4 Teoria Lui Piaget

8/18/2019 4 Teoria Lui Piaget

1/24

Teoria dezvoltării cognitive

Jean Piaget

Note biograficeJean Piaget (1896 – 1980) s-a născut in Neuchatel, un mic oraş universitar in !lve"ia,

une tatăl său era #ro$esor universitar e istorie meievală% &ncă in co#ilărie, Piaget a oveit

un #oten"ial riicat #entru a eveni om e ştiin"ă% 'a vrsta e 1 ani, Piaget a su$erit o cri*ă

e+isten"ială atunci cn a constatat că toate convingerile sale religioase şi $ilo*o$ice erau li#site

e $unamentare ştiin"i$ică% in acel moment a nce#ut să caute o moalitate e a m.ina

$ilo*o$ia cu ştiin"a% &n #o$ia vastelor sale #reocu#ări, la vrsta e /1 e ani reuşeşte să-şi o."ină

octoratul n ştiin"ele naturii, iar oi ani mai tr*iu va nce#e o serie e cercetări legate e #sihologia co#ilului, stuiin e*voltarea intelectului% eci*ia e a a#ro$una #sihologia

co#ilului a $ost ao#tată n #erioaa cn Piaget lucra n la.oratoarele lui inet in Paris, orin

să ela.ore*e un test e inteligen"ă #entru co#ii% eşi la nce#ut construirea unui test #entru co#ii

nu l-a atras n mo eose.it, tre#tat a evenit #reocu#at e răs#unsurile co#iilor, n s#ecial e

răs#unsurile greşite ale acestora% constatat că acestea urmau un anumit ti#ar şi a nce#ut să

stuie*e mai a#ro$unat originile cunoaşterii, ale intelectului, in #ers#ectiva 2e#istemologiei

genetice3 (4ins.urg 5##er, 1988)% Printre i#ote*ele emise e Piaget se numără şi aceea că

moul e gnire al co#iilor era unul com#let i$erit e cel al aul"ilor%

Pentru a stuia ca#acită"ile intelectuale ale co#iilor, Piaget a renun"at la testele

#sihologice stanari*ate, ca $iin limitative şi a ini"iat interviuri clinice, mai eschise, care

ncura7au mani$estările s#ontane ale co#iilor% &n anul 19/1, Piaget va #u.lica la Paris ouă stuii

.a*ate #e noile cercetări, ar continuarea acestora va $i reali*ată ulterior la nstitutul ousseau,

in 4eneva% &n urma interviurilor es$ăşurate cu co#ii e vrste cu#rinse ntre : şi 1/ ani, a

constatat că, #nă la ; ani co#iii gnesc ntr-un mo calitativ i$erit $a"ă e cei mai mari%

serie e o.serva"ii şi stuii asu#ra com#ortamentului cognitiv la co#iii mici au $ost ini"iate e

Piaget n cola.orare cu so"ia sa, oată cu naşterea celor trei co#ii ai lor< Jac=ueline, 'ucienne şi

'aurent%

&n 19:0, Piaget şi-a reluat stuiile asu#ra co#iilor şi aolescen"ilor, ar intr-o altă

#ers#ectivă, concentrnu-se acum asu#ra ca#acită"ii e n"elegere a conce#telor matematice,

s#re eose.ire e to#icile care-l #reocu#aseră anterior, n #rinci#al visele şi morala% &n anii

190, Piaget se va ntoarce la stuiul #ro.lemelor $ilo*o$ice n e#istemologie, continun totuşi

şi cercetările asu#ra co#iilor%

1


2/24

>tuiile lui Jean Piaget au #rovocat reac"ii variate n rnul #sihologilor in i$erite

vremuri, $iinu-i criticată att orientarea ct şi a.orarea metoologică (4ins.urg 5 ##er,

1988)%

Teoria dezvoltării cognitive

?u toate trans$ormările #e care stuiile lui Piaget le-au su$erit e-a lungul anilor, ele au

contri.uit, n $inal la o teorie unitară a staiilor e*voltării cognitive%

!ste im#ortant să su.liniem ouă as#ecte teoretice legate e teoria lui Piaget% Primul are

n veere $a#tul că nu to"i co#iii trec #rin aceste staii e e*voltare la aceeaşi vrstă, ar se

men"ine la to"i co#iii secven"ialitatea staiilor, iar al oilea are ca #unct e #lecare o critică care

i-a $ost ausă atorită a$irma"iei sale #rivin men"inerea orinii staiilor e e*voltare la to"i

co#iii% Piaget a $ost consierat ast$el un ae#t al teoriei maturi*ării, care consiera că aceste

staii e e*voltare sunt eterminate genetic (anura 5 @conal, 196A)% &n o#inia lui Piaget

staiile nu sunt #reeterminate, ci sunt moalită"i e gnire şi e+#lorare, care se ela.orea*ă şi

#er$ec"ionea*ă tre#tat n interac"iunea cu meiul%

Metoda de lucru

Piaget a utili*at ceea ce acum se numeşte metoa interviului clinic, metoă #rin care li se

#uneau co#iilor o serie e ntre.ări şi le erau notate răs#unsurile% acă un co#il ăea un

răs#uns neo.işnuit, atunci intervievatorul ncerca să esco#ere cum a7unsese la acel răs#uns%

Prin această metoă e intervievare, Piaget inten"iona să cree*e o anumită tensiune co#ilului şi

să-l ncura7e*e să vor.ească, $ără a interveni nsă n #rocesele sale naturale e gnire% eşi

cercetătorul are o iee clară asu#ra lucrurilor #e care oreşte să le a$le, ntre.ările #use sunt

a7ustate n $unc"ie e co#ilul cu care stă e vor.ă% Prin aceasta metoă, Piaget a #us ntre.ări la

sute e co#ii ntre trei şi ois#re*ece ani asu#ra unor su.iecte cum ar $i umne*eu, 'ună, >oareşi ieile lor es#re 7usti"ie%

in aceste interviuri Piaget a a7uns la conclu*ia că eose.irea ntre un co#il mic şi unul

mai mare nu se mani$estă numai la nivelul cunoştin"elor% !+istă e $a#t, o i$eren"ă calitativă la

nivelul gnirii lor% Pentru Piaget, moi$icările la nivelul moului e gnire a co#ilului inicau

moi$icări n e*voltarea lui cognitivă sau intelectuală% Pe măsura ce intelectul i se e*volta,

co#ilul o.nea o ca#acitate in ce n ce mai #ronun"ată e a ac"iona asu#ra meiului său,

ac"iuni #rin care şi asigura su#ravie"uirea% e nată ce #oate vor.i, e e+em#lu, co#ilul #oates#une oamenilor cum se simte şi e ce are nevoie, s#re eose.ire e sugar, care este la

/


3/24

e#enent e cei care l ngri7esc% ici se a$lă nce#utul unui #rogres e e*voltare, care

s$rşeşte #rin o.nirea logicii a.stracte (Piaget, 19/)%

Piaget a consierat inteligen"a ca $iin ca#acitatea unui animal e a se aa#ta la meiul

său şi la moi$icările acestuia% ceasta inteligen"ă nu este o.nită cu totul e la nce#ut e

către co#il, ci se e*voltă n eta#e .ine e$inite% >taiile e*voltării intelectuale sunt, con$orm

lui Piaget, ientice #entru $iecare inivi% &n $iecare staiu, co#ilul nva"ă noi $orme e

com#ortament şi şi e*voltă ca#acitatea e gnire logică% Biecare staiu este caracteri*at e

ca#acită"i cognitive i$erite% eşi unii co#ii #ot $i mai .ine #regăti"i, trecn e la un staiu la

altul mai ra#i ect al"ii, Piaget consiera că to"i co#iii tre.uie să treacă #rin staiile e

e*voltare n aceeaşi succesiune% ?u $iecare staiu se aaugă ceva la ca#acită"ile o.nite n

staiul anterior%

Perioadele de dezvoltare intelectuală

I. Inteligenta senzorio-motorie (0-/ ani) - co#iii şi organi*ea*ă scheme e ac"iune, ca su#tul,

lovitul şi a#ucatul, #entru a $ace $a"ă meiului ncon7urător

imeiat%

II. Gândirea preoperaţională (/-; ani) – co#iii nva"ă să gnească, $olosin sim.oluri şi

imagini interne, ar gnirea lor este ilogica şi nesistematică,

$oarte i$erită e cea a aultului%

III. Operaţii concrete (;-11 ani) – co#iii e*voltă a.ilitatea e a gni sistematic, ar numai

atunci cn se re$eră la o.iecte şi activită"i concrete%

I. Operaţii formale (11 ani – maturitate) – se e*voltă a.ilitatea e a gni sistematic la un

nivel a.stract şi #ur i#otetic (?rain, /00:)

Piaget a utili*at conce#te .iologice, ar numai ntr-o manieră limitativă% e e+em#lu, a

o.servat ca sugarii moştenesc re$le+e –su#tul – ar ca acestea sunt im#ortante n #rima luna e

via"ă şi au un rol #u"in semni$icativ n e*voltarea ulterioară%e asemenea, Piaget caracteri*a activită"ile co#iilor n termenii unor tenin"e ntlnite la

toate organismele< asimilarea, acomoarea si organi*area% Asimilarea se re$eră la 2a lua

năuntru3, ca n ca*ul mncatului, al ingerării% 'a un nivel mai a.stract, ea vi*ea*ă nevoia e a

asimila o.iecte şi in$orma"ii n structurile noastre cognitive% Pentru că unele o.iecte nu se

