra 1867.

curorelui generate care 'si va face ra-portulii cOtre camera de acusatiune

Camera de acusatiune va declare s60ea nu e casa de urmarire. sìS di ins-tructivaea se continue conforma legil.

Art. VII in acestii alú douilea casa,prorurorele generale va inainta imediatiiministrului respectiva copia plangeril,

informatiunet preliminare precumfi sia decisiunel Camerit de acusatiune.

Art XIII. Instructinnea soya intrerupein curse de utS tuna si jum6tate de laprimirea decisiunil Camerii de acusa-Vane din partea ministrului.

Art. IX. Daca ministrulfi nu res-punde nimicü instrutiunea va conti-nua de dreptii conforma leget. Dacaministrula va declare ca iefapta imputata functionarulc elü de-vine personalminte neresponsabi le. Prinarmare, ministrulii i functionarulli vealMen 6 improuna trimisi In judecataCarta de Casatiune, conformii colorOstabilite prin constitutiune.

ormarit6 a lucratil din ordinula Minis-trultil, '11 va decline competintia.

Art. XV. Daea in termena de ua tunade la notificare, nici agentele ala ca-rat' subordMata e urmbritii, Mel minis-trot nu declara ca iaii asupra-le res-punderea faptel urmarite, curtea in sec-tiuni unite, va procede asupra functio-nerului urmarite conformi: legel co-mane.

Art. XVI. Nici ea data, si septa nicimin pretestü, curtealprin decisiunea seanu va putea anula, modifica, nici in-terprets actele administrative ce aü datOhad" actiunel civile.

Art. XVII. Ministrula si 9gentit ur-märitt vora putea chtema in judecatOStatulii sda comuua, deal acestia aùprofitata din fapta 1336 actuiii ce a adusiiprejudiciulii In cestiune.

Art. 315, din condica de proceduraPenal5 este mentinutii.

Art. XVIII. Recurs5 In casatiune estea dmisii.

ACTIUNEA CIVILE.

Art. X. Vert eine va pretinde a fi Madiid, 26 Oetobre 1867.vatamata prin vre ua fapta a vre u-

Dle Redactore alú dtariuluà HOMANULOnut functionarii, comisii, In esercitiulafunctiunel, ea dolii sat er6re gravd va Va trimitil 4iariuM Reforma si revistaputea intenta contra functionarului ec- de instructiune Ensennanza; ambele conthine civile de despligubire. tint! cate-unü articlu asupra fundäri

Actiunea nu va putea fi esercitat5 Academic! Romane,in cdtii timpg actulii de odministratiune SPaula liberate au [Ate fitrb so shwae OncO susceptibile de a fi anolatui de patiseae cu natiunea romanä, on soriOradtre utS autoritate competinte. sea de !a Dunare. Barbell ilustri a-

Art. Xi. Cererea de urmOrire civiL. desc -orl puntS One si talentulii loriicontra functionarulut adminisirativü se oratoricti In serviciulii cause! Romfini-va mace Primulul Presedinte alO Curtii lore. Unit prin presa, altil de pc) ca-care o va trimite catre una din sec- tedra Universitatii, dra altil prin lu-tiunele Curtit. cr5r1 presintate Academiel Spaniole.

Sectiunea dupe' memoriale deb de Asp La Reforma La Ensennanza i altepartea vattimata si (Mpg ascultarea pro- (pride si reviste liberate nu perda dincurorelut generate, si fára nid u5 altO vedere cele ce se petrecii In Romfiniaforma de procedura se va pronuncia folosindu-se de ori-ce ocasiune pen-!paint() de tOte dace cereres e admi- tru a verbi de ea Spaniolilorü. la U-

PROIECTU DE LEGE

PENTRU RESPONSABILITATEA PEWALE I CIVILE Asibile sda nu. niversitate, de multe-ori, Don AlfredoAGINTILORU PUTEREI PUBLICE

In cererea ce partea vatomata va Camus, profesora de literature clasica,face, Mil tu memoniulú co va da nu cum(' si eel(' de Filologiä Comparatäva intrebuinta niel utS espresiuue inja- D-nui Francisco Canuleyas, consacrii oreriós5 In contra judeefitorulut ce Intrege pentru a face cuuoscuta studen-ace a urmari, suptii peddpsa de a i se Wort] originele, limbo si istoria Roma-inapoia cererea si memoriu16. ailora. Mal multa Mica: Venerabilele

Dad' cererea de urnatirire este res. Felipe Monlau, limbista fOrte erudite. sipinse, partea co a armarite va fi con- membru al mat mutton(' Academil, a pre-demnatti la u5 amenda de la doue auto Paratii unti memoriii asupra originel la-La cinci flute lei si la alte daune into- tine a limbel române, pe care In en-rese calre partea urmitritti. réndii 110 va presinta Academiet re-

Art. VII. Dacti cererea de urmarire gesci de aicea.este admisä, fanctionarula see functio- Amii pate 4ice eft in Madrid esistetiara vatamati yore fi eitati inaintea acurnü aria grupii filo-romdnR, compusiisectiunelorti unite ale curtil in audien- din publicistl, profesorl si (Sment spe-ta solemnä ciall eel mat invatati, lucru ce ne face

Art. XIII. Citatiunee va fi notificata se speramii 4iva ctinda guvernulain copiti si agentulul superier5 suptii a spaniolú va intra p'u5 cale mai conformOcitrul autoritate se aft autorulii faptel cu spiritula seclulul, vomii avea urea a-ce a data loctS desiunel civile. mica si una aliata mai multa. MIA

Daca autorula faptei depiude directa atunci, Mal, se ne multamimii de-ufi-de ministru sea daca ver care aril fi came-data cu sprijinula morale ce nerangulti Mt, declara ea a lucrata diu clä opiniunea public5 indignata deordinula ministrulut, actiunea intentat5 vocfirile nostri;

sva fi adusa la cunoscinta ministrulut e o mfingailire i chiara ua in-respective. curagiare pentru noi Romanil canal ve-

Inteuti boa de la primirea notifies- dend astil-fehi de probe de simpatiesi interest] din partea [fratilorii Spanielltiunel, agentulli superiora sea Minis-

Primiti, d-le Redactore, etc. etc.truhi va putea declare cd iè asupra-sifapta ce se urmaresce. A. Vizanti.

Art. XIV. COndii agentulti superior('iè asupra-st respunderea faptel impu- CONGRESULU LITERARIU ROMANU.

tale subordinatului see, eh singurii va15Pe Cana' qianieie austriace ne a-

fi ermfirito, subordinatulfi remane It- nuncifi pe fie-core cji cate uti Ilona res-berii de vein ce urmarire. Era &end(' culare pe teritoniulú romlina, Lie candii:ninistrula bee asemenea declaratiune, organele pa nslavismulal si a socie-ele singer!' va fi urmarith, !Lisa Darnel tatei israelite universale nu mai lace-fonctionarilora inculpatt nici um) man- (1110 auterisatiunea prealabile a Ca- teza de a trata guvernula Principeluidata, ela nu 'la va putea cita Inaintea meret leg:slative sea a Domnitorulut lCarolü, In moduli"' cold mai injusta ;sea suptii nicl Una titlu, cfindü Camera nu e in sesitme. Cändülpoporulu 9i guvernulti Romaniei vinúArt. VI. Informatiunea preliminari5 curtea de la sine in eursul6 cercet5ret si et, la rändulii tort', a ne da rope-fijadO terminatli, se va comenica Pro- eau9e1 nu va Incredinte ca functionarul si puternice probe despre intusias-

9 6 ROMAN

mulá si activitatea constant!, cu care

lucrdee la reconstituiree statutui Ro-meta . Flire Indoiale ca aerate O res-ponsua cell plat elocuente 1 demin-

tires era mal formate ce pen da Ro-mean lu contra inventiunelorh qi acusit-Bore isimicilere lore.

