HMCTOR MALOT

$I1{GUR PH LUhHffi

f,ditur* Herr*

PARTEA iNrAt

CAPITOLI.JL Iin sat 'Coperta: Valentin Tdnase

O Editura HerraTelFax: A248 222198

0292 64T 3T4e dh erra2 0 0 2@;y aho o. com

ISBN 973-7923-T9-7

Tehnoredactor: Rodica Iordache

DISTRIBUITOR

STAND 2OO1

Str. lacob Negruzzii 23, sector 1, BucuregtiE-mail: stand2001 @ cartea-ta.ro

Tel./Fax: 021 1223.26.60

Sunt copil gitsit.Am crezut insI, p0n[ la opt ani, c[ ;i eu aveam, ca to{i

ceilalli, o mamtr" cilci, de cite ori pldngeam, o femeie m[ str0n-

gea a a de bldnd in brafe, legln0ndu-mf,, incdt lacrimile mi se

oPtffl-a out"am niciodat a,fdrhsaruclrile acelei femei, iar cind

vAntul iernii lipea zdpadape geamurile albite, imi lua picioarele

infie mdini ;i mi le lncdlze4 cintdndu-mi un cdntec, pe care

gi-acum il {in minte.' Cdnd pAz"u vaca de-alungul drumurilor ierburilor, ori prinburuieni gi cind mf, prindea cdte o furhr14 imi d[dea iin fuglinainte qi m[ silea sit mii addpostesc sub fusta ei,larg6, cu care

imi invelea capul qi urnerii.Apoi, de cdte ori md certam cu cdte un copil, mL punea s[-i

istorisesc necazttl gi mai totdeauna g[sea cuvinte bldnde, ca sd

m2l mdngdie, sau s[-mi dea dreptate. Prin toate acestea, ;i prinmulte altele inc6, prin felul cum imi vorbea5 prin chipul cum se

uita la mine, prin dezmierd[rile gi prin bldndelea dojenilor ei,

credeam cf, mi-e mam21.

$i iata cum am aflat cL nu ?mi era decdt doic['Satul meu, sau mai drept satul in care am fost crescut * ctrci

un sat natal n-am avut, ;i nici loc de nagtere, precum nici tata gi

mamii -, satul in care mi-am petrecut copil6ri4 se numeqte

Chavanon, unul din cele mai sfuace.

Aceastl s[riicie o datoreqzdnu rtepdsfrii sau leneviei locuito-rilor, ci aseztuii lui intr-un loc nerodnic. Piimdntul n-are adin-cime gi, spre a da recolte bune, i-ar trebui ingrilqlminte' care nuse g[sesc pe acolo. De aceea, nu te intdhregti, sau cel pulin nu te

intdlneai, pe vremea de care vorbesc, decdt cu pu{ine cflmpii

Ilrussik, sSci mai pretritindexi, slutt nee$hrgite &rtinderi, plixe deburuieni qi de neghin$" Unde pier bunrienii*, in*ep bar{g&ne, psa *trror crsastfi v$ntrriiE prea r*ci pipernicesc bietele tufiquri*ar* iqi aralfr, p* ici p* coln, ere*gil* rfsucitE qi scufi.rate.

Cn s* gdsegti pomi fnxnoqi,, ff*buie s{ te ccbori ?n cutelev*ilcr, pe malul r$uriJor $nde cresc, prin inguste livezi, **staniuriagi qi stejari voinici.

I*tr-una din aceste cute, pe malul unul rsuqar, e*r*-gi pierdeapa i*tr.unul din afluentrii Loirei, acolo e ziditil

"us* in care

mi-am p$tre$nt primii a*i.PSnil la opt ani, nu v$rusem nici b*rb*t prin cas6 * gi mama

nu era v[duv5, dar b{rbatul sdu, care *ru pietror, ca niuili atlilucr*tori din parter loc*lui, lucrn-n Paris, gi nu mai dfiduse pe

lcas*, de la vflrsia.n car$ puteam vede* gi.nlelege ce $ra ft*p*-juru-mi- Nurrnai din cfi*d in cf,nd prirn*a vqgti, pfin c$te unuf dtntovaril.riii iui cars se irrtoroea-n ssri.