#otrivesc #er$ect n structurile cognitive, tre.uie să $acem acomodări sau schim.ări n aceste

structuri% e e+em#lu, un co#il mic şi ă seama că nu #oate a#uca o 7ucărie ect acă elimină

nti un o.stacol a$lat n calea sa% Prin ast$el e acomoări, co#ilul nce#e să se e*volteconstructiv şi să ela.ore*e moalită"i e$iciente e a $ace $a"ă lumii% treia tenin"ă este

A


4/24

organizarea şi vi*ea*ă ncercările e a organi*a n #ermanen"ă ieile n sisteme coerente şi e a

construi teorii n #lan mental% ?o#ilul mic e e+em#lu, #oate avea ca#acitatea e a #rivi un

o.iect şi e a-l a#uca, eci va ncerca să com.ine aceste ouă ac"iuni, a#ucn o.iectele n tim#

ce le #riveşte% 'a un nivel mai a.stract, ntr-un mo similar, ela.orăm teoriile% >e #are că

toteauna suntem #reocu#a"i e organi*area ieilor ntr-un sistem e gnire coerent%

Putem a$irma că, eşi nu a $ost un ae#t al teoriei maturi*ării care a$irma că staiile e

e*voltare sunt eterminate genetic, Piaget a iscutat es#re #rocesul e*voltării n termenii

tenin"elor .iologice (4ins.urg 5 ##er, 1988)% Piaget nu a $ost nsă nici un teoretician al

nvă"ării% !l era e #ărere că moul e gnire al co#ilului nu este structurat #rin nvă"ăturile

#ărin"ilor sau #rin in$luen"ele meiului e+tern% &n o#inia sa, co#iii tre.uie să interac"ione*e cu

meiul #entru a se e*volta, ar ei sunt cei care construiesc noi structuri cognitive şi nu meiul%

e*voltarea nu este eci un #roces guvernat e moştenirea genetică sau e nvă"ăturile şi

in$luen"ele e+terne, ci constituie un #roces activ e construire, n care co#iii, #rin activită"ile lor,

creea*ă noi structuri cognitive i$eren"iate%

Perioada I! Inteligenta senzorio-motorie "#-$ ani%

Prima #erioaă e e*voltare con"ine la rnul său şase staii< 1) >taiul utili*ării

re$le+elorC /) >taiul reac"iei circulare #rimareC A) >taiul reac"iei circulare secunareC :) >taiul

cooronării schemelor secunareC ) >taiul reac"iilor circulare ter"iareC 6) >taiul nce#utului

gnirii (Piaget, 19A6)%

Stadiul utilizării reflexelor (0-1 lună)

tunci cn a iscutat es#re structurile e ac"iune ale sugarului, Piaget a $olosit termenul

e schemă% schemă #oate $i orice #attern e ac"iune #entru a $ace $a"ă meiului, cum ar $i

#rivitul, a#ucatul, lovitul% eşi co#iii şi ela.orea*ă, u#ă cum am men"ionat anterior, #ro#riile

scheme şi le structurea*ă ulterior #rintr-o serie e ac"iuni, #rimele scheme constau in #rinci#alin re$le+e moştenite% intre acestea, cel mai #uternic conturat este re$le+ul su#tuluiC co#iii sug

automat atunci cn le sunt atinse .u*ele%

e$le+ele im#lică şi o anumită #asivitate< organismul stă inactiv #nă cn a#are o

stimulare e+ternă% ?u toate acestea, Piaget a emonstrat că şi re$le+ele evin n scurt tim# #arte

a activită"ilor auto-ini"iate ale sugarului% cest lucru se ntm#lă #entru că oată ce avem o

schemă e7a ela.orată, sim"im şi nevoia e a o $olosi ntr-o activitate% e e+em#lu, atunci cn

co#ilului i este $oame, el nu aştea#tă #asiv ca mama să i ea să sugă, ci nce#e să-i caute snulcu .u*ele%

:


5/24

?o#iii sug nsă o serie e o.iecte< egetele #ro#rii, col"uri e #ernă, e #ături, etc% cest

$a#t se e+#lică #rin asimilarea e noi o.iecte n schema su#tului% eşi asimilarea este #rinci#ala

activitatea n acest #rim staiu, #utem etecta şi nce#uturile acomoării% e e+em#lu, co#iii

tre.uie să-şi a7uste*e #o*i"ia ca#ului #entru a suge şi a se hrăni% st$el e a7ustări inică şi

nce#uturile organi*ării, ei şi organi*ea*ă mişcările ast$el nct su#tul să $ie tot mai cursiv, ra#i

şi e$icient (Piaget, 19A6)%

Stadiul reacţiei circulare primare (1-4 luni)

reac"ie circulară se #rouce atunci cn co#ilul ntlneşte ntm#lător o e+#erien"ă

nouă şi ncearcă să o re#roucă% şa se ntm#lă n ca*ul su#tului egetelorC in ntm#lare,

mna intră n contact cu gura, iar cn aceasta cae, co#ilul ncearcă să o reaucă la gură% Pentru

un tim#, co#iilor le e greu să $acă acest lucru% &şi lovesc $a"a cu mna ar nu o #ot #rine, şi

agită minile n toate irec"iile sau şi urmăresc mna cu gura ar nu o #ot a#uca #entru că ntreg

cor#ul şi ca#ul se mişcă n aceeaşi irec"ie% Piaget e+#lică acest lucru #rin $a#tul că ei nu au ncă

a.ilitatea e a $ace acomoările necesare #entru asimilarea minii n schema su#tului% u#ă o

serie e re#etări, ei organi*ea*ă su#tul şi mişcările minii şi reuşesc să stă#neasca #er$ect

su#tul egetelor%

@a7oritatea reac"iilor circulare #rimare necesită organi*area a ouă scheme cor#orale sau

mişcări es$ăşurate ini"ial se#arat% e e+em#lu #entru aucerea minii la nivelul $e"ei, etse

nevoie e cooronarea vă*ului cu mişcările minii% ceste reac"ii circulare ilustrea*ă $oarte .ine

a$irma"ia lui Piaget es#re e*voltarea intelectuală ca 2#roces e construire3% ?o#ilul com.ină

n mo activ i$erite mişcări şi scheme, ar el reuşeşte cooronarea i$eritelor mişcări a.ia u#ă

eşecuri re#etate (Piaget, 19A6)%

Stadiul reacţiilor circulare secundare (4-10 luni)

aca reac"ia circulară #rimară im#lică cooronarea e către co#il a #ăr"ilor #ro#riuluicor#, reac"ia secunară are loc cn co#ilul esco#eră şi re#rouce un eveniment interesant in

e+teriorul cor#ului său% Dn e+em#lu #entru aceste reac"ii l o$eră ca*ul co#ilului care loveşte in

ntm#lare cu #icioarele 7ucăriile atrnate easu#ra ca#ului său şi va re#rouce a#oi inten"ionat

aceasta mişcare oar #entru a #rivi 7ucăriile mişcnu-se in nou%

Piaget se re$erea uneori la reac"ia circulară secunară ca reac"ia care 2$ace lucrurile

interesante să ure*e3% st$el co#ilul *m.eşte şi re la veerea unui lucru nou, ar se .ucură şi

atunci cn constată că au a.ilitatea e a re#rouce evenimentul res#ectiv, iarăşi şi iarăşi%


6/24

Stadiul coordonării schemelor secundare (8-12 luni)

&n staiul al treilea, co#ilul #oate es$ăşura o singură ac"iune #entru a o."ine un anumit

re*ultat, e e+em#lu, #oate mişca 7ucăriile agă"ate easu#ra ca#ului% &n staiul e $a"ă, ac"iunile

co#ilului evin mai i$eren"iate, el nvă"n să coorone*e ouă sau trei scheme se#arate #entru

a o."ine un re*ultat% ceasta nouă reali*are este evientă mai ales atunci cn co#ilul ntm#ină

o.stacole% st$el, ntr-o *i, cn 'aurent, co#ilul lui Piaget, vroia să a#uce o cutie e chi.rituri,

tatăl său a #us mna n $a"a cutiei% ni"ial co#ilul a ncercat să ocolească mna sau să treacă #este

ea, $ără să ncerce nlăturarea ei% ?teva *ile mai tr*iu, 'aurent a reuşit să nlăture o.stacolul

lovin şi ne#ărtn mna #entru a a#uca cutia% st$el, el a cooronat oua scheme se#arate<

lovitul şi a#ucatul #entru a-şi atinge sco#ul% >chema lovitului a evenit mi7loc, iar schema

a#ucatului sco#% e asemenea, ne#ărtarea minii in calea cutiei inică şi e*voltarea unui

sim" al orientării s#a"iale, al e+isten"ei unor o.iecte n $a"a altora la nivel s#a"ial, ar şi al

nşiruirii unor evenimente naintea altora, n tim# (Piaget, 19A6)%

Stadiul reacţiilor circulare terţiare (12-18 luni)

&n staiul al treilea, co#iii es$ăşurau o singură ac"iune #entru a atinge un singur re*ultat -

a $ace să ure*e un lucru sau o imagine #lăcută% &n staiul al #atrulea, co#iii es$ăşoară ouă

ac"iuni se#arate #entru a o."ine un singur re*ultat% &n staiul al cincilea, co#iii e+#erimentea*ă

i$erite ac"iuni #entru a o.serva i$erite re*ultate% e e+em#lu, un .ăie"el e 1/ luni, stn n

caă a o.servat cum curge a#a la ro.inet, şi-a #us mna su. a#ă şi a vă*ut cum aceasta se

m#răştie n 7urul minii sale% #oi, a re#etat ac"iunea, $ăcn imaginea să ure*e (ac"iune

s#eci$ică staiului A) iar, la un moment at, a nce#ut să-şi schim.e #o*i"ia minii, mai a#roa#e

e ro.inet sau mai e#arte, o.servn e$ectele asu#ra a#ei (Piaget, 19A6)%

Stadiul nceputului !"ndirii (18 luni- 2 ani)

