Economie Subterana - Romania. Europa

8/18/2019 Economie Subterana - Romania. Europa

1/40

ECONOMIA SUBTERANĂ

Student:

Disciplina: Fiscalitate

Pro! "ndru#$tor:

Speciali%area: Finan e i B$nciț ș

Anul II& 'rupa (


2/40

Facultatea de Econo#ie i Ad#inistrarea Aacerilor& 'ala iș ț

CUPRINS

)! Econo#ia su*teran$ + Deini ie i eectele ei asupra econo#iei ,,,,,,,! -ț ș

(! Siste#ul econo#iei su*terane,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.

(!)! Frauda iscal$,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,!! .

(!(! Munca la ne/ru,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,0

(!-! Acti1it$ ile cri#inale,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,!! 2ț

-! Tran%i ia Ro#3niei de la econo#ia planiicat$ la econo#ia de pia $ + #ediuț ț

a1ori%ant pentru #aniestarea econo#iei su*terane ,,,,,,,,,,,,!4

.! Econo#ia su*teran$ 5n Ro#3nia ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,!!)).!)! For#area structurilor su*terane ,,,,,,,,,,,,,,,,,!))

.!(! De%1oltarea re elelor su*terane ,,,,,,,,,,,,,,,,,!!)(ț

0! Fir#ele anto#$ ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,)0

0!)! Constituirea i unc ionarea ir#elor anto#$ ,,,,,,,,,,,!!!)0ș ț

0!(! Consecin ele unc ion$rii ir#elor anto#$ ,,,,,,,,,,,,!!!)2ț ț

6! Paradisurile iscale,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,!(7

6!)! Caracteristicile paradisurilor iscale ,,,,,,,,,,,,,,,! ()6!(! Clasiicarea paradisurilor iscale ,,,,,,,,,,,,,,,,!! (.

6!-! Instru#entele de reali%are a e1a%iunii interna ionale !!,,,,,,,,! (6ț

8! Sp$larea *anilor ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,!!!!-(

2! Raportul 9isa Europe reeritor la econo#ia su*teran$& (7)- ,,,,,,,,!!!--

2!)! Econo#ia european$ su*teran$& (7)- ,,,,,,,,,,,,,,,--

2!(! Econo#ia su*teran$ 5n Ro#3nia ,,,,,,,,,,,,,,,,,-2

4! Bi*lio/raie ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,!!!.7


3/40


1. ECONOMIA SUBTERANĂ – Definiţie şi efecte asupra ecn!iei

Econo#ia su*teran$ repre%int$ ansa#*lul acti1it$ilor econo#ice des$;urate

or/ani%at& cu 5nc$lcarea nor#elor sociale ;i ale le/ilor econo#ice& a13nd drept scop o*inerea

unor 1enituri ce nu pot i controlate de stat! Apariia econo#iei su*terane coincide cu apariiastatului ;i i#punerea unor re/uli& nor#e ;i le/i& iar de%1oltarea eno#enului este corelat$ cu

etapele istorice ale de%1olt$rii statului!

Co#erul clandestin cu pietre preioase ;i es$turi deose*ite& *raconase realit$ii i#ediate din iecare

perioad$!

"n sera de cuprindere a econo#iei su*terane au ost incluse practici oarte 1ariate&

respecti1: rauda iscal$& #unca clandestin$& traicul de dro/uri&traicul de ar#e&corupia&

prostituia& dar ;i o serie de acti1it$i casnice care sunt aduc$toare de 1enituri ne5nre/istrate!

"n ceea ce pri1e;te participanii la acti1it$ile su*terane& pot i identiicate dou$

cate/orii de persoane= cele care lucrea%$ ;i o*in 1enituri e?clusi1 in econo#ia su*teran$ iar

cea de>a doua cate/orie o repre%int$ persoanele ce o*in 1enituri at3t din surse le/ale& c3t ;i

din econo#ia su*teran$!

P3n$ la re1oluia din )424 #o#ent c3nd Ro#3nia a1ea s$ treac$ de la econo#ia

planiicat$ la econo#ia de pia$& siste#ul planiicat a ur#$rit teoretic 5ndeaproape toate

operaiunile econo#ice& siste#ul de sancionare iind oarte drastic& totu;i ;i 5n acest siste#

unciona o pia$ paralel$!

Dup$ )447 populaia Ro#3niei a perceput 5n #od dierit principiile econo#iei de pia$

;i 5n consecin$& reacia a ost pe #$sur$& astel 5nc3t sectoare 5ntre/i din osta econo#ie de

stat s>au reorientat spre c3te1a inte clare dierite:

acceptarea re/ulilor econo#iei de pia$ ;i& 5n consecin$& redi#ensionarea ;i re#odelarea

acti1it$ii pentru a ace a$ acestor situaii!

Identiicarea unor acilit$i i#ediate& la #ar/inea sau 5n aara siste#ului le/al&

i#plicarea 5n tran%acii nespeciice& a*andonarea ne


4/40


or/ani%area i#ediat$ a unor structuri ale econo#iei su*terane in principal 5n do#eniul

co#erului prest$rilor de ser1icii dar ;i 5n c3te1a ra#uri industriale produc$toare de produse

ali#entare ;i *unuri de consu#!

Dintre ele#entele co#ponente ale econo#iei su*terane& cele #ai r$sp3ndite 5n pri#ul

#o#ent& 5n ara noastr$& au ost acti1it$ile des$;urate $r$ 5nre/istrare& e1a%iunea iscal$ ;i

#unca la ne/ru!

E1aluarea ponderii econo#iei su*terane 5n P!I!B! 1aria%$ 5n uncie de #etodele

olosite& esti#$rile Co#isiei Naionale de Statistic$ iind pentru ulti#ii ani 5n /eneral reduse

0>)7 din P!I!B!& suerind constant o anu#it$ cre;tere& dar speciali;tii 5n econo#ie& 5n

co#*aterea cri#inalit$ii ;i %iari;tii au apreciat ni1eluri #ult #ai ridicate& respecti1 peste

-7 din P!I!B!

Factorii eseniali care au per#is de%1oltarea e?acer*at$ a econo#iei su*terane pot i 5n

principal ur#$torii:

• incertitudinile le/islati1e ce au 5nsoit #utaiile econo#ice=

• di1i%area econo#ic$ necontrolat$& apariia unor #ici 5ntreprinderi cu acti1itate

te#porar$& speculati1$=

• descentrali%area& di1i%area puterii prin distri*uirea responsa*ilit$ilor& cresc3nd astel

nu#$rul indi1i%ilor corupti*ili=

• Atitudinea tolerant$ at3t a autorit$ilor& c3t ;i a populaiei a$ de 5nc$lcarea

re/le#ent$rilor& o oarecare reticen$ a$ de disciplin$=

• onciunea i#ediat$ reali%at$ de repre%entanii pieei paralele e?istente 5n perioada

socialist$ cu cercuri cu preocup$ri si#ilare din statele 1ecine ;i& pe aceast$ cale&

conectarea la structurile internaionale ale econo#iei su*terane!

". Siste!u# ecn!iei su$teraneSera acti1it$ilor pe care le poate include econo#ia su*teran$ este deose*it de

cuprin%$toare dar sunt acceptate ;i anali%ate drept co#ponente ale econo#iei su*terane:

rauda iscal$& #unca la ne/ru ;i acti1it$ile cri#inale!

".1 %rau&a fisca#' repre%int$ ansa#*lul practicilor care ur#$resc eludarea 5n totalitate sau 5n

parte a i#po%itului datorat statului!

"n uncie de locul de #aniestare& intensitate& #etodele olosite 5n antite%$ cu le/islaia

econo#ic$ iscal$& dar ;i cu #orala ;i tolerana societ$ii& rauda poate 5#*r$ca anu#ite or#e


5/40


precu#: e1a%iunea iscal$& contra*anda& 5n;el$ciunea& dar ;i or#e nesesi%a*ile sau

speculati1e& interpret$ri particulare ale unor pre1ederi le/ale 5n scopul sustra/erii sau e1it$rii

i#po%it$rii!

"n acti1itatea practic$& 5ncadrarea raudei& 5n or#ele dure de #aniestare sau 5n cele

speculati1e este deter#inat$ de le/islaia statelor ;i de #o#entul des$;ur$rii unei anu#ite

acti1it$i! Astel& uncie de politica econo#ic$ adoptat$ la un #o#ent dat operaiunile de

i#port pot i purt$toare ale unor i#po%ite oarte #ari sau dup$ ca%& ale unor ta?e

con1enionale


6/40


F$r$ a /enerali%a ;i& #ai ales& $r$ a uita cate/orii 5ntre/i proesionale r$#ase 5n aara

pieei #uncii sau persoanele alate datorit$ 13rstei& s$n$t$ii sau altor condiii particulare 5n

i#posi*ilitatea reali%$rii unor 1enituri& tre*uie su*liniat c$ e?ist$ 5n #od e1ident o #are

dieren$ 5ntre 1eniturile oiciale ;i cele eecti1 reali%ate!

Una din e?plicaiile ce pot #oti1a aceast$ situaie este #unca la ne/ru!

E?presia& de altel su/esti1$& deine;te acti1itatea des$;urat$ $r$ respectarea

re/le#ent$rilor i#puse de le/islaia #uncii ;i cea iscal$!

Sera de cuprindere este oarte lar/$& de la acti1it$ile casnice& /ospod$re;ti&

co#unitare& trec3nd prin #unca 5n a/ricultur$& construcii& di1erse ra#uri industriale&uneori

inclusi1 de 5nalt$ te@nicitate!

