Proiectul Comuna, promotor al dezvoltrii spiritului antreprenorial n mediul rural, ID 58447

Cursul Competene Antreprenoriale Regiunea Sud-Est, comuna Costineti, judeul Constana, 15 20 mai 2011

PLAN DE AFACERI

Fabric de panouri solare

TOGAN IRINA-MIHAELA Comuna CUMPNA judeul CONSTANA

Lead Auditor QMS 2008

Nr. Certificare IRCA 01191421 907105, Cumpana, Constanta,

Ciresica, 78A, (Camera nr. 1) t/f: +40 241 610 906

m: +40 723 377 055 e: irina.togan@isoro.ro

w: www.isoro.ro

Nu lasati SOARELE sa-si risipeasca energia in van! Profitati de fiecare raza de lumina! CUM? Folosind COLECTOARE SOLARE pentru prepararea apei calde menajere sau pentru caldura si apa calda menajera.

Pg. 2 din 16

PLAN DE AFACERI

1. DESCRIEREA AFACERII

1.1. Date de identificare i contacte 1. Numele firmei: S.C. PANOURI SOLARE S.R.L

2. Forma juridic de constituire: Societate cu raspundere limitata

3. Activitatea principal a societii: Fabricarea de panouri solare

4. Valoarea capitalului social varsat: 5.000 lei

5. Adresa: Comuna Cumpana, Judeul Constana

6. Reprezentant legal i persoan de contact: Togan Irina-Mihaela

1.2.Obiectivele planului de afaceri: ( pentru cine/pentru ce se realizeaza planul) Prezentul plan de afaceri este realizat pentru stabilirea etapelor si activitatilor necesare infiintarii unei

fabrici de productie panouri solare in comuna Cumpna, judetul Constana, dar si pentru cuantificarea

veniturilor obtinute si cheltuielile generate de activitatea de exploatare, cu scopul obtinerii profitului

estimat pentru perioada urmatoare.

1.3.Obiectivul principal al proiectului: Fabricarea de panouri solare.

1.4.Obiective specifice: 1. Protejarea mediului la nivel national a resurselor naturale si a mediului

2. Scaderea consumului national la curentul electric si la gazul natural

3. Protejarea la nivel national a resurselor naturale si a mediului

4. Producerea, vnzarea i instalarea de panouri solare

5. Cresterea cifrei de afaceri la vanzare produse in anul 2010

1.5.VIZIUNE: Ne propunem sa oferim clienilor notri produse de calitate. Vrem sa devenim unul dintre cei mai importani furnizori care produc, vand si monteaza panouri solare din Regiunea Sud-

Est.

1.6.MISIUNE: Firma S.C. PANOURI SOLARE S.R.L. produce, vinde si monteaza panouri solare,

adresandu-se in general tuturor celor interesati de tehnologii noi, performante si prietenoase cu

mediul.

Pg. 3 din 16

1.7.Principalii clienti ai firmei sunt persoane fizice i juridice, care doresc sa-si reduca costurile cu energia electrica i gazul natural, contribuind totodata i la obiectivele de mediu promovate:

utilizarea resurselor regenerabile pentru prepararea apei calde menajere sau pentru caldura si apa

calda menajera.

2. MARKETING mixul de marketing (cei 4 P- Produs, pret, plasare, promovare)

2.1.PRODUSELE/SERVICIILE Produsele si serviciile oferite de firma S.C. PANOURI SOLARE S.R.L. sunt panouri solare

impreuna cu serviciile de montaj aferente, adresandu-se tuturor celor interesai de tehnologii noi,

performante, prietenoase cu mediul i mai ales la preuri accesibile.

Rezultatele obinute prin nlocuirea sau completarea sistemelor clasice de nclzire cu sisteme

care utilizeaz energie solar duc la imbuntirea calitii aerului, apei i solului prin reducerea

gradului de poluare cauzat prin arderea lemnului i a combustibililor fosili utilizai pentru producerea

energiei termice pentru nclzire i obinerea de ap cald menajer, precum i stimularea utilizrii

sistemelor care folosesc n acest sens, sursele de energie regenerabil, nepoluante.

2.1.1.Utilizarea energiei solare Soarele ar putea sa ne satisfaca toate necesitatile daca societatea ar invata cum sa exploateze

in mod rational lumina care nu se stinge niciodata.

