Strategia de conservare privind ariile protejate

R O M Â N I A J U D E Ț U L A L B A

CONSILIUL JUDEȚEAN

Municipiul Alba Iulia, Piața Ion I.C. Brătianu, nr. 1. cod 510118

Cod de înregistrare fiscală 4562583

Tel: 0258-813380; 813382; fax: 0258-813325;

e-mail: [email protected] web: www.cjalba.ro

Strategia de conservare

și protecție a naturii

privind ariile protejate

din județul Alba

2018-2023

Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba 2018-2023

2 | P a g e

Cuprins

Strategia de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate din județul Alba............................................ 1

2018-2023 ............................................................................................................................................................... 1

I. INTRODUCERE ............................................................................................................................................ 6

II. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI ALBA........................................................................... 8

III. CADRUL LEGISLATIV ŞI INSTITUŢIONAL ..................................................................................... 10

1.1 Cadrul legislativ general ...................................................................................................................... 10

1.2 Cadrul instituțional .............................................................................................................................. 20

1.3 Consiliul județean și atribuțiile legale în domeniu .............................................................................. 21

IV. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ............................................................................................. 23

1. Factorul de mediu aer ............................................................................................................................... 23

1.1 Calitatea aerului............................................................................................................................... 23

1.2 Monitorizarea calității aerului ......................................................................................................... 23

1.3 Presiuni care afectează starea de calitate a factorului de mediu aer ................................................ 27

1.4 Efectele poluării aerului înconjurător .............................................................................................. 29

1.5 Zgomotul ......................................................................................................................................... 30

2. Factorul de mediu apă .............................................................................................................................. 33

2.1 Sursele de apă din județul Alba ........................................................................................................... 33

2.1.1 Corpuri de apă curgătoare ........................................................................................................... 33

2.1.2 Lacurile naturale si de acumulare ............................................................................................... 33

2.1.3 Corpuri de apă subterană ............................................................................................................ 35

2.2 Monitorizarea resurselor și a calității apelor ........................................................................................ 36

2.2.1 Calitatea corpurilor de apă curgătoare ........................................................................................ 37

2.2.2 Calitatea apelor de suprafață – lacuri .......................................................................................... 38

2.2.3 Calitatea corpurilor de apă subterană .......................................................................................... 39

2.3 Apele uzate. Rețelele de canalizare și epurarea apelor uzate ............................................................... 40

2.4 Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din județ ................................................................... 41

2.5 Efectele poluării resurselor de apă ....................................................................................................... 42

3. Factorul de mediu sol ............................................................................................................................... 43

3.1 Calitatea factorului de mediu sol ......................................................................................................... 43

3.2 Repartiția terenurilor pe categorii de acoperire /utilizare .................................................................... 44

3.3 Tendințe privind schimbarea destinației utilizării terenurilor .............................................................. 45

3.4 Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor .................................................................................... 46

3.5 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor ......................................................................................... 46

3.6 Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra habitatelor ................................................................ 48

V. ARII NATURALE PROTEJATE ............................................................................................................ 49

1.1 Situația zonelor protejate din județul Alba .......................................................................................... 49

1.2 Categorii de arii naturale protejate aflate la nivelul județului Alba ........................................................... 49

Arii protejate de interes comunitar - Siturile Natura 2000 ........................................................................... 52

1.3 Administratori sau custozi ai ariilor naturale protejate .............................................................................. 55

1.4 Planuri de management .............................................................................................................................. 55


3 | P a g e

1.5 Flora și fauna județului Alba ............................................................................................................... 56

1.6 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii .................................................................................... 57

VI. DEȘEURILE ................................................................................................................................................... 59

1.1. Categorii de deșeuri generate și modul de gestionare ................................................................................ 59

1.1.1 Deșeuri municipale și modul de gestionare ......................................................................................... 59

1.1.2 Deșeuri industriale si modul de gestionare ................................................................................. 67

1.1.3 Fluxuri speciale de deșeuri ................................................................................................................. 69

1.2. Stații de transfer si depozitul de deșeuri conform ...................................................................................... 69

1.3. Impacturi și presiuni privind deșeurile ...................................................................................................... 71

1.4. Tendințe şi prognoze privind generarea deșeurilor .................................................................................... 72

VII. ALȚI FACTORI DE MEDIU CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI NATURAL .................................. 73

1.1 Fondul forestier: stare şi consecinţe ............................................................................................................ 73

1.1.1. Evoluţia suprafeţei fondului forestier ................................................................................................. 74

1.1.2. Suprafeţe de păduri regenerate ........................................................................................................... 75

1.1.3. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire ............................................. 76

1.1.4. Suprafeţe de pădure parcurse cu tăieri ................................................................................................ 77

1.2 Riscuri naturale și antropice ...................................................................................................................... 78

1.2.1 Riscurile naturale ................................................................................................................................. 78

1.2.2 Riscurile antropice ............................................................................................................................... 81

VIII. ANALIZA SWOT ............................................................................................................................... 84

IX. VIZIUNE,OBIECTIVE STATEGICE ȘI PLANUL DE ACȚIUNE .............................................................. 87

1.1 Viziunea de dezvoltare ............................................................................................................................. 87

1.2 Obiective strategice .................................................................................................................................. 87