Moti1aia practic$rii #uncii la ne/ru& clandestine& este la el de 1ariat$! Speciicul

econo#ic al unor perioade& tradiia& le/islaia sunt ele#ente care deter#in$ co#porta#entul

cet$enilor!

Situaia econo#ic$ concret$ e?istent$ la un #o#ent dat i#pune cet$enilor o reacie

i#ediat$ pentru asi/urarea supra1ieuirii& iar anu#ite tradiii au 5nc$ inluene puternice&

totu;i& re/le#ent$rile le/ale care /u1ernea%$ societatea sta*ilesc li#ita dintre ceea ce este

acceptat& condiiile de acceptare ;i ceea ce societatea respin/e!

Astel& le/islaia sta*ile;te 5n principal:

• li#itele #ini#e ;i #a?i#e de 13rst$ pentru e?ercitarea anu#itor #eserii ;i& 5n #od

particular& ocrote;te copiii& inter%ic3nd e?ploatarea acestora=

• condiiile de natur$ te@nic$ ;i nor#ele de protecie a #uncii speciice iec$rui

do#eniu=

• li#itele ti#pului de #unc$& odi@n$& condiii ce tre*uie asi/urate lucr$torilor=

• #$suri pentru prote


7/40


re#odel$rile econo#ice i#pun orei de #unc$ co#pro#isuri i#portante pentru asi/urarea

su*%istenei!

Pro*le#a cap$t$ or#e accentuate 5n ca%urile situate la cele dou$ e?tre#e ale

pre/$tirii proesionale!

"n #ulte acti1it$i su*terane sunt olosite la #unci *rute sla* salari%ate persoane $r$

instrucie& care& 5ntr>o anu#it$ situaie ar putea da oarte puine relaii ;i ar a1ea o credi*ilitate

sc$%ut$!

a cealalt$ e?tre#$ se situea%$ persoanele care *eneiciind de o instrucie ;i o

capacitate intelectual$ ridicate& sunt dispuse& contra unor reco#pense pe #$sur$ s$ se i#plice

5n or/ani%area ;i des$;urarea unor acti1it$i su*terane!

E1aluarea or ei de #unc$ ne5nre/istrate + #unca la ne/ru + repre%int$ cea #aiț

i#portant$ parte a econo#iei neo*ser1ate!

Metoda olosit$ se *a%ea%$ pe co#pararea cererii i oertei de #unc$ cu scopul de aș

identiica persoanele care reali%ea%$ o acti1itate le/al$ 5ntr>o unitate din sectorul or#al& dar

nu sunt declarate autorit$ ilor! Esti#area oertei de or $ de #unc$ olose te datele dinț ț ș

AMI'O i alte surse ad#inistrati1e pri1ind participarea popula iei pe pia a #uncii! Anc@etaș ț ț

oer$ inor#a ii despre nu#$rul de persoane care au declarat ca au des$ urat o acti1itateț ș

pl$tit$ 5n perioada de reerin $!ț

Esti#area oertei de or $ de #unc$ se reali%ea%$ pe ra#uri o#o/ene de acti1itate& laț

ni1el de dou$ cire CAEN& $r$ a/ricultur$ i ad#inistra ie pu*lic$! Produc ia a/ricol$ seș ț ț

calculea%$ 5n conturile na ionale& olosind date cantitati1e& iar pentru ad#inistra ia pu*lic$ seț ț

aplic$ ipote%a conor# c$reia unit$ ile apar in3nd acestui sector nu su*e1aluea%$ acti1itateaț ț

depus$!

Anc@eta structural$ anual$ este sursa de date pentru cererea de or $ de #unc$! Astel&ț

se utili%ea%$ datele pri1ind nu#$rul #ediu de an/ao 5ntreprindere iț ș

nu#$rul persoanelor declarate an/a


8/40


Consecinele /enerate de acest eno#en sunt la r3ndul lor i#portante& inclusi1 cu

re%onan$ 5n 1iitor& at3t pentru persoanele propriu>%is i#plicate& care& pe l3n/$ 5nc$lcarea unor

nor#e le/ale& sunt lipsite ;i de asi/ur$rile sociale& c3t ;i pentru stat care e1ident 1a tre*ui intr>

o anu#it$ perspecti1$ s$ aloce onduri inclusi1 pentru asistarea social$ a #ultora dintre aceste

persoane!

".). Acti*it'ţi#e cri!ina#e

Este cea #ai periculoas$ co#ponent$ a econo#iei su*terane ;i cuprinde: acti1it$ile de

producie& distri*uie ;i consu# de dro/uri& traicul de ar#e& traicul de #ateriale nucleare&

urtul de auto#o*ile& prostituia& traicul de carne 1ie& corupia!

Faptele 5n sine presupun o 5ncadrare strict se la ni1el de

eno#en& se constat$ c$ pericolul social recunoscut de societate este du*lat de un pericol

econo#ic& la el de /ra1& c@iar dac$ este #ai puin e1ident ;i studiat!

Acti1it$ile cri#inale& precu# traicul de dro/uri& de ar#a#ent& de #aterial nuclear

sunt o realitate pe care o sesi%$# destul de des prin inter#ediul unor ;tiri de sen%aie& dar 5n

spatele acestor acti1it$i circul$ su#e uria;e& /eneratoare de ade1$rate lu?uri econo#ice

inanciare!

O caracteristic$ de ase#enea i#portant$ a acti1it$ii cri#inale este caracterul

or/ani%at transrontalier& put3ndu>se astel conclu%iona c$ principalele le/$turi 5n plan

internaional ale econo#iei su*terane sunt cele /enerate de cri#inalitatea or/ani%at$!

Scopul tuturor acestor aciuni este& 5n #od e1ident& o*inerea unor 1enituri i#portante

;i plasarea lor 5n econo#ia oicial$!

Moti1ele care stau la *a%a cri#inalit$ii or/ani%ate pot i uneori de natura politic$&

reli/ioas$& dar& c@iar ;i 5n aceste ca%uri& este 1or*a de o intera$& cri#a or/ani%at$ a13nd 5n

#od e1ident tendine de suprapunere cu econo#ia su*teran$& d3ndu>i acesteia un caracter

or/ani%at& prelu3nd disponi*ilit$ile inanciare ;i oportunit$ile create de alte acti1it$ico#ponente!

Acti1it$ile incluse 5n sera cri#inalit$ii sunt 5n #od e1ident distructi1e! Este suicient

contactul cu or#ele de #aniestare a econo#iei oiciale pentru a a#pliica de%ec@ili*re

econo#ice ;i pentru a /enera c@eltuieli uria;e 5n scopul co#*aterii eno#enului 5n sine sau a

eectelor sale!

"n #od particular& se i#pune a i #enionat$ operaiunea de transer a su#elor o*inute

ca ur#are a acti1it$ilor cri#inale 5n econo#ia oicial$& acti1itate cunoscut$ su* denu#irea desp$lare a *anilor!


9/40


Istoria scurt$ a acestui concept are ca ori/ine cre;terea eno#enului de traic de

dro/uri la ni1el internaional ;i& 5n consecin$& sp$larea *anilor este operaiunea ce ur#$re;te

plasarea su#elor astel o*inute 5n acti1it$i econo#ice licite!

"n pre%ent& ne1oia de sp$lare a produselor re%ultate din inraciuni& pentru a ascunde

ori/inea lor cri#inal$& este le/at$ de o /a#$ lar/$ de acti1it$i cri#inale!

Acest eno#en de plasare 5n econo#ia oicial$ a *anilor pro1enii din acti1itatea

cri#inal$ a cuprins 5n au di#inuat drastic i#porturile& li#it3ndu>se nu#ai la #ateriile

pri#e necesare uncion$rii unor ra#uri industriale& eli#in3ndu>se cele din sera *unurilor de

consu#& de;i piaa intern$ nu era pre/$tit$ s$ le produc$& s>a orientat producia e?clusi1 c$tre

e?port& indierent de condiiile econo#ice +renta*ilitate& eicien$& curs de re1enire!

In1estiiile au ost dirise 5n #ulte ca%uri e?clusi1 pe

#unca nesalari%at$!

"n #od si#ilar s>au petrecut lucrurile ;i 5n a/ricultur$& unde *a%a a constituit>o ora de

#unc$ 5#*$tr3nit$ ;i unde ele#entele de pro/res te@nic au ost o pre%en$ sporadic$! Toate

acestea au condus la i%olarea econo#ic$& c@iar ;i 5n cadrul siste#ului socialist& unde Ro#3nia


10/40


se re#arc$ prin lipsa total$ de transparen$& dialo/ ;i desc@idere spre realit$i econo#ice ;i

sociale e1idente!

Multe din #$surile econo#ice propuse i#ediat dup$ 5nceputul anului )447 au ost

ar*itrare& contradictorii sau& datorit$ necunoa;terii #ecanis#elor de uncionare a econo#iei

de pia$& aplicarea lor a ost sec1enial$ ;i lipsit$ de eicien$!

Eroarea principal$ a constat 5n alsa con1in/ere c$ desiinarea planiic$rii centrali%ate&

li*erali%area co#erului& a preurilor sunt condiii suiciente pentru apariia unui siste# de

pia$ care s$ conduc$ auto#at la reali%area *un$st$rii!

Realitatea s>a do1edit #ult #ai co#ple?$& #ai dur$& de#onstr3nd c$ introducerea

#ecanis#ului pieei este posi*il nu#ai paralel cu construcia unui conte?t socio>econo#ic

a1ora*il!