* Maic[ $arborin, gi-e bine bf,rbatut. M-* fn*firoinat s{-{ispun cS r.riln$a rilsrge qi s$-li dau banii flgtig in vezi, numdrf,-i!

$i at6t. l*s +a se mulgurnea cu vesteft iX b$rbatul sdu e bin$,s* *nrlca rnerge 1i cr-qi'cfigtigd haiui. ' : t '

Lunga iui qedere l* P*ris rur fn*eanrnti cS era certat cu r)sva$-ta sa Neln{*leg*rile ll*aveau niai nm ffrns$tec in lip*a trui. $tilteala Paris $indcA 9l {iqea acolo munoa. Avea *5 se ?ntoarcil, labltrinele, l$*g$ b*ba lui, farind-c" cu'b*nii sfr6nqi, de strfrrn-toare& vremurilor, ?n care vir.sfa le va lua puterile.

Intr-o zi de n*iembrie, p* o6*d se-*serfi, u& em5 pe care nu-lcirrto$tsar&.s-a oprit dieaintea parlii noa.strs. Srark"in pragulcasei qi spfirgeam nigte aphii. Fltr* s[ deschidfi poarta, darridicfin* eapul de**upra *j *i uitsndu-se ta mino, rn-a liltrebat.dac* s$*lo silt Maisa B*rberiu.

I-am spus sf, intre.n ?mnjns

fsarr1', care scA46ia din {a{*ni, gi, cu pa;i domoli,

*-a npropiat de c*s6.N-am v{zut fe c$n{ sunt s$n nsroi!.-- Fete mari de fleaqcd,

unele lnci urnede, altele uscate, il acopereau de sus penil jos qipricepeai, vfizAndu-l, etr mult trebuie sll fi urnblat prin macirle.

Zgomttul vorbelar ncsstre a ehemat pe f{rana^*arberin' qi

c&n<Iimul a intrut ln ca*[, s-a pomenit cu el dtept in falt'

- Aduc v*{ti din ?*ris, a zis *l' :

P;;iu|ii* si*ple, sare-mi irbis*rd adeseori urs*hile' d*r

ur**JJ" **-;r*;;;dd xu se'''sxa delc+ c1r c*t care-nso{ise

ffi;;;; cuvintele: ,,bltrbat*l1i-e bine Ei munca msls: '' --"^:;;r#t

u srrigat brtri**, *npreun*nd mffinile. I *-*inttmplat cev* lui J6r6me?.-'-

.. bu, i s'a lntfinrplnt, dar nu te prEptdi d* *i+s; *u e dsc$t

rnoit; n-a murit. poaiE sd rfim$-n# *qitit;O' se*camdat*,9 la *pi:

;;i:"i;i;;,'**in a* pat qi, {iinds'*rn* tntare Beass, mi,acerul

ilir-- *-tla ia ir****t. N* m* por opri, p*ntru *s r*ai arn trei

leEire" si noaptea vine rePede

.

-"girla,'- in.t, *ur* voia sn s{le m*i m*tte, l** rugat s* *rea !*

1116it:6;;6;'A* r*f* dnrrnu.'iie! $s varbea de lupi, ivili pri*

oldure. Putea s[ Plece a doua zi''-Eil;;pf uscau*J$_qi gle.z** pantclautor, c*re *e s*croiea

sub pflura de noroi lnt6rit, bombdnea m3reu: ]'rl'€lffl noroe I ' cu

o *it "ir*

sincer6, **r* urftu *s el *'ar * *chilodit de bun6voie'

i""t* sfreranta de a r{rn*ne cu o pc*sie''-"'J;--il$* * Jaugot et ta ti*h*i*rse i$fflri$i{ii, i'am sfiltuit

sd faci pro$ss anuePrenorului"