&n staiul anterior, co#iii e+#erimentau i$erite ac"iuni şi le o.servau re*ultatele, n generale$ectele unor ac"iuni $i*ice, irecte% &n staiul nce#utului gnirii, co#iii nce# să gnească n

#lan intern situa"iile nainte e a ac"iona% Dn e+em#lu relevant este at e $iica lui Piaget,

'ucienne, care tre.uia să scoată un lan" intr-o cutie e chi.rituri% ?o#ilul a ncercat ouă

scheme se#arate e ac"iune #entru a o."ine lan"ul< să lovească şi să răstoarne cutia #entru a

o."ine lan"ul şi să-şi introucă egetul n cutie% u#ă eşecuri re#etate, ea s-a o#rit şi a #rivit

cutia cu multă aten"ie% #oi a eschis şi nchis gura e cteva ori la rn, u#ă care a eschis

imeiat cutia şi a scos lan"ul% st$el, #rin intermeiul gnirii #reala.ile a ac"iunii se a7unge lare*ultat mult mai re#ee, $a"ă e staiul anterior, al ncercărilor re#etate% Pentru că 'ucienne nu

6


7/24

avea cunoştin"e su$iciente la nivel ver.al, ea a sim.oli*at #rin mişcările gurii ac"iunea #e care

tre.uia să o ne#linească%

Progresul co#iilor n acest staiu #oate $i vă*ut şi in e$orturile lor e a imita% Pnă la un

moment al e*voltării, co#iii nu #ot imita eloc, #utn oar re#rouce ac"iuni care e+istă e7a

n re#ertoriile lor e com#ortament% &n staiul al cincilea, ei #ot $ace acomoările necesare

imitării unui com#ortament nou, ar numai n acest ultim staiu sunt ca#a.ili e a imita moele

a.sente% ceasta imita"ie n a.sen"ă #oate avea loc u#ă o #erioaă e tim#, ceea ce uce la

conclu*ia e+isten"ei unei re#re*entări interne a moelului, re#re*entare care #oate $i .a*ată #e

interiori*area unor mişcări musculare in momentul #roucerii com#ortamentului moelului,

in cau*a a.sen"ei lim.a7ului (Piaget, 19A6)%

&ezvoltarea permanenţei obiectului

&n ecursul #rimelor ouă su.staii ale e*voltării, co#iii nu recunosc e+isten"a o.iectelor

a$late n e+teriorul lor% acă o #ersoană sau un o.iect #ărăseşte aria lor vi*uală, ma7oritatea

co#iilor va continua să #rivească #entru un moment s#re locul une l-a vă*ut ultima ată, iar

aca acesta nu rea#are, va trece la altă activitate%

&n su.staiul al treilea, se reali*ea*ă un nou #rogres% Pe măsură ce co#iii e+#lorea*ă lumea

şi interac"ionea*ă cu o.iectele in 7ur, şi m.unătă"esc cunoaşterea #ermanen"ei o.iectelor

e+terne% 'a nivelul acestui su.staiu, acă un o.iect is#are in cm#ul lor vi*ual, e e+em#lu,

cae, ei vor #rivi s#re locul une acesta a că*ut% e asemenea, la acest nivel, co#iii #ot găsi

o.iecte #ar"ial ascunse% acă lasă un o.iect eo#arte şi #rivesc n altă irec"ie, ei şi #ot acum

comuta na#oi aten"ia către o.iect #entru a-l recu#era% cest lucru se ntm#lă nsă, numai acă

o.iectul este legat e #ro#riile ac"iuniC nu #ot recu#era o.iecte com#let ascunse e altcineva

(Piaget 5 nheler, 1966)%

>u.staiul al #atrulea marchea*ă nce#utul aevăratei #ermanen"e a o.iectului% ?o#iii

#ot găsi acum o.iecte com#let ascunse% ?u toate acestea, Piaget a esco#erit o limitareinteresantă n acest staiu% aca ascunem un o.iect n #unctul , co#ilul l va găsiC aca l vom

ascune a#oi n #unctul , co#ilul l va căuta in nou n #unctul % Prin urmare, co#iii nu #ot

urmări, la acest nivel, o serie e mutări ale o.iectelor%

&n su.staiul al cincilea, co#iii #ot $ace acest lucru, cu coni"ia să ne #rivească $ăcn

mutările% oar n ultimul su.staiu co#iii #ot urmări o serie e mutări reali*ate invi*i.il #entru

ei% ?on$orm lui Piaget, acest lucru emonstrea*ă că, n acest su.staiu, co#ilul a e*voltat un

sim" al s#a"iului, care #re*intă aceleaşi caracteristici ca şi moelul matematic numit grupare% ee+em#lu, n su.staiul al şaselea, $iica lui Piaget, Jac=ueline a recu#erat o minge care se

;


8/24

rostogolise su. cana#ea ocolin cana#eaua% st$el, ea a vi*uali*at nti n #lan intern traiectoria

mingii, $ără să o $i vă*ut% colul #e care l-a reali*at ca să o recu#ere*e emonstrea*ă #rinci#iul

asociativită"ii, #rin care se #oate a7unge la un #unct #rintr-o serie e traiectorii interconectate% !a

a emonstrat şi #rinci#iul e reversi.ilitate, caracteristic unei gru#ări structurate, aucn

mingea na#oi%

st$el, la s$rşitul #erioaei sen*orio-motorii o.iectele sunt se#arate şi #ermanente%

?o#iii şi-au construit un univers care con"ine o.iecte ine#enente, ei $iin oar unul intre

acestea% ată cu #ermanen"a o.iectului, ei ca#ătă şi o imagine clară a #ro#riei #ersoane, ca

$iin"e ine#enente%

Perioadele II 'i III! Gândirea pre-operaţională "$-( ani% 'i Operaţiile concrete "(-)) ani%

?o#ilul va continua să utili*e*e a.ilită"i sen*orio-motorii #e tot #arcursul vie"ii, ar staiul

următor, cel al gnirii sen*orio-motorii, este marcat e o schim.are ma7oră% @intea co#ilului

avansea*ă ra#i către un nou #lan, cel al sim.olurilor (inclu*n imagini şi cuvinte)% Prin

urmare, co#ilul tre.uie să-şi reorgani*e*e gnirea ncă o ată% &n toată #erioaa #re-

o#era"ională, gnirea co#ilului este nesistematică şi ilogică% .ia n 7urul vrstei e ; ani, la

nce#utul o#era"iilor concrete, ea evine organi*ată n #lan mintal (Piaget, 196:)%

*c+iziţii importante

&ezvoltarea activităţii simbolice

?o#iii nce# să $olosească sim.oluri atunci cn utili*ea*ă un o.iect sau o ac"iune #entru a

re#re*enta ceva a.sent (4ins.urg 5 ##er, 1988)% u#ă cum am vă*ut, co#iii nce# să $acă

acest lucru ncă in ultimul su.staiu al #erioaei sen*orio-motorii% &n mo similar, imita"ia n

a.sen"a moelului, im#lică un anumit ti# e re#re*entare internă, cea a evenimentelor trecute%

Piaget consiera că imita"ia n a.sen"a moelului im#lică e asemenea şi imagini motorii,

conclu*ionn ca #rimele sim.oluri sunt motorii şi nu lingvistice% 4ăsim e+em#le e ast$el esim.oluri non-lingvistice n 7ocul co#iilorC cn un co#il #retine, e e+em#lu, că o .ucată e

#ătură este #erna sa% cest ti# e 7oc e sim.oli*are, cn co#iii #retin că o.iectele sunt

altceva, nce#e şi el ncă in staiul al şaselea, sen*orio-motor şi se accentuea*ă n următorii ani

(Piaget, 19/)%

sursa eose.ită e sim.oluri este, .inen"eles, lim.a7ul, care se e*voltă ra#i n #rimii

ani #re-o#era"ionali (/-: ani)% Prin intermeiul lim.a7ului, co#ilul #oate reactuali*a trecutul,

antici#a viitorul şi #oate comunica evenimente altor oameni% Eocmai in cau*a acestei ra#iee+#ansiuni intelectuale, gnirii co#ilului i li#sesc ini"ial trăsăturile logicii coerente% cest

8


9/24

as#ect este evient n moul n care co#ilul mic $oloseşte cuvintele% st$el, el nu $oloseşte

cuvintele #entru a e+#rima clase e o.iecte, ci mai egra.ă pre-concepte% e e+em#lu, cn

Jac=ueline avea trei ani, a s#us că tatăl său este un .ăr.at care are 2multe 'ucienne şi multe

Jac=ueline3% !a nu avea ncă conce#tul clasei generale a co#iilor% in cau*a acestei li#se a

claselor generale, ra"ionamentul co#iilor este e multe ori transductiv, nu #oate trece e la

#articular la general% e e+em#lu, la vrsta e : ani şi 7umătate, 'ucienne a s#us< 2Nu am

ormit (somnul e u#ă-masă), eci nu este ncă u#ă-masă3% !a nu n"elegea $a#tul că u#ă-

masa este o #erioaă generală e tim#, care #oate con"ine mai multe evenimente #articulare,

somnul ei $iin unul intre ele%

Dnii #sihologi consieră că, #e măsura ce stă#nesc mai .ine lim.a7ul, co#iii nva"ă să

gnească mai logic, lim.a7ul stn la .a*a a#ari"iei categoriilor conce#tuale (roFn, 196)%

