DAN STANCA

DARUL LACRIMILOR

EDITURA VREMEA

BUCURE$T|

20t8

pati, dar simlea ci.spltos, o insoleagi

ce-o fi fost, dar lni.,r, ir:rll ..1,r, i

Nu-i mai rdmAnea {gcdt sd spere, s[ spere, pdnd lalor, c[ odat[ qi oAatd totil vavedea...

guri. Cineva l""rpignu avea de g6nd sf,g,

206

nu reusea sa-sl

Cupnrns

Cartea umbrelor ..........,.ii*iiffiSrnn,.. I

O vrzrri. r,.q. Lownna

Scriitorul Horia Panait, ciruia ii pldcea si se compare cucelebrul personaj Gustav Aschenbach din nuvela Moarte laVenelia a lui Thomas Mann, nu mai fusese in Marea Britaniede aproape 20 de ani. Revenea deci, cum se spune, vingt ansaprds... in 1993, cdnd zburase intr-acolo, era unjune cuceri-tor, care fbcea o publicisticd vehementd, inqezdtor in steauasa qi inconjurat, i;i inchipuia, de prieteni minunali, cirora leinchina toat[ admiralia qi devotamentul. Dar anii qtiuserd s6Jmacine qi s5-l otrdveascd. in 2013, scriitorul Horia panait ardtaca o murdturi, fleqciit, palid, stors de puteri. Scos din borca_nul cu olet gi expus la soare, infdliqarea lui era dezolant[ qi,de multe ori, con;tient de decddere, voia sd-si acopere figuracu mdinile, cu toate cd nimeni dintre foste cunoqtinle qi vechiprieteni nu pierdea timpul pentru a-l studia pe el in amlnun_!ime. Faptul ci iqi luase inima in dinli qi se urcase in avion cudestina,tia Londra avea in viala lui greutatea unui eveniment.Nu-i vorb5, biletul ii fusese trimis de o prieteni din tinerefe,mdritatd cu un englez qi mutatd de weo 15 aniqori in scorlosulAlbion. Numele femeii eraRaluca Cercel McDermott qi frcuseparte din grupul lui de prieteni pe care qi-l construise in ultimulan de facultate. Pe atunci era foarte departe de tot ce avea sd ise intdmple. Nu visa ci va fi vreodatd cu Raluca - asemeneaimplinire depdqea chiar qi cel mai mare strilucit efort al ima_ginaliei sale -, dar nici nu credea ci va veni ziua cind, gtiind-oin brafele alfiiia, nu va sim{i nici o pirere de riu. Ziua aceeaa venit. Nu numai cb faptul ca atare s-a instalat in mintea luica o informalie banald, dar din treaba asta iatd ci qi profita.Dacd era acum in avion, aceasta se datora tocmai faptului c6Raluca se mdritase cu un englez, drdgululJack McDermott, gi

se mutase cu tot calabalAcul la el in !ard. Omul era de altminteri

de toat[ isprava qi la momentul respectiv se indrlgostise luleade Raluca, degi ea eramai mare decdt el cu weo gase ani, darce mai corteazd diferenla de vdrsti cdnd 1i s-au aprins cE"Jcd"'iele! Chiar daci stimata nu mai e in stare s5-ti fac6 un copil,inchizi ochii Ei mergi feapdn mai departe. Horia gtia cd aceastafusese o micd suferinjd a cuplului. Oricum, cdnd a luat-o peRaluca, englezul trebuia sd posede acele elemente de culturdgeneralS grafie cdrora ar fr aflat ca gansele unei femei la 40 deani gi ceva, cdt avea aleasa lui la cununie, de-a rodi din acelmoment incolo sunt cam discutabile. Jack avea coaiele pline

Ei sdndtoase, ce folos! intre dragostea lui fierbinte, inspirattr detot felul de lecturi din romanele cavaleregti ale Mesei Rotunde,

qi rezultatul concret al iubirii se ciscase insi un hiat teribil. lnciuda unor tratamente intensive, Raluca nu a rimas insilrcinatlqi atunci s-a prdbuqit disperatd in bratele lui. Bfubatul, cc mai,inghilise g6luqca gi sd intoarcd din drum c6ru{a nu mai putea.