Anali%3nd #o#entul )447 din punct de 1edere al #aniest$rilor econo#iei su*terane&

re%ult$ c$& din cele trei co#ponente anterior pre%entate& 5;i $ceau si#it$ pre%ena rauda

iscal$ ;i& 5n #ai #ic$ #$sur$& #unca la /reu!

ipsa cronic$ de pe pia$ a unor produse de strict$ necesitate& criterii ;i #etode

a*erante de planiicare a 13n%$rii etc! au /enerat ;i de%1oltat o pia $ paralel$ de di#ensiuniț

considera*ile! De;i nu pot i pre%entate statistici& este i#portant de su*liniat c$ 5n ulti#ii ani

ai deceniului opt s>a renunat practic la i#portul de caea ;i i/$ri cu iltru& piaa acestor

produse iind cedat$ con;tient econo#iei paralele& in3ndu>se cont c$ prin siste#ul de ta?e ;iț

i#po%ite aceste produse acoper$ peste )0 procente din 1eniturile *u/etului unui stat!

De ase#enea& tre*uie a#intit$ i#portana pieei paralele 5n asi/urarea unor produse de

u% cos#etic>i/ienic& apoi te?tile ;i c@iar *unuri electrocasnice!

Periodic& pe parcursul deceniului nou$ s>au 5nre/istrat cri%e oarte puternice de

produse de strict$ necesitate: ulei& dierite le/u#e& deter/eni!

Moti1aia clasic$& respecti1 producia insuicient$& lipsa de #aterii pri#e& de%interesul

;i inco#petena unor actori de deci%ie nu pot i ne/ate& dar& anali%3nd post factum cele pre%entate& consider$# c$ o parte i#portant$ a tuturor acestor situaii a ost pro1ocat$

con;tient ;i a c$p$tat di#ensiuni a#pliicate& iind /eneratoare de i#portante c3;ti/uri ilicite

pentru anu#ite structuri proesionale care prin aceste acti1it$i au $cut trecerea de la #odesta

pia$ paralel$ la structurile or/ani%ate ale econo#iei su*terane& acu#ul3nd i#portante 1enituri

ilicite!

Aceast$ e1oluie a ost sti#ulat$ de @aosul le/islati1 care a caracteri%at perioada

i#ediat ur#$toare #o#entului )424& c3nd& 5n spatele unor 5ndelun/i ;i repetate teorii despreec@itate ;i corectitudine& s>au derulat i#portante operaiuni necontrolate& oneroase!


11/40


Astel& le/islaia econo#ic$ a ap$rut cu 5nt3r%iere& neadaptat$ realit$ii& 5ncerc3nd cu

st3n/$cie s$ 5#pace conco#itent ;i i#ensul aparat *irocratic de stat& dar s$ ;i pro#o1e%e

#$suri de sti#ulare a iniiati1ei pri1ate!

"n apt& re%ultatul acestor #$suri s>a concreti%at 5n *locarea 5ntre/ului siste#

econo#ic& respin/erea potenialilor #ari in1estitori& scur/erea $r$ control a a1uiei naionale

;i concentrarea artiicial$ a unor i#portante 1alori #ateriale ;i *$ne;ti 5n #3inile c3tor1a

oa#eni de aaceri!

Ad$u/3nd la aceste ele#ente necunoa;terea de c$tre uncionarii aparatului de stat a

principiilor de uncionare a econo#iei de pia$& precu# ;i corupia ce a cuprins aceste

cate/orii proesionale& a re%ultat #ediul econo#ico>social a1ori%ant pentru econo#ia

su*teran$!

-. Ecn!ia su$teran' n R!,nia

"n e1oluia sa& pe parcursul ulti#ului deceniu& se pot distin/e din punct de 1edere al

#odului de or/ani%are trei etape: or#area structurilor su*terane& de%1oltarea reelelor ;i

concentrarea deci%iei!

-.1. %r!area structuri#r su$terane

Pe ondul situaiei econo#ico>sociale anterior pre%entat$& 5ncep3nd cu pri#ele %ile ale

anului )447& s>au creat /rupuri de interese speciali%ate 5n operaiuni de contra*and$ at3t

pentru e?port& c3t ;i pentru i#port& 5n operaiuni de specul$ cu produse deicitare& 5n prestarea

unor ser1icii de transport& ali#entaie pu*lic$!

Astel proit3ndu>se de preurile sc$%ute la care se /$seau pe piaa intern$ o serie de

produse industriale& precu#: scule& dispo%iti1e& aparate electrice& dar ;i *unuri de consu#& au

ost ac@i%iionate ;i& $r$ a e?ista autori%aii& $r$ a se pl$ti ta?e& #$rurile au ost 13ndute pe

pieele din $rile apropiate& o*in3ndu>se su#e i#portante care& 5n uncie de anu#ite

oportunit$i& au ost te%auri%ate sau olosite pentru de%1oltarea acti1it$ii!

"ntr>un #od ase#$n$tor& s>au derulat ;i operaiuni de i#port& piaa ro#3neasc$ iind

in1adat$ de #$ruri sla* calitati1e& dar cu or#e ;i utilit$i dorite de populaie!

"n acela;i ti#p au ap$rut acti1it$i particulare de transport>ta?i& apoi co#erciali%area 5n

re/i# de ali#entaie pu*lic$ a unor produse de calitate 5ndoielnic$& #ici tonete& puncte

1olante sau preluarea din depo%itele statului la preuri #odice a unor #$ruri deicitare ;i

co#erciali%area lor i#ediat$ la preuri de specul$!


12/40


Toate aceste acti1it$i s>au des$;urat practic $r$ nici o restricie 5n pri#ul se#estru al

anului )447& #o#entul apariiei pri#elor re/le#ent$ri pri1ind acti1itatea econo#ic$ pri1at$

iind astel cate/oric dep$;it de reacia #ult #ai rapid$ a unor cate/orii proesionale 5n

or#are!

9eniturile reali%ate au ost 5n #ulte ca%uri i#portante ;i& al$turi de su#ele pro1enite

din acti1it$ile des$;urate clandestin anterior anului )447 au constituit capitalul pentru

iniierea unor aaceri le/al or/ani%ate!

"ncep3nd cu anul )44)& au ost 5niinate un nu#$r considera*il de societ$i pri1ate& o

pondere i#portant$ a13nd>o societ$ile cu participare de capital str$in!

Apariia su* aceast$ or#$ a iniiati1ei pri1ate ;i #ai ales participarea capitalului

str$in au constituit 5n #od e1ident un se#nal econo#ic pri1ind orientarea econo#iei c$tre

pia$! Astel& tre*uie preci%at c$ peste 47 din societ$ile cu capital str$in s>au li#itat la

in1estirea unui capital su* )777 dolari SUA& cunoscute iind o #ultitudine de situaii 5n care

aportul s>a li#itat la cele c3te1a %eci de dolari c3t a ost su#a #ini#$ necesar$ pentru

5niinarea societ$ilor co#erciale!

Ma


13/40


Astel& apariia le/islaiei pri1ind or/ani%area ;i uncionarea societ$ilor co#erciale ;i

a cadrului instituional adec1at& respecti1 a Ca#erei de Co#er ;i a Re/istrului Co#erului&

or/ani%at pe principii unitare& cu un siste# de e1iden$ inor#ati%at& a per#is cunoa;terea

e1oluiei nu#$rului de a/eni econo#ici& a o*iectului de acti1itate declarat ;i a structurii

acionarilor sau asociailor!

e/islaia iscal$ a c$p$tat contur prin re/le#entarea i#po%itului pe proit& a ta?elor

1a#ale ;i #ai ales prin introducerea ta?ei pe 1aloare ad$u/at$& siste# de i#po%itare #odern&

aliniat standardelor internaionale!

I#portante au ost ;i pre1ederile le/ale ce au acordat acilit$i iscale unor cate/orii de

in1estitori& uncie de 1olu#ul aacerilor ;i ra#ura de acti1itate!

"niinarea 5n cadrul Ministerului Finanelor a '$r%ii Financiare& re5niinarea Curii de

Conturi& reor/ani%area unor sectoare ale poliiei 5n uncie de e1oluia eno#enului de

cri#inalitate econo#ic$ au constituit reali%$ri e1idente!

Co#plet3nd acest cadru cu pre1ederile le/ale pri1ind pri1ati%area unor societ$i

co#erciale aparin3nd statului& se poate conclu%iona c$ at3t din punct de 1edere le/islati1& c3t

;i instituional& dincolo de e1idente necorel$ri& i#pereciuni ;i inconsec1ene& s>a reu;it

orientarea ire1ersi*il$ a societ$ii spre econo#ia de pia$!

Acti1itatea econo#ic$ su*teran$ a c$p$tat noi di#ensiuni& a13nd c3te1a inte precise:

• acapararea pieei pentru produsele de lar/ consu#=

• o*inerea de onduri pentru ac@i%iionarea unor i#portante acti1e co#erciale ;i

industriale!

Pentru atin/erea acestor o*iecti1e au ost utili%ate #i


14/40


R$#3n3nd 5n aceea;i ser$ de acti1itate& tre*uie a#intite au atras

su#e i#ense& care& c@iar dac$ a de#onstrat& au ost utili%ate 5n operaiuni

co#erciale ilicite precu#: i#porturi& ac@i%iii de acti1e industriale& plasa#ente *ancare etc!&

reu;indu>se 5n ti#p pierderea ori/inii lor!

Aceste operaiuni au /enerat proituri ne5nre/istrate& au su*#inat siste#ul *ancar ;i au

deter#inat presiuni necontrolate asupra #onedei naionale!

F$r$ a sta*ili o le/$tur$ direct$& tre*uie a#intite ;i alte or#e de #aniestare a

econo#iei su*terane& respecti1 o*inerea unor credite /arantate cu *unuri $r$ 1aloare&

utili%area creditelor 5n alte scopuri dec3t cele declarate etc!