Din ce in ce mai mult, in ultima vreme, s-a dovedit ca energia solara (care este gratuita) este si

singura ce va poate aduce independenta fata de combustibilii conventionali si va poate crea

economii in cheltuielile dumneavoastra pentru apa calda si caldura.

Datorita progresului tehnic deosebit, randamentul panourilor solare sau al bateriilor de colectori

a crescut, facand ca amortizarea acestor sisteme complexe de incalzire solare sa se reduca la 1-3

ani din cei 25 de functionare la parametri tehnici maximi.

Energia utila care poate fi obtinuta cu un panou solar depinde de mai multi factori, dintre care

esentiali sunt:

energia solara totala disponibila in zona de amplasare a panourilor solare;

tipul si constructia panoului solar;

unghiul de inclinare a panoului fata de orizontala;

orientarea planului panoului fata de directia Sud;

dimensionarea componentelor instalatiei solare.

energia solara este gratuita;

energia solara nu este afectata de inflatie si alte majorari de preturi;

energia solara este o investitie sigura;

durata de viata de cel putin 25 de ani;

nu ocupa spatiu locuibil;

cost de exploatare 0, fara lucrari de intretinere, fara inspectii periodice.

Pg. 4 din 16

2.1.2.Avantajele inlocuirii sau completarii sistemelor clasice de nclzire cu sisteme care

utilizeaz energie solar-panouri solare

1. Oricnd alegei s folosii energie solar, nseamn c nu se mai ard combustibili fosili. Un panou

termic folosit n locul unui boiler electric economisete ntr-un an aproximativ 1 ton de iei,

reduce emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 700Kg i reduce emisiile de dioxid de sulf

(responsabile de ploile acide) cu 5Kg.

2. Acest tip de colector a fost conceput s reziste n condiii de mediu extreme, utiliznd sticl

fortificat. Dac totui se sparge un tub, panoul colector va funciona n continuare dar cu o

eficien mai mic. Se pot comanda tuburi de schimb

3. Pentru o gospodrie mare, un sistem solar nu este mult mai scump dect un sistem electric sau

pe gaz. n funcie de locaie i de cantitatea de apa cald menajere utilizat, economisirea

curentului electric sau a gazelor naturale difer, dar se poate considera o perioad de amortizare

ntre 2-6 ani.

4. Acest panou termic pot fi folosite si pentru proiecte mari de nclzire deoarece sistemele sunt modulare i se pot conecta n serie sau n paralel pentru a nclzi apa n cadrul

unor proiecte industriale. Nu exist limitri pentru dimensiunea sistemului. Totui nu se

recomand legarea a mai mult de 150 tuburi n serie pentru a preveni supranclzirea.

5. Nu este nevoie de ntreinere periodic. Datorit concepiei tuburilor, ploaia i vntul ar trebuie s

menin tuburile curate. Dac se sparge un tub, sistemul funcioneaz n continuare pn cnd

se comand un alt tub. Dac se utilizeaz ntr-un circuit nchis, cu amestec de glicol, acest

amestec trebuie verificat i nlocuit o data la 3-5 ani.

6. Panourile solare comercializate de societatea noastr sunt concepute s reziste la temperaturi

de pn la -35oC, folosite n condiii de nghe.. n astfel de condiii se poate obine o temperatur

foarte bun a apei calde menajere ct timp este soare.

7. Fiecare panou cu 20 tuburi colectoare produce aproximativ 40.000 BTU ntr-o zi nsorit. Aceast

cantitate de energie este suficient s nclzeasc 400 litri de ap la 45oC. n general este

suficient energie pentru a produce apa calda menajera n timpul sezonului cald pentru o familie

de 4 persoane, fr a fi nevoie s se utilizeze rezistena electric.

8. Un avantaj in favoarea colectorilor tubulari fata de panourile plane, este acela ca primele vor

functiona si intr-o zi inorata/anotimp rece, datorita razelor difuze-tuburile vidate pot sa absoarb

energia razelor infraroii ce trec prin nori. Desigur, eficiena va fi mai sczut fa de o zi

nsorit/anotimp cald. Vntul si temperaturile joase nu afecteaz n aceeai msura randamentul

ca in cazul panourilor solare plane datorita izolaiei create de vid.