in schimb, frrl copii, se puteau bucura berechet de timp qi debani. Trdiau, firegte, egoist, dar nici asta nu avea vreo importanfide weme ce bdteau lumea in lung gi in lat qi li se aqterneau lapicioare minunile Samarkandului, oho! Nu era vacanp pe care

s-o rateze. Umblau de la o exffemitate la alta ahdfiii, din Marocsireau in Cappadocia, iemile qi le petreceau in Albii bavzrezisau tirolezi, dracu sd-i ia de Alpi! Sufletul Ralucdi, deh, fat[credincioasd, tot spre cele sfinte se indrepta, aqa cd au fost qi inPatrnos, qi la Ierusalim, frcuserl aici PaEtele ;i se buluciserb qiei la Sfrntul MormAnt de unde !0qnise lumina dumnezeiascd, iar

Raluca putea sd jure cdflacdra aceea imateriali nu a ars-o Ei caea fdceau allii acolo, care-;i plimbau flacdrape fa[d Ei lipau deuimire ci nu simt nici o durere, nici o usturime, nimic, ce mai,Domnul era cu ei. Nici gura Ralucdi nu ticuse qi ii povestisela telefon toat[ istoria acelui PaEte. Horia, bietul de el, nu maiputea s-o urmdreascd din cauza bogdfiei de am[nunte, paran-

teze Ei divagafii... Nimeni n-o intrecea pe ea la povestit. Dar tude ce nu spui nimic? l-a intrebat intr-un tdrziu. Eu? se miri el qide tristele m6na i s-a inmuiat, i-a alunecat pe ldngi corp gi s-a

ldsat in jos, indepdrtdnd astfel de ureche qi celularul care nu-imai era de nici un folos.

Pdndla urmi iqi luase inima in dinf, qi primise invitafia.Ea ii pldtea tot, acolo in Kent sau in Essex unde locuia cu bir-batu-sdu pe el nuJ costa nimic, mas6, cas6, tot pe gratis. Cineqtie, poate dregufii de ei o s6-i dea gi niscai binufi de buzunarpentru o raiti prin Londra ca si batd strdzile, cum fdcuse cuani in urmd, oh, ce wemuri! El avea o bancnot[ lucioas[ de 20de lire, pe care o va folosi doar la mare nevoie, str6ns rdu cuuqa. Siricise din cale-afard gi comic era faptul ci nici lui nu-ivenea sd creadi. inainte sejucase cubanii, acum didea din collin colf. Se intoarce roata cd. de aia-i roati. Nici nu mai gtia decdnd nu avea un loc de muncd. Totul pornise ca o aventurd gie$uase sinistru. Ceea ce fusese balet qi poezie se transformasein mizerie neagr6. Cdnd ai buzunarul gol nu mai poli sd minfi,il intorci pe dos qi-l ardfi prietenilor care ridic6 din umeri, cualte cuvinte,lasd, te credem noi gi frri si produci dovezi...$i dacd-l cred il ajutd cu ceva? Afldnd de starea lui delicati,Raluca se hotirdse s6-i intindi totuqi un degelel qi sd-l chemepentru weo zece zilela ea, la moqie, cum ii pldcea sd spund,de;i imobiliar ce aveau cei doi acolo nu insemna mare lucru,dar fall de un apartament de bloc era insugi Paradisul. Ralucaii descrisese cuibuqorul lor. Era o casi retrasi de la drumulprincipal, ascunsi de verdeafd, cu un singur nivel, rogcatd gicu ferestrele avdnd chenarul alb, bine subliniat. Grddina era qiinfald,, gi in spate. O alee pietruitl ducea la garaj, din spateleobloanelor ciruia iegea o Toyota micd, argintie, despre careRaluca spunea ci o conduce cu o pldcere neasemuitS. Jackavea Ford-ul lui birbdtesc, muqchiulos, dar nici unul dintre einu folosea zi de zi maqina, deoarece intrarea in Londra dupio anumiti ord era un chin, aqa c[ mai bine luau un autobuzqi apoi metroul care-i scotea chiar in City. Pe Jack il mai luadin cdnd de acas[ un Rolls Royce negru, oficial, din parcul deautomobile de la Foreign Office. Maqina impunea respect qienglezii, oricdt de iconoclaqti unii dintre ei, parci fbceau unpas inapoi cAnd vedeau echipajul. in Toyota aceea agild, eal-a