1.3 Plan de acțiune ......................................................................................................................................... 88

Anexa nr. 1. A Lista principalelor instalații IPPC de la nivelul județului Alba .................................................... 97

Anexa nr. 1. B Lista principalelor instalații COV de la nivelul județului Alba.................................................... 98

Anexa nr. 2. A Lista ariilor naturale protejate de interes național ...................................................................... 100

Anexa nr. 2. B Lista ariilor naturale protejate de interes comunitar din judeţul Alba la sfârșitul anului 2016 ... 101

Anexa nr. 2.C Datele de contact a administartorului/cutodelui .......................................................................... 102

Anexa 3. Lista punctelor de colectare a Deșeurilor de echipamente electrice și electronice .............................. 107

Glosar termeni: .................................................................................................................................................... 109

Bibliografie ......................................................................................................................................................... 111


4 | P a g e

Index tabel

Tabel 1: Stații de monitorizare a factorului de mediu aer situate în județul Alba ................................................. 25 Tabel 2: Concentrații indicatori analizați in perioada 2014-2016 – stația de monitorizare Alba Iulia .................. 25 Tabel 3: Concentrații indicatori analizați in perioada 2014-2016 – stația de monitorizare Sebeș ......................... 26 Tabel 4: Concentrații indicatori analizați in perioada 2014-2016 – stația de monitorizare Zlatna ........................ 26 Tabel 5: Valorile medii înregistrate pentru indicatorul nivel de zgomot – perioada 2013-2016 ........................... 31 Tabel 6: Principalele corpuri de apă din județul Alba ........................................................................................... 33 Tabel 7 Lacurile naturale de pe raza județului Alba.............................................................................................. 34 Tabel 8: Alte acumulări de apă existente pe raza județului Alba .......................................................................... 34 Tabel 9: Lacurile de acumulare de pe raza județului Alba .................................................................................... 35 Tabel 10: Corpuri de apă subterane ....................................................................................................................... 35 Tabel 11: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale in perioada 2014-2016 ................................................... 37 Tabel 12: Evolutia potențialului ecologic a corpurilor de apă de suprafață puternic modificate- 2014-2016 ....... 38 Tabel 13: Calitatea factorilor de apă de suprafața lacuri de acumulare ................................................................. 38 Tabel 14: Starea calitativă a corpurilor de apa subterană in perioada 2014-2016 ................................................. 39 Tabel 15: Clase de calitate .................................................................................................................................... 44 Tabel 16: Clase de calitate a terenurilor ................................................................................................................ 44 Tabel 17: Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în perioada 2014 – 2016 ..................................... 45 Tabel 18: Factori de degradare din județul Alba ................................................................................................... 46 Tabel 19: Ariile naturale protejate de interes național din județul Alba – scop de management .......................... 50 Tabel 20: Evoluţia cantităţilor de deșeuri municipale generate în perioada 2012 – 2015, în judeţul Alba ........... 60 Tabel 21: Gradul de acoperire cu servicii de salubritate în județul Alba .............................................................. 62 Tabel 22: Proiecția cantităților de deșeuri municipale și asimilabile sintetizată din județul Alba ....................... 62 Tabel 23: Situația deseurilor din construcții și demolări ....................................................................................... 63 Tabel 24: Lista operatorilor de salubritate și UAT-urile deservite ........................................................................ 64 Tabel 25: Evoluția cantităților de deșeuri industriale in perioada 2012-2015 ....................................................... 67 Tabel 26: Sinteza cantităților de DEEE - uri generate în perioada 2017-2021 – județul Alba .............................. 69 Tabel 27: Suprafeţele administrate de ocoalele silvice de pe teritoriul judeţului Alba ......................................... 73 Tabel 28. Suprafaţa fondului forestier, din judeţul Alba, pe categorii de terenuri şi tipuri de păduri ................... 75 Tabel 29: Suprafețe de păduri regenerate în perioada 2013-2015 ......................................................................... 76 Tabel 30: Categorii de regenerări artificiale in perioada 2013-2015 ..................................................................... 76 Tabel 31: Volumul de lemn recoltat pe specii, în perioada 2013-2016 ................................................................. 77

Index figuri

Figură 1: Localizarea județului Alba ....................................................................................................................... 8 Figură 2: Indici de calitate ai factorului de mediu aer (http://www.calitateaer.ro/). ............................................ 23 Figură 3: Amplasarea staţiilor de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Alba............................................... 24 Figură 4: Consumul de energie termică din județul Alba - perioada 2014-2016 ................................................. 28 Figură 5: Ponderea industrială în anul 2016 – județul Alba ................................................................................. 29 Figură 6: Lungime rețea de canalizare in perioada 2014-2016 ............................................................................. 40 Figură 7: Clase de calitate a factorului de mediu sol............................................................................................. 44 Figură 8: Tendinta suprafeţelor scoase din circuitul agricol, în perioda 2012-2016 ............................................ 45 Figură 9: Cantitatea de îngrășăminte folosite în agricultură în județul Alba, in perioada 2014-2016 ................... 47 Figură 10: Cantitatea de produse de protecția plantelor folosite în agricultură în județul Alba, în perioada 2014-