- Ehe! Prooesele co$tfl scuffiP'* I)f,, dar *Sxd sagtigi--.g*t*iri; nr fi "nit

silpiece la Faris, dar ern da*rd*** fir*re sil

porneascd la un drum ap de lung 9i castisitor'' A d*r,u zi, ne-am dui tn sat s* ne s$tr"tiy 9u

preotttt :are,l-avrilts.slase,pa*xn-oEtitrrt&ida+*i.arfidevreunib}csbtr-batului.----*

seris ddar duhovnicului de la spitalul *t ease i*tras*

Barbsiin, qi pesto *6terra zil* * priqit un rf*putrs' care *pune* cfi

UiuAo- rid den*ia sX plece, ci ia *imite o anu'''u su:n* de b*ni'

ffii$ ffildr ge# !a deschida proces an{repmnorului la c*re

fusEse r*nit. '^;r;il* zile qi s*pt*nrani, nr1*nai *rr cstev* scriscti, caro

tout* ,u**o bnni. U-tti1115, mai ssxdtp3ge ca oelel*lte, spu*oa cS,

daodnu m*i are sil" v$tdil vas&

Numai cei care au tr6it la lar6, cu fnranii, gtiu ce necaz gi cedurere e in astfel de cuvinte: ,,s[ vinzi vaca .

Pentru naturaligti, vzrca e un animal rumegftor; pentru cllii-tori, e un dobitoc foarte nimerit intr-un peisaj, mai ales c6nd iqiridicl din iarbi botul umed de roul; pentru or6geni, e un izvorde cafea cu lapte qi WArzL cu smdntind; pentru !6ran, ins5, ealtceva, gi mai mult. Oricit de s6rac ar fi gi oricd{i ar fi copiii,!f,ranul e sigur c[ nu va r6bda de foame, citva avea o vaeL-nstaul. Cu o funie sau numai cu un qheang de coarne, un copil oplimbfl de-a lungul drumurilor ierboase, pe unde piigunea e animnnui, gi sear4 tot neamul are unt pe pdine gi lapte de inmuiatcartofii. Tatdl, mama, copiii, mari ;i mici, toli trliesc prin vac6.

Aga de bine trliam gi noi, bdtrdna si eu, dintr-a noastrf, c6pdnfl atunci mai niciodatf, nu mincasem carne. Dar nu ne eranumai doic6; ne era gi tovar6g5, prieteni, c6ci nu trebuie sine-nchipuim cd vasa e un patruped dobitoc; dimpotrivi, e unanimal foarte degtept gi plin de insugiri morale, ct atAt mai dez-voltate cu cdt i le cultivi prin cregtere. Noi o mAngdiam pe anoastr6, ii vorbeam, iar ea ne inlelegea si, cu ochii ei mari giblilrci, gtia s[ ne dea de-nleles ce voia, sau ce sim{ea.

Pe scurt, o iubeam qi ne iubea.A trebuit totusi sf, ne desp6rlim, c6ci numai vdrudnd vaca,

puteam mulqumi pe Barberin.A venit la noi un negustor gi, dup6 ce a cercetat bine pe

Roussette, dup5 ce-a pipdito mult, dind cu nemultumire dincap, dupi ce a spus gi rdspus de zeci de ori cI nu-i convine deloc,c6 e vacS de oameni sdraci, pe care n-o s-o poat6 vinde niminui,c6 n-are lapte gi cil d[ unt prost, 4-ncheiat zicdnd cd ar lua-o, darnumai de inimd bunS gi ca si-i fadA un bine bbtrdnei, fiindcb erafemeie de isprav5.

Biata Roussette, ca;i cum ar fi in(eles ce se petrece, nu voisesi iasd din staul gincepuse a mugi.

- Treci pe dup[ ea gi gonegte-o, mi-a zis negustorul,irtirudn-du-mi biciul, pe care-l purta dup?i gdt.

- Ba asta, nu! a rilspuns b[trdna.

$i, luflnd vaca de gtreang, i-a vorbit bini;or.- Haide, frumoaso!... Hajde!...