aEteptat la aeroport. In fala funclionarei de la ghiqeu care i-acontrolat actele, Horia s-a balbait de parcd uitase qi bruma deenglezdpe care o mai qtia, dar cucoana amabili, politicoasd,

obiEnuitd ca toate naliile pdmAntului sd bat[ la poarta ldrii einatale, nu s-a sinchisit de bolboroselile lui qi i-a fbcut semncd totul e ok gi poate intra in Regatul Unit. Maqina se strecurarepede pe Eosea ;i-l indepdrta de aglomerafia din apropiereaaeroportului Heathrow. Cerul era nefiresc de senin pentruclima britanicd, iar aerul se r[cise simlitor fald de ce ldsase in

!ar6. Bucureqtiul se micgorase undeva in spatele lui qi nu fdceaeforturi ca s6-l readuc[ la adevilratele dimensiuni. Nu maivedea gunoaie inqirate din metru in metru, nici drumuri spartesau parapete rupte. $oseaua nu avea cusur 9i aluneca precum o

panglicd netedi peste pieptul rotund al mirefei insule. Ralucaera de vdrsta lui, dar ardta cuweo 15 ani mai tdn6r6. La 55 deani nu trddamaimult de 40. intr-un maillicomunicase c[ nuse mai hrinegte decdt vegetal gi din cdnd in cAnd ce-qi maiface un grltar de pegte alb sau de piept de pui. A renunlat laporcdrii, la grdsimi, la tot ce-i poate tulbura metabolismul. Deasemenea, e ajutatl enorm de credin{i fiindci aici, mirturi-sea ea, a descoperit sensurile addnci ale ortodoxiei' Horia qtia

despre fatd cd are chemare spre cele veqnice, dat declaralial-a cam descumpdnit. Raluca nu era genul care sd epateze. $idacS-i spusese ci in Anglia ajunsese si trliasci deplin in duhortodox, nu fbcea aceasta ca sd attagd cuiva atenlia, cu atdtmai pufin a lui, qi deci trebuia crezvt6. O privea din cdnd incdnd cu coada ochiului qi nu putea si n-o admire. Purta o bluzdbleu subfire, de mdtase, peste care imbrdcase o jachetd la felde fini, pastelati, cu nasturi sidefii. Pantalonii erau tot subfiri,largi qi, oricdt te-ai fi zgdit, nu puteai sd le desluqeqti ,,con!i-nutul". Horia Panait nu mai avea vigoarea de altddatl, iar la

Raluca nici nu se putea uita ca la o femeie la care pofteqti.in ochii lui ea rimdnea prietena de odinioarl, cAnd erau copiicurali qi se plimbau lin0ndu-se de mdn6. Totuqi, nu putea sdnu se lase cucerit de infrliqarea ei ftrd cusur, tenul neincre-

1it, ochii oblici, asiatici, sclipind de o inteligenli t[ioas6, qi nu

belili qi fardali ca ai cucoanelor pe care le cunoqtea din !ari.Buzele ei nu neapdrat c[rnoase, dar nici subliri ca a!a, erau incontinuare umede a$a cum ardtau qi cu ani in urmd. Shopii desalivd care uneori mai luceau la collurile gurii erau la fel detulburdtori, de parcd nu era vorba de secrelie omeneasci, cide o emulsie diafani produsi de glandele zei[ei. Raluca nu sealterase. Dovedea lapeste 50 de ani cdare rasi qi cd stirpea deunde provine ii transmisese un cod genetic dur ca diamantul.