Anali%3nd iecare tip de operaiune 5n parte& se constat$ c$& pe l3n/$ ele#entele

aa

deor#at ire#edia*il sensul ;i scopul anu#itor deci%ii #acroecono#ice!

Conclu%ion3nd& se poate spune c$& 5n inter1alul anali%at& econo#ia su*teran$ a c$p$tat

di#ensiuni considera*ile ;i a cristali%at reelele speciali%ate!

Sera de acti1itate a cuprins& pe l3n/$ e1a%iunea iscal$ ;i #unca la ne/ru& ele#ente

certe ale cri#ei or/ani%ate!

Tre*uie su*liniat c$ 5n continuare s>a #eninut o anu#it$ de#arcaie 5ntre acti1it$ile5n care au ost i#plicai cet$eni str$ini& respecti1 i#port>e?portul unor *unuri de lar/ consu#&

controlul pieei 1alutare& ;i cele 5n care au ost i#plicai re%ideni!

Acti1itatea cri#inal$ a c$p$tat contur at3t prin 5ntrep$trunderea cu acti1it$ile

co#erciale& c3t ;i prin or#e directe de #aniestare + urturi ;i 13n%$ri auto& prostituie& traic

de dro/uri!


15/40


/. %ir!e#e fant!'

ipsa unor re/le#ent$ri le/ale& carenele e?istente 5n cele 5n 1i/oare& coro*orate cu

lipsa de cooperare a actorilor responsa*ili cu 5niinarea societ$ilor co#erciale au ost

speculate de di1er;i co#erciani in1enti1i care au 5niinat o #uli#e de ir#e& care& de;i&aparent uncionea%$ le/al& nu sunt de /$sit la sediile declarate! Precu# anto#ele din po1e;ti&

aceste ir#e e?iste& dar nu se 1$d& nu pot i atinse! De aceea& ele nu se re/$sesc 5n econo#ia

real$& de la supraa$& locul lor predilect de aciune constituindu>l econo#ia su*teran$&

in1i%i*il$! Astel de ir#e sunt #arii actori ai e1a%iunii iscale& ai contra*andei& ai *ancrutei

rauduloase ;i ai altor inraciuni considerate ca /eneratoare de *ani #urdari!

"niinarea ;i uncionarea ir#elor anto#$ nu constituie un scop 5n sine& ci& pentru a

eluda le/islaia& cel #ai adesea 5n do#eniul iscal! De cele #ai #ulte ori ase#enea ir#e se

creea%$ 5n special pentru tran%acionarea unor #ari aaceri ile/ale& dup$ care acestea dispar

din lu#ea aacerilor& patronii lor proced3nd la 5niinarea altor ase#enea societ$i& utili%ate 5n

acela;i scop& dup$ care din nou sunt a*andonate ;i ase#enea #ai departe!

E?istena unui ridicat ni1el al econo#iei su*terane este 5n pri#ul r3nd re%ultatul

uncion$rii unor ase#enea ir#e!

Din e?periena de p3n$ acu# re%ult$ c$ #arii speciali;ti 5n ir#e anto#$ sunt& 5n

special& cet$enii str$ini& 5n special din lu#ea oriental$! De altel& i#ensele su#e o*inute din

econo#ia su*teran$ sunt sc@i#*ate 5n 1alut$ ;i transerate& cu destul de #ult$ u;urin$& 5n

str$in$tate& $r$ a e?ista o contraprestaie a acestor transeruri& conduc3nd 5n elul acesta la

de%ec@ili*rarea ;i #ai accentuat$ a *alanei de pl$i!

A#ploarea eno#enului tre*uie s$ dea de /3ndit actorilor responsa*ili cu

perecionarea le/islaiei 5n do#eniu& astel 5nc3t& dac$ acesta nu poate i st3rpit& cel puin s$

ie inut su* control!

/.1. Cnstituirea şi funcţinarea fir!e#r fant!'

"nre/istrarea unor societ$i co#erciale prin utili%area unor docu#ente alse sau prin

ne5ndeplinirea unor cerine le/ale

De cele #ai #ulte ori& 5n special 5n ca%ul unor cet$eni str$ini& pentru 5nre/istrarea

societ$ilor co#erciale& 1iitoare anto#$& se utili%ea%$ acte de identitate alse! Cu toate c$

astel de docu#ente au ur#at un circuit destul de 5ndelun/at: notari& a1ocai& Re/istrul

Co#erului& ad#inistraii inanciare&


16/40


alse! De aici se pot tra/e dou$ conclu%ii: ie c$ alsurile au ost $cute at3t de perect& 5nc3t

acestea nu au putut i depistate& ie c$ au e?istat anu#ite interese pentru a nu i depistate

ase#enea urturi!

Cel #ai des #ia $cut prin #ai #ulte #odalit$i:

• alsiicarea ;ta#pilei ;i a nu#$rului de 5nre/istrare al ad#inistraiei inanciare din ra%a

de aciune a do#iciliului titularului contractului de 5nc@iriere! a 1eriic$rile ulterioare

s>a constatat c$ nu#$rul de 5nre/istrare respecti1 nu e?ist$ 5n e1idena unit$ii

respecti1e=

• alsiicarea titularului de contract de 5nc@iriere& prin utili%area 5ns$ a unui nu#$r corect

de 5nre/istrare de la ad#inistraia inanciar$& dar la care apare un alt titular de contract=

• pre%entarea unui contract de 5nc@iriere la adrese care nu e?ist$ Gde e?e#plu un nu#$r

de strad$ ine?istentH= pentru a i c3t #ai credi*il& alsiicatorii au 5nscris pe contractele

de 5nc@iriere ;i nu#$rul unor c@itane Ge1ident alseH prin care s>a pl$tit i#po%itul

aerent c@iriilor& pe toat$ durata contractului de 5nc@iriere!

• olosirea unor contracte de proprietate pentru sediul unor ir#e aparin3nd unor

persoane alate 5n relaii de rudenie& care ulterior s>au do1edit a i alse!

• olosirea& ca do1ad$ a e?istenei spaiului pentru sediu& a unor contracte autentice& dar

care 5ns$ au ost 5nstr$inate 5ntre ti#p! Este ;tiut c$ un contract de 13n%are>cu#p$rare

se 5ntoc#e;te 5n #ai #ulte e?e#plare! Or& dac$ aparta#entul se 5nstr$inea%$ din nou&

noului proprietar nu i se 5n#3nea%$ toate e?e#plarele 1ec@iului act de proprietate&

astel c$ 1ec@iul proprietar r$#3ne 5n posesia a cel puin unui e?e#plar care se

olose;te $r$ ;tirea noului proprietar!

"nstr$inarea societ$ilor co#erciale Gprin cesionarea p$rilor socialeH& $r$ a se 1eriica

dac$ #ai sunt 5ndeplinite condiiile reeritoare la e?istena spaiului pentru sediul social!

De cele #ai #ulte ori& contractele de 5nc@iriere& care ac do1ada spaiului pentru sediul

ir#ei& se 5nc@eie pe o perioad$ de un an de %ile! Totu;i s>au /$sit ;i situaii 5n care aceasta

perioad$ era de nu#ai o lun$ sau c@iar de )0 %ile Gase#enea ter#ene scurte erau o do1ad$

cert$ c$ ir#ele respecti1e s>au 5niinat de la 5nceput ca ir#e anto#$ ;i totu;i au ost

le/ali%ate 5niin$rileH!


17/40


"n ca%ul 5n care ir#a este cesionat$ altui co#erciant& nu se 1eriic$ dac$ ir#a #ai are

condiii le/ale de uncionare cu pri1ire la spaiul pentru sediul social! De cele #ai #ulte ori&

contractele de 5nc@iriere erau e?pirate la data cesion$rii! Mai #ult& aceasta este o #etod$ de a

se pierde ur#a societ$ii& 5n special c3nd 1ec@iul proprietar era intrat 5n conlict cu le/ea sau

cu or/anele iscale! De altel& cu oca%ia cesion$rii ir#elor& or/anele iscale nu sunt consultate

pentru ca%ul c3nd 1ec@ii proprietari au de*ite neac@itate la *u/etul de stat! Noii proprietari& de

cele #ai #ulte ori& nu #ai pot i /$sii ori declar$ c$ nu cunosc ni#ic despre de*itele ir#ei&

deoarece la data ac@i%iion$rii sale din conta*ilitatea acesteia nu re%ulta nici o datorie& iar

e1entualele de*ite care nu i/urea%$ 5n e1idena ir#ei 5i pri1esc pe o;tii proprietari!

Situaia se pre%int$ ;i in1ers& 5n sensul c$ o;tii proprietari& ur#$rii de or/anele

iscale& 5nstr$inea%$ ir#a cu toate datoriile unor persoane care nu pot i /$site& uneori

ase#enea persoane nici nu e?ist$& deoarece docu#entele noilor proprietari sunt alse sau

alsiicate! Pentru a se ap$ra& o;tii proprietari pre%int$ c@iar ;i c@itane c$ au pri#it *anii pe

societ$ile 5nstr$inate& dar *anii respecti1i sunt tot ai o;tilor proprietari& deoarece ace;tia nu

pot identiica pe noii proprietari!

Cesionarea ir#elor& neur#ate de 5nscrierea de #eniuni la Re/istrul Co#erului& cu

pri1ire la sediu ;i ad#inistratori!