Aso pe nape inisearea ce 80 non-xi in ameliorarea inotructiune1 publi-

ce Ira organisarea tribunalelorl si ad-ministranunet, conform cu spiritule Con-stanpune9 arel ; pe Rage antivitateaco care se lucrdeli la organisorea mi-lipilore st a garde naPonale, dope antisistema nua qi in proportiunele reel.mate, pa do Mt parte, do pusitiuneageografice o Romenilore, iar pe de altode stereo in care a agiunsii cestiunea

Oriintelot, stare agravatil de curende

qi prin ostila qi iMmica atitudine aHngariel fan en Transilvania si Fan

sepal co aspire la autonotnie consli-tutional9 de core se bucuraf, mat 'na-inte; a parte do Oa !mesa, In spe-ctate, merite atenpunea n6stre cele-brarea de corende In Bucuresct a unlitcongresit literarid cari, fare nicl o In-doialli, e monitil u desfasure pentru !Ga-be qi literelo ruralise unü nob orizontede prosperitate si do culture.

,,Dupe met matte qedinte farte fem.de Iln rosultate, sociotatee literarie ro-mesli se constitui In Acadernid impel--Hudnall de tal came date In tat see-thed: us de literature m filosofill, altade lateral si archoologie iar a treia dosciintele neturole. Individil convocupse deolararti, ipso lacto, co membri ac-tual! al societatel academics rotator oudreptii, to viitorl, de a'si Immmulti nu-merate prin alegerea celorü co are

renal conditiunele ceruto de Statute.Ctit despre midlacele materiale, a-

fore de sprijinule publicului si all go-vernalut, Jana Acadomil romelat dis-pane raja de fondle) suficlinte postala'qt pules conserve tua caraotora deaorta, indopendinto, dupe came Ile si

declare In Griever()Amiste Acedemie se complete nu m-

oat din representantil Romeniel libereci si din tea cote-I-alto provincit ro-cogne cc safer(' In. jugulii oarimatoreale streinulut. Si deli prevent* eradiverse, cu tate !mate ei convenirefurl cu totil de acorde to etebilireaprineipillona fundamentale ce yore ser-vi de base dictiunarului si prominentlimbo) Acdste dovedelte In destullcl nu esisto vr'ea mare diverginta inlimbo sweat popere dupe euma nu e-siste Oat a esistan vr'oe del in as-piratiunele si derintele nalionalitetc,romene.

In mat matte render) uOurtime ece-stone, qi chine, ditele Gusto, a verle

organile niaghiseinnulaf penslarisrnalia

ruse revoltánduse In contra societatetde care vorbina ; menia lore lose, nune a surprinsii do to. fiind-cii In-ielegeml g i cunastemil in de/duncú in-tentiunee ce Invents qi pate la care

tinde. Cea-a ce In adevere, no parestranil o Medea condign a UnpaidIn privirea poe6rence vecine dope

cItI se vede, evenimintele deptorabi-le diu 48 n'aft even; petal's' ea ((a-gora) oat unii invetemanta. Cillé n'nrfi mat bitte pentrut dense dace 'Os arilate de propria se liberate, hire nu,Be/glade p's altora, se se espune la vi-cteitudinile cal are potoo ocasiona ub-surdel ambitiunc I Apoi autonotniapontro sine si a o nega ten ttii denMara pop6re de esemplu Transilva-niel, u eroi reconstituirea elementfiluiLana qi, in e.t.a timpl, e se starka contra congresulal litcraria dill Be-eman) !adenine a arms al politica cuBate mat estash si aventurote, cu catea ar putea so se intarel In preju-dipole propiet stile regenereri .

Ne oprim aci penal, di si fiindea eircemstentele nu ne permile a lacealla-cera in favóroa junelui popord ra-ttan() pe care geniali lut Trainn 'la..asedate In yea asa de depertate ce

Dacia I! In midlocule !more vecint a-

tea de red voitorl cuma mead Rusii,Turd! si Austriacit, sole felicitansacelb pupae trimetindul galena!, Cri-tescl i unindu-ne cu oli tn sperentiaanal viitere strelacitii, acela ale corn-pletel consoliderl a unel Rowena pu-ternice, libere u indivisibile, supt neo-nate see ales, Carol de Hohenzollern."

La Reforl11,0 din 26 Oct,

Eta acum cra-a ce (pee i D. L Upon,inteligintele redactore ali reriatel de

instrucliune publice La Ensennenze,"in articlull seü de fertile

Una din directiunile eele mat pro-nuntate a activitatel societtitilorii con-timporane e, are Indouiall, aces ce ob-serve.) pe fil-care di In congresurilesciintifice, In reuniunele nilo concur-sulk literarie si'n aceste briliante es-positiunt locale ade provinciale, de ca-',atone universalü sail permeate na-tional() Aceste faun, probdee victo-ciosil tendinla poparelorti moderne dea intro pe deplini In adoverata caIe a

progreculut rational l de acea-a cre-dame ch eli mean al seriase aten-pane din parte-no, dope came area-mime qi vome areta ori de Mite orl uise va presinta ocasiunea.

Astrid!, fliclude abstractiune de ki-wiso espositiune din Paris qi de oe-numaratele reuniunl Ei congresurl ce-

lebrate in Germania ; asende de am,mine la ta parte pe eell statisticii dinFianna si celi etnografica din Moskvaemit i pe cati an profesoritore din

Viena qi alii lac, Itoriloril lu Loosens,despre care vorbirinsi la tame lento-Morn uoatri, ue vomii mergini a le darelapune deepre congresuld literarie re-mini, a cerul inaugurere se celebrh

cu mare pomph qi eatusiesme in Be-curesel, luna lui Auguste.

Sprijioule si onarele ce i dat

si i eat, facia de guvernii si publiculeremind, pa de ue parte, dal pe de altorepututirmea de care se lacuna bee-

beta ee o compune sunti al mantapaternal, despre servicille importantea ilustrel aocmntiti, ti acdsta na na-tant io privirea Umbel si a literatureider chiarü qi a unificerel elementululromene ; lawn ce face co uoi, car, neannealswú cu arcare do merirea si in-dependinia acestul popere, se nu pu-tend, privi cu indiferioni pa1ul ce facein calea reconstituirei stile ci, din con-tra, cat oh vie satiefectiune si drape-ste frenface.

1.1.1 26 OCTOBRE.

enima a don -spre-dece miliane de

Roment.Desi sesame n'a durate lunge limp,

nu taco ecestn congresttle sciu se Ia

trebuinteze si puninuli timpa elite a

testa reunite. titan et, Intre allele, a

ascernutii barite unel ortografil comuneqi principiile !undamaatalo pe cari se

va resema feweres dictionarulul qi

gramatieet label. Pe lunge anenteo s'a

pus(' la cum. compuneree .0 re-main! cu use premie de 300 &matt,

anal dictionsra cu regale de 1 de-cant pa ale ii a fine versant romine

a cementer-Blare tat L Cesar de bellogallico cu prima de 140 galbenl.

Acosta lucreri terminate, congre-sub mane m constitui In curie, per-maninte cu dosimeter. do Academia ro.;WWI si impattite In tret neonatal: unado filologie si literature, alto de Ga-na si nrcheologie si alta de Minted,natural') ACOlomiti va tad de scopea protocol progresula literelora qi uNseitatelora hare Romanl, Are individilcongresulul aduale se declare, ipso lecto,

ea membri al junet Acattemit. Aspi-antil vore fi ales) dra wombat ono-

rut pon fi carespondintl ail donateddupe come verü fi si serviente ce yoreface sae se Innercindze se face.