Piaget nu este e acor cu această o#inie, consiern că, eşi lim.a7ul este $oarte im#ortant

$iin o sursă e sim.oluri comune #entru a comunica cu ceilal"i, el nu ne creea*ă n sine

structura gnirii logice% 'ogica erivă in ac"iuni% ?o#iii mici e*voltă scheme e ac"iune

coerente logic n tim#ul #erioaei sen*orio-motorii, nainte e a vor.i, iar logica ulterioară se

re$eră oar la organi*area unor ac"iuni e natură mai egra.ă internă (Piaget 5 nheler, 1966)%

,aţionamentul 'tiinţific

#onser$area cantităţilor continue (lichidele)

Piaget a reali*at unele intre cele mai interesante e+#erimente ale sale #e această temă%

&ntr-unul in ele, unui co#il i erau arătate ouă #ahare, 1 şi /, um#lute #nă la acelaşi nivel

cu a#ă% ?o#ilul era a#oi ntre.at acă #aharele con"in aceeaşi cantitate e lichi şi, a#roa#e n

toate ca*urile răs#unsul a $ost 2a3% Drmătorul #as a $ost turnarea lichiului in / n #aharul P,

mai mic şi mai lat, e către e+#erimentator% ?o#ilul a $ost ntre.at acă mai e+istă aceeaşi

cantitate e lichi n amnouă #aharele% &n staiul #re-o#era"ional, răs#unsurile varia*ă n

$unc"ie e oua su.staii (Piaget, 19/)%&n #rimul su.staiu, co#iii nu stă#nesc conservarea, nu şi au seama că a rămas aceeaşi

cantitate n amnouă #aharele% !i s#un că 1 are mai mult lichi, #entru că este mai nalt sau

că P are mult lichi, #entru că este mai lat% &n am.ele ca*uri co#ilul nu ia n consierare ect o

imensiune< năl"imea sau lă"imea, $iin att e im#resionat e o singură imensiune

#erce#tuală, cum arată, nct nu #oate n"elege că, n mo logic, cantitatea e lichi a rămas

aceeaşi%

&n su.staiul al oilea, co#ilul $ace #rogrese #e irec"ia conservării, ar nu o atinge ncă%st$el, el #oate s#une nti că 1 are mult lichi, #entru că este mai nalt şi a#oi să se

9


10/24

ră*gnească, a$irmn că P are mai mult, #entru că este mai lat% ?o#ilul mani$estă ast$el o

2regulari*are intuitivă3< nce#e să ia n consierare ouă imensiuni #erce#tuale, ar nu

ra"ionea*ă ncă #e am.ele imensiuni simultan şi nu şi ă seama că o schim.are ntr-o

imensiune o anulea*ă #e cealaltă%

?o#iii e*voltă n general conservarea lichielor n 7urul vrstei e ; ani% ?n se

#rouce acest #roces, ei vor intra n staiul operaţiilor concrete% ?onservarea este emonstrată

e co#il #rin trei argumente% &n #rimul rn, el #oate s#une< 2Nu ai aăugat lichi şi nici nu ai

luat, aşa că tre.uie să $ie aceeaşi cantitate%3 cesta este argumentul identităţii% &n al oilea rn,

el #oate s#une< 2cest #ahar este mai lat, ar celalalt este mai nalt, aşa că au aceeaşi cantitate3%

cesta este argumentul compensării% ?o#ilul cree acum ca schim.ările $ac #arte intr-un

sistem organi*at şi ast$el, o schim.are la nivelul uneia intre imensiuni com#ensea*ă n mo

necesar o schim.are la nivelul celeilalte% &n al treilea rn, co#ilul #oate s#une< 2?antită"ile sunt

egale #entru că #e cea in al oilea #ahar o #o"i turna na#oi n $orma inainte3% cesta este

argumentul inversiunii% Piaget consiera că un co#il a7uns n staiul o#era"iilor concrete #oate

utili*a toate trei argumentele, eşi acest lucru nu este o.ligatoriu, #entru orice sarcină ată

(Piaget 5 nheler, 1966)%

&n s#atele acestor argumente stau o#era"iile logice - ac"iuni mintale care sunt reversi.ile%

!ste im#ortant e su.liniat $a#tul că acestea sunt ac"iuni mintale, co#ilul nu a vă*ut sau reali*at

trans$ormările es#re care vor.eşteC el oar se gneşte, e e+em#lu, la inversarea unei ac"iuni%

?o#ii mici nu #ot conserva cantitatea #entru ca au i$icultă"i n #rivin"a lim.a7ului% !i #ot cree

că e+#erimentatorul vrea să s#ună #rin 2mai mult3 2mai nalt3 şi ast$el să arate s#re #aharul mai

nalt% semenea i$icultă"i #ot $i e#ăşite #rin re$ormularea ntre.ării% &n #rivin"a ilemei 2cum

esco#eră co#ilul conservareaG3 răs#unsul o$erit e Piaget a#recia*ă conservarea ca $iin

nvă"ată% ?u toate acestea, nvă"area conservării ntm#ină e multe ori re*isten"ă% ?o#ilul #re-

o#era"ional nu cree #ur şi sim#lu e+#lica"iile aultului% Piaget consiera că el stă#neşte

conservarea n mo s#ontan, acest moment crucial intervenin n al oilea su.staiu, cn areloc con$u*ia co#ilului% tunci el se a$lă ntr-o $a*ă e contraic"ie internă, #e care o e#ăşeşte

trecn la un staiu su#erior (Piaget 5 nheler, 1966)%

#onser$area numărului

&ntr-unul intre e+#erimentele sale #rivin conservarea numărului, Piaget a at co#iilor

cteva su#orturi e ouă şi se#arat, alte ouă, rugnu-i să ia oar attea ouă ct să um#le

su#orturile% Hi e ata aceasta răs#unsurile #rimite n staiul #re-o#era"ional se ncarea*ă nouă su.staii%

10


11/24

&n #rimul intre ele, co#iii au $ăcut un şir e ouă e lungime egală cu cea a su#ortului,

ignorn numărul e ouă in şir% ?n co#iii au $ost solicita"i să #ună ouăle n su#orturi, au

esco#erit cu sur#rinere că au #rea multe sau #rea #u"ine ouă% &n al oilea su.staiu, co#iii au

creat s#ontan o cores#onen"ă e unu-la-unu, #lasn cte un ou n re#tul $iecărui s#a"iu in

su#ort% st$el, ei au utili*at o a.orare intuitivă #entru a o."ine o orine #erce#tuală #recisă,

succesul lor $iin nsă limitat e acest aran7ament #ur #erce#tual% acă ouăle erau aunate la loc

sau m#răştiate, co#iii sus"ineau că cele ouă mul"imi, ouăle şi su#orturile nu erau egale la

număr% ?a şi n ca*ul lichielor, conservarea nu #utea avea loc in cau*a in$luen"ei imeiate a

#erce#"iei, n etrimentul logicii% &n acest su.staiu are loc, nsă, şi oscilarea ntre mai multe

răs#unsuri, această stare e con$lict $ace trecerea la o#era"iile concrete (Piaget, 19A6)%

&n staiul o#era"iilor concrete, co#iii reali*ea*ă că amnouă şirurile sau mul"imile (e

ouă şi e su#orturi) con"in acelaşi număr e elemente, n #o$ia i$eren"elor e lungime% Hi n

acest ca*, intervin argumentele ientită"ii< şirurile sunt egale #entru că nu s-a scos sau aăugat

vreun elementC al com#ensa"iei< un şir este mai lung, ar celălalt este mai strns, #rin urmare

sunt egaleC şi al inversiunii< unul intre şiruri #oate $i ntins #entru a $i egal cu celalalt%

%lte experimente de conser$are

Piaget a stuiat e asemenea şi conservarea su.stan"elor, a greută"ii, a volumului şi a

lungimii% &ntr-un e+#eriment e conservare a su.stan"ei, co#iii #rimeau ouă mingi egale e

#lastilină şi a#oi #rivesc cum una intre ele este alungită% &n staiul #re-o#era"ional, ei cre că

cele ouă mingi con"in cantită"i i$erite e #lastilină% Piaget a constatat că unele ti#uri e

conservări sunt mai i$icile ect altele şi sunt stă#nite mai tr*iu% ?u toate acestea, seria

conservării su.stan"elor, a greută"ii şi a volumului, este nvă"ată mereu n aceeaşi orine

invaria.ilă (Piaget 5 >*eminsIa, 19:1)%

#lasificarea

&ntr-un e+#eriment #rivin clasi$icarea, Piaget le-a arătat co#iilor /0 e mărgele, in care

