1Zsolt Katonai

Metodologia auditului clinic –

pași în implementare

Scopul general al proiectului este crearea și implementareaunui instrument de audit clinic retrospectiv (bazat pedocumentația pacienților) aplicabil pe scară naținoală.

Instrumentul trebuie să asigure:

• Identificarea greșelilor tipice cum urmează:– variație inacceptabilă în performanță, practică și rezultat;

– tehnologii ineficace sau ineficiente (subutilizare, supra-utilizare, utilizare incorectă)

– practică clinică riscantă

– pacienți nemulțumiți

• Îmbunătățirea :– șanselor (perspectivelor) de viață prin aplicarea directivelor

bazate pe dovezi clinice (EBM) și Best Practice

– eficacității și eficienței clinice prin implementarea și optimalizarea proceduriilor, practicilor și competențelor

2

Scopul general al proiectului

Focusul auditului clinic

3

SimptomeDiagnosticăObservareMonitorizare

OUTCOME

MedicațieTerapieTratamentIngrijire

PROCES

ESTE NEVOIE DE INTERVENȚIE

?Nu

Da

?Da

Nu

Când?In ce cantitate?Cum?In ce condiții?

Stare acceptabilă?Schimbare relativă?

Conformdovezilor?Eficient?

PUNCTE CRITICE:

RISCURI

Legate de structură și infrastructurăLegate de procesLegate de outcome / pacient

BEST PRACTICE

4

Caracteristicile cheie ale auditului

clinic

• Răspunde la întrebarea „ Oare urmăm cele mai bunepractici?” și „Ce se întâmplă cu pacientul ca rezultat alserviciului medical?”

• Asigură raportarea la ghiduri, dovezi și experiențe clinice

• Se poate efectua în timp relativ scurt

• Se referă în general la un eșantion mic aleasă în modpragmatic

• Adună date de rutină

• Nu se concentrează niciodată asupra unui tratament sau aunui serviciu complet nou

• Este multidisciplinar

• Constatările influențează activitățile profesionale alemedicilor și ale echipelor locale

• De obicei nu necesită aprobare etică (consințământ)

5

Principalii pași ai proiectului

1. Alegerea temei2. Definirea obiectivelor auditului3. Adoptarea standardelor de bune practici (criteriile

de audit)4. Testarea și optimizarea chestionarelor, criteriilor și

technicilor5. Instruirea personalului involvat în proces6. Culegera de date7. Analiza datelor în raport cu standardele8. Analiza cauzei de bază9. Feedbackul rezultatelor auditului.10. Implementarea schimbărilor adoptate11. Menținerea îmbunătățirilor (Monitorizare și

evaluare)12. Repetarea auditului clinic

6

1. Alegerea temei

• Grupa de lucru a ales ca temă pentru audit clinic:– In general: Tratamentul pacienților suferind de pneumonie

– Specific: Pacienții care au fost internați cu diagnoza pneumonieindiferent de vârstă, gender

• Decizia a fost luată pe baza următoarelor criterii:– frecvența mare a cazurilor

– tratamentul implică proceduri cu costuri ridicate

– există risc ridicat de complicații

– sunt disponibile dovezi (evidențe) de nivel înalt

– există ghid clinic național

– sunt accessibile protocoale medicale locale

– există date naționale și internaționale care se pot folosii castandarde legate de criteriile auditului clinic

– instrumentele specifice create pentru audit clinic se pot utiliza înmajoritatea instituțiilor medicale cu diferite profile

– schimbările bazate pe audit pot avea efect relevant pe procese șirezultate

7

2. Definirea obiectivelor auditului

• Obiectivul general al auditului clinic este îmbunătățireapracticilor legate de pacienții care au fost internați cudiagnoza pneumonie indiferent de vârstă, gender

• Aceasta include îmbunătățirea– proceselor asigurând intervențile medicale executate în timp și de

către personal competent

– aplicării technicilor și technologiilor atât cantitativ cât și calitativ

– selecției și dozării medicamentelor inclusiv antibioticilor

• Pentru a definii scopuri măsurabile trebuie identificatecriteriile și standardele legate de criterii

8

3. Adoptarea standardelor de bune

practici

• Grupa de lucru :

– a studiat ghidurile de bune practici, directivelenaționale, protocoalele, literatura de specialitate care afost disponibilă

– a definit punctele riscante legate de obiectivele definite,

– a ales un eșantion de instituții medicale

– a analizat protocoalele locale comparând cu directivaemisă de către colegiul național de specialitate

– a identificat diferențele critice sau lipsa de informațiicare pot avea efecte negative legate de procese saurezultat

– a definit criteriile auditului

La ce standard ne aderăm?