Multemite patriotismulta mat mul-tore cotatient, nous Academil ronalneconned deja une fond's! de 17,000ducati si sa spere, dupe came a pro-mise si permute, el Admanes nape-null va vets fi ea el subventianearena de 2 la 3 mit duc.

Duda diorite de undo ltami acesteinformart, Principele Caroli, poatru ada al probe qi mat multi, despro sup-ate sea solicitudine si tneuragiare, one.re ea presinia sea ultimo sedinth a

congresalut care ce mama de gratitu-dine, Ile proolamä In ananimiteto mem!bru ale Acedemiel.

Accste dine nu ne remmne de citese felieiteme cordielminte tinera Acn-damn si po monad remind, care cuante constentil, &large la fortele sdleproprit penal, a rumpe qi sfertma !le

data late dificultatile ca sate-fete so

se ridice i en la nivelide de indepen-distil qi culture in mire se afla fratisot neolatiol. Francia, Italia, Spates siPortugalla." 1. Ugna.

(La Ensennanza din 25 Oct)

bare berb eta ce ei participate la

neesti congrese averemi pieces,es a ve-dea figureni tamale d-lut I. Entitle Ra-dulescu, !Wore a mat mullet-1i opere

de line mare interest, literariii ; D. A.Treboniu Laurianu, a caruin open, Ten.lamen criticism linguae deco romanae '1 el-taiga unti renume bine meritate In OaEuropa; D. T. Cipariu, filelogü eru-dite si canna, Intre altele, se dstore-ace pretiosun uvragii: Principle de lim-bu gi de scripture romana; D. V. Alex.-drescu Urechil, ale cents runt cualintile canoed fórte bine lacked! RevistenD. V. Alexandri, fitologü qi peen, f6rtepoporari cu care se mendresce perna-sale romane ; d-nil Hut-musette, Baritiu,Maxim, Sbiera, Rumen, Hedosn pi alpbarbati Insetati din corolla didactic!,

si din republica literaril romanl.Apo!' pentru mat mare satisfactiu-

ne a tuturort, retort, ce simpatisdze cuaceste popore tendon de Troiannostru, In D- cis coachistö, vonair r, -

claogi cii congresele din Bucuresol nuSe comp.en numai din representantilRomaniel :note (Molds sValubia) ci sidin cel st celore-1- alto provincit ear:pine Ming septa ¡agate etrainului. AlaTransilvania, Banatula si BliCsvi'10 de

septa Austria, Basarabis ce depinde a-

strop de Rusin, Macedonia qi alte pro.cu Oa le trimisorl delegatil lor

respectivi poritru ca irr unire cu cel-

l-alp se pane fundamentuli onititil lim-bet corespundetare unitätet de 'del si

do aspirepunt ce estate qi pulpit'', In

referatulf, see din 21 Februariu 1867.vibe No. 923, aralb impregiareale a-erate! ',facer, consilialui de ministrilqi repine spre u se evita unti pre-cast'', si allude lute si arisen' con-ciliatei de advocatt a se respande d neiCiocenell sums do 200,000 lel din era-diate de 3 initial., votatt do Adn-care pentru mat multe asemenea ces-Hunt, el nu eria Nice definitive on-rate ;

Consiliolti de ministri, prin jurnaluleNo. 8 din 21 Fobs-urn, 'Glade In ve-dare referatali d-lut ministru, !Madea vedere i sup. d-net Ciocaneli,

prin core renuncie la same de 27,885lel, loeuviintézé propunerea d-tul mi-nistru gila autorisi a respunde d-nelCioceneli ud same de 200,000 lei, caresuma se si mandaldzii la 13 Mail ti emit.

Cu late ulna., qi In lipsa subscri-seat la lati, d. directore Meta, asu-pra unet noel petitiuul data de d-naCiecaneli la 13 luau 1867, registrar,la No. 593, prin care roof,ca renan-ciarea acute qi care a i se libera sisums de 27,885 let, le care renunciasefare nid un conditiuneprin precedents(Ladle petitiune din 21 Februara 1867,menial(' directore, icï, prin

decisiune, Nan in namely wee,prin care aproba late conaiderantelesuplicantel, liberdel d-nel Ciocaneli sisame do 27,885 lel la care renunciase.

S'n ohm-vane In acéstl hopregiu-rare cif pantie d-rtel Giocaneli, dem-ote d-lal directory, comunicatia de ladivisia II-a la aceua a comptabilitétetpromisee si eliberarea mandateloraacute In ;metal di.

2. Cestiunea anquelei soseldAcchate votes ea date in In-

treprindere la Inceputuli enalul 1865;este constatate Inca el din vremea be-liculut se lucrese la acdsti !loses te,-regiment', si se aprovisionese parish,care cu töte acestee, In cea coal mereparte nu do titan In mall la proiec-tares realist.

Cesare- acestel sosele se !ace la

1,900,000 lei pentru terasetnente ti im-petrire, ire pentru lured de arth

podete, ape-duce etc.) nu se ra-nds. Inch pretuli mete, laindu-searetate In contracts mime preterite peunitate, qi d- nil ingineri dupe, vreml,aretande ui date some de 700,000 let,alti den rees ce de 1,200,000 let cacosta apreximati ei ale ecotone karat,.

Anei din vdra meant !acetate, pre--decesorele mat, fade Wei alma!,asapra acestei intreprise, oränduise nlcounsie de anquela la facia locale(spre a lemur, benuelile ce plan. B..

supra nettle! 'mete.Andste comisie lase, din mat matte

Impregiurarl, prea leapt de enumerateaci, dare cari se gasesco la acta res-pective, n'a palate ojunge la Met tinerecultate, aste-felii In citi d. Sturdzaa foste snail- a suspende ancheta Meela tab mule ordine.

La venirea supth-scriaulut la acestaminiatere, ami gésiti ate ddra mallet!,suspense, si la ai interpelatinne Ricanin Comere, in sweat& prainte, s's are-tati numb ste cestiunea tri ci se senun ua comisiune de ancheti cues con'ame eiboviti o sl face si prat ha,-to tiunile mole din 29 Maia, acest and, ameonvocati el aoui ComiSisne compusidin d. Heaney, pi-Mountie de Botosant sidepilate, d. procurore de tribanaln, d.Mainescu u Stamatopolu, ingineri alministerian si d. George Lazarini, e -glacial a cornets la facia localei ateimpregiurarile si a mi le supine la nu'nacelle cite mal neeibovita.

Amalfi eomilaie, mal fericiti, de cat('cea dupe trel bunt de lucre,a si utensil Is sol remittal() qi, pria nimirené nelectivi din 26 Augusta ac-cent, Inaintaze miuistrulul uni dotarddo Idle lucririle comisiet de 74 file

sigilate si paraffin), instil-clean& pe d.George Laearini, unula din membri, a

do cavenitele esplicatil asupre lucrecitcomisiei de aucheta.

ReferatulA minictru aearatarl de Otatii ladapartaineutull agricultural, comerriale 9i In-criarilora publice oben coesilialfi

Domnilorg nunialm,

Saute cate-va One de elude amfoste informer', ea, In ministerulf, ce

s'ae nomisa Meerut si fopte pa-gobitilre Statulut, do crams d. 1. Mahe

directorate ministeriulut, care a sinerati, slime .!a bent si gorentil, afar/din competints sea.

In urma coaster(' denunciérit am nu-mitù 01 comisiune de anqueta, com-pose din 01 id ,roulto persane comae-tinp, spa, a ementua, Impreung cu mine,late cestianile usupra Mama esistaebenuell.