Tuburile vidate sunt cilindrice si pot urmri direcia soarelui in mod pasiv pe ntreaga durat a

zilei. Razele soarelui cad perpendicular pe panou aproape toata durata zilei. Panourile solare

plane nu pot urmri direcia soarelui iar randamentul lor maxim este doar atunci cnd soarele

cade perpendicular pe acestea. In restul zilei soarele va cdea pe panourile solare plane sub un

Pg. 5 din 16

unghi, astfel radiaia absorbit de acestea este mult mai mic dect in cazul panourilor solare cu

tuburi vidate.

Radiaia solara ce cade pe tuburile vidate este relativ constant pe timpul zilei fapt ce duce la

maximizarea cantitii de energie absorbita. Deoarece soarele cade perpendicular aproape tot

timpul se reduc pierderile datorate reflexiei.

9. Panourile solare pot fi conectate la boilerul deja disponibil datorita valvelor existente. Dac respectivul boilerul cu aceste valve care s permit conectarea direct a panourilor solare, se

poate aduga un boiler adiional pentru a prenclzi apa nainte de a intra n boilerul din sistemul

actual.

Durata de amortizare se reduce mai mult daca pentru incalzirea apei calde menajere se

foloseste o cantitate mare de combustibil conventional ce urmeaza a fi economisit. Energia solara nu

costa bani, de ce sa nu o folosim!

Soarele ofera cu darnicie energie pamantului romanesc. Din aceasta cantitate de energie, noi va

putem ajuta sa captati intre 600 - 800 kWh/mp/an folosind COLECTOARELE SOLARE. La toate

acestea, noi avem solutia!

Prin achizitia unui sistem solar pentru incalzire, realizati, in medie, intr-un an, o economie de 50-

60% din energia necesara prepararii apei calde menajera pentru una sau doua familii. Intre lunile

mai-august, energia captata de colectorii slari asigura practic in intregime acest necesar. In restul

lunilor, aportul de energie solara contribuie substantial la economia de combustibil consumat de

centrala termica.

In urma testelor de fiabilitate efectuate de institute specializate, s-a estimat ca orice instalatie

solara va functiona la performante termice maxime, cel putin 20 ani.

In perspectiva achizitiei unei instalatii solare se intrevad zile insorite si pentru bugetul familiei.

Orice persoana poate sa estimeze timpul in care se amortizeaza o astfel de investitie: energia

castigata nu costa nici un ban, iar cheltuielile de intretinere pentru o instalatie solara sunt absolut

neglijabile. In plus, cazanul folosit pana acum va fi mai mult timp in repas, prelungindu-i-se astfel

durata de viata si scazand cheltuielile de intretinere, prin marirea intervalelor de timp dintre revizii.

Pg. 6 din 16

2.1.3.Decriere produs: 2.1.3.1.Sisteme care utilizeaz energie solar-panouri solare

Fig. 1 Gama de panouri solare

2.1.3.2.Informatii privind produsul

Fig. 2 Tub colector

Notatii:

A - Carcas cu racorduri

Pg. 7 din 16

B - Termoizolaie din material spongios din melamin i rini

C - Conducta de retur

D - Conduct colectoare i ramp de distribuie coaxiale

E - Tub coaxial de schimb de cldur

F - Captator

G - Tuburi de sticl vidate

Exist urmtoarele tipuri de colectori Vitosol 200 cu tuburi vidate:

1 m cu 10 tuburi

2 m cu 20 tuburi

3 m cu 30 tuburi.

Colectorii se pot monta pe acopeiuri nclinate, pe acoperiuri teras, pe faade sau independent.

Colectorii se pot monta pe acoperiuri nclinate att n poziie longitudinal (tuburile formeaz un

unghi drept cu coama acoperiului) ct i n poziie transversal (tuburile s fie paralele cu coama

acoperiului).

Vidul din tuburile de sticl asigur o termoizolare eficient; se evit pierderile prin convecie dintre

tuburile de sticl i captator.

Astfel se poate utiliza i o radiaie (radiaie difuz) redus.

n fiecare tub vidat este montat un captator din cupru cu o pelicul din sol-titan. Acesta asigur o

captare eficient a radiaiei solare i pierderi reduse prin radiaie termic.

La captator este montat un tub de schimb de cldur coaxial, prin care curge agent termic.