$i Roussette nu s-a mai impotrivit' Cdnd a ajuns in drum,

negustorul a legat-o inapoia trf,surii, ;i n-a avut incotro; a trebuit

sd se ia duptr cal.Noi ne-am intors in casl qi mult timp i'am auzit mugetele'

Adio iapte ;i untl... Dimineal4 pdine; sear4 cartofi cu sare'

Am intrat in post, foarte curind dup6 vdwarea vacii' Cu un

an inainte, la ldsata secului, batrana md rdsfbfase cu-o pl5cintii qi

cu clltite, cu care atdt m-am indopat, incdt ea nu mai putea de

bucurie.Dar ahrnci o aveam pe Roussette) cate ne dAdea laptele, pen-

tru a fr[mintacoca, gi untul, pentru pr[jit.,,S-a dus Roussette, s-a dus ;i laptele, qi untul, ;i ldsata secu-

lui!"... aga mi-am zis eu, intristat-Darbatrinatot mi-a fdcut o pl6cere. Deqi nu cerea prin vecini,

se imprumutase la una cu o ceaqcS de lapte' cu o bucatl de unt

de la-alta, gi, cdnd m-am intors, lt amiaz6, am gf,sit-o turnAnd

flin[ intr-o cratill de Plmdnt.-A! Uite f6in[!... amzis eu apropiindu-mf,.

- Da, mi-a rilspuns ea, zimbind; e fbinn, mititelule, fdinlbun6 de griu: ia uite aioi, ce frumos miroase!-..

D*-a; fi indrdznit, ag fi intrebat la ce-avea sd slujeascl fdina

aceea; dar nu cutezbm sl-ntreb. $i-apoi, pe de alt[ parte, nu

voiam s-ar[t c[ qtiu c[ e lflsata secului, ca sd n-o amdrlsc pe

bdtrana.

- Ce se face din fEinl? m-a intrebat ea, uitandu-se la mine'

- Piine.

- $i mai ce?

- Nu gtiu.

- ea gtii; dar fiindcf, eqti bdiat cuminte, nu indrdzneqti.slspui. $tii

'cL azr intrf,m in post, ziua plilcintei 9i a clf,titelor; dar

nina"i mai gtii c[ n-avem nici lapte nici un! nu-!i vine s[vorbeqti. A,sa e?

- De!...- Pentru cf, le-am ghicit dinainte toate acestea, eu am potri-

vit a;a ca sI nu iabzlla uitil-te-n copaie.

Ridicdnd capacul, amzbrit lapte, unt, oul qi trei mere'

- DI"ryri ousle, mi*a cis ga; gi pe c$nd eu le s.p*rg, tu cu{*gmerele.

Le-am tdiat, curn mi-a spus, felii, iar ea a spart ou$Je in fflintrgis.a pus sd le batd la ur loc, hrrndnd deasupr4 din cdnd in cind,cdte o lingurild de lapte.

CAnd d-a sub{iat aluanrl, a pu$ cratits pe cenugfi cald* qi nunore moi inrnas decst r-agt*pt$m eeam, c6ci atimoi treduiaumdncate clfltitele qi pldcinta

Ca sfi spun drept trebuie s[ milrturisesc cd ziua mi s-a pdrutlungx qi nr-am dus,de mai rnnlte ori'sd ridic o$rpfl, sar* a*opereacratila.

:- 0 sS rscegti aluatul, tmi s.iees bffran*, 6i rl.*o s{ ss dos-peascil bine.

Dar s.a daspit stragrdc, gi, po ici pe col<1" se iveau urlrflituric* niqto bEqioi c*re cr$pnu, iar d'in.toat$ coca ieqea un miro*'pl[-cut de ou[ gi lapte.

; Sparge agchii! No,hsbuic jeratic f[r{ fum. , :

In sffirgit, 4m aprirt* luu$nar*a"* Puns lsrttne.fl foo! mi-a zis oaNu mi-au trebuit de don{ ori vorbele acestea, pe care le

f,grspt4{n $u n*qstffrnp$i.,fn dpu$. minpto, o,flac{r$ mare se ridi-c* din v*tr[ wgpldnd buc{ttuia cu pfllp6ita ei k*ninil.