Din eseminarea sidebar', atentitmeacomisiunet n hate atoned mat cu ose-biro nsupre I doué eestiuni, din carlresula indicio farte grsve, pe earl mavole miirgiui a le descrie In resumate.

Amato deal cestiunl, asupra newsMine aesthetes, stela lament-ale :

I. Cestiunea Ciocaneli. D-na SestinaCiocaneli, iordndi 6re-cari prelentiunldo desplgubire pentru derlmerea ha-mlet Constantin-Vode, in care lanepretinde a fi even pate, resume pre-tentiunile d-scile de despegabire lo

muna totole de lot 227,885.Mal In tame, d-na,Ciocaneli, prin ai

petitiune din 21 Februera 1867, In re-gistrata la No. 195, marten III faro-rea Sandal la sum. de 27,885 lelmultemindu-se a prim; lama! lel 200,000si sedge fIre nict ué cooditiune.

Predecesorele Sari, d. Dimitrie Stemlatindü act5 de !Iodate declaratiatio, pea

Diu cerceterile si liscrárile comisielSe ',mania in advera ei Statute estepagubite cu al same aprepe de 23,000galbent, numal peutru lucrerile de te-resemente ai Impetrire, Mare de lacri-rile de ern, qi prin unit prescripti-ver-bale diu 25 Auguste 1807, seismal dotop membri, comGia econchide el Sta-tute ore dreptil la desdermarea a 300cowl pdtre (a 28 gelbenl copra) do-vedite ca tartar lace prin Will.; careseamencu dreplu, a reduce preptatransport), alb petrel dupe distantelecarierelori esploatate de intreprenorb,de diferinta de vesi 18,000 ¡albeittetc. etc.

Acdsto e, d-nil ministra, Annie rasea acestel rusiruai si 8.1111f1 trecemil laeditso a et fash, de cantle adice ocean,lucrare a intrata la ministera.

Dupe regulamentele tri vigare coati-unea trabuia desbatute In emanate la-crerilore paNino, i aria qi invitati ped. directore a o pane In desbateren

D. Lazarini plengendu-se in al dici ziacepth de teal multa timpe en la-cruces comisiunet sii vio In consilid,emö invitate din nuoil pe i. directorea gribi comer. 'mantel coolant la des-baler. cons/hula) cea- a ce s'a ei ta-male.

Lunt, la I Octobre de diminate, d-nit080 al divisiel I si Ill din !mesa mi.nisteri Impreuna cu d. Lszarini aft se-nile la supte-eemnatuld si dupe co 'ail

aretatii senate oferite ducandlore ded. latreprenori ale ricottah screen sprea nu) face ounsitil domnt oponitie Inconsilie, 'mf ae areal, Inca ci, duffCMS se voduta In Made, sedinta ti-nun de consilia partite linden afacered. directore Melie pare a mange Metepe numitula Intreprenori in contra la-et-M.0er,, anchetel si denunciate

tow 01 date si alto ante ale d-lut di-rectore, si viSdende el pistrama are-cart induction, disti el detain,-lore 'ml vera educe chiark in diaoce. ma, Ornate alb consilintal !scentde d. directore prin care se se reca-n olsee Intreprenoralta tale pretentiilesale, si ce penal, asdsto trebne tunnelea dumndlore se se apsenteze din con-

ailiulö sea se numal face nici Ina fellde opositie d-lut directore; atuncl septic-scrisulli a intrebute mai Ionia pecapl de devisil se declare care este 0-pinia dumudlori to aerate afacere,dumndlorü ai dularate el se !metingcu total% cu conclusiiie comisiet demachete si ta urine 1 anal isolate a 'atretrage dernisine, ce dedese, a mergela confine si a supte-setona eleará

jurnalula consilialuil, bine inteleglu-du-se ce isceliturile dumnealore eraiinule.

Ado. 41 'ml s's si adoni jurnetulaconsilialut Cecelia de d. directorepo care era daja puNí si !magnate !l-adle.

Prin 'mesa jurnale se declare ateInererile comisiel de umbrae ca nevi,labili si se de dreptate Is pretentiile d-

tut Intreprenore.Ce-ve mat multi,In belie (rectal) d. Intrepenora all

soseli Flinandi Herne veddndi seriessitatea ce e push gram-null in cerce-tarea acestei Intrepriso si preveritada

pate Lint resultate defaverobile pentra

d-see, s'a grebita e'st schimbe garatc-,,

pa ce aven depaal In urea minis-terii pentru lures-ea In castle (adich

al obligatie ipotecare do 480,000 lel

a d-lui Metope° cantle al gamin de3.27,312 let In ipotech si lama, ru-

ral!. D. Lazarini afifiudi despre sedateselembarc de pantie a si depesiatii

ministeriulut arettinde inconvenientuldaceste, preschimbart pi Incuntaciintindupe sainisterb ci comisie de mahout,

luordul, ce a desceperita mal matte

neregularitep qi oá e In op. a GI-mite resultatuli descoperailora sale fi

invia pe ministere a nu permit" pros-

chimboree parental pine ea nu :, sosi

dosierula anchetel. Melia motets nu

ROMA Nt1LC 21 OCTOBRE. 917

s'a prima() la tninistere sub-scristee ridicate dinn'a reute nici ue sciinte de dens(); d. comitetule permaninte ei,directore !use a declaratu in facia co- tiunile ce air" avute loce In

misionei ce d sea a priimite aceate de- dinte, unii din membril aliposit' Ili a a permisti preschimbarea i altil ail declarate ce segarantiei 'creelênde di nu peite face lua parte In luereri, pe

site -fel b. n'are avea Intro dense pe

Afara de acesla , la 30 Septembre brit, asupra cfirora planéze blamuletrecute, pe cändù chestia anchetel era consiliulut.In cercetarea COflSiIiUIU lucrerilore pu- In facia enei asemenea situatiuniblice, d. Intreprenorii ale acestel eo- prefectulti, in puterea art. 43 din lege,sell, pria petite] Inregistrate la No. a suspend ate sedinta si tote d'uedate969, din 30 Septembre 1867 , vine ei a aritate ministerului imposibilitatea decere liberarea a 4000 galbeni din ga- a mal functiona aceste consIlle aeiarantia ce o avert depusa la ministere pen-i cume se gasesce discompusii.tru intreprisa care dedese loci.) la an - Supte-scrisule considerende motiveledote; d. directore pun apostilule pus(' espuse de d. prefecte respectift, In

pe acea peti(ie cere ca divisia comp- puterea art. 76 din loge, vine respec-tabilitetel se refere despre starea ga- tees(' a supune Märiel Vóstre, cuve-rantiilorfi d- lui Intrep: enorn D. cap nitufli proiecte de ordonante, pentruale devisiel comptabilitetei , prin refo- disolvarea consiliulul generate si co-ratulü see No. 7274 , arete ce dace tnitetului permaninte alb sus(' eisuluis'ar libera ace') 4.000 galbenl carule de judeciii, ere pine la alegerea nouluiIntreprenore ar remenea ministerule consilie remene a se urma conform('neacoperitü, cäcl pentru 62,421 lei art. 108 din 4isa lege.eseedentule garantelore ipotecare), ar Suntil cu celü mai profundfi respectii,

Prea InAltate Dónane,trebui a se primi garantiile ipotecare Alu MAriei Vóstre,depline, de vreme ce tete asemenea Prea pleeatii i prea supus5 servitore,

garante nu sent(' priimite cu UDÜ sae Ministru secretarii de Statil la de-partamentulii de interne,

clementai de lie jum., ere pentru res- St. Golescu.tulii do let 75,579 spre compleetareaj No. 20,992. Octobre 21.BUM 91 de 4000 galbeni , &Ica se yorelibera ei acestia atunci are" retneneaparte din lucrert neacoperite. Prin decrete ea data 21 Octombre