Proit3nd de perioada de 5niinare a unor ir#e scutite de i#po%it& #uli cet$eni au

5niinat ase#enea societ$i& dup$ care le>au 5nstr$inat& c3;ti/3nd astel o su#$ de *ani deloc

ne/lia

costat pe o;tii proprietari& care s>au tre%it controlai ;i c@iar anc@etai& deoarece ace;tia

i/urau 5n continuare ca ad#inistratori la ir#ele 5nstr$inate& iar sediul acestora nu a ost

#utat de noii proprietari! Mai #ult& 5nstr$in3nd docu#entele cu re/i# special ;i ;ta#pila

societ$ii& noii proprietari au eectuat acte de co#er $r$ a le 5nre/istra 5n conta*ilitate& astel

c$ or/anele de aplicare a le/ii au identiicat pe o;tii proprietari ca autori ai 5nc$lc$rilor de

le/e! P3n$ ;i l$#urirea aspectelor se#nalate i>a costat ti#p ;i *ani pe o;tii proprietari pentru

ne/li


18/40


8 ani ;i inter%icerea unor drepturiH& totu;i ir#ele anto#$ continu$ s$ se 5niine%e ;i s$

uncione%e aproape nestin/@erit! Una din e?plicaiile acestui apt este aceea c$ ase#enea

societ$i sunt 5niinate de cele #ai #ulte ori de cet$eni str$ini care 1in 5n ar$ nu#ai pentru o

perioad$ scurt$ de ti#p& dup$ care dispar& sau nici #$car nu se deplasea%$ 5n Ro#3nia&

utili%3nd 5n sc@i#* unele procuri Gcare ;i ele s>au do1edit alseH prin care 5#puternicesc

anu#ite persoane s$ se ocupe de 5nre/istrarea ;i uncionarea ir#elor respecti1e! Ase#enea

procuri au 5n cuprinsul lor #eniunea c$ titularul procurii poate& la r3ndul s$u& s$

5#puterniceasc$ alt$ persoan$ pentru conducerea aacerilor titularului ir#ei Gsau contului&

dup$ ca%H& se#n$tura acestuia din ur#$ iindu>i opo%a*il$ titularului! Or& un astel de

docu#ent& acceptat de notari cu destul de #ult$ u;urin$& se 1ede de la 5nceput c$ nu poate s$

poarte pecetea serio%it$ii!

Mi%3nd pe clandestinitatea sediului real Galtul dec3t cel declaratH& ir#ele anto#$

5ncep s$ uncione%e ca ;i c3nd ar lucra 5n condiii nor#ale! Astel& acestea 5;i conecionea%$

;ta#pil$ proprie& se apro1i%ionea%$ cu docu#ente cu re/i# special& 5;i desc@id cont la *anc$

Gde o*icei& #ai #ulte conturi la *$nci dieriteH& eectuea%$ i#porturi sau e?porturi& ac acte de

co#er intern Gcel #ai adesea& utili%3nd nu#erarul 5n locul decont$rilor *ancareH!

Cu# ir#ele anto#$ lucrea%$ 5n econo#ia su*teran$& unde predo#in$ ca #i plata sarcinilor iscale neac@itate 1aria%$ de la i#po%ite directe

Gi#po%itul pe proitul reali%at& i#po%itul pe di1idende& i#po%itul aerent salariilor pl$titeH la

i#po%ite indirecte Gta?a pe 1aloare ad$u/at$& acci%eH& precu# i pl$ ile ce tre*uiau $cute laș ț


19/40


ondurile speciale sau prele1$ri de natur$ neiscal$ precu#: contri*u ia pentru asi/ur$riț

sociale& contri*u ia pentru asi/ur$ri de s$n$tate& plata pensiei supli#entare etc!ț

Cnsecin e $u(etareț > prin ne1irarea la *u/etul statului a i#po%itelor i ta?elor datorate&ș

1eniturile statului nu se reali%ea%$ i 5n elul acesta nu se pot inan a unele acti1it$ i careș ț ț

aectea%$ 5ntrea/a popula ie precu#: 5n1$ $#3ntul& s$n$tatea& cultura& ap$rarea& ordineaț ț

pu*lic$& inrastructura& ad#inistra ia& di#ensiunea rela iilor dintre ir#ele anto#$ț

ace ca o #are cantitate de nu#erar s$ circule& 5n paralel cu econo#ia de la supraa $& careț

operea%$ cu pl$ ile *ancare prin 1ira#ent! O* inerea de i#portante su#e nei#po%a*ile poateț ț

conduce la presiuni artiiciale asupra cursului de sc@i#* al leului& deoarece ir#ele anto#$

apar 5n a1anta< G5n pri1in a resurselor inanciareH a $ de ir#ele care operea%$ le/al i careț ț ș

licitea%$ 5n 1ederea o* inerii de 1alut$! Apare a adar o concuren $ nele/al$ 5ntre participan iiț ș ț ț

la licita ia 1alutar$!ț

Cnsecin e &e p#itic' !acrecn!ic'ț + acti1it$ ile acestor ir#e nu se re/$sesc 5nț

docu#entele oiciale care stau la *a%a 5ntoc#irii dieritelor situa ii statistice! Aceste statisticiț

necuprin%3nd sectorul econo#iei su*terane 1or relecta deor#at realitatea i deci%iile deș

politic$ econo#ic$ i social$ luate de /u1ern i nu 1or putea conduce la conclu%ii corecte! Deș ș

e?e#plu& nu#$rul real al o#erilor nu corespunde realit$ ii i nici ni1elul salariului #ini# peș ț ș

econo#ie= practicarea unor pre uri de i#port #ici duce la denaturarea *alan ei co#erciale& alț ț

c$rui sold ne/ati1 nu corespunde realit$ ii! Ase#enea preturi de i#port conduc la #$suriț

eronate cu pri1ire la protec ia produselor ro#3ne ti 5n ata unei concuren e neloiale!ț ș ț

Cnsecin e scia#e i &e si(uran ' na ina#'ț ș ț ț > pe l3n/$ acu#ularea unor a1eri a*uloase iș

ai area unui stil de 1ia $ lu?os& de in$torii unor ase#enea su#e de *ani 5i pot olosi 5nș ț ț

scopuri care pot atin/e si/uran a na ional$ prin: coruperea unor 5nal i unc ionari de statț ț ț ț

pentru 5nlesnirea unor aaceri proita*ile sau #a/istra i care s$ nu> i ac$ datoria 5n ca%ulț ș

descoperirii unor ile/alit$ i s$13r ite& inan area unor partide politice sau politicieni&ț ș ț

inan area unor /rupuri sau persoane din #ass>#edia pentru a propa/a interesele de in$torilorț ț

de capitaluri ilicite& inan area unor or/ani%a ii na ionaliste sau c@iar teroriste!ț ț ț


20/40


Cnsecin e cu i!pact interna ina#ț ț + unc ionarea ir#elor anto#$ repre%int$ un apt ile/alț

a $ de paradisurile iscale unde ir#ele ac ionea%$ la 1edere& iar i#po%itele i ta?ele nu seț ț ș

pl$tesc deloc ori ni1elul acestora este oarte redus!

. 2ara&isuri#e fisca#e

Raiurile iscale e?ist$ de #ult$ 1re#e& 5ns$ a#ploarea pe care a luat>o eno#enul

ascunderii *anilor peste @otare este uria $! Potri1it unui raport recent& reali%at de institutulș

*ritanic Ta? ustice NetJorK GTNH& 5n os@ore>uri sunt LascunseL ()!777 #iliarde de dolari&

o su#$ #ai #are dec3t PIB>ul SUA Gcirca )0!777 #iliarde de dolariH& cea #ai #are econo#ie

a lu#ii!

Ideea ascunderii *anilor 5ntr>o alt$ ar$ sau localitate pentru a sc$pa de ta?e nu esteț

ce1a nou! Practica era a#iliar$ 5n 'recia antic$ i 5n I#periul Ro#an!ș

"ns$ dup$ i%*ucnirea cri%ei inanciare /lo*ale 5n (772& atitudinea opiniei pu*lice a $ deț

aceast$ or#$ de e1a%iune s>a sc@i#*at! Co#panii precu# Apple sau 'oo/le au ost criticate

dur pentru aptul c$ e1it$ s$ pl$teasc$ /rosul ta?elor 5n SUA& iar coondatorul Face*ooK&

Eduardo Sa1erin& care a renun at 5n (7)) la cet$ enia a#erican$ i s>a #utat 5n Sin/apore cuț ț ș

toate cele - #iliarde de dolari pe care le are& i>a #aniat pe a#ericani! Mul i au spus c$ Sa1erinț

a tr$dat ara care l>a $cut #iliardar!ț a scurt ti#p& patru senatori au propus le/ea E?>

PATRIOT& prin care cei care renun $ la cet$ enia a#erican$ sunt ta?a i cu -7 pe a1erea peț ț ț

care au do*3ndit>o 5n A#erica i li se inter%ice 5ntoarcerea 5n ar$! Actul nor#ati1 nu a ostș ț

5nc$ adoptat!

"ns$ eno#enul este /reu de di#inuat! Asta pentru c$ #auri! Top cinci este 5ntre/it de Rusia& Coreea de Sud& Bra%ilia si uJeit!

B$ncile sunt ele#ente i#portante 5n plasarea *anilor clien ilor 5n locuri Lsi/ureL!ț

Potri1it TN& cele #ai acti1e cinci *$nci din Top )7 la ni1el /lo*al 5n tran%ac iile 5n paradisuriț

iscale sunt 'old#an Sac@s& BanK o A#erica& ells Far/o& Mor/an Stanle iș

PMor/anC@ase! Toate sunt din SUA!