Atuncr, bfitrsna a dosprins dintr-un cui tigaia de pr*jir *i apus-o pe flac[ri.

* Dd-mi unrul.

. A luat pe r'ffrful ouliarlui o buc6licf, cfit t nuc[ qi n pus-o intigaie, unde s-a topit sffuaind.

Ahl Ce rniros bun!... gi co pld+ur ue gf,diti g6tqrileo mai alossil dn mult *u-l mai respirasornl.". Iar $ferfrihrl untului era eelraa.i sprinten c&utec.

p,ar cu toate cd assultam iu-art* binao mi s.a pflrut ctr aud nigtepEi in curte.

Cine putea sil no supere, aEa t&rziu? \'reo vesinil poate, $o $Ane cearil foc.

Nu *n-am oprit insilJa asest gfuid, o{ci bX*fuia, rbre spufun-dase lingura tn cratil5, muta.se in tingiro o pat[ mare de cocltalb6, Ei nH era vremea Bd ns las in voia gfindurilor.

I

Un bill a b*art ln up, $i.ro s-6 deschis mai tot a*ruci.* Ciue e? a lntrebat b'[k$ns, fb{* ${ se lntoarcd.trntrasp uri oilr; gi flac*tc, care-l'luminase drept in fap, mi-l

ar[tasp ftnbrlcat fuir-o blw* albfi ryi s.u un baston gros in mfln{.* Dar 0€!'Fsfecsd aici?.. . SE vd lie de birr*!. " . a in*mput el

aspru.* Doamne! a sfrigat bfitr&na, l[sSnd repede lingirea; tu eqfr,

J6rSmE?

Apoi, lu$*du-rn6 de m$n{ nr-a ttnpin* sprc ornul oare ss

oprise-n prag.* E kt{l t$u!...

CAPITOLUL NTatll vitreg

M-apropiasem s6-l imbr{iqez gi eu, dar m-a oprit cu virfulbrtului.

- Cine e Ssta?... Tu-mi spusese,si...

- li-am spus, da... dar nu e adevdrat, fiindcl...- Aa! Nu e-adevilrat?A flcut ciliva pagi spre mine cu blgul ridicat, iar eu m-am dat

fdrl s[ vreau, inapoi.Ce fdcusem? De ce eram vinovat? De ce mf, primea astfel,

cdnd eu m[ duceam s6-l imbr6li,sez?N-am avut vreme sf, llmuresc aceste felurite intrebiiri, care

se-ngr[mldeau in mintea mea tulburati.

- Cum vf,d eu, v[ pregdtili de l6sata secului. Tocmai bine, cd

mi-e o foame stra;nicii!... Ce-ai de m0ncare?

- Fdceam cldtite.

- V[d. Dar n-o sa dai clatite unui om care-a b[tut zece leghe.

-Yezi cf,... n-am nimic... nu te-a;teptam. ._

- Cum nimic... n-ai nirhic de mdncare?

$i se uita imprejur.

- Uite unt.Apoi a ridicat ochii in tavan, spre locul unde altldatil spdnzu-

ram sl6nina; dar cuiul de mult era gol, iar de pe grindinl, n-atdr-

nau acum decdt citeva funii de ceapl;i usturoi.

- Uite ceapa, a zis el, ddnd jos cu b6lul o funie. Patru-cincicepe qi o bucat?l de unt, ne-ajung penliru o ciorb6. D[-ncoloclftitele gi pr[je;te-ne ceapain tingire.

Cum! S[ ia clititele din tingire?... Dar b5,trdna n-a rdspuns

nimic. Din contrS, s-a grlbit s[ fac6 oe-i ceruse blrbatul, pe cdndel se agbza pe o bancl din collul vetrei.

Eu nu indrilzneam s[ mf, migc din locul unde mI trimi'sese

bastonul, qi, sprijinit de mas2i, md uitam.