Agentul termic preia cldura de la captator prin tubul de schimb de cldur.

Tubul de schimb de cldur se vars n rampa de distribuie.

Pentru a putea capta optimal energia solar, fiecare tub vidat este prevzut cu o articulaie care

s permit rotirea i orientarea capatorului spre soare.

Suprafaa de colectori de pn la 15 m2 se poate lega n serie la cmpul de colectori (cmpurile

de colectori legate n serie trebuie s fie la fel de mari).

Pentru aceasta se livreaz tuburi flexibile de legtur etanate cu garnituri inelare.

Conducta de tur respectiv retur, integrat n carcasa cu racorduri, permite racordarea turului i

returului circuitului de nclzire solar pe aceeai parte, n cazul racordrii mai multor colectori.

Un sistem de racordare cu racorduri cu inele de strngere permite legarea cmpului de colectori

cu sistemul de conducte al circuitului solar. Senzorul de temperatur la colector se instaleaz ntro teac de imersie pe turul circuitului solar.

Pg. 8 din 16

Fig. 3 Gama de panouri solare, sectiune

Pg. 9 din 16

2.2.PRET Pretul propus a fi practicat de firma noastra este justificat prin calitatea superioara a materialelor

folosite in fabricarea panourilor si implicita a rezultatului obinut si anume: panoul solar ideal pentru

prepararea apei calde menajere sau pentru caldura si apa calda menajera.

Pentru a-si face intrarea pe piata, firma intentioneaza sa practice la inceput preturi mai mici decat

concurenta, incluzand in acesta si serviciile conexe: montajul si transportul panourilor achizitionate de

clienti.

Se va adopta si sistemul de plata in rate, mult mai accesibil grupului tinta vizat.

PRETUL PROPUS 6.000 Lei fara TVA

Pretul propus trebuie sa acopere costurile de productie (materii prime, materiale, personal),

costurile cu transportul, montajul si sa asigure si un profit firmei.

Costul cu materiile prime reprezinta 70% din pretul de vanzare. Cheltuielile cu materialele consumabile reprezinta 3% din pretul de vanzare. Chetuielile cu marfurile (depozitare) reprezinta 5% din pretul de vanzare. Cheltuielile cu personalul a fost estimat folosind urmatorul tabel:

Angajat Numar Valoare salariu+ asistenta

sociala [EURO] Total

Ingineri 3 1.500,00

4.500,00

Muncitori 7 559,23

3.914,63

Angajat Numar Valoare salariu+ asistenta

sociala [LEI]

Total

Ingineri 3 6.150,00 18.450,00

Muncitori 7 2.292,86 16.050,00

Amortizarea se calculeaza conform urmatorului tabel:

Valoare investitie initiala- lei fara TVA 4.000.000

Durata amortizare - ani 5

Durata amortizare - luni 60

Pg. 10 din 16

Valoare amortizare lunara- lei 66.666,67

2.3.PLASARE Produsul va fabricat de S.C. PANOURI SOLARE S.R.L. in baza comenzilor primite de la clienti si

in baza contractelor de furnizare incheiate.

Panourile vor fi furnizate si instalate la locatiile indicate, transportul si toate celelalte cheltuieli

aferente deplasarii (diurne, masa si cazare pentru echipa de montaj) fiind incluse in pretul ofertat.

Pentru transportarea panourilor si instalatiilor necesare conectarii acestora se vor utiliza mijloace

de transport speciale, care vor fi achizitionate la infiintarea fabricii.

2.4.PROMOVARE Promovarea produselor se va face prin mai multe canale, principalul fiind mediul on-line,

internetul fiind cel mai accesibil si cel mai putin costisitor canal de promovare.

In acest sens se va crea un site propriu firmei, prin contactarea unor firme specializate in acest

domeniu, site pe care se vor gasi informatii referitoare la produsele firmei, preturi, servicii oferite,

disponibilitatea si experienta echipei. Totodata, site-ul va contine si o aplicatie electronica care va

permite potentialului client sa realizeze diferite calcule cu privire la numarul de panouri necesare

pentru o suprafata data, costul acestora si durata de furnizare si instalare.