Cu kite aceste declarare a comoa... curete, suntf] numiti In poaturi de subbilitetee d. directore !Ilse , prin reso- prefect! la judetulti Botolani :lutia puse pe aceste referate, libereze D-nu Eduard Gherghely, k plasaantreprenorulul suma ceruter de 4000 Stefenescit, in locule d-lul Ponicl;galberee D. lón Varlam, la plasa Jijia, to

Din tete ate precede] , atetii sub- cute d- lei Teodor Onicescu ;semnatulii cätü i tott membrii corni- D. Nicolao lorgu, la elasa Tergu Yusiunet ce era(' facie la ultimo sedinte, locule d-lui 16n Ciolacu.la care a foster chemate ei d. MelicEyre a se justifica , ascultändii Prin decrete, cu data 21 Octombre

curente, In virtutea art 18 din legeajustificerile séle, ajunse cu hate as-guarde! cetätenescl, sent(' numiti:tea la convictia d. I. Me& trebue

not) cestiunee privitaire la la sec. II. juderetore eea eV sea-dupa discu- tiune, in locute d-lui Costescu.

done se- Di Ión Hine foste edecetore , judo-demisionatu cheore la sPc. 11. In ecule rt. J. Borer.abtine de acMe time()acei mem-

destituite In interesulii serviciului dinpostule de directore alii acestul ministerf], precume ei a se trämite Ina-intea justitiei spre e se justifica degravele propusurl ce apase asupra d-sélesi a se Indatora la respunderea attüa surnei de 27,885 lei liberatl:fere nielunii dreptil d-nei Ciecaneli , ate ei asumo! de 4000 galbenl liberati tote ded-sea din garantia depuse la minis-terii pentru intreprisa eosele!

ca care sun:re Statule a re-mast] descoperitii.

Aceste sunte, d-ni ministri , fapteleasupra cerorii atrage seriósa d-vestreatentiune si ye roe' , (We impede-sitI ei d-vestre opinia sub-semnatu-lui, se bine-v oil! a cub-seri aleture-tule jurnulii.

Ministrul D. Brdtianu.No. 7604, Octombre 17.

Tribunalv2ii

D. 16n G. Stoeneset, ctuahiilù sub-procurore, In berile remase va-

cant(' prin Incetarea dn viétä a d -luiP. Castrie,

D. Petre Theodorercu care h ab -solvit gimnasialti Ili a fewt stude de dreptla faeultatea juridice ain Bucuresci ,

substitute la tribunalaii Museelii, in lo-cnle d-Ini 16n Stoenexu.

Tribunalulal lotogani.

D. Grigore Crupeniki, juriatil absol-vinte d- la facultatea juridice din last,erocnrore, In locula remlse vacantitprin trecerea d- lui enghelache BazacaIn MO poste

Tribunalug Tecuci.

D. Dimitrie Popesm. actualele substitute la tribunalule Felciä, procurorein loculai d-lui d. Mortun, demiaimpte.

Curtea dapel di Bucuresci.

D. N. Stlifenescu, actualele grefieriila tribunalule !love, grefierú, in locald-lui Rustatie Belteretu.

Tribunalulg

D. Theodor Stratile, foste adjutorede greffe, substitute, in locule d. lei d.Popescu.

Bacca

D. Gecrge Botez judecetore, In locok d-lui George Georgite demisionatü.

PROCESU-VERBALE.

Astä-ei, 24 Septembre 1867, noiGeorge I. Peeicil, judecetotule plase!Cämpu, districtule Dolje, rnomentuleand() ne aflame singuri In cobinetulfinostril si studiame procesule la ordi-nea 4ilei intentatii de orendaeule mo-

In guarda cellilenésca din Bucuresci. siel Poiana-Plenitil a Statalui, In con-D. Locoteninte Ales. Leonid') Stew tra arendarelorti din comuna

cescu, comandate de companie la le- pentru usurparea a 166 pogóno dingiunea 11, la vacanta ce este. proprietatea Statului, s'a presintatü Ina-

D. locoteninte alesú, Dimitrpa Clin- intea reestre d. Vasile Prodescu, prima-()emu, adjutante- majore ale batabonuluill rule comunel Risipiii, si ne-a decla-din legiunea Il. rate fere cea mal mice sfialfi ce este

D. Grigore Vulturescu, comandante triimisii do moenenii Risipiteni ea sekflocescet pe lenge not spre a nede companie, la vacanta ce este. na

face se deme otertre in favorulii lore,In guarda cetúIidnéscà din Giurgiu

ere (kept(' recompense vomii avea doE. Nae Popovici comandante alii la (lease ue mite de galbent;

companiel IV, in losule p-lui IOn Cor- Not aneinde propunerile acestea cebenu, care a trecutii in statule-majore veneer) din partea until functionarii ste-aler acei legiunt. balternü alfi nostril, am voite se con-D. Stan Silt], comandante ale com- statemil indate faptulu i disimuländepaella! VI, in !comae d lui Alecsanch acceptame propunerile sele ;Dumitrescu, care nu 'notate la Numitulii Vasile Predescu a scosti

din basunare, fere multä precautiune,line role de chatrtie mucava si 'I a pusJUSTITIE. Prix] deerete, cu data 18 pe meek esorimändu-se &Aire noi pof-

si 21 Octombre ceeente, pers6nele ura ti1 acurou 29 napoleoni si mergendemetere car! Intrunesce ern eee.nee ce- la connote vorae face nice doue-eecirute de legea de adtnisibilitate ei si noue, si vii educe eì negreeite",

;tunci rime suttee"' fare de veste si atare In functiunt judechtoresci, suntevenitii d. I6n Antoneseu, registratorelenumite :sub-prefecture!, pe timpnlü canal nu-

La tribunalulii Ilfova. mitule primare era ocuparti cu name-D- Miltiade Theodosiadis , primula' reterea banilore ca se ne Itr.redinteze

preeedinte ale acestul tribunalii , care car nu lipsesce de (Ate 4 gaup din 50galbeni, si Intrebiandule co fact cu a-preside sectiunea comerciale va pre-cesti bani, confusiunea sea ve-sicle sectia 1, ere d. Andrei(' ionescu,4éndu-so surprinsfi, a declaratii cii surdpreeedintele sectiei I, va preside sec- presente pentru d. sub-prefect!).

tianea comerciale. Pucine dupe aceste scene nui intrateD. Stefan G. lorgulescu, doctoral In acestia anume: Marie Morerescu,

dreptii, actualulii procurore la tribuna- Radu Angelescu ei Flores B rbu, carelute Breila jedechtore In loculii d-lui asemenea aii veeutii acel bant pe mdse.Al. lonescu, demisionatie Aeeste fapte urmatii din partea

tenu-

mitului functionare fiindü injurie fe-D. Eustatie Belretu, actualule gre-cute justitioi, ou atete mni alese ce a-float la curtea d'apele din Bucu reset, gintele coruptore este ineestitii ca ca-suplininte In loculii remase vacante litatea de functionare publice, consti-prin trecerea d-lui Stroesen In alter tue delictule prevegutii la aliniatule 2,

poste. de sub art. 146 din codicile penale.D. A. Hfigiaki, actualulia adjutorii de In consecinte am redigeatu proce-

greed la curtea d'apelii din Bucuresci, sulti-verbnle de facie, cre, Improunegrefiere In locale d-lui N. Stefemoscn. cu rolule de 29 napoleon] sigilati cu

sigiliulú sub prefecture!, se va inaintaTribunaluld Prahova. de urge*" la pareuetule d tut prime

D. Dimitrie Costescu, actualule ju- procurore, spre dispunere More legatedecetore de instructiune la sec. 11, prim Judele de plase, G. I. Peqicupresedinte In locule remase vacate prin Martore, I. Antonescu.trecerea d-lai N. Costacopolu in Mee M. Morereseu.