2016 ...................................................................................................................................................................... 47 Figură 11: Evoluția ariilor naturale protejate ........................................................................................................ 49 Figură 12: Harta distribuției Ariilor Naturale Protejate la nivelul județului Alba ................................................. 51 Figură 13: Suprafața ocupată de ariile de interes comunitar, în jud. Alba în anul 2016........................................ 53 Figură 14: Pondere SCI și SPA ............................................................................................................................. 53 Figură 15: Harta distribuției Rețelei Natura 2000 la nivelul Județului Alba ......................................................... 54 Figură 16: Restricţii de utilizare a resurselor naturale - „suprapunerea” siturilor Natura 2000 cu diferite categorii

de arii naturale protejate ........................................................................................................................................ 55 Figură 17: Ponderea pe tipuri de deșeuri municipale colectate in anul 2015, în județul Alba .............................. 60 Figură 18: : Evoluţia cantităţilor de deșeuri municipale generate în perioada 2012 – 2015, în judeţul Alba ........ 61 Figură 19: Indicele de generare a deșeurilor municipale ...................................................................................... 62 Figură 20: Ponderea cantitativă a deșeurilor industriale valorificate/eliminate .................................................... 68


5 | P a g e

Figură 21: Zone de colectare din județul Alba ...................................................................................................... 71 Figură 22: Suprafața fondul forestier naţional, administrat de Direcţia Silvică Alba, în perioada 2013-2015 ..... 74 Figură 23: Volumul de lemn recoltat in perioada 2013-2016 .............................................................................. 78


6 | P a g e

I. INTRODUCERE

“Dacă Omul reuşeşte să elimine Eul,

va fi capabil să asculte bătaia

inimii naturii şi şoaptele ei”

- Constantin Brâncuşi

Mediul reprezintă, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.195/2005 privind

protecția mediului, ansamblul condițiilor și elementelor naturale ale Terrei: apa, aerul, solul

şi subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile

organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacțiune cuprinzând

elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieții şi

condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.

Din definiţia de mai sus rezultă că noţiunea cuprinde atât mediul natural – natura în

forma sa originară, cu părţile ei vizibile şi invizibile, reprezentând condiţia existenţei tuturor

vieţuitoarelor (terenurile de orice fel, subsolul oricăror terenuri, apele subterane şi de

suprafaţă, pădurile, aerul, flora şi fauna terestră şi acvatică etc.), cât şi mediul artificial, cel

creat de oameni, adică bunurile care există datorită activităţii umane şi care reprezintă

condiţiile materiale ale vieţii.

Problematica “mediului înconjurător” nu este nouă, ea stând în atenţia mai mult sau mai

puţin conştientă a omului, respectiv a societății încă de la începutul industrializării (prima

jumătate a secolului al XIX-lea), devenind o problemă acută încă din a doua jumătate a

secolului XX, fapt ce a determinat o serie de organisme naţionale şi internaţionale să se

sesizeze de consecinţele acesteia nu numai asupra sănătăţii societăţii, cât şi asupra

productivităţii economice, atât pe termen scurt şi mediu, cât pe termen lung.

Prin activitatea sa economică, omul pătrunde în procesele complexe din ecosisteme

preluând o parte din această materie organică pentru interesele sale şi ale societăţii. El va

folosi numeroase plante şi animale, de aceea în activitatea sa economică va trebui să ştie ce se

petrece în lumea plantelor şi a animalelor, ce factori contribuie la amplificarea biocenozei.

În perioada contemporană, problemele de mediu sunt legate de creşterea demografică,

urbanizare, nivelul şi structura producţiei şi a consumului, evoluţia tehnică. Aspectele cele

mai grave s-au evidențiat în ultimele decenii, ele rezidând, în mare parte, din necesitatea

evacuării deşeurilor provenite dintr-o producţie şi un consum în continuă şi accelerată

creştere.

Pe măsură ce omul a înțeles că este parte din mediu și că resursele sunt limitate, dar

mai ales că totul funcționează ca un sistem și că dereglările produse într-un compartiment

se transmit în întreg sistemul, a crescut interesul și preocuparea pentru mediu, în special

pentru protecția acestuia.

Astfel ca răspuns la apariția problemelor de mediu a luat naștere conceptul de dezvoltare

durabilă, care reprezintă "o nouă cale de dezvoltare care să susţină progresul uman pentru

întreaga planetă şi pentru un viitor îndelungat" (Conferința de la Rio 1992).


7 | P a g e

Conceptul de dezvoltarea durabilă a fost gândit ca o soluţie la criza ecologică determinată

de intensa exploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi caută în

primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător.

În vederea unei abordări teritoriale a domeniului, Consiliul Județean Alba ca autoritate

publică locală cu atribuții de coordonare a autorităților publice locale și de asigurare a

protecției mediului, conform legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale și în

concordanță cu Strategia de dezvoltare a Județului Alba, pe perioada 2018-2023 a inițiat

elaborarea unui set de strategii sectoriale, printre care și Strategia județeană de conservare și

protecție a naturii privind ariile protejate.

Scopul acestui demers este acela de a asigura coerența planurilor de dezvoltare sectoriale

la nivel de județ astfel încât să se realizeze o dezvoltare echilibrată și durabilă a tuturor

domeniilor de activitate în care administrațiile publice locale au atribuții și responsabilități

pentru a asigura cetățenilor un nivel de trai cât mai ridicat și comunități cât mai prospere.