Avantajul acestei afaceri, din punct de vedere al promovarii, este si faptul ca politica actuala de

mediu sustine prin campanii ample de promovare a surselor de energie regenerabile, tot mai multi

oameni orientandu-se catre aceste metode de pentru prepararea apei calde menajere sau pentru

caldura si apa calda menajera.

Alte metode de promovare ce vor fi adoptate sunt: spoturi publicitare la radio si pe postul local de

televiziune, prin intermediul agentilor de vanzari ce vor fi angajati.

2.5.ANALIZA SWOT:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE TEHNOLOGIE NOUA PRETURI ACCESIBILE PENTRU

CONSUMATORI

RESURSE REGENERABILE ARIE LARGA DE ACOPERIRE

COSTUL DE INVESTITIE MARE RETICENTA CONSUMATORILOR INFRASTRUCTURA NEADECVATA

OPORTUNITATI AMENINTARI PROGRAME DE FINANTARE

DISPONIBILE

CADRU LEGISLATIV FAVORABIL CONTINUA PROMOVARE A

PRODUSELOR/SERVICIILOR

MODIFICARI CLIMATICE PRELUNGIREA CRIZEI

ECONOMICE

Pg. 11 din 16

ECOLOGICE

CLIMA FAVORABILA

Pentru previziunile financiare s-au luat in calcul urmatoarele estimari: 1. pentru primul an al previziunilor financiare se considera patru trimestre, activitatea pe

parcursul acestora fiind variabila astfel: a. pentru trimestrul 1 se inregistreaza pierdere, deoarece veniturile sunt mai mici decat

cheltuielile, motivul fiind perioada nefavorabila instalarii panourilor solare si deci

incasari mici. Cheltuielile cu personalul, amortizarea si cele financiare raman identice, acestea fiind

independente de productia realizata.

b. pentru trimestrele 2 si 3 se inregistreaza cresteri, cu maximul atins in trimestrul 3, cel

mai aglomerat din punct de vedere al comenzilor.

c. pentru trimestrul 4 se inregistreaza o scadere, ca urmare a perioadei nefavorabile

pentru instalarea panourilor.

2. pentru anul 2 se previzioneaza o crestere cu 10% a veniturilor din activitatea de exploatare,

iar pentru anul 3 se previzioneaza o crestere de 15%

3. cheltuielile cresc proportional cu veniturile. Invariabile sunt cheltuielile cu amortizarea si cele

cu dobanzile.

Pg. 12 din 16

3. MODULUL FINANCIAR 3.1.CONT DE PROFIT I PIERDERE - EUR -

Denumire Indicator Observatii, calcule Valori 1 luna* Valori 1 an

(+) Venituri din exploatare Sunt venituri aferente activitatii de exploatare a proiectului. 168.292,68 2.019.512,20

Venituri din vanzare de marfuri

Venit obtinut din vanzarea panourilor solare.

Se estimeaza vanzarea a 100 panouri/ luna la pretul de 1.463,46 Euro, echivalentul a 6.000 Lei fara TVA, calculat la cursul 1 EURO=

4,1 Lei.

146.341,46 1.756.097,56

Venituri din productie

Venit obtinut ca si procent de 10% din veniturile obtinute din vanzarea

marfurilor. Aceasta categorie de venit se refera

la serviciile conexe productiei de panouri solare: montajul si transportul.

14.634,15 175.609,76

Alte venituri din exploatare

Venit obtinut ca si procent de 5 % din veniturile obtinute din vanzarea

marfurilor. Aceasta categorie contine venituri

obtinute din vanzarea de materii prime si/sau servicii prestate catre terti.

7.317,07 87.804,88

(-) Cheltuieli pentru exploatare Cheltuieli necesare activitatii de exploatare. 143.943,09 1.727.317,07

Cheltuieli privind marfurile

Cheltuiala obtinuta ca si procent de 5% din valoarea veniturilor obtinute

din vanzarea marfurilor si reprezinta cheltuieli cu depozitarea acestora si

transportul la locatia clientului.

7.317,07 87.804,88

Cheltuieli privind materiile prime

Cheltuiala obtinuta ca si procent de 70% din valoarea veniturilor obtinute din vanzarea marfurilor si reprezinta cheltuieli cu achizitionarea materiei prime necesara fabricarii panourilor

solare. Reprezinta cea mai importanta

cheltuiala a firmei.