Cdmpurile Angliei erau curate, nesdpate, nescormonite,nici nu ldsau impresia ci oamenii le-ar cultiva. Oare unde-orface igtia agriculturi? se intrebd el ca un caraghios. Construcflimetalice, cilindrice ori rectangulare, se iveau din c6nd in c6ndsi, dincolo de acestea, la oizont, se deslugea dunga intunecat[ aunei pdduri de unde, cine stie, ar fi 16gnit arcaqii lui Robin Hood.Femeii nu-i dddea prin cap la ce se poate gdndi el. Horia seintreba ce-o mai flne ea minte din tinerefea lor. Oare zilele cdndse plimbau prin Gridina Botanicd or mai emofiona-o? Pe atunci,sd fi fost la sfhrqitul anilor qaptezeci, i-a incredinfat ea un maresecret, te rog, Horia, si nu spui nimdnui! Parcd, avea qi acum inurechi rugdmintea ei naivd. Despre ce era vorba? Acum, amin-tindu-qi, ii venea sd ridd. Marele secret era ceva deplin banali-zat, giulgiitil din Torino. Raluca qtia de toati povestea de la tat6lei, boierul Radu Cercel, care cu prietenii dezbdtuse indelungproblema. Antim Herescu frcea qi el parte din grup qi, ca des-cendent dinh-o familie de mitropoli!, zdmbise qiret: Pe catolici,spusese el, bat6-i Dumnezeu sd-i bat6, nu-i intrece nimeni lapublicitate! Frumoasi a mai fost plimbarea aceea prin Botanici!Vedeau plante exotice, ciudate, care nu aveau nici o legdturdcu garoafele de fiecare zipe care tot ndtdrdul le cumpdrd cdnde cazul si faci weo atenfie. Alituri se afla t6b$n de aluminiupe care era scrisi cu tuE negru denumirea in latind a plantei saua arboretului respectiv. Uneori o citeau cu voce tare, dar nureflneau nimic din inqiruirea silabelor. Raluca gtia c6 el nu areorgan pentru pitoresc, pentru diversitate gi cromatici. Tocmai peatunci apdruse cartea lui Noica Despdrlirea de Goethe, in carefilosoful, despre care pe wemea aceea ei nu qtiau mare lucru,

10

frcea o critici severd senzorialitifii. Cartea stdtea;i acum anrn-cati de scriitorul Horia Panait intr-un ungher al bibliotecii saleticsite de volume, care din aceastd cauzi incepea si se descle-ieze laincheieturi, carte peste care se agtemuse un strat gros depraf, deoarece nu se mai atinsese de ea de decenii.

- SA-l scuzi pe Jack cd n-a venit ;i el la aeroport, ii spuseRaluca, dar acesta era ultimul lucru care l-ar fi interesat sau decare s-ar fi sinchisit. Jack Ssta nu era bdiat rdu, dar tare binei-ar fi p6rut dac6, pe durata vizitei sale, ar fi dispdrut de acas6.Nu ci ar fi avut gdnduri picltoase cu nevastd-sa - dacd intreei in tinerele nu fusese nimic, de ce ar mai fi fost acum? -, darsimlea cd individul trebuie sI se care. Si se simt6, ce dracu, Eis6-qi fac[ vreun ordin de deplasare prin vreo far6 strlinii, doarera diplomat de carieri ;i, din c6te ii spusese Raluca, plilccrcttlui supremd era aceea de-a cilitori prin Africa gi a lc ctruta incoarne nemAncalilor de acolo, orice si facd, dat s[-l scutcascdde prezenla lui! Oricum nu i-ar fi fbcut el nimic neveste-sii, qinici cetileanul, gdndea Horia, nu se putea teme de aqa ceva.Erau cei doi unifi religios, dacd nu cumva il convinsese Ralucasd se qi boteze ortodox, ha, ha! Horia mai qtia cantl trnei alteprietene, Stela o chema pe nefericita aceea, care-qi remorcaseblrbatul tocmai dinAmerica Ei-l adusese intarl:d dupl ce acolo,peste ocean, mulli purici nu fdcuse, doar ci-l culesese pe sifi-litic, qi aqa ajunqi in RomAnia, cu surle Ei cu trdmbile, - doarnu e ortodoxia triumfalistd? -, omul se botezase qi toati lumeacare asistase la eveniment a fost transfigurat[ de fericire.Doar el, Horia Panait, stdtea deoparte qi boscorodea in barb6.Bdnuia ci nu o sd se aleagd nimic din duhovnicescul proiect'$i aqa a fost. Scott botezatul a luat-o rdu pe ulei, cum in fara luinatald nu frcuse, iar mariajul consfinfit ortodox a sdrit in aer.S-a intors in America ;i nimeni nu a mai qtiut nimic de birbat.Nevasta cu puradeii a rlmas in !ard. I s-a qters omului botezulclin suflet ca praful de pe mAini. Horia - ce rugine! -, s-a bucu-rat atunci, dar apoi i s-a frcut lehamite de propria ticlloEie.Cei doi ii traduseseri lui in englezd un roman cu care spera c-osh rup[ inima strdinltta4ii.I-a pldtit regeqte fiindc6 trdgeau pe