Era de vreo cincizeci de ani, cu un chip aspru qi-ncruntat lavedere. Avea capul inclinat pe umdrul drepg din cauza rbniiavute 9i betegugul acesta ii fdcea infdligarea mai nepldcutl.

Bdtrdna pusese tigaia pe foc.- Da' ce! Cu buc2i{ica aia de unt, o sI faci ciorba?

$i, lu6nd el singur farfuria, pe care era untul, a trdntit in tigaietoatf, bucata.

Nu mai rdminea nici pic, pentru cl6tite!...Negregit c5, ?n orice alte imprejur[ri, m-ar fi miqcat aceastii

catastrofS, acum instr" nu md mai gOndeam nici la clitite, nici lapl5cint6, gindul care-mi st[pdnea mintea era cil omul acela, atitde aspru, mi-era tati.

- Tat6l meu!... aga imi ziceam intruna, fdrf, s5 vreau.Nu m[-ntrebasem niciodat[ liimurit ce inseamnl un tatd, si

nedeslugif instinctiv, credeam cd tatill e o mamd cu glas maigros, dar, uitandu-m[ acum la cel care-mi clzuse din cer, parcf,mf cutremura un fior dureros.

Voisem s6-l imbr{iqez, Ei md gonise cu bf,1ul, pentru ce?Bdtrdna nu md gonea niciodatd, cdnd mI duceam s-o strrut, bainc[ m5 lua-n brale qi md strdngea.

- lecat ga stai aga, parc-ai fi inghelat, mi-a zis el, nlai binepune farfuriile pe mas6.

M-am grdbit sii-l ascult. Ciorba en gat4;i dupd cebiltrdnaaturnat-o in farfurii, el s-a pus la mas[ si-a inceput s[ mdndnce,oprindu-se cdteodatS ca s[ se uite la mine.

Eram aga de tulburat gi de sfios, cI nu puteam minca, si mIuitam gi eu la el, dar pe furi;, l6sdnd ochii in jos, cdnd se-ntdl-neau cu ai lui.

- Tot aga de pulin mlndnc6 totdeauna? a intrebat el deodat6,intirudnd lingura spre rnine.

- Ba nu! Mdndncii bine.

- Atunci, cum! Daci n-ar mdnca deloc...Negreqit cE n-aveam poftd de vorb6, gi nici bdtrdrna nu era

mai pomitS pe taifas. Umbla de colo pdnf, colo, imprejurtrlmesei, cu grija s[-gi slujeascd btrrbatul.

- Zi, nu !i-e foame? m-a ?ntrebat el.

- Nu.

t0 11

- Atunci durte de te culcft, qi vezi sd adsrmi iut6, cE da nrr,

md srptuSdirffna mi-arunsf, o privife, care*ml ?icea *'ascult ffrd

vorb*; dar sfatul era de priso*, cftci n*aveam de g$rtd s[ tnd

rlzvrffteqc.Curn'$o vode prin multe case {ilrftreqti, bu*Xt{ria noastril ne

pra, in ac*lngi timp, qi odais ds culcarq. tTS6 vaff[ era tot ce

sen'e$ l* x,rffnea,re: rin*sa, *opaia gi dutapul" Intr-un co[' patul

b{trfin$ir iar'?n cel*lalt al mer.l, *a $n fel de l*vi1u *u perdrl+ d*paru[.roqie..

M-arn gr*bit s* mf, dezbras qi c[ mfi culc; dar sX dorm, era

altceva Nu,dparme Eineva pe poruncfi; doamre {iindc$ ii e s*rnn

i n-are griji. Mie, nici sovnn nu nri'era, ;i niei liniqtit nu $rnm;

iimpotriv{ foarte*n neastfimpfir 9i foarte nenorocit'io* era omrtl acel4 tatAl meu? $i de ce se purta aEr de

aspru?' Ch nasul tipit de perete, rn{ silosm ***rni gon*sc g$nduril* gl

*{ adonn, fl}rir itni porrmcise, dar rni-era peste putin{*- Nu vsnea

sonrflulo srefir mei treaz ce rius.Supb odtvn tirnp, n*ag qti canr cfrto *m auzit apropiindu"se d3

patul men" nup[ pagii rrili greai qi t$r$i1i, &ffi cuno$cut nwnai-decat c[ nu e bdtrdnu