102.439,02 1.229.268,29

Cheltuieli materiale

Cheltuiala obtinuta ca si procent de 3% din valoarea veniturilor obtinute

din vanzarea marfurilor si reprezinta cheltuieli cu achizitionarea

materialelor conexe fabricarii: consumabile, materiale pentru menaj.

4.390,24 52.682,93

Cheltuieli cu servicii

Cheltuiala obtinuta ca si procent de 1 % din valoarea veniturilor obtinute din

vanzarea marfurilor si reprezinta cheltuieli cu utilitatile sau servicii

prestate de catre terti.

1.463,41 17.560,98

Cheltuieli cu personalul

Cheltuiala obtinuta ca si procent de 5 % din valoarea totala a veniturilor de exploatare si reprezinta cheltuieli cu

personalul angajat (salarii si asistenta sociala).

8.414,63 100.975,61

Cheltuieli cu amortizarile

Amortizarea s-a caculat prin raportarea sumei investitiei initiale la

numarul de ani de amortizare, adica 5 ani.

16.260,16 195.121,95

Alte cheltuieli de exploatare Cheltuiala obtinuta ca si procent de 50 3.658,54 43.902,44

Pg. 13 din 16

Denumire Indicator Observatii, calcule Valori 1 luna* Valori 1 an % din valoarea totala a veniturilor

obtinute la categoria Alte cheltuieli de exploatare.

(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE

Reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile generate de

activitatea de exploatare. 24.349,59 292.195,12

(+) Venituri financiare Firma nu inregistreaza venituri financiare. 0,00 0,00

(-)Venituri financiare Cheltuielile financiare sunt generate de imprumutul bancar realizat pentru

investitie. 4.878,05 58.536,59

(=) REZULTATUL DIN FINANCIAR Reprezinta diferenta dintre

veniturile si cheltuielile finaciare. Rezultatul este negativ.

-4.878,05 -58.536,59

REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI FINANCIAR

REZULTATUL DIN EXPLOATARE+ REZULTATUL DIN FINANCIAR 19.471,54 233.658,54

(+) Venituri exceptionale Firma nu inregistreaza venituri exceptionale. 0,00 0,00

(-) cheltuieli exceptionale Firma nu inregistreaza cheltuieli exceptionale. 0,00 0,00

(=) REZULTATUL EXCEPTIONAL Venituri exceptionale - cheltuieli exceptionale 0,00 0,00

REZULTATUL BRUT REZULTATUL DIN EXPLOATARE+

REZULTATUL DIN FINANCIAR+ REZULTATUL EXCEPTIONAL

19.471,54 233.658,54

(-) IMPOZIT PE PROFIT Reprezinta 16% din valoarea rezultatului brut. 3.115,45 37.385,37

REZULTATUL NET REZULTATUL BRUT - IMPOZIT PE PROFIT 16.356,10 196.273,17

* Valoarea pentru 1 luna este valoarea medie obtinuta lunar in primul an de exploatare,

conform formulei: Valoare totala an 1 / 12 luni.

Pg. 14 din 16

-LEI-

Denumire Indicator Observatii, calcule Valori 1 luna Valori 1 an

(+) Venituri din exploatare 690000,00 8280000,00

Venituri din vanzare de marfuri 600000,00 7200000,00

Venituri din productie 60000,00 720000,00

Alte venituri din exploatare 30000,00 360000,00

(-) Cheltuieli pentru exploatare 590166,67 7082000,00

Cheltuieli privind marfurile 30000,00 360000,00

Cheltuieli privind materiile prime 420000,00 5040000,00

Cheltuieli materiale 18000,00 216000,00

Cheltuieli cu servicii 6000,00 72000,00

Cheltuieli cu personalul 34500,00 414000,00

Cheltuieli cu amortizarile 66666,67 800000,00

Alte cheltuieli de exploatare 15000,00 180000,00

(=) REZULTATUL DIN

EXPLOATARE 99833,33 1198000,00

(+) Venituri financiare 0,00 0,00

(-)Venituri financiare 20000,00 240000,00

(=) REZULTATUL DIN FINANCIAR -20000,00 -240000,00

REZULTATUL CURENT AL EXE 79833,33 958000,00

(+) Venituri exceptionale 0,00 0,00

(-) cheltuieli exceptionale 0,00 0,00

(=) REZULTATUL EXCEPTIONAL 0,00 0,00

REZULTATUL BRUT 79833,33 958000,00

(-) INPOZIT PE PROFIT 12773,33 153280,00

REZULTATUL NET 67060,00 804720,00

Pg. 15 din 16

3.2. CONT DE PROFIT SI PIERDERE - LEI -

Nr. crt. Denumire indicator T1 T2 T3 T4 A1 A2 A3

A (+) Venituri din exploatare 1.242.000,00 2.277.000,00 3.105.000,00 1.656.000,00 8.280.000,00 9.108.000,00 10.474.200,00