18 erau maronii şi / al.e, e+#licnu-le că toate sunt $ăcute in lemn% &n #o$ia acestei

e+#lica"ii, co#iii, $iin att e uimi"i e numărul mare al mărgelelor maronii, nu au reali*at că şi

cele al.e şi cele maro $ac #arte in aceeaşi clasă su#erioară, a mărgelelor e lemn% ?a şi n ca*ul

conservării, clasi$icarea este n"eleasă a.ia n #erioaa o#era"iilor concrete, im#licn aceleaşi

o#era"ii ale gnirii (Piaget, 19/)%

11


12/24

Gândirea socială

&!ocentrismul

&n o#inia lui Piaget, n $iecare #erioaă, e+istă o cores#onen"ă ntre gnirea ştiin"i$ică şi

cea socială% şa cum un co#il n staiul #re-o#era"ional, nu ia n consierare ouă imensiuni n

e+#erimentele #rivin conservarea, el nu are ouă #ers#ective nici n ca*ul interac"iunii cu

ceilal"i% ?o#iii n acest staiu, sunt $recvent egocentrici, consiern totul in #unctul lor e

veere, $a#t evient n conversa"iile co#iilor%

Dnul intre stuiile clasice ale lui Piaget es#re egocentrism se re$eră la #erce#"ia

s#a"iului% st$el, un co#il este #lim.at n 7urul unei machete re#re*entn trei mun"i, ast$el nct

să #oată veea mun"ii res#ectivi in iverse #ers#ective% #oi, co#ilul a $ost aşe*at ntr-o #arte a

machetei, $a"ă-n $a"ă cu o #ă#uşă care #rivea macheta in irec"ia o#usă% ?o#ilului i s-a cerut

ulterior, să aleagă intr-o serie e imagini #e acelea care escriu cel mai .ine ceea ce a vă*ut el

şi ceea ce a vă*ut #ă#uşa% Eo"i co#iii #ot alege imaginile care escriu #ers#ectiva lor, ar cei

ntre : şi 6 ani aleg n mo $recvent aceleaşi imagini şi #entru a ilustra #ers#ectiva #ă#uşii,

nen"elegn că aceasta este i$erită e a lor%

!gocentrismul se re$eră, eci, la inca#acitatea e a consiera şi o altă #ers#ectivă ect

cea #ro#rie, ar nu im#lică n mo necesar egoism% !gocentrismul este vi*i.il n 7ocul co#iilor,

care #nă nu l e#ăşesc se 7oacă unul lngă altul şi nu unul cu celălalt, ar şi n 2monologurile

colective3, cn oar n a#aren"ă #ar a vor.i unul cu celălalt% Piaget consiera că egocentrismul

este e#ăşit #e măsură ce co#iii interac"ionea*ă tot mai #u"in cu aul"ii şi mai mult cu al"i co#ii%

tunci ei vor $i o.liga"i să ia n consierare şi #ers#ectiva celorlal"i #entru a se $ace n"eleşi%

Eotoată, co#iii se simt mai #u"in amenin"a"i e autoritatea altor co#ii ect e cea a aul"ilor şi

sunt ast$el, mai ncura7a"i să ncea#ă conversa"ii cu aceştia, să se certe cu ei şi să a7ungă la

com#romisuri%

'udecata moralăDn as#ect im#ortant al teoriei e*voltării cognitive a lui Piaget este acela că leagă nivelul

ca#acită"ii e ra"ionare a co#ilului cu moralitatea sa% @oralitatea are n veere moul n care

co#ilul a#recia*ă ce este corect şi ce este greşit, aceasta constituin o #arte im#ortantă a

sociali*ării sale% Biecare societate are #ro#riile sale iei es#re ti#urile acce#ta.ile e

com#ortament, iar co#iii sunt euca"i să res#ecte normele societă"ii lor%

?ontri.u"ia ma7oră a lui Piaget la teoria e*voltării sociale a#are n Juecata morală a

co#ilului3 (19A/), n care a anali*at atituinile co#iilor $a"ă e reguli, a#recierile lor asu#ra

anumitor in$rac"iuni şi o#iniile lor es#re 7usti"ie%

1/


13/24

&n această lucrare, Piaget a acorat o aten"ie eose.ită moului n care co#iii n"eleg

regulile 7ocurilor% !l a esco#erit că ntre : şi ; ani, co#iii se 7oacă ntr-un mo egocentric şi nu

mani$estă sim"ul cştigului% u#ă vrsta e ; ani, ei nce# să urme*e regulile sta.ilite e comun

acor şi să cştige, n con$ormitate cu ele%

&ntre trei şi sase ani, ma7oritatea co#iilor co#ia*ă, #ur şi sim#lu, unele intre regulile #e

care le-au vă*ut la co#iii mai mari, ar nu sunt ncă n stare să se 7oace corect cu al"i co#ii% !i

#ar să-şi 7oace #ro#ria versiune e 7oc, chiar şi atunci cn se 7oacă cu al"ii% Piaget a asociat

această constatare cu esco#erirea sa ini"iala asu#ra egocentrismului co#iilor in #erioaa

#reo#eratională% ?u alte cuvinte, aceşti co#ii au tenin"a să vaă lucrurile tot tim#ul in #ro#riul

lor #unct e veere, li#sinu-le structura cognitivă necesară #entru a "ine cont e o#iniile altora

(?rain, /00:)%

e asemenea, e+istă i$eren"e n $le+i.ilitatea regulilor, aşa cum o #erce# co#iii% eşi ei

nu sunt ca#a.ili să urme*e regulile, aşa cum o $ac co#iii mari, co#iii a$la"i n #erioaa

#reo#eratională #ar să creaă că regulile sunt inventate e o autoritate su#erioară lor, $iin $i+e

şi imua.ile% Eotuşi cn a7ung la #erioaa o#era"iilor concrete, ma7oritatea co#iilor şi au seama

că-şi #ot conce#e #ro#riile reguli şi ca acestea nu sunt inventate e o autoritate atot#uternică%

moi$icare similară e ra"ionament se #oate constata n vi*iunea co#iilor asu#ra 7usti"iei%

Piaget a chestionat mul"i co#ii e vrste i$erite n legătură cu o#iniile lor asu#ra unor

in$rac"iuni, relatnu-le ntm#lări es#re #ersoane care au min"it, au nşelat şi au $urat% !l a tras

conclu*ia că, n #erioaa #reo#eratională, co#iii #ot $i caracteri*a"i #rin realismul lor moral%

#recierea lor n #rivin"a gravită"ii unei $a#te sau a unei minciuni e#ine $oarte mult e

consecin"ele $a#tei sau minciunii res#ective% e e+em#lu, un co#il care răstoarnă acciental un

set e $ar$urii este consierat mai o.ra*nic ect un co#il care s#arge eli.erat una% ceşti co#ii

nu "in seama e inten"ia cu care este comisă in$rac"iunea (Piaget, 19/)%

&n 7urul vrstei e o#t ani, co#iii şi #ier acest realism moral şi nce# să "ină seama e

inten"ia #ersoanei% cum, o #ersoana care răstoarnă inten"ionat o $ar$urie este consierată maivinovată ect una care s#arge neinten"ionat mai multe%

&n conclu*ie, #nă la vrsta e a#ro+imativ 10 ani, co#iii cre că regulile sunt $i+e şi nu

#ot $i schim.ate, ele venin e la o autoritate su#erioară ca umne*eu sau guvern% u#ă vrsta

e 10 ani, co#iii evin mai relativişti, conce# regulile ca moalită"i e es$ăşurare ale unor

ac"iuni, ao#tate e comun acor, care #ot $i schim.ate, atta tim# ct toata lumea cae e acor

asu#ra schim.ării% Piaget consiera că aceste ouă conce#"ii es#re reguli relevă ouă atituini

morale e .a*ă% Prima, caracteristică co#iilor mici, este heteronomia morală< o su#unere oar.ă

1A


14/24

la regulile im#use e aul"i% ?ea e a oua, #ro#rie co#iilor mari, este autonomia morală<

regulile sunt nişte instrumente construite e oameni #entru a #utea coo#era%

Piaget consiera că heteronomia morală este legată e egocentrism, co#iii vă*n

regulile intr-o #ers#ectivă unică% >#re eose.ire e 7ocul egocentric, care este e#ăşit n 7urul

vrstei e : ani, heteronomia morală este e#ăşita mai tr*iu, n 7urul vrstei e 10 ani% Piaget

e+#lica acest lucru #rin aceea că heteronomia morală este o $ormă e gnire egocentrică, iar

gnirea rămne e multe ori n urma ac"iunii%

u#ă Piaget, e+istă o #rogresie tre#tată a sim"ului moral al co#ilului% ?o#ilul mic #arcurge

o eta#ă heteronomo, n care isci#lina este im#usă e către autorită"i şi co#ilul acce#tă regulile

lor% ?o#ilul mai mare #arcurge o eta#a autonomă, n care #oate gni #entru el nsuşi şi

moralitatea sa este mai curn un #rous al #ro#riului său ra"ionament, ect al constrngerilor

altor #ersoane% Pe scurt, Piaget consiera că e+istă o legătură ntre nivelul ra"ionamentului

cognitiv al unui co#il şi #erce#"ia sa asu#ra a ceea ce este corect sau greşit (?rain, /00:)%

%nimismul

nimismul este un alt as#ect care eose.eşte gnirea co#iilor mici e cea a co#iilor mari

şi n s#ecial e a aul"ilor% Piaget a esco#erit că, la o vrstă mică, co#iii nu $ac aceleaşi

istinc"ii ntre ceea ce are via"ă şi ceea ce nu are, asemenea aul"ilor sau co#iilor mai mari% !i

#erce# şi o.iectele in #ers#ectiva $i*ionomică, ca avn via"ă şi sentimente% Piaget a numit

această vi*iune asu#ra lumii $i*ice animistă%

st$el, co#iii asocia*ă via"a cu orice $el e activitate% e e+em#lu, ntre : şi 6 ani, un co#il

$iin ntre.at acă soarele e viu, el va răs#une 2a3% 2Pentru că străluceşte%3 @ai tr*iu, ntre 6