Strategia județului Alba de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate decurge

din nevoia obiectivă de îmbunătățire a calității factorilor de mediu, față de care Consiliul

Județean Alba are atribuții prevăzute prin lege.

Strategia își propune un "inventar lărgit" - Analiza doagnostic - al domeniului, urmat de o

analiza SWOT corelată îndeaproape conținutului etapei de Analiza-diagnostic, iar ca și

concluzii ale demersului, se va realiza partea de proiectare a modalității de protecție a

mediului la nivel județean pentru perioada 2018-2023.

Ca orice demers de planificare strategică, documentul ce va fi realizat în parteneriat cu

toate categoriile de reprezentanți ai domeniului instituții, autorități publice locale - va urmări

clarificarea contextului actual, cu aspecte pozitive și negative, în vederea îmbunătățirii

situației existente. Intenția este aceea a deschiderii unui proces de evaluare strategică pe

termen mediu și lung care să devină o platformă comună de lucru pentru toti actorii din

domeniu, sub coordonarea Consiliului Județean Alba în calitate de administrație locală la

nivel județean, coordonatoare de politici publice locale.

Documentul ce va fi elaborat sub coordonarea Consiliului Județean Alba va urmări să

cuprindă punctele de vedere, opiniile, perspectivele tuturor celor care au legatură directă sau

indirectă cu domeniul.

Rolul asumat de Consiliul Județean Alba în elaborarea și implementarea acestei Strategii

este de a reuni, unifica și corela perspectivele tuturor actorilor importanți la nivel județean și

de a structura o planificare realistă și asumată a intervențiilor ce vor avea loc în perioada

urmatoare la nivel județean în domeniul protecției mediului.

Scopul Strategiei de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate 2018-2023

urmărește stabilirea unor măsuri corelate de protecție, conservare și utilizare durabilă a

patrimoniului natural cât și valorificarea potențialului acestui patrimoniu în contextul

globalizării.


8 | P a g e

II. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI ALBA

Figură 1: Localizarea județului Alba

Așezare: Judeţul Alba este situat în partea central – vestică a ţării, traversat de la nord la

sud de cursul mijlociu al râului Mureş, în zona de întretăiere şi contact a

podişului Transilvaniei cu Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali.

Suprafața: 6249 km2, reprezintă 2,6% din suprafaţa totală a României.

Vecinătăți: - nord și nord-est se învecinează cu judeţele Cluj și Mureş;

- est cu județul Sibiu;

- sub cu județul Vâlcea;

- vest cu judeţele Hunedoara, Arad şi Bihor la vest.

Punctul nordic extrem al judeţului (comuna Arieşeni) se află situat la

46035’14” - latitudine nordică, punctul sudic (comuna Şugag) este situat la

45024’09” latitudine nordică, punctul cel mai de vest se află situat la

20040’00” longitudine estică (comuna Arieşeni), iar punctul cel mai de est la

24015’05” longitudine estică (comuna Cetatea de Baltă).

Refieful: Relieful judeţului este predominant montan, munţii ocupând 52% din

suprafaţă, zonele de dealuri şi podiş 26%, iar zonele de câmpie inclusiv luncile


9 | P a g e

râurilor 22%.

Unitatea montană cuprinde sectoare neuniforme din orogenul Munţilor

Apuseni partea sudică, estică şi în măsură mai restrânsă terminaţiile nordice

ale Munţilor Cindrel şi Sebeşului.

Unitatea dealurilor şi podişurilor este alcătuită din dealurile piemontane ale

Sebeşului, cele ale Trăscăului şi Podişul Transilvaniei.

Unitatea depresiunilor este alcătuită din depresiuni situate pe văile: Abrud,

Cîmpeni, Lupşa, Mogoş, Ponor, Sălciua, Trăscău, Almaşului, Zlatna, Ampoi –

Ampoiţa, iar unitatea culoarelor este alcătuită din culoarul Mureșului care

desparte Munții Apuseni de Podişul Transilvaniei și culoarul Orăștie ce se

întinde între Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali.

Peșterile aflate pe teritoriul județului Alba sunt Complexul carstic Scărişoara

din Munţii Bihorului, Huda lui Papară din Munții Apuseni, Peştera-Aven

Gheţarul de la Zgurăşti din Munții Bihorului, Peştera Gheţarul de la Vârtop din

Munții Bihorului.

Chei și defilee: cheile din bazinul Văii Râmeţului, defileul Arieşului, cheile

din bazinul Văii Galdei și cheile Ampoiţei.

Resurse de

apă:

Resursele de apă a judeţului Alba sunt formate din: apele de suprafaţă (râuri,

lacuri artificiale, naturale, de acumulare), ape subterane și bălţi.

Clima: Clima judeţului Alba este temperat – continentală cu uşoare nuanţe de

excesivitate în zonele mai joase dar moderată şi mai umedă în zona montană.

Prin poziţia sa, judeţul Alba se află într-o zonă unde se simte influenţa

circulaţiei vestice peste care se suprapun şi influenţe ale circulaţiei sud –

vestice şi nord – nord – estice.