Venituri din vnzarea mrfurilor 1.080.000,00 1.980.000,00 2.700.000,00 1.440.000,00 7.200.000,00 7.920.000,00 9.108.000,00

Producia exerciiului 108.000,00 198.000,00 270.000,00 144.000,00 720.000,00 792.000,00 910.800,00

Alte venituri din exploatare 54.000,00 99.000,00 135.000,00 72.000,00 360.000,00 396.000,00 455.400,00

B (-) Cheltuieli pentru exploatare 1.183.700,00 1.917.200,00 2.504.000,00 1.477.100,00 7.082.000,00 7.710.200,00 8.746.730,00

Cheltuieli privind mrfurile 54.000,00 99.000,00 135.000,00 72.000,00 360.000,00 396.000,00 455.400,00

Cheltuieli cu materiile prime 756.000,00 1.386.000,00 1.890.000,00 1.008.000,00 5.040.000,00 5.544.000,00 6.375.600,00

Cheltuieli materiale 32.400,00 59.400,00 81.000,00 43.200,00 216.000,00 237.600,00 273.240,00

Cheltuieli cu servicii 10.800,00 19.800,00 27.000,00 14.400,00 72.000,00 79.200,00 91.080,00

Cheltuieli cu personalul 103.500,00 103.500,00 103.500,00 103.500,00 414.000,00 455.400,00 523.710,00

Cheltuieli cu amortizrile 200.000,00 200.000,00 200.000,00 200.000,00 800.000,00 800.000,00 800.000,00

Alte cheltuieli de exploatare 27.000,00 49.500,00 67.500,00 36.000,00 180.000,00 198.000,00 227.700,00

C (=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE (A-B)

58.300,00 359.800,00 601.000,00 178.900,00 1.198.000,00 1.397.800,00 1.727.470,00

C1 (+) Venituri financiare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

C2 (-) Cheltuieli financiare 60.000,00 60.000,00 60.000,00 60.000,00 240.000,00 240.000,00 240.000,00

D (=) REZULTATUL FINANCIAR (C1-C2) -60.000,00 -60.000,00 -60.000,00 -60.000,00 -240.000,00 -240.000,00 -240.000,00

E REZULTATUL CURENT (C+D) -1.700,00 299.800,00 541.000,00 118.900,00 958.000,00 1.157.800,00 1.487.470,00

E1 (+) Venituri exceptionale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

E2 (-) Cheltuieli exceptionale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

F (=) REZULTATUL EXCEPTIONAL (E1-E2)

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

G REZULTATUL BRUT (C+D+F) -1.700,00 299.800,00 541.000,00 118.900,00 958.000,00 1.157.800,00 1.487.470,00

H (-) Impozit pe profit (Gx 16%) -272,00 47.968,00 86.560,00 19.024,00 153.280,00 185.248,00 237.995,20

Pg. 16 din 16

Nr. crt. Denumire indicator T1 T2 T3 T4 A1 A2 A3

J REZULTATUL NET (G-H) -1.428,00 251.832,00 454.440,00 99.876,00 804.720,00 972.552,00 1.249.474,80

RATA PROFIT OPERATIONAL ( E/A)

0,00 0,13 0,17 0,07 0,12 0,13 0,14

RATA PROFIT NET (J/A) 0,00 0,11 0,15 0,06 0,10 0,11 0,12

Notatii: T1, T2, T3 si T4 trimestre

A1, A2 si A3 - ani

Cursul Competene AntreprenorialeRegiunea Sud-Est, comuna Costineti, judeul Constana, 15 20 mai 20111.1. Date de identificare i contacte2.1.2.Avantajele inlocuirii sau completarii sistemelor clasice de nclzire cu sisteme care utilizeaz energie solar-panouri solare