21/40


"n conclu%ie& potri1it TN& statele lu#ii sunt L


22/40


Ter#enul propriu>%is de paradis iscal este preluat din li#*a en/le%$& de la cu13ntul

ta?>@a1en& care 5nsea#n$ reu/iu& port iscal! O#ul de aaceri este co#parat cu un #arinar

care 5 i caut$ reu/iul! El tra1ersea%$ #area le/isla iilor iscale i urtunile sale& care suntș ț ș

controalele i ta?ele asupra se#nelor e?terioare ale *o/$ iei& aparadis sunt e1aluate la )!677 de #iliarde de dolari SUA& dup$ cu#ț

air#$ repre%entan ii Or/ani%a iei Na iunilor Unite!ț ț ț

Dup$ unii econo#i ti a#ericani& cira de aaceri a paradisurilor iscale ar repre%entaș

07 din econo#ia #ondial$& a $ de 0 de acu# (7 de ani!ț

Paradisurile iscale pre%int$ anu#ite caracteristici predo#inante:

> a#plasarea 5n i#ediata apropiere a #$rilor i oceanelor=ș

> #a oer$ a1anta


23/40


societ$ ilor 5n e?pansiune& atra/erii de capital i sti#ul$rii apari iei de acti1it$ i necesareț ș ț ț

asi/ur$rii ec@ili*rului econo#ic i social=ș

> protec ia prin le/e a opera iunilor inanciare sau co#erciale reali%ate de persoanele i%iceț ț

sau secretul *ancar=

> lipsa controlului asupra #onedei=

> 5 i adaptea%$ per#anent le/isla ia iscal$ 5n concordan $ cu e1olu ia acesteia pe planș ț ț ț

interna ional!ț

Principalele a1anta1alorile de capital& pe a1ere=ț

• alte $ri au sta*ilit o percepere de i#po%it pe 1eniturile aerente unei *a%e teritoriale:ț

dac$ *eneiciile nu 5 i au sursa pe teritoriul statului respecti1& nu e?ist$ i#po%it=ș

• alte $ri au 5nc$ rate sc$%ute de i#po%itare= anu#ite $ri oer$ a1antai ascunde& astel 5nc3t s$>iț ț


24/40


poat$ olosi ulterior $r$ s$ le ie atri*ui i ca 1enit nedeclarat& este reali%at cu u urin $ prinț ș ț

inter#ediul ir#elor din paradisurile iscale!

.". C#asificarea para&isuri#r fisca#e

Paradisurile iscale pot i clasiicate 5n unc ie de #ai #ulte criterii!ț

Astel& cu #en iunea c$ orice tar$ poate de1eni 5ntr>o *un$ %i un paradis iscal sauț

poate s$ 5ncete%e a #ai i considerat$ astel& paradisurile iscale pot i clasiicate& 5n unc ie deț

i#portan a lor& 5n principale si secundare!ț

Paradisurile iscale principale& la r3ndul lor& se clasiic$ 5n unc ie de principaleleț

dispo%i ii le/ale G5n realitate& #ulte $ri apar in #ai #ultor cate/oriiH& astel:ț ț ț

• $ri care nu aplic$ nici un el de i#punere asupra 1eniturilor i cre terilor de capitalț ș ș

Gnu#ite %ero @a1ensH pentru persoane i%ice: Ba@a#as& Ba@rain& Ber#ude& Insulele

Ca#an& Nauru& Saint>9incent& TurKs i Caicos& 9anuatu i Principatul Monaco=ș ș

• $ri 5n care i#po%itul pe 1enit sau *eneiciu este sta*ilit pe o *a%$ teritorial$: Costaț

Rica& teritoriul Qon/>on/& i*eria& Malasia& Pana#a& Filipine& 9ene%uela! "n aceste

$ri& contri*ua*ilii *eneicia%$ de o e?onerare a *eneiciilor o* inute prin opera iuniț ț ț

reali%ate 5n aara teritoriului=

• $ri 5n care cotele de i#punere sunt pu in ridicate: iec@tenstein& El1e ia& Insuleleț ț ț

9ir/ine Britanice& Antilele Olande%e& erse& 'uernese& Insulele Man& Irlanda! Cotele

au un ni1el sc$%ut 5ntruc3t sunt astel sta*ilite de state sau ca ur#are a aplic$rii unor

reduceri de cote& datorate acordurilor iscale pri1ind du*la i#punere=

• $ri care oer$ a1anta


25/40


anu#ite 1enituri reali%ate de persoane i%ice sau de societ$ i& ie acord$ e?oner$riț

pentru acti1it$ ile des$ urate de anu#ite societ$ i& ie sta*ilesc cote #ult reduse=ț ș ț

• $ri industriali%ate& care pot de1eni un punct de atrac ie pentru acti1it$ ile des$ urateț ț ț ș

de unele societ$ i& precu#: SUA& Fran a& Italia& Bel/ia& Austria! Paralel cu luptaț ț5#potri1a e1a%iunii iscale& $rile industriali%ate sunt tentate s$ acorde acilit$ i iscaleț ț

atr$/$toare& prin acordarea de reduceri sau scutiri de i#po%ite& pentru atra/erea

capitalului str$in sau cre terea e?porturilor!ș

Paradisurile iscale secundare se caracteri%ea%$ prin aptul c$ ni1elul de i#punere a

anu#itor or#e de 1enit este ridicat& 5ns$ pre%int$ anu#ite dispo%i ii cu caracter particular&ț

care pot i utili%ate 5ntr>o opera iune de ta? plannin/ de c$tre in1estitori!ț

"n unc ie de %ona /eo/raic$ 5n care se situea%$& paradisurile iscale se /rupea%$ astel:ț

• ona Carai*ilor i A#erica Central$ + Ber#ude& Pana#a& Costa Rica& Beli%e&ș

Ba@a#as& Anti/ua& Antilele Olande%e=

• ona Asia>Paciic + i*an& Du*ai& Insulele Mars@all& Insulele 9ir/ine& Sin/apore&

Qon/>on/=

• ona Arica > Oceanul Indian + i*eria=

• ona Europa + Andora& Cipru& 'i*raltar& Insulele Man& ic@tenstein& Malta& Monaco!

"n unc ie de persoanele care le utili%ea%$& paradisurile iscale se 5#part 5n:ț

• Paradisuri iscale pentru persoane i%ice:

> Andora& unde cota i#po%itului este %ero=

> Ba@a#as& unde nu e?ist$ i#po%ite& ci nu#ai anu#ite capcane de e1itat=

> Ca#pione dItalia& care este o re/iune #inuscul$ i $r$ i#po%it pe 1enit& practica*il pentruș

alte na ionalit$ i dec3t italienii i care nu ac aaceri cu Italia=ț ț ș

> Ca#an& care nu pre%int$ i#po%it pe 1enit=> Cipru& care re%er1$ pri1ile/ii iscale persoanelor i%ice pensionate=

> Monaco& care nu percepe i#po%it pe 1enit& dar care este inter%is rance%ilor& a a cu# esteș

Ca#pione dItalia pentru italieni!

• Paradisuri iscale pentru persoanele Ba@a#as& Ber#ude&TurKs& Caicos& Ca#an + aici se pot 5niin a societ$ i nei#po%a*ile& dac$ț ț

ele au o acti1itate e?tern$=

> Ba@rain + care nu i#po%itea%$ societ$ ile str$ine! Este preerat de c$tre ara*i=ț


26/40


> Cipru + este locul unde se des$ oar$ o acti1itate ne5ntrerupt$& datorit$ unui a#estec a*ilș

5ntre no iunea de re%iden $ i cea de nere%iden $=ț ț ș ț

> 'uernse i erse + sunt $ri 5n care societ$ ile nere%idente sunt scutite de i#po%ite! E?ist$&ș ț ț

5ns$& o anu#it$ re inere pentru erse& a c$rei i#a/ine s>a deteriorat i al c$rui raport calitate>ț ș

pre nu #ai este satis$c$tor=ț

> Insulele 9ir/ine Britanice + o %on$ 5n care un sin/ur a1ocat talentat i spri)44( #ai #ult de 67!777 de societ$ i cu acti1it$ i e?terne& careț ț

nu sunt i#po%itate!

.). Instru!ente &e rea#i+are a e*a+iunii fisca#e interna ina#eț

Sciet' i#e ficti*eț

Societ$ ile icti1e sunt considerate instru#ente de reali%are a raudei iscale sau& altelț

spus& de eludare sau di#inuare a o*li/a iilor iscale! Aceste societ$ i se utili%ea%$ at3t pe planț ț

na ional& c3t i pe plan interna ional!ț ș ț

Pri#ul pas 5n reali%area unei societ$ i icti1e const$ 5n crearea 5n condi ii de le/alitateț ț

a unei societ$ i cu aparen $ de soliditate i proesionalis#! Pentru a se e1ita 1eriicareaț ț ș

preala*il$ prea a#$nun it$& sediul central se sta*ile te& 5n #ulte ca%uri& 5n paradisuri iscale&ț ș

unde re/i#ul i 5n ela partenerii de aaceri& societ$ ile icti1e olosesc #etode e?tre# deș ș ț

rainate& care 5#*rac$ #ane1re disi#ulatoare i a*ilit$ i opera ionale!ș ț ț

Uneori& o astel de societate 5nc@eie contracte de i#port i insist$& pe te#eiul *onit$ iiș ț

sale& atestate cu docu#ente contra$cute& ca plata s$ ie eectuat$ pe credit sau prin incasso&


27/40


care nu oer$ partenerului str$in nici o /aran ie de plat$! Pentru a c3 ti/a 5ncredereaț ș

5ntreprinderilor e?portatoare& la 5nceput se preiau cantit$ i restr3nse de #ar$& pentru careț

decont$rile se ac inte/ral i pro#pt! Apoi se solicit$ partide #ari de #$ruri& care sunt plasateș

i#ediat pe pia $& $r$ 5ns$ a #ai i onorate la ter#en o*li/a iile de plat$!ț ț

Pe de alt$ parte& ac ion3nd ca e?portator& o societate icti1$ reu e te s$ 5nc@eieț ș ș

contracte de 1alori 5nse#nate& cu plata prin acrediti1! "n nu#eroase ca%uri& repre%entan ii uneiț

ase#enea alse ir#e e?portatoare au pre%entat& la *anca 5ns$rcinat$ cu e?ecutarea

acrediti1ului& seturi de docu#ente care atestau 5nc$rcarea #$rii& iind 5ncasate su#e

i#portante pentru e?pedi ii ine?istente& continu3ndu>se opera iunea c@iar i dup$ apari iaț ț ș ț

recla#a iilor din partea i#portatorilor& pe care le te#pori%au pretin%3nd c$ s>au produs eroriț

5n ti#pul transportului! Uneori& opera iile i 5ncas$rile rauduloase continu$ p3n$ c3ndț ș

partenerul e?tern sesi%ea%$ e?isten a unor nere/ularit$ i i 5ncepe un liti/iu& care poate duraț ț ș

$r$ a stin/@eri alte aaceri rauduloase 5n plin$ des$ urare& ini iate de societatea icti1$ 5nș ț

cau%$!