R. Angelescu.poste.Barbu.D. 16n Becar , actualulii judecetore

Raportuld d-lui ministru secretarii de Statii ladepartamentulil

. de interne &titre Miria Sea Dom-nitornlit

Se aprobli.CAROLU."

Pré Downe,

Consiliulii generale ale judecitiluiMove, erne din sesiunea anului tre-cute 1866, observende ce membril co-mitetului permaninte nu'el Implinesciidatoriile la car! Bunt(' chiamati de loge,cu onestitate bune credinte, prindoue voturi de blame a doctorate ceeu mal are Incredere in ace!' membritai nu mal it) responsabilitatea fapte-lore lore.

Lego") organich a consilielore jude-One nepreve4ende casurile do disol-vare a comitetului förà consiliii, de siministernlii a supusti Adunäril legiui-Ore cuvenitule proiectii pentru impli-nireo acestei lacune si trite modifica-tiuni In 4isa loge, Mel acelii proiecteremeiude pe biuroule Adunerii la In-chiderea precedintel sesiuni, comitaturepermaninte de care este vorba maleuse a remase in fiinte.

In sesinnea ordin aria' a anului eu-rentii, eisule consiliii consecuente vo-turilore Selo din precedintea sesiune a

PARTEA COMUNALE.

PRIMARIULC COMUNEI BUCURESCI.

Pentru motive legiuite, no putiendua seefectua la 13 ale curentei, licitatiuneareparatiunilore easel d lei d Geanoludin strada Sf, apostoli, In care ae festalseek' Publice primare de fete cu No.3, suptii-scrisule m destinate pre deo parte, ire eith 4i de licitatie, la 28Octobre curente, ere pre d'alta pu-bucA acesta spre sciinta tuturore, cadoritorii d'a se Inaiircina ea faceree a-celore reparatiuni, dupe devisulfi datede d. architecte ale capitalel, se viela Primärie in aretata et la made!, pre-gMiti cu garantil In regelä pentru con-curente.

Primarule C. Panaite.No. 10,957 1867 Octobre 18.

Pentru reparatiunile suplementaril cesuntel necesaril a se mal face la loca-lulti scelei publics succursale de beetisituate ie strada Luminel, se va tinelicitatiune la Primerie In eliata de 31Octobre curentie, doritorii d'a so Merl.-cina cu esecutarea eisei reparatiuni, dupedevisnle date de d le architeete ahicapitalel, sunte invitati a veni la Pri-merie in mentionata 41 la amé-ell pre-guitil cu garantii In regale pentru con-curente.

Pre:writ C. Panaiotil.No. 10,952 1867 Octobre 18.

(Moaitorali).

Declaratiunile de eAsAtoriA fAcute inaintea ofi-ciárnlui stArii civile din circomseriptia I, in cur-Buhl eriptámilneI de la 9-16 curentil 1867.

D. Bernhard Bercovici, comerciantii,din Galati, cu d-ra Mina Schwartz dinstrada Stela Nu. 40.

D. Joseph Wasárhelly,, vepsitore ,veduvii, din strode s-ta Vinere, No. 6,cu d-na Francisca Milleta, veduve,celavi

Idem la II.

D. Nicelae Chin], ortodox, veduvubirjare, din strode Linda Vodit cu d-raTinca Ene, ortodoxii, din strada Sco-pitil No. 23 celatrea galbene.

D. Vasile lonescu, gerdiste de neptediu strada Olimp No. 8 eu d-ra Mo-rita Ilie, din strati') Celderari No. 22.colórea rogie

D. Albert Ilioemann ciasornicaredin suburbea Radu-Vode No. 13, cod-ra Rozi Boric', din aces suburbe.

Idem din circomscriAia IV de la 15.-220 ctobre.

D. Constantin Cotofenu, foste fanctio,nar, din Craiova, domicillatii In capitale,suburbea Schitu Megureanu, ea d-raZinc') Danielopolu din snburbea s-tuEleutheriu.

D. Dina Nlcolae, dulghere. din su-burbea Spirea-Noute cu d-ra MarinaZamfire Marine din suburbea elhencie.

D. Stefane Herne, potcovare, din an-barber) s-tu Eleutheriu, eu d-ra MariaI6n, douniciliate in acea-set suburbe

D. Stoian Mince, carciumarii, dirnr-tate de prima soeie, din subarbea Di-chiule, cu d-na Preda Ioneses, vedt] -vil, din suburbea Popa-Tatu.

D. losefil Englhart, catolice, tm -pier)), din suburban Popa-Tatu, eu d-raCatherine Watlaveck, cntolicii, din a-cea-ael suburbe.

D. Merin Néceiu, eerciumate, divor-late de prima soeiti, din suburban Schitu-Megurenu, cu d-na Safta Dumitru dinacea-asi suburbe.

D. Florea Barbu, plugare, din siiburbea Spirea-Noufi, co d-na MariaFlorea, veduve, din acea-aei subirrbe.

D. lein I. Négu, cismare, din subur-ben Biserica-Albe, cu d-ra ElisabeteAndreiu din suburbea Vledica.

D. Negri Dumitru, zidaril, din subur-boa Spirea-Noull cu d-ra Rada Ion,din acea-aei suburbe.

D. Locotenente Alecsandru Sleni-cianu, din strada Polone, cu d-ra A-nice Muscelianu, din orasiule Brume.

Idem la eelii din Cireomseriptia V.

D. Ioan Dumitru, cisrnare, din stradaMaeinei, No 18, ea d-ra Tines Dre-ghtci, din ncea strade.

D. Stan Tunase Rada, croitora, diestrada Ursula! No, '7, cu d- ra Ange-lina George Negoite, dirt comuna Te-medal", districtule

Idem din circomseriptia III de la 7-15 oat

D. Ion Mororu, gradinarti, din stradaMoroiu, eu d-ra Anghelina Tudor, dinacea.ogi strade.

D. Alecsandru Botes, visitie, din su-burbea R. du-Vode, cu d-ra Anica Ne-goescu, tote din acea suburbe.

D. loan Zanfirii, gredinare, din sub.Foisioru, en d-ra Zoita Reducanu, tote*din acea suburbe.

D. George loan, zidare, din subur-ben Broetenii, err d-ra Helena Chris-tea, din suburbea Flemanda.

D. Dobre loan, cerciumore, din sub.Foisioru, cu d-ra Morita Mateie, dinPopa-S6re.

D. Anghelia Dobre, bucetare, din sub.Apostolfi, eel d-ra Morita Caugu, totedin acea suburbe.

D. George On, speculantü, din sub.Broeteni, CU d-ra Parascheva Popésoa,din suburbea Troito.

Idem din eircomseriptia I in cursaliinei de la 13-21 Octobre 1867.

D. Constantine Boeresce, doctorii indrepte, din strada Scaunele, cu d-raAristea Rlosianu din suburbea Boteanu.

D. Panaiot Caravia, comerciante, dinstrut') Negru-Voclä No. 12 cu d-raFriederika; Henrieta Sofia Schoenena-berg din COMM a Galati.

Idam din eircomscritia III in cursulii sAptii-mAnei de la 16-26 Octobre.

D. Mendel Avram, de religiune mo-fsaice, telate, din strada Pitagora No.116., cu d-ra Hana Ruhel loseph dinlacea strade.

Idem din circomacriNia V coldrea de Negrade la 16-22 Oetobre.