l1

atunci mdla de coad6, doar ci traducerea nu s-a bucurat de osoartd buni. I-a trimis-o Raluc[i in Anglia ca sd se ocupe ea,sd faci ce-o qti, dar s-o vdre pe g0t weunui editor. Doamne,cdtd naivitate! Refuzati de serviciul de relalii publice al pri-mei edituri la a cdrei ugd totuqi a bitut, nu a mai avut rdbdaresi se duci ;i la a doua, aqa cd, aluat cirloiul qi l-a aruncat lagunoi. Expedierea respectivului plic pdnd in Regatul Unit, peatunci nu avea acces la mail -, il costase pe Horia ceva bani,dar gi pldcerea tomberonului de-a hdpdi hdrtiile care au intratin punga sa ca intr-un stomac incipdtor a fost mare. Ca oricescriitor care ate mereu nevoie de laude qi de aceea e foarte sen-sibil la nepdsarea celor din jur, Horia Panait qtia si se torturezeimagindndu-qi asemenea scene. Din nefericire, femeia chiaraqa procedase cu paginile acelea. Altminteri, avea un sufletbun. Altfel de ce l-ar fi invitat inAnglia?

Au traversat alte c0mpuri, la fel de moi, de curate qi deverzi. Horia avea impresia cd avanseazdintr-o lume de basmqi nu s-ar fi mirat daci in fali i s-ar fr ardtat pitici cu barbalungi qi mitdsoasi, zdne cupdr de aur qi pielea albd ca lapteleori cavaleri inalli, spitoqi, purtdndpieptar albastru, de catifea,pe care e brodatd intreaga boltd a cerului. Firea sa neguroasdincepea sd se insenineze gr{ie unei asemenea posibile viziuni.Dar pe de altd parte qtia cd se afl6 intr-un automobil ultra-modem, performant, ai c6rui cilindri funclioneazd ftri greqgi nu ingdduie nici o aproximalie. Altd zdnd decdt Raluca nuputea sI existe. Erazdna din urmd cu 35 de ani carel aqteptasein colful sftdzii Izvor pentru a merge impreun[ la inviere laAntim. Amintirile acelea i-au trecut repede prin fafa ochilor,de parcd, ieqit din trup qi suspendat deasupra tuturor segmen-telor temporale, s-ar frvdz,tt atunci pe sine insuqi, copilandru,adolescentin, venind pentru prima dati in viald,la o intdlnirecu o fatd care era ca gi el. Raluca nu bdnuia nimic din infiora-rea lui. Totugi, coincidenfd, l-a intrebat:

- Ce ai ftcut anul 6sta de Paqti?- N-o sd crezi, dar m-a invitat o televiziune particulari

ca si dau acolo din gurd. Daci ai qti ce pripistii le-am spus...

12 13

-Ha,ha, rdse ea. Nu Pot si cred.