Flora și

fauna

Judeţul Alba, datorită diversităţii formelor de relief, este printre puţinele din

ţară care prezintă o mare diversitate faunistică şi floristică. Dintre speciile de

floră întâlnite enumerăm molidul, bradul, fagul, scorușul de munte,

mesteacănul, salcâmul, afinul, ienuparul, zmeurul, măceșul, etc., iar dintre

speciile de faună întâlnite, enumerăm: lupul, vidra, ursul, râsul, broasca râioasă

brună, buhaiul de baltă cu burta galbenă, triton, sopârlita, gușterul, năpârca,

vipera, ciocanitori, ierunca, cucul, cocoșul de munte, corbul, huhurezul mare,

ciuvică, etc.

UAT- uri 11 orașe și municipii, 67 comune și 656 sate.

Populație În anul 2017, populația după domiciliu a județului Alba, în mediu urban și

rural, era de 22201702 persoane.


10 | P a g e

III. CADRUL LEGISLATIV ŞI INSTITUŢIONAL

Activitatea de protecție a mediului în România are o istorie relativ îndelungată,

dezvoltându-se în concordanță cu preocupările specifice populațiilor locale. Începând cu

secolul XIV, în dreptul vechi românesc sunt cuprinse o serie de reguli și instituții privind

ocrotirea unor componente ale mediului, în special pentru protejarea vânatului și a altor

resurse forestiere.

Preocupările vizând direct ocrotirea naturii se manifestă în special începând cu secolul

XX, în 1930 fiind adoptată prima Lege pentru protecția monumentelor naturii. Având la

bază acest act normativ s-a înființat prima Comisiune pentru ocrotirea monumentelor naturii,

aflată pe lângă Ministerul Agriculturii și Domeniilor, iar apoi alte instituții regionale de acest

gen. Activitatea acestor structuri a avut, prin excelență, un caracter de cercetare științifică

materializată prin publicarea a numeroase studii, note sau lucrări ce au stat la baza ocrotirii,

prin lege, a valoroase obiective ca monumente ale naturii (36 de rezervații ale naturii cu o

suprafață de aproximativ 15.000 ha.- printre care și Parcul National Retezat înființat în 1935,

15 specii de plante și 16 specii de animale). Tot în acest context au fost elaborate normele

tehnice și de aplicare a legii, cele privind marcajul traseelor turistice, respectarea toponimiilor

autohtone, normele vizând ocrotirea păsărilor migratoare etc.

1.1 Cadrul legislativ general

Legislaţia României are ca bază Constituţia, care este legea fundamentală, cu forţa

juridică cea mai mare, constituind un izvor şi pentru dreptul mediului. Ca obligaţii corelative

a drepturilor legate de protecţia mediului, Constituţia prevede obligaţia statului de a asigura

exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional, refacerea şi conservarea

mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic.

Principalele acte juridice ce reglementează diverse aspecte privind protecţia naturii sunt:

a) în domeniul factorului de mediu apă:

Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996, cu modificările si completări ulterioare;

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 107 din 5 septembrie 2002 privind înfiinţarea

Administraţiei Naţionale "Apele Române", cu modificările si completările ulterioare;

Lege nr. 404 din 7 octombrie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002

privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române, cu modificările si completările ulterioare;

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 73 din 29 iunie 2005 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele

Române", cu modificările si completările ulterioare;

Lege nr. 400 din 27 decembrie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

73/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind

înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române";

Hotărâre nr. 1176 din 29 septembrie 2005 privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a

Administraţiei Naţionale "Apele Române", cu modificările si completări ulterioare;

Ordin nr. 1012 din 19 octombrie 2005 pentru aprobarea Procedurii privind mecanismul de acces la

informaţiile de interes public privind gospodărirea apelor, cu modificările si completările ulterioare;


11 | P a g e

Ordin nr. 15 din 11 ianuarie 2006 pentru aprobarea Procedurii de suspendare temporară a autorizaţiei

de gospodărire a apelor şi a Procedurii de modificare sau de retragere a avizelor şi autorizaţiilor de

gospodărire a apelor, cu modificările si completări;

Ordin nr. 799 din 6 februarie 2012 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor

tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a autorizaţiei de

gospodărire a apelor;

Ordin nr. 662 din 28 iunie 2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor

şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor, cu modificările si completări ulterioare;

Ordin nr. 980 din 28 februarie 2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind reglementarea

modului de constituire şi executare a garanţiei financiare pentru blocarea amplasamentului de către

viitoarele investiţii de tip microhidrocentrale, cu modificările si completări ulterioare;

Hotărâre nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi

mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, cu modificările si completări ulterioare;

Hotărâre nr. 632 din 20 iunie 2007 privind aprobarea închirierii unor bunuri, proprietate publică a

statului, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", cu modificările şi

completările ulterioare;

Ordin nr. 1222 din 8 octombrie 2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru organizarea şi

desfăşurarea licitaţiilor publice pentru atribuirea contractelor de închiriere a unor bunuri imobile,

proprietate publică a statului, aflate în administrare...