Alte societ$ i ac ionea%$ ca inter#ediari 5n contracte de transport i& proit3nd deț ț ș

neaten ia sau insuicienta pre/$tire


28/40


O astel de co#panie nu o* ine proit 5n ara unde a ost 5nre/istrat$& ci 5n aaraț ț

/rani elor acelui stat! Statele catalo/ate drept paradisuri iscale oer$ co#paniilor os@ore unț

statut iscal /eneros 5n raport cu ir#ele care lucrea%$ 5n interior! Acest statut se caracteri%ea%$

printr>o i#po%itare redus$ sau ine?istent$!

Societatea sau co#pania os@ore este un instru#ent inanciar utili%at pentru

planiicarea i e1itarea i#po%itelor& pentru cre terea proita*ilit$ ii aacerii& pentruș ș ț

participarea Gca ac ionar sau asociatH la #ana/e#entul aacerii& cu deplin$ li*ertate a #i c$riiț ș

resurselor inanciare i 5n deplin anoni#at al proprietarului!ș

Do#eniile principale 5n care ac ionea%$ societ$ ile os@ore sunt: ser1iciile *ancare&ț ț

asi/ur$rile& co#er ul Ge?port>i#portH& #ana/e#entul& coordonarea de in1esti ii& construc iile>ț ț ț

#onta


29/40


Beneiciile supli#entare se reer$ la:

• *eneicii le/ate de controlul sc@i#*ului 1alutar: 5n /eneral& co#paniile os@ore 5 iș

derulea%$ tran%ac iile inanciare 5n orice #oned$ de sc@i#* 1alutar i 5 i pot p$straț ș ș

re%er1ele inanciare 5n orice #oned$& $r$ o per#isiune special$! Astel& este posi*il$

reducerea considera*il$ a pierderilor de pe ur#a cursului de sc@i#* 1alutar=

• lipsa o*li/ati1it$ ii inerii e1iden elor conta*ile: 5ntr>un nu#$r #are de paradisuriț ț ț

iscale& co#paniile os@ore nu sunt o*li/ate s$ 5ntoc#easc$ re/istre conta*ile! Acest

apt conduce la econo#ii su*stan iale& deoarece co#paniile o*i nuite de #$ri#eț ș

si#ilar$ Gnon>os@oreH c@eltuiesc anual sute sau c@iar #ii de dolari pe ta?ele de

conta*ilitate Gcon1ertite 5n dolariH=

• considera ii le/ate de presti/iu: se poate 5nt3#pla ca& 5n anu#ite situa ii de aaceri& oț ț

co#panie str$in$ s$ poat$ oeri ter#eni i condi ii #ai a1antao 5ntreprindere o*i nuit$ creea%$ uneori o 5ncredereș

considera*il #ai #are 5n partenerul de aaceri poten ial sau poate asi/ura& 5n uneleț

ca%uri& c@iar scutirea de ta?e 1a#ale!

Dac$& p3n$ nu de#ult& de *ineacerile iscale os@ore se *ucura nu#ai o #ic$ elit$

*ine dotat$ inanciar& o dat$ cu de%1oltarea #i


30/40


restric ii pri1ind na ionalitatea > aceasta este o #$sur$ care se aplic$ 5n #od e?presț ț

directorilor i are ca scop principal crearea de locuri de #unc$ pentru cet$ enii unei anu#iteș ț

$ri!ț

Pentru 5n#atricularea unei co#panii& nu este necesar$ pre%en a i%ic$ 5n


31/40


> ta?e pl$ti*ile pentru e#iterea dieritelor docu#ente!

Teoria econo#ic$ distin/e #ai #ulte tipuri de societ$ i os@ore situate 5n paradisurileț

iscale& astel:

• Societ$ ile co#erciale os@ore + acestea sunt olosite pentru a reduce proiturileț

societ$ ilor>#a#$ situate 5n %one cu iscalitate ridicat$=ț

• Co#panii os@ore de in1esti ii + 5n unele teritorii caracteri%ate drept paradisuriț

iscale& autorit$ ile pot oeri acilit$ i iscale 5ntreprin%$torilor care in1estesc 5nț ț

do#enii particulare! Scopul acord$rii acestor acilit$ i este: de%1oltarea unor %one&ț

atra/erea de capitaluri i de te@nolo/ii& reec@ili*rarea *alan ei co#erciale& i?areaș ț

or ei de #unc$ suscepti*il$ de e#i/rare=ț

• Co#panii os@ore de credit + calitatea de proprietar al unei co#panii os@ore de

credit coner$ posi*ilitatea de a sus ine o politic$ de credit a1antaul os@ore + este utili%at pentru inan area acti1it$ ii ilialelor sale& alate su*ț ț

di1erse le posi*ilitatea unei reduceri a i#po%itelor aerenteț

do*3n%ii pentru creditele acordate de co#pania #a#$! "n acest ca%& @oldin/>ul se

constituie 5ntr>o %on$ os@ore& unde nu 1a pl$ti alte i#po%ite! Proitul reali%at prin

aceast$ #etod$ poate i olosit pentru inan area altor acti1it$ i eectuate de @oldin/ț ț

sau pentru rein1estirea acestuia 5n alte scopuri=

• B$ncile os@ore + *$ncile capti1e sunt *$nci care lucrea%$ su* acoperirea altor *$nci!

Dup$ #odelul societ$ ilor capti1e de asi/urare& un /rup i#portant 5 i poate 5niin a oț ș ț

*anc$ proprie& locali%at$ 5ntr>un paradis iscal& i care s$ unc ione%e 5ntr>un re/i#ș ț

os@ore! Banca poate a1ea ca acti1itate principal$ /estiunea central$ a tre%oreriei

ansa#*lului /rupului=

• Co#panii capti1e str$ine de asi/ur$ri + sunt deinite drept co#panii de inute sauț

controlate de o alt$ 5ntreprindere& al c$rei o*iect este& 5n pri#ul r3nd& acoperirea

necesarului de asi/ur$ri si& 5n al doilea r3nd& eectuarea de opera iuni de pia $! Al iț ț ț

autori le consider$ co#panii de asi/urare sau reasi/urare de inute sau controlate de oț

societate cu o alt$ acti1itate dec3t cea de asi/urare& create pentru a asi/ura sau

reasi/ura riscurile societ$ ii>#a#$ sau ale ilialelor acesteia!ț


32/40


Prin ur#are& de i situate la /rani a dintre le/al i ile/al& paradisurile iscale oer$ oș ț ș

/a#$ lar/$ de ser1icii i oportunit$ i de aaceri interna ionale& iar utili%$rile lor liciteș ț ț

Gplaniicarea iscal$ interna ional$& 5ncorporarea ondurilor de in1esti ii& a societ$ ilor @oldin/&ț ț ț

a co#paniilor de asi/ur$ri capti1e& etc!H coner$ nu#eroase a1anta


33/40


Inrac iunea de e1a%iune iscal$& inrac iunile de corup ie& inrac iunile din %onaț ț ț ț

1a#al$ care producL cea #ai #are parte din *anii ne/ri& nu sunt considerate de le/iuitor ca

inrac iuni pri#are de sp$lare a *anilor!ț

Inrac iunile /eneratoare de *ani #urdari& necuprinse 5n le/e: inrac iuni pre1$%ute deț ț

le/ea pentru co#*aterea e1a%iunii iscale& inrac iuni pre1$%ute de le/e pri1ind Codul 9a#alț

nr! ).))448 Galtele dec3t contra*andaH& inrac iuni contra patri#oniului!ț

Inrac iunile de sp$lare a *anilor: sc@i#*area sau transerul 1alorilor ce pro1in dinț

s$13r irea unor inrac iuni& ascunderea sau disi#ularea naturii reale a pro1enien ei&ș ț ț

apartenen ei *unurilor respecti1e& do*3ndirea& posesia sau utili%area de *unuri ce pro1in dinț

s$13r irea unei inrac iuni!ș ț

O* inerea de *ani din acti1it$ i ilicite pune #ari pro*le#e celor care 5i de in& deoareceț ț ț

ace tia pot intra 5n conlict cu or/anele le/ii!ș

De aceea& 5n lu#ea interlop$& a consilierilor& conta*ililor i a1oca ilor din a a %isaș ț ș

cate/orie de inractori a L/ulerelor al*eL au e?istat 5n A#erica i Europa Occidental$ș

preocup$ri de introducere a acestor onduri sau *ani #urdari 5n circuitul econo#ic nor#al&

astel 5nc3t s$ dea aparen $ de le/alitate a acestor onduri o* inute pe c$i necinstite!ț ț

Trecerea dup$ anul )447 la econo#ia de pia $ 5n ara noastr$ i #ultiplicarea rela iilorț ț ș ț

econo#ice i inanciare cu str$in$tatea au condus inerent i laLi#portulL acestor tipuri noi deș ș

inrac iuni din lu#ea occidental$& $r$ a e?ista o ripost$ din partea or/anelor de aplicare aț

le/ii!