- Nu m-am controlat Ei am cdlcat in strdchini.- Cum adicl nu te-ai ablinut?- Uite aEa, m-au apucat furiile. Atdta conformism qi atdta

convenlionalism imi intorc stomacul pe dos.

- Oh, Horia, te-am rugat sd nu mai vezi lucrurile aqa, ilifaci r[u.

- Probabil.- $i ce s-a intdmplat totuEi? Hai cd ne apropiem de cas[.Maqina fbcu o voltd largi qi se inscrise pe un drum mdrgi-

nit de case cu un singur nivel, toate dichisite, fbcute din c5r6-

midl rogie, impregnate de un parfum al istoriei, de parcl ar fiaparfinut unei epoci in care Tudorii sau chiar Stuarlii crarl potron. Se vedea qi biserica anglicand, cocofati deasupra tuturor,

Ei inci o clddire cu un fronton triunghiular masiv, vopsit ingalben, pesemne primdria. Mai departe, cine avea ochi zlrca qi

silueta unei mori de vAnt alburii, tot ca de pe alte vremuri, ale

cirei brale, ca o elice, tdiau aerul.

- Ce si se intdmple? M-am supirat qi, aga din senin, le-amspus c5 in condiliile in care toli cdrnifarii qi cdmdtarii spunacum Hristos a inviat, eu unul tac qi ii sfbtuiesc pe toli cei debund credinfi sd faci la fel. Aga cum pe vremea comuniqtilor a

spune Hristos a inviat era o biruinfd, acttrn, exact invers, refu-

zul aceloragi cuvinte echivaleazdtot cu o victorie.

-Ha,ha, eqti formidabil. Sd-i fii ;i lui Jack teoria asta.Ajunserd in fala casei. Horia relinu adresa, Richmond lane

31. Era o casd ca multe altele din zond, izolat5 prin vegeta-

lie de vecini, umbroas[, Doamne Dumnezeule, semina cu unparaclis, o via!6 pe p[mdnt ;i alta dupd moarte tot si trdieqtiaici. Poarta se deschise prin activarea unei telecomenzi dis-crete Ei Toyota intri pe aleea pietruite. Jack McDermott stdteape trepte in pragul casei qi-i a$tepta.

Englezul era un om binecrescut, cate nu ar fi ardtat invecii vecilor cd e mdndru de calitatea sa de cetifean al Regatu-

lui Unit, dar aceasta se observa cu uqurinld in momentul in

care incepea si vorbeasc[ despre familia lui cu arbore genea-logic a cirui dovedire urca pdni inainte de regina Vctoria. Ostri-stribunicd a lui fbcuse parte chiar din suita faimoaseiregine, ceea ce umplea de inc6ntare sufletul lui Jack. Pentru el,doui fuseseri capetele incoronate care impodobiser[ panopliaImperiului britanig, Elisabeta I qi Victoria, reginele cu m6ni defier, dar gi cu vorb6 catifelatd" fiindcd fo4a fdrd Etiinfa negoci-erii e apd de ploaie. in absenla lor, credea el,mdrea\ainsuli arfi fost aridi qi animalici. Mergea p6nd acolo cu teoriile luiincdt, potrivit lor, pdnl qi Shakespeare, neavdnd-o ca efigie qisupremd protectoare pe Elisabeta, nu ar fi scris un rdnd, dup6cum salba de poefi ai veacului XIX tot de la regini !i cdqtiga-serd inspiralia, cd doar de aceea erau numili victorieni. $iBrowning, qi Tennyson, qi Swinburne, toli erau datori Victo-riei pdnd peste cap. Jack iubea cuvintele glefuite, curdlate decea mai micd asperitate qi avea oroare de gdtlejul rdguqit alromanticilor. Raluca ii respecta punctul de vedere, deqi ea,sensibil[, rlsdritean[, tot spre duhul romantic trdgea, o agchiedin fibra luciferic[ se altoise in suflelelul ei, care, deqi amarnicstrunit ortodox, inci patina. Atunci ea iqi aducea aminte delecturile ,,desfrdnate" din sfudenfie - chiar a$a se exprima -perioada cea mai rodnicd a acumulirilor ei literare. Oho, cemai citise domniqoara, Alastor a lui Shelley, dupd cum nuratase nici un roman dickensian, mdncase pe pdine qi BleakHouse, qi Nicholas Nickleby, qi Martin Chuzzlewit, cele maiindigeste pagini cernute fuseseri de acelaqi suflefel... HoriaPanait nu uitase nimic. Raluca citea ca o apucatl, dar pe de altdparte frceaprostii. Numeroase episoade palpitante il duruserdpe el pe atunci fiindci fata nu fusese niciodati a lui gi, cumspune gura satului, se ddduse pe nimic unor indivizi net inferi-ori ei, bunioar5, acelui personaj bubos care pufea mereu aceva nedesluqit intre ceapd qi cremd de ghete, cum il chema,Dan Deliu parc6, ce mai conteazd numele, igi spunea HoriacoborAnd din maqini, preg[tindu-se sd intdmpine imbrifi;arealui Jack qi invariabila exclamare: ce a mai trecut wemeal Da,time has gone, has fled o*oy, man is time k fool, pizda mI-sii