şi 8 ani, co#iii limitea*ă via"a oar la o.iectele care se mişcă< 2icicleta este vieG a% Pentru că

merge%3 u#ă vrsta e 8 ani, co#iii limitea*ă mai nti via"a la o.iectele care se mişcă singure,

iar a#oi la #lante şi animale%

in aceeaşi #ers#ectivă, o.iectele au sentimente şi conştiin"ă% 'a nce#ut, co#iii cre căun o.iect are sentimente acă reac"ionea*ă n vreun $el, mai tr*iu, acă se mişcă, a#oi acă se

mişcă singur, ş%a%m%%

isele

Printre #rimele stuii ale lui Piaget se numără şi cele care vi*ea*ă conce#"ia co#iilor

es#re vise% &n"elegerea viselor e către co#iii mici #are să urme*e o staialitate s#eci$ică, care a

$ost ulterior revi*uită e al"i #sihologi, #recum 'aFrence Kohl.erg (1966)% ni"ial, co#iii cre căvisele sunt reale% Dlterior, eşi nu mai cre acest lucru, vă n vise ceva ce vine in e+terior (in

1:


15/24

noa#te sau in cer) şi ce este vi*i.il altora% Eotoată, ei cre ca visele rămn n a$ara lor n tim#

ce visea*ă, ca şi cum ar #rivi un $ilm n camera lor% Erecn #rin $iecare staiu, co#iii reali*ea*ă

că visele nu sunt reale şi au origine internă% cest lucru se ntm#lă tot la nce#utul o#era"iilor

concrete, n 7urul vrstei e 6-; ani%

&n #o$ia o#iniei generale, con$orm căreia co#iii nva"ă es#re vise e la aul"i,

#iagetienii sus"in că ei esco#eră singuri i$eritele #ro#rietă"i ale viselor #entru că aul"ii nu au

nicioată co#iilor e+#lica"ii att e etaliate es#re vise%

onsideraţii generale

Gândirea pre-operaţională se caracteri*ea*ă #rin< egocentrism, animism, heteronomie

morală, vi*iune asu#ra viselor ca evenimente e+terne, li#sa clasi$icării şi li#sa conservării% Eoate

aceste caracteristici au n comun, con$orm lui Piaget, rela"ia cu egocentrismul% ?o#iii sunt

egocentrici n comunicarea e *i cu *i #entru că #rivesc lucrurile oar in #ers#ectiva #ro#rie%

nimismul erivă e asemenea in egocentrism, ei consiern că toate o.iectele $unc"ionea*ă

ca şi ei% Eotoată, n măsura n care un co#il este egocentric, el nu n"elege că o #ersoană #oate

avea e+#erien"e su.iective, #rivate, ca visele% Leteronomia morală este şi ea strns legată e

egocentrism, co#iii #rivin regulile intr-o singură #ers#ectivă, ca irective a.solute%

!+istă e asemenea o rela"ie ntre egocentrism şi #er$orman"ele co#iilor la e+#erimentele

ştiin"i$ice% ?o#ilul care nu #oate reali*a conservarea, se concentrea*ă #e o singură imensiune,

e e+em#lu e imensiunea năl"imii, ne#utnu-se ecentra şi lua n consierare ouă as#ecte

ale situa"iei n acelaşi tim#% ?o#iii a$la"i la nivelul operaţiilor concrete #ot $ace acest lucru,

as#ect vi*i.il şi n interac"iunile sociale, une nu iau n consierare numai ceea ce s#un ei, ci şi

nevoile interlocutorului (Piaget, 196:)%

tadiul operaţiilor formale ")) ani / adult%

&n acest staiu, gnirea evine a.stractă şi i#otetică% olescen"ii şi #ot organi*a ieile,gnurile numai n minte, $ără a se mai $olosi e o.iecte in lumea e+ternă%

Piaget s-a ocu#at n mo eose.it e ca#acitatea e a ra"iona, n s#ecial e #osi.ilită"ile

i#otetice% &ntr-un e+#eriment, co#iilor li s-au at #atru $lacoane ce con"ineau lichie incolore,

notate cu 1,/,A şi :% e asemenea, li s-a at şi un $lacon mai mic notat cu g% >arcina lor era să

amestece aceste lichie ast$el nct să o."ină culoarea gal.en% 'a nivelul #re-o#era"ional, co#iii

$ăceau multă mi*erie% !i turnau lichie n şi in $lacoane ntr-un mo e*organi*at, haotic% 'a

nivelul o#era"iilor concrete, ac"iunile co#iilor erau mai organi*ate% strategie #e care au $olosit-

1


16/24

o ma7oritatea, a $ost să toarne lichiul in $laconul g n celelalte, #e rn, ar a#oi au renun"at%

?n au $ost ntre.a"i e ce au renun"at, au răs#uns că nu mai #uteau $ace nimic%

'a nivelul o#era"iilor $ormale, aolescen"ii au lucrat sistematic, aco#erin toate

#osi.ilită"ile% Dnii au nce#ut #rin a ncerca i$erite com.ina"ii iar a#oi au reali*at că ar $i mai

.ine să incluă toate #osi.ilită"ile aşa că le-au scris #e hrtie nainte e a ac"iona mai e#arte%

!sen"a acestui mo e gnire este aceea că #ersoana se gneşte n mo sistematic la i#ote*e%

!a ia n calcul noile #osi.ilită"i şi i*olea*ă o i#ote*ă #rin controlul e$ectelor altor #osi.ile

varia.ile (Piaget 5 >*eminsIa, 19:1)%

?a şi #entru celelalte #erioae, Piaget a introus anumite moele logico-matematice #entru

a escrie gnirea o#era"iilor $ormale% ceste moele sunt ntr-o oarecare măsură similare celor

e la staiile anterioare, ar le şi e#ăşesc #e acestea, $iin $oarte com#le+e% !ste im#ortant e

re"inut că #rin nivelul o#era"iilor $ormale, gnirea a7unge la cel mai nalt nivel e echili.ru%

ceasta nseamnă, #rintre altele, că variatele o#era"ii $olosite sunt mai strns interrela"ionate şi

#ot $i a#licate #e arii $oarte largi e utili*are%

eşi ma7oritatea cercetărilor #e aolescen"i au $ost centrate #e gnirea matematică şi

ştiin"i$ică, Piaget a $ăcut şi unele s#ecula"ii #rivin rolului o#era"iilor $ormale n via"a socială a

aolescentului% >#re eose.ire e co#iii in staiul o#era"iilor concrete, care şi trăiesc via"a

oar aici şi acum, aolescen"ii nce# să se gnească la #ro.leme mai ne#ărtate e #re*ent, la

viitorul lor şi la natura societă"ii in care vor $ace #arte% &n acest #roces, noile lor ca#acită"i

cognitive #ot uce la un iealism şi un uto#ism accentuat% !i #ot o#era cu #rinci#ii şi iei

a.stracte cum ar $i li.ertate, 7usti"ie, ragoste şi şi #ot imagina societă"i i#otetice i$erite e cele

care e+istă n realitate% olescentul evine un visător, construin teorii es#re o lume mai .ună%

Piaget consiera că acest ti# e gnire uto#ică şi iealistă este un nou $el e egocentrism%

Pentru aolescen"i, oată cu nce#utul staiului o#era"iilor $ormale, ori*onturile se lărgesc, a#ar

mai multe #osi.ilită"i, iar egocentrismul rea#are% e aceasta ată, egocentrismul este vi*i.il

atunci cn aolescen"ii se ncre #este măsură n #ro#riilor lor gnuri% !i visea*ă la un viitor glorios sau la schim.area lumii #rin iei, $ără a veri$ica veriicitatea şi $ia.ilitatea gnurilor

lor% escentrarea se #rouce, n vi*iunea lui Piaget, atunci cn aolescen"ii nce# să-şi asume

rolul e aul"i% !i nva"ă ast$el limitele #ro#riilor gnuri% &nva"ă că o construc"ie teoretică sau o

vi*iune uto#ică este im#ortantă oar #usă n legătură cu moul ei real e $unc"ionare, n

societatea ată (Piaget, 196:)%

16


17/24

oncepte relevante pentru opera piagetiană

onceptul de stadiu

&n a.orarea conce#tului #iagetian e staiu sunt im#licate multi#le consiera"ii teoretice

#rivin natura e*voltării%

&n #rimul rn, ntr-o teorie riguroasă a staiilor, secven"a staiilor ar tre.ui să $ie

invariantă% amenii trec #rin aceste staii n momente i$erite, iar unii #ot să nu atingă nicioată

ultimul staiu escris e PiagetC ar, cu toate acestea, trecerea #rin aceste staii se $ace ntr-o

anumită orine%

&n al oilea rn, staialitatea im#lică $a#tul că e*voltarea este ivi*ată n #erioae ce

i$eră in #unct e veere calitativ% acă e*voltarea intelectuală ar $i un continuum, un #roces

cantitativ, orice ivi*are n staii iniviuale ar $i #ur şi sim#lu ar.itrară (Blavell, 196A)% Piaget

consiera că, la momente i$erite, gnirea este organi*ată #e irec"ii calitativ i$erite% ?eea ce

nseamnă că e+istă o istinc"ie naturală şi valiă ntre ouă #erioae%

&n al treilea rn, staiile se re$eră la caracteristici generale, la #attern-uri generale e

gnire% st$el, acă ştim că un co#il se a$lă la anumit staiu, #utem #re*ice com#ortamentul

acestuia, ntr-o mare varietate e activită"i, sarcini, conte+te şi omenii% cest lucru nu este

vala.il ntoteauna, eoarece un co#il se #oate a$la n staii oarecum i$erite n omenii i$erite%