Ordin nr. 798 din 31 august 2005 privind aprobarea abonamentului-cadru de utilizare/exploatare, cu

modificările si completările ulterioare;

Hotărâre nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare

în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările si completările ulterioare;

Ordin nr. 9 din 6 ianuarie 2006 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea planurilor de

restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare, cu modificările si completările ulterioare;

Ordin nr. 76/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi competenţele de avizare şi aprobare

a regulamentelor de exploatare şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumularea Normelor

metodologice pentru elaborarea regulamentelor;

Hotărâre nr. 546 din 21 mai 2008 privind gestionarea calităţii apei de îmbăiere, cu modificările si


Ordin nr. 689 din 5 iulie 2006 pentru aprobarea formularului-tip al Procesului-verbal de constatare şi

sancţionare a contravenţiilor în domeniul gospodăririi apelor, cu modificările si completările ulterioare;

Ordin nr. 1276 din 14 decembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare, păstrare şi

gestionare a Cadastrului apelor din România, cu modificările si completările ulterioare;

Hotărâre nr. 1038 din 13 octombrie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată de evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de

substanţe prioritar periculoase;

Ordin nr. 479 din 16 mai 2006 pentru aprobarea metodologiei şi chestionarelor de raportare a datelor

din domeniul apelor, cu modificările si completările ulterioare;

Hotărâre nr. 100 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le

îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare, cu modificările si completările ulterioare;

Hotărâre nr. 241 din 16 februarie 2006 privind aprobarea închirierii plajei Mării Negre, proprietate

publică a statului, aflată în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", cu modificările si


Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 202 din 18 decembrie 2002 privind gospodărirea integrată a

zonei costiere, cu modificările si completările ulterioare;

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 19 din 22 februarie 2006 privind utilizarea plajei Mării

Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă, cu modificările si completările ulterioare;


12 | P a g e

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 35 din 14 aprilie 2010 pentru modificarea si completarea art.

2 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Marii Negre si controlul

activităților desfășurate pe plaja, cu modificările si completări;

Ordin nr. 192 din 2 august 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de

urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice

şi poluări accidentale;

Hotărâre nr. 898 din 10 iunie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind exploatarea apelor

subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate, cu modificările si completările

ulterioare;

Hotărâre nr. 472 din 9 iunie 2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă, cu

modificările si completările ulterioare;

Lege nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor

normative, cu modificările si completări ulterioare;

Lege nr. 233 din 23 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind

reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările si completări ulterioare;

Hotărâre nr. 846 din 11 august 2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului

la inundaţii pe termen mediu şi lung;

Ordin nr. 1044 din anul 2005 din 27/10/2005 pentru aprobarea Procedurii privind consultarea

utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului la luarea deciziilor in domeniul gospodăririi apelor;

Hotărârea nr. 270 din 3 aprilie 2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a

comitetelor de bazin;

Legea nr. 112 din 4 mai 2006 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996;

Legea nr. 146 din 12 iulie 2010 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2010

pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996;

Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 3 din 5 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea

Legii apelor nr. 107/1996;

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 71 din 31 august 2011 pentru modificarea unor acte

normative în vederea eliminării prevederilor referitoare la acordarea de stimulente pentru personalul din

sectorul bugetar;

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 130 din 12 noiembrie 2007 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale,

al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României;

Ordin nr. 3404 din 10 septembrie 2012 pentru aprobarea procedurii de emitere a permisului de

traversare a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi a îndrumarului

tehnic pentru proiectarea şi realizarea lucrărilor;

Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;

Hotărâre nr. 846/11 august 2010 Strategia privind managementul riscului la inundații;

Ordin nr. 873 din 21 februarie 2012 pentru aprobarea Procedurii de notificare din punctul de vedere al

gospodăririi apelor;

Hotărâre nr. 328 din 31 Martie 2010 privind actualizarea cuantumului contribuțiilor specifice de

gospodărire a resurselor de apa, a tarifelor si a penalităților cu indicele de inflație;

Hotărâre nr. 80 din 26 ianuarie 2011 pentru aprobarea Planului național de management aferent

porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsa in teritoriul

României;

Lege nr. 241 din 22 iunie 2006 serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, cu modificările si

completări ulterioare;

Ordinul nr. 621/2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România;


13 | P a g e

b) în domeniul factorului de mediu aer:

Legea nr. 8/25.01.1991 pentru ratificarea Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe

distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 (publicată în Monitorul Oficial nr.

18/26.01.1991);

Legea nr. 652/07.12.2002 pentru aderarea României la Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării

atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi cu privire la finanţarea pe termen lung a Programului de

cooperare pentru supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluanţilor atmosferici în

Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984;

Legea nr. 271/23.06.2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice

transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24

iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 92/2003 pentru aderarea României la Convenţia privind efectele transfrontiere ale

accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992 (publicată în Monitorul Oficial

nr.220/02.04.2003);

Legea nr. 261/16.06.2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi,

adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 (publicată în Monitorul Oficial nr. 638/15.07.2004);

Legea nr. 112/2009 pentru ratificarea Protocolului privind Registrul poluanţilor emişi şi transferaţi,

adoptat la Kiev la 21 mai 2003 şi semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, la Convenţia privind

accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de

mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;

Legea nr. 227/25.11.2010 pentru ratificarea amendamentelor la anexele A, B şi C la Convenţia privind

poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, adoptate prin deciziile SC-4/10,