l415

de limbi englez5,! Horia iqi amintea foarte bine de cununiacelor doi, sdrbdtoritl undeva pe strada Eminescu, la doi pagi de

Piala Roman6. Apartamentul luxos unde fuseserd invitafi eraintr-un bloc pentru corpul diplomatic qi acoperea peste o sutide metri pdtrafi. Pentru prima oard intra intr-o asemenea locu-

in!i. El, care trdise toatdvialanumai in cim5rufe cdt cutia dechibrituri, nu-qi mai inc[pea in piele de satisfacfie c[ e poftitintr-o casd ca aceea, cu living, cu ;emineu, cu mese incdrcatede bunitSli de unde te serveai, dar la o adic[ mai era ;i unchelner carc, dacdvedea c6 ai platoul sau paharul gol, se repe-

zea sdte serveascd el, ehe, se putea trdi qi aqa, nu cu zgdrcenie,

cu igrasie sau cu gdndaci care se vdrau prin cripdturile perefi-

lor. Mai inainte cei doi iqi puseserfl pirostriile la Stavropoleosqi pirintele Marchiq inchisese infelept ochii la faptul c[ mirelenu e de religie ortodoxi, dar promite drnguful de el s6 se bot€zecdt de cur0nd, aqa c[ taina cununiei slujite in tradifia rdsfui-teand nu i se impirtd;eqte chiar fraudulos. Raluca lryi vedeavisul cu ochii, dar burticica ei nu mai putea sd rodeascd. Petre-

cerea aceea era inci vie in amintirea lui Horia. Fuseseri o mul-

lime de invitafi, dar la loc de cinste erau vechii prieteni printre

care se num6ra qi el. Atunci, din pdcate, il vdzuse pentru ultimaoard pe tatdl Raluc[i, boierul Radu Cercel, care avea sd securele in mai pufin de un an, dar atunci nu binuia nimic dinviitorul sumbru fiindcd avea inima uqoari vdzdndu-qi fiica insfdrqit la casa ei. Fdcea parte din categoria acelor moqieri patri-

oti, in sufletul cbrora tns[ amarul qi lehamitea nasc un aliajotrivitor. Radu Cercel se niruise lent, firi zbucium sau con-vulsii, meterezele fiinlei sale se flrAmilaseri in timp, cu oincetineald contemplativ[, citind hrisoave vechi sau admirdnd

icoane vechi bizantine. Cine mai fusese la nunta aceea? Lhngit

Radu era un bun prieten, al cirui nume Horia nu qi-l aminteaexact, Mihiescu sau Niculescu, un domn celibatar, leapdn,inginer labazd,dar asta era, cum se spune, de forml, deoareceqi sufletul omului mustea de orizonturi metafrzice qi mitolo-gice. in calitate de prieten al tat[lui ei, Raluca il cunoqtea des-tul de bine qi era impresionati de faptul ci persoana studiazi