Fiind descoperi i din punct de 1edere le/islati1& prin siste#ul nostru inanciar>*ancarț

au a1ut loc acti1it$ i de sp$lare a *anilor sau de reciclare de onduri& a a cu# se #ai nu#e teț ș ș

acest eno#en!

Acest lucru este oarecu# re%ol1at a*ia 5n anul )444 prin adoptarea de c$tre Parla#ent

a e/ii nr! ())444 pentru pre1enirea i sanc ionarea sp$l$rii *anilor& le/e care se aplic$ de laș ț

data de () aprilie )444!

6. Raprtu# 7isa Eurpe

6.1. Ecn!ia eurpeana su$terana "81)

Pe o *a%$ #edie neponderat$& econo#iile su*terane europene repre%int$ ((&) din

totalul acti1it$ ii econo#iceț sau 5n


34/40


#ari puteri econo#ice ale Europei: 'er#ania& Fran a& Italia& Spania i Marea Britanie!ț ș

Oricu#& 5n Estul Europei& econo#ia su*teran$ este #ult #ai #are 5n raport cu econo#ia

oicial$ dec3t 5n Europa de 9est& dup$ cu# se poate o*ser1a 5n Figura 1.

Un raport de cercetare iscal$ su/erea%$ c$ Austria iș u?e#*ur/ au cele #ai #ici

econo#ii su*terane din %ona Euro de 4&8 din PIB& 5n ti#p ce Bul/aria 5nre/istrea%$ -0&-&

iar Ro#3nia -(&6 al3ndu>se 5n topul listei! Dintre #arile econo#ii& 'er#ania 5nre/istrea%$

)6& Fran a )0ț & Italia (8& iar Spania ((&0& dup$ cu# se poate o*ser1a 5n Figura 2 i 5nș

Figura 3.

Se pare c$ #ai #ul i europeniț nu au nici o solu ie& ciț de a trece la o econo#ie

su*teran$ Gca ta?ele na tereș & printre alteleH& iar aceasta este cea #ai #are a#enin areț pentru

5ntrea/a econo#ie! Acesta este pro*a*il unul dintre #oti1ele de LausteritateL& ac iunileț nu au

a1ut succes& deoarece #ult #ai pu ineț i#po%ite sunt pl$tite prin inter#ediul canalelor

con1en ionaleț !

Figura 1. Economia subterană înraport cu P.I.B. al ărilor europene – ț

2013

Sursa T@e S@adoJ Econo# inEurope& (7)-


35/40


Figura 3. Economia subterană în Europa pentru anul 2013

Sursa !!!."ero#e$ge.com

Figura 2. Economia subterană în Europa pentru anul 2013%în procente&

Sursa !!!."ero#e$ge.com


36/40


C3te1a cire>c@eie:

Econo#ia su*teran$ din Europa este esti#at$ la (!)77 #iliarde euro sau )2&0 din

acti1itatea econo#ic$=

Raportul esti#ea%$ c$ utili%area pl$ ilor electronice ar deter#ina o sc$dere aț econo#iei

su*terane cu )7& respecti1 cu (77 #iliarde euro=

"n toate $rile din Europa& econo#ia su*teran$ este un eno#en care are la *a%$ pl$ ile 5nț ț

nu#erar& iind a1ori%at de #unca la ne/ru i de su*raportare!ș

Econo#ia su*teran$ din Europa 1a atin/e 5n (7)- cel #ai sc$%ut ni1el din ulti#ii %ece

ani& 5n conte?tul 5n care cri%a econo#ic$ a deter#inat #ulte /u1erne europene s$ ia #$suri de

co#*atere a acestui eno#en& 5n 1ederea consolid$rii *u/etelor ;i sti#ul$rii redres$rii

econo#ice& potri1it unui raport pu*licat de 9isa Europe! "n (7)-& se esti#ea%$ c$ econo#ia

su*teran$ 1a atin/e ni1elul de (!)77 #iliarde euro& repre%ent3nd )2&0 din acti1itatea

econo#ic$ din Europa!

Raportul Economia subterană în Europa' 2013 anali%ea%$ a#ploarea econo#iei

su*terane 5n Europa& care 1aria%$ de la 2>)7 din PIB 5n El1e ia& Austria& Olanda i Mareaț ș

Britanie& la aproape -7 din PIB 5n Bul/aria& Ro#3nia& Croa ia& ituania i Estonia!ț ș

Rapoartele precedente au de#onstrat c$ e?ist$ o corela ie str3ns$ 5ntre econo#iaț

su*teran$ i ciclul econo#iei& aceast$ te#$ iind a*ordat$ i 5n studiul din (7)-! Suntș ș

e1iden iate 5n #od deose*it eorturile /u1ernelor din statele europene de a /$si noi #odalit$ iț ț

ino1atoare pentru di#inuarea deicitelor iscale prin li#itarea econo#iei su*terane& nu doar

prin #a


37/40


plat$ a ta?elor ;i i#po%itelor locale cu cardul& la POS ;i online& ceea ce a condus la cre;terea

pl$ilor de ta?e cu cardul cu -. 5n ter#eni anuali! O di#inuare se#niicati1$ a econo#iei

su*terane a ost o*ser1at$ 5n statele unde #$surile pentru co#*aterea acestui eno#en au

inclus introducerea sau intensiicarea utili%$rii pl$ilor electronice!

Raportul esti#ea%$ c$ utili%area direcionat$ a pl$ilor electronice poate a


38/40


siste#ul inanciar!

"n (7))& Italia a introdus o*li/ati1itatea reali%$rii de pl$ i electronice pentru su#e #aiț

#ari de )!777 euro! Italia a introdus sti#ulente iscale pentru pl$ ile electronice la POS& 5nț

paralel cu perspecti1a 5nc@iderii aacerii 5n ca%ul co#ercian ilor care nu au e#is *on iscal deț

trei ori 5ntr>o perioad$ de cinci ani! Re%ultatele studiilor au ar$tat c$ au ost colectate i#po%ite

supli#entare 5nsu#3nd 4&) #iliarde euro! M$suri o*li/atorii si#ilare au ost introduse 5n

Spania Go*li/ati1itatea reali%$rii de pl$ i electronice pentru su#e #ai #ari de (!077 euroH iț ș

'recia Gpra/ de )!077 euroH!

"n (7)(& Portu/alia a introdus pentru *$nci raportarea o*li/atorie c$tre autorit$ ile iscaleț

a tran%ac iilor la POS>urile de la co#erciani!ț

Propuneri 1i%ate 5n Raportul 9isa Europe (7)-:

9isa Europe lansea%$ Strate/ia na ional$ de 5ncuraun inter1al deș ț

0 ani!

M$surile propuse 1i%ea%$ patru direc ii principale& respecti1 5#*un$t$ irea colect$riiț ț

i#po%itelor ;i ta?elor locale cu a


39/40


e/alitate cu Croaia& Estonia ;i ituania& state surclasate doar de Bul/aria& cu o pondere de

-)& potri1it Raportului Economia subterană în Europa& pu*licat de 9isa Europe!

Econo#ia su*teran$ din Ro#3nia a 5nre/istrat o e1oluie #i?t$ 5n ter#eni a*solui

5ncep3nd cu (772& 5n poida tendinei e1idente de li#itare a acestui eno#en 5nre/istrat$ 5n

ulti#ii %ece ani& potri1it raportului Economia subterană în Europa! Cri%a econo#ic$ /lo*al$ a

dus 5n (774 la sc$derea econo#iei ;i la o cre;tere *rusc$ a ;o#a (7)-& econo#ia su*teran$ s$ creasc$ u;or 5n ter#eni a*solui ca ur#are a #$surilor de

austeritate ;i a #eninerii percepiei pu*lice potri1it c$reia corupia nu este pedepsit$!

Cre;terea econo#iei su*terane a ost li#itat$ de de%1oltarea pl$ilor electronice!

PIB>ul Ro#3niei& e?pri#at 5n euro& 1a re1eni 5n (7)- la 1aloarea din (772& 5n ti#p ce

econo#ia su*teran$ 1a sc$dea cu )&0 #iliarde euro 5n aceast$ perioad$& potri1it esti#$rilor

incluse 5n raportul 9isa Europe!

Siste#ele de pl$i electronice a


40/40


BIB9IO:RA%IE

)! Bu%iernescu Radu& Antonescu Mi@ai& Para$isurile fiscale interna ionaleț &

Uni1ersitatea din Craio1a& (778

(! Popa& S!& Cucu& A!& Economia subteran$ și sp$larea banilor & Editura E?pert& Bucuresti&

(777

-! Sa/una& D!D! & E(a"iunea fiscal a& Editura Oscar Print& Bucuresti& )440

.! @ttp:econo#ie!@otneJs!ro

0! JJJ!os@ore!ro6! JJJ!os@oresi#ple!co#

8! JJJ!1isaeurope!co#

2! JJJ!JorldJide>ta?!c

4! JJJ!%ero@ed/e!co#
http://economie.hotnews.ro/http://economie.hotnews.ro/

Economie Subterana - Romania. Europa

Documents

Transcript of Economie Subterana - Romania. Europa