D. Chirith eostache, croitorii, dinsuburbea Agiu, ca d-ra Mewl' Gri-gore Stefanii, WO din eIsa suburbe.

D. Antonia Calein, olare, din subur-ben Curtea-veche, cu d-ra Morita lenAntonescu, din suburbea Lucaci.

D. Nae Durnitrescu, tutungiú, din an-burbea s-ta Viueri, cut d-ra Elena Ma-rinescu, tote diu acea suburbe.

D. Nadeleu Petro, eepcarie din su-berbea Ceauel-Radu, ca d-ra DumitraMate!, din suburbda Agiu.

D. George Radu, clirciumare, dinsuburbea Ceauai-Radu, cu d-ra HasStone, totO din acea suburbe.

D. Ivan Dregan, precupete, din sub.Delea-veche, ca d-ra Zarnfira Rada,din suburbea Popa-Nan.

D. Ión Mateiü, precupetil, din sub.Ceauli-Radu, ca d-ra Stana Petro,toter din acea suburbe.

D. Stan Phan, croitore, din subur-boa Agin, cu d-ra Marisa Michaiii, totedin acea suburbe.

D. Stan Vasile, muncitorli, din su-burbea Oboru-Noii, cu d-ra ChiriachitaStanciu, tote din 'teen suburbe.

UNU JUNE BACALAUREU,doresce a gersi tle famine care se-1 pro-cure mediate de Intretinere., ei se o-blige pentru acesta cu instructiunea co -piilore acelei familie tn tudiele pri-mark) see gimnasialt.

Doritoril se yore adrasa la pensio-natule Sialcariulü strada Filarete.deplini cu esactitate datoriite cetre So-cietate si Petrie.

TMA."1"1:k.M.

Teatru Millo-Pasoaly.-- Jotti /a26 Octobre 1867 , se va represinta pie sa:ORBULU ei COCO*ATULU, drame In5 acte. Rotate principal! nU domnilMillo, Pascaly, Gestian ei d-na Pascaly.

Teatru Raliand. Vineri la 27Octobre, so va representa piesa: LINDADE CHAMOUNIX, opera' In 3 acte.

918saaaZ

OBLIGATIUNI

CUPOANE RURAL Eprecumn : i orl-ce alte efecteale Statulat, cumpera i vindeD, Em. Farchy strada lipaaniHann cu teit No. 25.No. 597 80-38.

130813A VIENEA

5 Noembrid. m. HS.

Flo9240NUME t6 oCTOEMBRE.--.........eneaidattitts.

_rta,m111=1...O1lf0ARILE 1111AlLat 28 OCTODIEL al GALATI 9 OCTO. 1887.

RUMBLE PRODUCTSLOIIO BRAILA. GALATI. GORAB1R 81 VAPOR!. I BR. IIOAL

Metalice 56 65NaNionale 58Lose 65Credituld 87 80Actiunele 138neel 679London . 177 90

Arginta in 122

Grad aimird calitatea 1.15, A$ rite lg.0 U.,

,

yaroduld Ghiem

SecarsPorembdGrip ..OviddKeiji&snits .

800820240

210-225

255-295

810206

DE VAN9ARE

EN GROS 500 STANJ. LENNETAETE GATA CALITATEA CEA MAI BUNA,

la Mosia Frundanesci Judetulú B-ova Pleats Dimbovite on posts

depärtare de Bucuresclporitorit ae vorS adresa la tratit

Frundäneact Strada Gabroveni No.27 de la orele 9 11 de diminetepi do la 3-6 sera.

o. 576 208

CorAbli eosite

porn'. inciirente....

Vapdre meitepor nte .

8105501 pornite la Selina in-carnate

9 316 . 787 5la

11

a E UiDIrectiunea societati C. r. pr.

AZIENDA tiSSIGURATR CEDINm.FtIEsrrE

ArE onórc, aduce la cunoseiuta generala oil in loculO decedstadut D-nu lacob Loebel numitfi imputernicit pc

DOM= ADOLF WEINBERGCA AGINTE GENERALU ALU ACESTEI St ICIETATI PENTRU ROMANIA.Trieste 18 Septembre 1867. Directiunea soeietitel c. r. pr.

o Azienda Assinuratrice.Sub-emieula Sindfi cmoratd en represintaliunea amstei societat1 pentru lionninia, care in timpa de 44 ANI a ecietd

min et manipulatione exemplard ei el procedare drtiptil plaM pagubilord el clacige el blonde. EUROPEIINTREcee recomandd onor.Publied pentu tdte afacerile de resortuld aelguretrilord.

Agiate GeneraM: ApOLF WEINBERG. "a.semFlimita 1/44MINIMIN44111/1MEga.

SPATIOSULÚ

HOTEL DE ATEN ABub-seranatuld antreprenar old Hotelehil

.atoaa, ee b ee fIbra mai nainte (banuld Cor-nice) sitoatii in strada time d'afarit, recomadiionor. poblied atifii enratenia 0 mobilele ca.mmilord mecum ei prodoete indestuldt6re pen0es ferajulii milord, mincdrile ei bluterile solemat bane, end serviefil promte, ei tOte aceeteaes preterite cele mal moderate,No. 476. 80-28. Antrepr. J. M rime.

AU GOURMAND

Comestibles el Vim fins, Eros, Mail el COMMIS.Place do Theatre

EAUX de VICHYDernier arrivage de Vannée, 6

piastres la bonteille, 64 piastres ladouzaine

EAUX BONNES mew prix.

NB. On reprend le verre a 30pants.

No. 567 5 24

Furnisorula Curtil. I 0 A N ANGHELESCU Furnisoruln Curtn.

UNT DE HAPITA PENTRU SALOANE RA FINATU DE 2 OM I PRETU NUMAI DE Li'd LEI OCAUAUNU MARE ASORTIMENTU DE:

VINURI de BORDEAUX albe si revii, CHAMPAGNII de meimulte calitAG CEAMPAGNII pentru Dame. VINURI deMADERA, MALAGA si CHERY, preoum i VINURI UN-GURESCI an octant, VIN de BORDEAUX ou ocaua. APEMINERALE, UNIT de LEMNURI diferite calità4t, CERU-

SI TREBEINCIOASE CESEI BALA pentru seandue ficutfi gata, etc.

Zahar, Cafele, CeaiW si Romuri de diferite calitati i en preciurile eele mai scithite Luminärt de Stearin de töte märimele i cu precturile cele mai satiate

EMENTALEP, PHARMASAN etc. LIMBI si SUNC1 fierte.GAL ANTINI de Paste, SALAM de SIBIU si VERONA,ICRE negre préspete de TAIGAN, CHOCOLATE de di-

; forite oalit011 ell Si fArt LICLTERE ou felinrite gusturY,CI TRAQA0 de OLAND A albel si portocalifi, CHARTREUZEadeveratil verde si galbeu, COGNAC. ABSENT, EIR61VERMUTH

ERN NO1 DE iPECIALITATEI

)S1A MEA Dregodtma Codl..Dimbovita se arendd4C

pc- mal mult1 ao,, da sf. Gorge1868. Deritorit so Vora adresasub, mnatu suburbia Bntenu, Wadeelemental No. 1. G. Mavrodoln.No. 592glADUREA dupe prometatile mele

(Baleteoa ei Paring.), dinMehadioti I den:dame do

doue ore de orasuld Severin cote defamiarc; acdstä Odom confine Ima-m de told teluld Cherestca si dea oe face dtige de prima caldatefiindd lo Luna positie d'sso espldts.Doritoril care ooeseil a o compareee se ad:cocoa lo ngrijitorul pad,rel. mole cerindfi adreaa mea sprea mil Meldnta. Luesita Toomey.