SC-4/11, SC-4/12, SC-4/13, SC-4/14, SC-4/15, SC-4/16, SC-4/17 şi SC-4/18 cu ocazia celei de-a patra

reuniuni a Conferinţei părţilor, care a avut loc la Geneva, 4 – 8 mai 2009 (publicată în Monitorul Oficial

nr. 845/16.12.2010);

Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările şi completările

ulterioare - are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor

destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru

calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta lege şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri;

Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale (publicată în Monitorul Oficial nr. 671/01.11.2013)

Procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu;

Hotărârea Guvernului nr. 1902/04.11.2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului

nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili

datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii;

Hotărârea Guvernului nr. 1856/22.12.2005 privind plafoanele naţionale pentru anumiţi poluanţi

atmosferici, cu modificări şi completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 735/07.06.2006 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili

datorate utilizării solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a

suprafeţelor vehiculelor, cu modificările şi completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 1339/27.09.2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului

nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili

datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii;

Hotărârea Guvernului nr. 1879/21.12.2006 pentru aprobarea Programului naţional de reducere

progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac;

Hotărârea Guvernului nr. 561/28.05.2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea

Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 850/2004 privind poluanţii organici

persistenţi şi pentru modificarea Directivei 79/117/CEE (publicată în Monitorul Oficial nr.

417/3.06.2008);

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Legea_nr.8_25-01-1991%281%29.pdf

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Legea-nr.-271_23.06.2003%281%29.pdf

http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/01/Legea-nr.-261_16.06.2004-1.pdf




http://www.mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/01/Legea_nr.227_25-11-2010.pdf

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2011-12-29_legislatie_calitate_aer_legea104din2011calitate%20aer%281%29.pdf

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/HG-nr-1856_22.12.2005%281%29.pdf

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/HG%20nr%201879_21.12.2006%281%29.pdf

http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/01/HG-nr.-561_28.05.2008.pdf


14 | P a g e

Hotărârea Guvernului nr. 1497/19.11.2008 privind aprobarea Planului naţional de implementare a

prevederilor Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001,

aferent perioadei 2008 – 2029, cu modificările şi completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 140/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor

Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea

Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului

91/689/CEE şi 96/61/CE;

Hotărârea Guvernului nr. 371/14.04.2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate

utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii;

Hotărâre nr. 257 din 15 aprilie 2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de

calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului;

Ordinul MMGA, al MEC şi al MAI nr. 833/ 545/ 859/2005 pentru aprobarea Programului naţional de

reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;

Ordinul MMP nr. 1179/05.08.2010 pentru aprobarea Ghidului privind gestionarea ecologică raţională

a bifenililor policloruraţi;

Directiva 2002/49/EC a Parlamentului european si a Consiliului din 25 iunie 2002 referitoare la

evaluarea si managementul zgomotului ambiental;

Ordin nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea hărţilor

strategice de zgomot;

Ordin nr. 720/2007 privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi

turismului nr. 1.258/2005 pentru stabilirea unităţilor responsabile cu elaborarea hărţilor de zgomot

pentru căile ferate, drumurile şi aeroporturile aflate în administrarea lor, a hărţilor strategice de zgomot

şi a planurilor de acţiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, precum şi limitele de

competenţă ale acestora;

Ordin nr. 678/1344/915/1397 din 2006, pentru aprobarea ghidului privind metodele interimare de

calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de

traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor;

Ordin nr. 152/558/1119/532 din 13 februarie 2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea

valorilor-limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru

indicatorii L_zsn şi L_noapte, în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în

aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile

mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi

industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind

prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006;

Hotărâre nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, cu

completările și modificările ulterioare;

Ordin nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind

mediul de viaţă al populaţiei;

c) în domeniul factorului de mediu sol:

Strategia Naţională şi Planului Naţional de Acţiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din

România aprobată prin Hotărârea nr. 683/19.06.2015 privind aprobarea Strategiei Naţionale şi a

Planului Naţional pentru gestionarea siturilor contaminate din România;

Hotărâre nr. 1.408 din 19 noiembrie 2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării

solului şi subsolului;

Hotărâre nr. 1.403 din 19 noiembrie 2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi

ecosistemele terestre au fost afectate;

http://www.mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/01/HG_nr_1497_19-11-2008.pdf

http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/01/Ordinul-MMP-nr.-1179_05.08.2010-.pdf

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-07-04_STRATEGIA_MO.pdf

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-07-04_STRATEGIA_MO.pdf


15 | P a g e

Ordin nr. 184 din 21 septembrie 1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de

mediu, cu completările și modificările ulterioare;

Ordin nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării

mediului, cu completările și modificările ulterioare;

d) în domeniul gestionării deșeurilor:

Directiva 2008/98/EC privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive;

Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006

privind transferurile de deşeuri;

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare;

Directiva Consiliului nr. 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se

utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;

Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind

vehiculele scoase din uz, cu modificările şi completările ulterioare

Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, cu modificările şi completările

ulterioare;

Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind

bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi de abrogare a Directivei 91/157/CEE, cu

modificările şi completările ulterioare;