Piaget a numit aceste iregularită"i 2ecala7e3% ?u toate acestea, ar tre.ui să e+iste o unitate n

$iecare in #erioaele #e care le #arcurge co#ilul, n ceea ce #riveşte #er$orman"ele sale%

&n al #atrulea rn, Piaget sus"inea că staiile sale re#re*intă integrări ierarhice% ică,

staiile in$erioare ce au $ost #arcurse nu is#ar #ur şi sim#lu, ci evin integrate, şi ntr-un $el

ominate, e ori*onturi mai largi%

&n al cincilea rn, Piaget consiera că staiile sale se es$ăşoară la $el, aceleaşi secven"e

n toate culturile% !l era e #ărere că această teorie nu se re$eră la anumite crein"e ci su.linia*ă

ca#acită"ile cognitive% şaar, co#iii mici, ini$erent e crein"ele culturale ale societă"ii n caretrăiesc, şi vor sta.ili #unctele e veere n $unc"ie e ceea ce cre ei că va acce#ta sau #ee#si

autoritatea% .ia n aolescen"ă, cn are loc achi*i"ia o#era"iilor $ormale, tinerii vor a.ora ntr-

o manieră teoretică, a.stractă #ro.lemele morale, ini$erent e crein"ele lor #ro#rii (Piaget 5

nheler, 1966)%

&n conclu*ie, Piaget avansea*ă teoria unor staii riguroase, ceea ce nseamnă că< aceste

staii (1) se es$ăşoară ntr-o secven"ă invariantă, (/) escriu #attern-uri i$erite in #unct e

veere calitativ, (A) se re$eră la #ro#rietă"i generale ale gnirii, (:) re#re*intă integrări ierarhiceşi () sunt universale in #unct e veere cultural (?rain, /00:)%

1;


18/24

0voluţia de la un stadiu la altul

Piaget era e #ărere că maturi*area .iologică 7oacă un rol n e*voltare% >#re e+em#lu,

co#ii nu #ot atinge staiul o#era"iilor concrete $ără o anumită maturi*are a sistemului nervos% ?u

toate acestea, Piaget a#recia că sim#la maturi*are .iologică nu #oate 7uca un rol ominant

#entru că vite*a e e*voltare e#ine $oarte mult e meiul n care co#iii trăiesc% şaar,

meiul este e asemenea im#ortant%

&n general, sus"inătorii teoriilor nvă"ării consieră gnirea co#ilului ca $iin #rousul

stimulărilor e+terne şi al nvă"ării% in #ers#ectiva lor, conce#tele #iagetiene tre.uie #reate e

către #ărin"i, #ro$esori şi al"ii% ?u toate acestea, nu este clar acă aşa stau lucrurile%

&n vi*iunea lui Piaget, meiul e via"ă este im#ortant, ar numai #ar"ial% @eiul ngri7eşte,

stimulea*ă şi #rovoacă co#ilul, ar co#iii nşişi construiesc structurile cognitive% tunci cn

co#ilul e+#lorea*ă meiul, el esco#eră lucruri, evenimente care i ca#tea*ă interesul% !i sunt

interesa"i n s#ecial e evenimentele cu un gra moerat e noutate, evenimente care nu

cores#un e+#erien"ei lor anterioare% #oi, co#iii şi a7ustea*ă com#ortamentul #entru a nva"a

es#re aceste evenimente, iar n carul acestui #roces ei construiesc noi moalită"i e a

interac"iona cu lumea% şaar, nu meiul structurea*ă mintea co#ilului, ci co#ilul este acela care

e*voltă noi scheme (Piaget, 196:)%

!+#erien"ele care a7ută la e*voltarea gnirii nu sunt numai interesante #entru co#il, ar

i şi eclanşea*ă acestuia o stare e con$lict% ?once#tul e con$lict este im#licat ntr-un moel al

schim.ărilor ce au loc n tim#ul e*voltării numit e Piaget 2echili.rare3% cest moel a $ost

e7a escris n ca#itolul #rivin conservarea% &n e+#erien"a co#ilului, a#are ceva care i

contra*ice crein"ele ini"iale% cest con$lict motivea*ă co#ilul să-şi ea seama mai .ine cum

stau lucrurile, conucn la noi esco#eriri% altă sursă e noi in$orma"ii ce #oate genera

con$licte este meiul social%

Piaget a ncercat să arate i$eritele moalită"i #rin care in$orma"iile ce #re*intă interes #entru co#il şi #rouc contraic"ii contri.uie la e*voltarea unor noi structuri cognitive% !ste

im#ortant e su.liniat că e*voltarea este ntoteauna un #roces s#ontan% ?o#iii nşişi

asimilea*ă noi in$orma"ii, re*olvă contraic"iile şi alcătuiesc noi structuri cognitive (Piaget,

196:)%

onsiderente privind educaţia

18


19/24

Piaget nu s-a re$erit $oarte mult la euca"ia co#iilor, ar a $ăcut unele recomanări% Pentru

Piaget, nvă"area nu constă att n ceea ce #rimeşte co#ilul e la nvă"ător, ct n ceea ce vine e

la #ro#ria #ersoană% ! un #roces e inven"ie şi esco#erire s#ontană% cest lucru se vee $oarte

clar la co#iii mici care $ac #rogrese intelectuale increi.ile #rin sim#la e+#lorare şi mani#ulare a

meiului, #e cont #ro#riu, şi #oate $i aevărat şi n ca*ul co#iilor mai mari% &n consecin"ă,

#ro$esorii ar tre.ui să ncerce să nu le im#ună co#iilor cunoştin"ele ci să găsească lucrurile care

i-ar interesa şi #rovoca #e co#ii, #ermi"nu-le să re*olve #ro.lemele #e cont #ro#riu%

&n #lus, Piaget su.linia im#ortan"a $a#tului că instruc"iunile ate co#ilului tre.uie să

cores#ună nivelului #articular al acestuia% !ucatorul tre.uie să ia n consierare staiul la care

a a7uns co#ilul, n #rivin"a intereselor şi moelelor e nvă"are% !uca"ia tre.uie să se $acă n

$unc"ie e staiul la care a a7uns co#ilul%

şaar, Piaget consiera că nvă"area ar tre.ui să $ie un #roces e esco#erire activă şi ar

tre.ui moelată n $unc"ie e staiul n care se a$lă co#ilul% !l consiera, e asemenea, că o mare

im#ortan"ă n euca"ie o au şi interac"iunile sociale ale co#ilului% ?o#iii nce# să gnească

logic, să coorone*e ouă imensiuni simultan, şi #rin $a#tul că nva"ă să ia n consierare ouă

sau mai multe #ers#ective #rin interac"iunea cu ceilal"i% ceste interac"iuni ar tre.ui ncura7ate,

cele care auc mai multe .ene$icii $iin acelea n care co#iii au sentimentul egalită"ii, cum se

ntm#lă aesea n rela"iile cu cei e aceeaşi vrstă (?rain, 1991)%

onstructivismul lui 1amii

u e+istat unele ncercări e a introuce n scoli ieile lui Piaget, n s#ecial la #reşcolari şi

n clasele mici% Dnul intre #ro$esorii care au ncercat acest lucru este ?onstance Kamii%

Kamii #leacă e la #remisa #iagetiană că e*voltarea cognitivă se #rouce numai atunci

cn co#ilul şi construieşte singur #ro#riile cunoştin"e% ?o#iii au nevoie e o#ortunită"i #entru

a-şi a seama singuri cum stau lucrurile şi nu vor $ace asta acă #ro$esorii $olosesc teste şi caiete

e lucru% ceste #ractici i vor $ace #e co#ii să se ngri7ore*e că nu vor nimeri răs#unsurilecorecte, răs#unsuri #e care #ro$esorul le va consiera corecte, şi nu vor gni #ro.lemele cu

#ro#riile lor ca#acită"i cognitive% Pro$esorii ar tre.ui să le $acilite*e co#iilor accesul la

e+#erien"e şi #ro.leme interesante şi #line e semni$ica"ii #entru co#ii, ast$el nct co#ii vor

lucra şi vor nvă"a in #lăcere% st$el e #ro.leme #ot $i ntlnite n via"a e *i cu *i a co#iilor%

&n acest $el, co#iii vor solu"iona #ro.leme i$icile, e multe ori ntr-o manieră originală (Kamii,

198)%

Kamii a a#licat această a.orare n a#roa#e toate as#ectele vie"ii şcolare% !a consiera că,in #unct e veere al gnirii #iagetiene, co#iii ar tre.ui să ai.ă mai mult tim# #entru gnirea

19


20/24

şi re*olvarea unei #ro.leme, ect şcoala acoră n mo o.işnuit% in acest motiv, #ro$esorii

sunt, e o.icei, tenta"i să le e+#lice răs#unsul elevilor, #entru a nu mai #iere vremea% &n o#inia

lui Kamii, #ro$esorii ar tre.ui să ai.ă mai multă ră.are% !ste mult mai .ine #entru co#ii să se

gnească şi să-şi #ună ntre.ări asu#ra unei #ro.leme ect să li se s#ună răs#unsul iar ei să

nve"e ast$el că răs#unsul vine ntoteauna e la #ro$esor%

utoarea a conus o cercetare e evaluare asu#ra metoei e #reare a aritmeticii n

#rimele clase ale şcolii elementare şi a esco#erit că la testele trai"ionale elevii ei au avut

re*ultate la $el e .une ca elevii care au nvă"at #rin metoe trai"ionale% ar elevii ei au

emonstrat o mult mai .ună n"elegere a logicii in s#atele muncii lor% e asemenea, gnirea

lor era mai ine#enentă% Pentru Kamii este mai #u"in im#ortantă cantitatea e cunoştin"e #e

care co#iii o acumulea*ă $a"ă e orin"a acestora e a gni #e cont #ro#riu (Kamii 5 eMries,