No. 591.aingallaWariannentalla

Dales, Idegoedei viaavis de ralatult Doinuesad In ooltift,

PASTILLESesIACTATEss SCOT e 101A1NESIE

DEBURINDURUISSONPASTILLE DIGESTIVE St laid DE smf tl II (tOSIdA

Da DORM DU BUISSONPdarenaCieti laureati de la Academia imperiald

de Median& dip Paris.Aetna eseellentti medicamentfi este presented de

cei mat din tte media din Francia in contra deran-geamentultilde foncpunl digestive allestomachuld,Si alle intestinilond adica l Gosloild, Gastralgià, di-Deana laugh laboriOsh eau florernsh,data* stomachulul si alle intostinilort, vhrsaredupe oink, inapitenta o sla.birca eorpulul, Ma-nama I maladii le &Muhl si alle

Depoulti genet:alb in Bucrureat, in pharmacieaD. Adolf Plecker, la Galati de ear poste drum dePassagiulti Roman.

SCOLA PREP ARATOREPENTRE

AD, (fa: -ellha , !Ft 1E /41 AllflDireclienea amotei &die are ondre a anmta cti de ,la 1 Noembre vide, va bleep.; eursuriledie, told co conditimile de amid .000, adicl en tool galbenl pe laud mnaite.

Totiltd'et dad face. cu Odom cmoscutd, ed a obtineld, pentru anuld mesta mm-

000801(1 Emanoilii Bacaloglu, profesore la Facultatea de nib*.Pirld la epoca sued cite.* se feed inecriptiunile la D-uu vemetru Petreseu, strode la-

tent No. 2, lined bieerica OletoriT, do la 8-12 dimindta, ol de la 2-- 6 dopf, sminda'.d'1,71.51.111fennaameta,m .a I '

MilagaRk4H

c;

"5 roVP'4P13.0. F:J

2 ND t 'a a42.° FL,'

cra4 5. f-r

a'sóFe' 2

2 7c-

;z

o

*-1WI

E,1104 g).

a 51).

WI;c1

g Et 6 5-E. -0. ,

inatotsnim......tnzwintna

-OlinqN,nsgroi.ga

1111058113 DE Q111940151 FERUGINISflno GISIMAILIET st

Parmacistl A. S. I. Prinsulul Nap01000 in Paris.

ACest5 (siropil) mediramenth admire se presintitin bra forma limpede, Mama d'und Daft deli-Mesa, reunta assoliatiunea a dob substante cellemat estimate din materia medicalh, a sera quin-quill a und medicamenth emellenba tonich, siferuldnnh elernentti principell oild sAngeDd nostru.

Siropuld de quinquinh feruginosn se ado0 encella mai bunt% succesd, in 161 e casurile unde estetrebuinta a thrusting sangele. si a reda corpulul

seale alferate, sau perdute. Palidelemarl la iinerele damicelle anemice si delicate,doopolü Boa lesne sirapidtit salt influents acestelescellente preparapal care oar* desvoltareapubertal-It la alle mat inalte trepte. Suppressinnasau iregularitatea menstruatiunel, relele MMHG-

perderea apetentel, digestiunile acete sanDonate, lymphatismuld, serheilnea de sage scro-phulile, convalesces* frigunilorti grave sae per-niciAse, sunt mud de aft Mmaidte, sau modi-Coate prin siropulia de quinquina feruginosa careeste prescristi de chtreelitatea de medic! din lumerintreph.

Vedi analysele Monte de ceT mal dintff chimistIdin Viena si Paris.

Damn& generalla in Ramat la D. AdolfPlecker, peste drum de Passagiultii Roan, inpllarmaelea la Celina de am; in loony, von Konya.

GUARANA]Preparepe a Farmaistilord E. A. I. Prinalui

Napoleon.ORLWAIIILT p ff, SItO PAW.

Amnia subatanja vegetalt, originara din Brazilia,este utilisaM in Francia en col mat mare sums in-contra : Duren: de Cap, Rigrena, si dared nervoasaa Caputo'.

Ea se vinde in cull, mad de care cite 49 paginatede praftui, it:tattle de cite un prespeCt in seexplicit cipul i modul Intrabuintarii.

Depoulti generalti is Buccurescl, in pharmaciaD. Adolf ',teeter, la Cerbulft de aur poste drum dePassagiulft Roma.

D VINOA.RE. Up permits cal co hamoricarate polka purtatd in elite Bredoianu No. 22.

nE VINDARE. mea Cb-

coi 120400 din distrietuldlalomite in departme aprápe de 20minute de oraguld Calaragl pe mar.ginea De000e1, se vinde in totaldsail in pkg. DoritoriI se omit: a-dresa la subeemnata Strada OtirbelVodd No. 9 din dosuld Tenpin-loi spre a se informa deem ma-

despot, pretuift el.Sulgaoa &sienna.

No. 538. 24-24.na VINDAEE. Mures dupe

Prencold, din distrietuliiDimbovita, care coprinde lemne dechorea... Doritoril d'a o eumplimse vord adreaa la Sitb-scriee, caleaMogoeael No. 174. d.Bourehe.

NO. 589. 88./MEW

PENSIONATU DE DEBOASELE.

Se va deschide de la St. DumitruPodu Beiliculut No. 51. Se va preda lectiunI de limbs Fran-

cog, German/1, Roman's:, si Grécii; aseraenea si En-glean dupe cererea rairtilor. Studiele se vor preda cu o me-toda 11e10 si f6rte us6rft, musicft de Piano si Incrurt de mina.Orele recreapt vorn intrebuintate pentru Gimnastia.

No. 540. 3-7d. Directrice losephone Croter.

CASSE DE FERPALMATE LA EAPOSITIUNE UNIVERSALE DIN PARIS IN

Ctr ipmxut MEDALIE.DIN

R ENUMIT A

FABRICA

F. WERTHEIM & C-E

VILNA.

Deposituld din fabrica ndeta se add in

BUCURESCI

LA D-NII

APPEL

a

o

LASE DE FER[dame in contra

Fl sUInI 41 Spargoleipentru

paste.sa de

dm FabricsF. WERTHEIM et Coe

inMENA

100,000 Fanel acelelcare ea deechide brdeca56Oxi eiatemti amain.

fla Oat et

e

AVIS

IMPORTANTE

Noun Matra inceertárede Momenta se doom-Mace de tdte cele-l-altomistente nand mum, prinipsa arcurilmd in intruldmil, din care caust

necesiE niel net feud deeparetert Mies bnil

gauri face inaposibild dea dobindi deseuerea lordprin earlige mid alte in-etrumente de asemenesWord, ba impiedica himei epargerea prin interme-diuld erbel de rota, in

aereate L....li01er:1 nuee petit deschide, de Wadalma 00 proprielechef.

DoinmeRIEDEL, di u fabrics metre care se afili acme In Raceme ee p6te gam latEi.lot APPEL et C-ie, ei rodegate a ao orI care'5I esplicatiuue dunce fabricatiunile adder, F. -WWIE Xt9ri.ig-ffu et C-nie.

4 7'3 'tin '-5. 2 11 74 d4 E1 -`-'''',,, ...:

...i g g. o g ;,-,,, .2'4 FP- s

= i- 31 ..5-gi.ig2 '.'s '.,' F. E .4

r...,

b..94:15...,-..i,4. 1..g

1:: i,, 41 :en ! ..,0:443: I:

1 ri,s,:f4 1 1 I ,g

rzo EA . v. . E ., alii 'z', '''°' ,.w o 8 =

1"1-:Z1141111= 24(i-12 r,E.'2

cM a 'a' 4 in.6.,:4 fi. -4 °,, -0

41 g

psiMmallM

hp0a3a C. A Rasta Sr cadennol. No, IS