O'rospiratio u,qo*r{ mi.a atins pfirul"* ilornri? rn-atnksb*t un gl*s insbuqit.Nu *ram nqbun sil $spund, cfici grnaav*le cuvinte ,,$#

sup[r" tot imi rdsunau ln ureche.'* Doanne, a goptit batrfrna' Aqa o tctdeaunn: cusl $e cul*il,

ndriarme. Fogi vorbi fitr* frios'*inrin4elcs c.ar li trobuit ss spun o[ nu dorm, dar ryary

?ndrfiznit. Mi te porun*ise ss dorm, $ nu donnaam; fbceamr deei

r6u ct nu spun.* C{rm stai cu procesul? n intrebat blitrina.* I;-nm pierdutt"". Judec*torii nu prelin$ s[ rfir.am f6cut

stf;nd sub scirele gi c$ antr*prenon:l nwrni dotora aimio. :-'-$i, ogu[ cu vlrbele di*urlnq p dat un purnn ln masa"qi s'a

*urq sd iniure, bilend cdmpii.

: Fierdut gi pro*esulo pierdut gi bar:ii, gi *hil*4 gi sira+!...Asta e!... $r, parcA nu mi.ar fi fast dest*i, csnd intru a,icio daude-un copil ! . . . Ia s[ faci bine s$-rrri,spui de *e :r-ai f[*ut ce {' :*spusl...

* Fiindcs n-am puiilt.* Nu l-ai pufut drrce ia copiii gfisifi?

- Nu-gi poate pdrfsi cineva un copil, pe caf,e I-a hrfinit la singi-l iubegte.

* Nu era copilul tiu.-4$ { T$t- s* tc"aqcu$, *ar s:,0 ?nt&npl$t'de n"* ?mb+}n*vit.* $-a imbolnsvit? , , i :. i

* Sa. Nu sra ni$xerit s[-l du* a{gla, sa str l omoar*.- Dar cind s-a vi*decat?

- Nu s*n vindecat sur$rrd" $up* bc*la lntii, a venit atta:tugea" s[ra*ul, de li ss rupea inima. Aqa a rnurit bionrl Nie*l*i alnostru! $-i mi se p*ren cfi, d**fr l"ag duco gi pe Sst* in orag armuri Ei el" , .,

* Dar pe unn[?* Fiindcfi trssu.s vrom*x gi fiStep{ese}ri at$t, rnai putcam **

mai aEtept incd-* De ce vArstt e acum?* ile opt ani.* Ei! O sil se ducfl act:!r], la opt ani" unde tebuia s[ se ducd

atunci, qi tot aqa n-o sf,*i plac4!...* Nu, .l6r0rne! 56 nu faci astal. ..* $i de ce nu? Crezi c6-l putsm line ngq intnrna?A unnat o tEcere gi am putut rcspira, ofici emcfi* nr4 str*ngea

de gffL gat* sil mt in{bug*"Pe urm#, b$t{fi$S n rrnrrat- Curn te-a sshitrrbat Parisul!,.. hai*te, nu vcrbe*i aga!* Poate. Dar ce gtiu bine, e cff" dac6 m-a schimbat F*rizul,

m-a gi s*hilodit Cum s[ c$gtig aeum vial* mea] * b gi * lui ?Bani nn mai avern. Vaea am vtndur.o. Put*m n*i, cdnd tl"&v€rT!ce rnfin*fl, sd hgflnim gi-un copil, care $u e al rtosku?

* E-al me*- Ba nici al tful Nu e eopii de {[ran. M[ uitam la el, c6nd

mflnc*rq e *lab, plilp6nd,. tEr[ bra{g, IEr* picioare

L3t2