19;;)%

ercetări ulterioare corelate cu teoria lui Piaget

?ercetările lui Piaget au $ost criticate #entru e$icien"ele sale, cum ar $i $a#tul că au $ost

.a*ate, n #rinci#al, #e o.servarea celor trei co#ii ai săi% ?u toate acestea, atunci cn lucrările

lui au $ost reesco#erite, la nce#utul anilor 1960, mul"i au orit să veri$ice acă ele #ot $i

re#licate%

ecvenţialitatea stadiilor

Per ansam.lu, re#licarea e+#erimentelor $olosin sarcinile utili*ate ini"ial e Piaget

con$irmă secven"ialitatea staiilor% ceasta nseamnă că, intr-aevăr, co#iii trec #rin su.staii,

staii şi #erioae n orinea #e care a esco#erit-o Piaget% ceste staii se #otrivesc $oarte .ine

#entru #erioaa sen*orio-motorie şi #entru ra"ionamentele ştiin"i$ice şi matematice in staiile

su#erioare% ar nu att e clar stau lucrurile n #rivin"a gnirii sociale cum ar $i animismul,

7uecata morală şi egocentrismul% ?u toate acestea, n general, co#iii mai mici i$eră e co#iiimai mari, aşa cum a sus"inut şi Piaget (Piaget, 196:)%

Generalitatea stadiilor

&n #rivin"a consiera"iei că staiile sunt mouri generale e gnire, cercetările ulterioare

nu au $ost ntru totul e acor% cestea au esco#erit corela"ii estul e scă*ute ntre sarcini care

ar tre.ui să se re$ere la aceleaşi staii generale ale gnirii% Piaget nsuşi recunoaştea că, n

general, co#iii stă#nesc sarcini i$erite n masuri i$erite, că #ot e+ista unele ecala7e, ar n #rinci#iu consiera că e+istă o unitate, un echili.ru (Blavell, 196A)%

/0


21/24

ceste esco#eriri i-au $ăcut #e unii #sihologi să a.anone*e teoria lui Piaget asu#ra

staialită"ii e*voltării gnirii% !i consierau că la co#iii nu este evientă trecerea #rin i$erite

staii generale e e*voltare n care gnirea re$lectă anumite ti#are #e care le urmea*ă, ci că,

#ur şi sim#lu, co#iii nva"ă să re*olve anumite sarcini% ar ar $i #rematur să a.anonăm teoria

lui Piaget, aceasta e+#licn multe $enomene care au loc n e*voltarea co#iilor, cum ar $i

scăerea creativită"ii care a#are n 7urul vrstei e -; ani% Eeoria lui Piaget, aşaar, ne #oate

a7uta să n"elegem imensiuni largi ale vie"ii şi ar $i li#sit e sens să nu luăm n consierare

staiile #ro#use e aceasta%

*tingerea stadiilor superioare

esco#erire sur#rin*ătoare a $ost aceea că, n general, oamenii nu #re*intă staiile

su#erioare ale o#era"iilor $ormale la sarcinile stanar $olosite e Piaget% @a7oritatea aul"ilor

$olosesc o#era"iile $ormale numai #ar"ial sau chiar eloc% ceste esco#eriri nu contra*ic

nea#ărat teoria lui Piaget% Eeoretic, nu e+istă nici un motiv #entru care oamenii tre.uie să atingă

staiile cele mai nalte ale e*voltării gnirii% !ste #osi.il ca gnirea să nu $i $ost su$icient

stimulată #entru a atinge aceste nivele%

Piaget a ncercat să e+#lice aceste esco#eriri% !l s#unea că este #osi.il ca ma7oritatea

oamenilor să atingă un anumit nivel al gnirii $ormale, ar să $olosească o#era"iile $ormale n

#rinci#al #e ariile e interes eose.it% !l a conclu*ionat, aşaar, că aul"ii nu vor #re*enta un

nivel riicat e uni$ormitate n i$erite sarcini intelectuale, aşa cum se ntm#lă n staiile

in$erioare% &n schim., aul"ii se găsesc n staiile su#erioare ale gnirii n s#ecial atunci cn

o#erea*ă #e ariile #entru care sunt n*estra"i a#tituinal sau #re*intă un interes eose.it (?rain,

/00:)%

2nvăţarea copiilor pe cont propriu

Piaget consiera că un co#il e*voltă structurile cognitive e unul singur, $ără a $i nvă"ate aul"i% ovaa incontesta.ilă a nvă"ării s#ontane vine in o.serva"iile $ăcute e Piaget

asu#ra co#iilor, care $ac #rogrese intelectuale mari oar #rin e+#lorarea meiului ncon7urător,

nainte ca cineva să ncea#ă să-i nve"e i$erite lucruri% ată ce aul"ii nce# să le #reea, e

multe ori, are loc o scăere a curio*ită"ii naturale a co#iilor%

tunci cn Piaget a a$irmat că un co#il nva"ă e unul singur nu s-a re$erit la $a#tul că el

nva"ă n li#sa oricărei stimulări sau interven"ii% &nvă"area vine in e+#erien"e care tre*esc

curio*itatea co#ilului şi care i au #osi.ilitatea e a găsi solu"ii e unul singur%

/1


22/24

?u toate acestea, mul"i #sihologi cre că euca"ia o$erită e aul"i este mai im#ortantă

ect a consierat-o Piaget% Pentru a emonstra acest lucru, ei au ncercat să nve"e mai mul"i

co#ii e :- ani, conservarea% Prima esco#erire $ăcută a $ost aceea că acest lucru este $oarte

i$icil% u#ă reuşita acestui e+#eriment, #sihologi #recum ochel 4elman (1969) a orit să-i

nve"e #e co#ii conservarea numerelor şi lungimii şi a reuşit, la rnul său% Eotuşi, ne #utem

ntre.a ct e .ine se va re$lecta conservarea o."inută #rin aceste metoe e nvă"are n viata

reală a co#iiilor%

Piaget (19;0) a com#letat cu cteva iei relevante% e multe ori #resu#unem că

e*voltarea s#ontană nu este e*ira.ilă #entru că se #rouce ncetC eucarea co#iilor n mo

irect #are mai .ună #entru că gră.eşte lucrurile% ar Piaget atrage aten"ia asu#ra $a#tului că

atunci cn LoFar 4ru.er a e+aminat e*voltarea #ermanen"ei o.iectului la #uii e #isică, a

esco#erit că acestea traversau eta#ele mai re#ee ect co#iii% ?u toate acestea, s#une Piaget,

ele nu evoluea*ă mai e#arte e att şi ne #utem ntre.a, acă nu cumva, o vite*ă mai mică e

e*voltare nu uce la un #rogres mai mare n cele in urmă%

ubestimarea capacitaţilor copiilor

&n ultimii ani, multe lucrări au ncercat să emonstre*e că Piaget a su.estimat ca#acită"ile

co#iilor%

Perioada senzorio-motorie

Dnii cercetători au stuiat imita"ia #re*entă la co#iii, imita"ia unor evenimente #e care le-

au o.servat cu cteva ore sau *ile n urmă% Pentru Piaget aceasta nce#e să a#ăra n al şaselea

staiu al e*voltării sen*orio-motorii, #e la 18 luni% nreF @elt*o$$ (1988) a o.servat

com#ortamente similare la un co#ii e 9 luni% ar co#iii cu care a lucrat acesta, au imitat o

mişcare sim#lă şi care le era #ro.a.il $amiliară, s#re eose.ire e o.serva"iile lui Piaget n care

co#iii imitau mişcări com#licate şi nemaintlnite #nă atunci% !i #oartă cu ei o imagine internă

a scenei la care au asistat şi se $olosesc e aceasta #entru a-şi moi$ica com#ortamentul%?ercetări recente au arătat că şi co#iii e 6 luni #ot imita ar numai acă mişcarea #e care

o o.servă este re#etată e multe ori% cest ti# e imita"ie este #re*entă n com#ortament şi este

mani$estată e co#ii cel mai es #e la 1A-/: e luni, atunci cn a o.servat-o şi Piaget

(@elt*o$$, 1988)%

lte cercetări au ncercat să arate că şi co#iii mai mici au #ermanen"a o.iectului% ene

aillargeon (198;) a consierat că #ro.lema este e $a#t că i se cere co#ilului să $acă mişcări

$i*ice #entru a arăta une e o.iectul% !a s#eculea*ă că acă i s-ar cere co#ilului oar să #rivească s#re irec"ia une cree că ar $i o.iectul, co#ilul ar emonstra #ermanen"a o.iectului

//


23/24


24/24

Putem s#une că nu este necesar să avem o vi*iune #o*itivă asu#ra e*voltării co#iilor, ci,

mai egra.ă este im#ortant să avem o vi*iune corectă asu#ra #rocesului e e*voltare al

acestora (?rain, /00:)%

oncluzie

Eeoria e*voltării cognitive a lui Piaget a ntm#inat numeroase critici, ar acestea sunt o

ovaă n #lus a im#ortan"ei acestei teorii, eoarece, oricare ar $i #unctele sale sla.e, teoria

sur#rine şi e+#lică as#ecte im#ortante ale e*voltării%

4 Teoria Lui Piaget

Documents

Transcript of 4 Teoria Lui Piaget