≠

Care sunt criteriile care definesc cerințele?

10

Criterii structurale

(de ce anume este nevoie?)

• Criteriile structurale:

– numărul personalului (ex. număr asistenți / pacientnoaptea)

– nivelul de formare a personalului (ex. număr medicispecialiști internist)

– dotări (ex. Oxigen, ventilare)

– echipament tehnic (ex. capacitate imagistică)

– caracteristicile arhitecturale al clădirilor (ex. izolare)

– factori de mediu (ex. igiena, dezinfectare)

11

Criteriile proceselor

(ce facem?)

• Criteriile proceselor:

– analize (ex. tipuri, indicația, frecvența, timpul, rezultatul),

– documentație (ex. Identificat, completat corect, reflectăpractica)

– medicație (ex. tipuri, indicația, frecvența, timpul,rezultatul, shimb de medicație)

– proceduri terapeutice (ex. tipuri, indicația, frecvența,timpul, rezultatul)

– mișcarea și manegementul pacientului (ex. internare,transferare, externare)

12

Criteriile de rezultat

(ce așteptări avem?)

• Criteriile de rezultat

– Durata spitalizării

– Schimbările care au apărut în diferitele stadii alefurnizării serviciilor medicale

– Complicații

– Satisfacția pacientului

– Plângeri și reclamații

13

Alegerea criteriilor obiective

• Criteriile alese au fost

– definite cu exactitate asigurând măsurabilitatea

– clasificate în funcție de importanță (clasificare în funcțiecriterii profesionale, legislative și dovezi)

• aplicarea este obligatorie (must do)

• aplicarea este recomandată (should do)

• aplicarea este posibilă (could do)

• Având in vedere ca auditul clinic este retrospectiv,s-au ales criteriile care se pot analiza pe bazadocumentației pacienților

• La fiecare criteriu s-a formulat o explicație careeste util pentru ințelegerea corectă, univocă cât șipentru instruirea personalului

14

Standarde

• S-au formulat standardele care definesc bazele dereferință și de acceptanță a criteriilor

– Standardul prescriptiv reprezintă o descriere privindmodul de tratare a pacientului la cel mai înalt nivelposibil

• Ex.: La pacienții cu diagnoza pneumonie temperatura trebuie săfie monitorizată regular

– Standardul numeric, arată o valoare țintă, exprimând înprocente în ce măsură evenimentul stabilit ca și criteriuar trebui să fie realizat în practică

• Ex.: Serviciul este de calitate acceptabilă dacă la 90% dintrepacienții cu diagnoza pneumonie temperatura se măsoară celpuțin 4 ori pe zi până ce la măsurări consecutive pe durata de24 ore febra este sub valoarea de 37˙C

15

Chestionarul utilizat pentru audit

• Criteriile au fost incluse în chestionar împreună cu standardele recomandate

Criteriu Standard

Indicatia medicului legat de tipul de antibiotic este conformprotocolului

100 %

Indicatia medicului legat de dozarea antibioticului este conform protocolului

100%

Temperatura pacientului se măsoară cel puțin 4 ori pe zi până ce la măsurări consecutive pe durata de 24 ore febra este sub valoarea de 37˙C.

90 %

16

4. Testarea și optimizarea

chestionarelor, criteriilor și

technicilor

• Chestionarele auditului clinic au fost multiplicate

• Spitalele din eșantion au pus la dispoziția grupeide lucru protocoalele medicale locale și un numărde documente legate de pacienți anonimizațispitalizate cu diagnoza pneumonie

• Grupa de lucru a completat chestionarele audituluiclinic

• Pe baza rezultatelor au fost luate măsuri deoptimizare a chestionarelor, criteriilor șistandardelor auditului clinic

17

Rezultatele actuale ale proiectului

• Sa elaborat

– o procedură pentru aplicarea auditului clinic retrospectiv șial instrumentului testat,

– un suport pentru calcularea mărimi mostrelorreprezentative,

– un chestionar pentru auditul clinic retrospectiv legat detratamentul pneumoniei,

– un suport de curs pentru instruirea persoanelor incluse inprocesul auditului clinic

• Rezultatele practice și experiențele concrete vor fiprezentate de grupa de lucru

18

19

BELSŐ AUDITORI ISMERETEK