Directiva 2002/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind limitarea utilizării

anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, cu modificările şi completările

ulterioare;

Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind

deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările şi completările ulterioare;

Lege nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările

ulterioare;

Hotărâre nr. 1470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a

deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

Hotărâre nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordin nr. 1364/1499 din 14 decembrie 2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a

deşeurilor;

Ordin nr. 1385 din 29 decembrie 2006 privind aprobarea Procedurii de participare a publicului la

elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate sau aprobate la

nivel naţional, regional şi judeţean;

Ordin nr. 951 din 6 iunie 2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi

judeţene de gestionare a deşeurilor;

Hotărâre nr. 788 din 17 iulie 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului

Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri, cu

modificările şi completările ulterioare;

Hotărâre nr. 1453 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al

Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri;

Hotărâre nr. 1061 din 10 septembrie 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase

pe teritoriul României;

Ordin nr. 1119 din 8 noiembrie 2005 privind delegarea către Agenţia Naţională pentru Protecţia

Mediului a atribuţiilor ce revin Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor în domeniul exportului

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_directiva_98_2008_deseuri.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_regulamentCE_1013_2006.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_Directiva_1999_31.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/Directiva_2000_76_CE.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/Directiva_1986_278_CEE.pdf






http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_LEGE_211_2011.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_hg_1470_2004.pdf


http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_ORDIN_1364_2006.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_ordin_1385_2006.pdf




http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-21_HG_1453_2008.pdf




16 | P a g e

deşeurilor periculoase şi al transportului deşeurilor nepericuloase în vederea importului, perfecţionării

active şi a tranzitului;

Hotărâre nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările

ulterioare;

Hotărâre nr. 210 din 28 februarie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care

transpun aquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului;

Hotărâre nr. 1292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

349/2005 privind depozitarea deşeurilor;

Ordin nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea

deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi

gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;

Ordin nr. 95 din 12 februarie 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor

preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă

de depozit de deşeuri, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordin nr. 775 din 28 iulie 2006 pentru aprobarea Listei localităţilor izolate care pot depozita deşeurile

municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale Hotărârii

Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;

Lege nr. 278 din 24 octombrie 2013 privind emisiile industriale;

Hotărâre nr. 268 din 31 martie 2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

128/2002 privind incinerarea deşeurilor;

Hotărâre nr. 427 din 28 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

128/2002 privind incinerarea deşeurilor;

Ordin nr. 756 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea

deşeurilor;

Ordin nr. 1274 din 14 decembrie 2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de

eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare;

Ordin nr. 636 din 28 mai 2008 pentru completarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi

apelor nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a

deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare;

Ordin nr. 344/708 din 16 august 2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi

în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură;

Ordin nr. 27 din 10 ianuarie 2007 pentru modificarea şi completarea unor ordine care transpun

acquis-ul comunitar de mediu;

Legea nr. 212 din 21 iulie 2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase

din uz, cu modificările şi completările ulterioare;

Hotărâre nr. 1313 din 20 septembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului

nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;


2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;

Hotărâre nr. 907 din 25 august 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz;

Ordin nr. 985/1726 din 12 iunie 2007 privind modificarea Ordinului ministrului mediului şi

gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului nr. 1.224/722/2005 pentru aprobarea

Procedurii şi condiţiilor de autorizare a persoanelor juridice în vederea preluării responsabilităţii privind

realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din

uz;





http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/06/2012-06-01_OM_1230_2005.pdf















17 | P a g e

Ordin nr. 816 din 15 august 2006 pentru constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a persoanelor

juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare,

reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz;

Ordin nr. 979 din 18 septembrie 2006 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi

gospodăririi apelor nr. 816/2006 pentru constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a persoanelor

juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare,

reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz;

Lege nr. 249 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de

ambalaje;


621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;

Hotărâre nr. 247 din 17 martie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;

Ordin nr. 794 din 6 februarie 2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi

deşeuri de ambalaje;

Ordin nr. 1281/1121 din 16 decembrie 2005 privind stabilirea modalităţilor de identificare a

containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective;

Ordin nr. 493 din 17 mai 2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a operatorilor

economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi

reciclare a deşeurilor de ambalaje;

Ordin nr. 2406 din 4 octombrie 2011 pentru modificarea art. 2 din Ordinul ministrului mediului şi

gospodăririi apelor nr. 493/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a operatorilor

economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi

reciclare a deşeurilor de ambalaje;

Hotărâre nr. 235 din 7 martie 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 5 din 2 aprilie 2015 privind deşeurile de echipamente

electrice şi electronice;

Ordin nr. 1441 din 23 mai 2011 privind stabilirea metodologiei de constituire şi gestionare a garanţiei

financiare pentru producătorii de echipamente electrice şi electronice;

Ordin nr. 1.494 din 20 iulie 2016pentru aprobarea procedurii şi criteriilor de acordare a licenţei de

operare, revizuire, vizare anuală şi anulare a licenţei de operare a organizaţiilor colective şi de aprobare

a planului de operare pentru producătorii care îşi îndeplinesc în mod individual obligaţiile, acordarea

licenţei reprezentanţilor autorizaţi, precum şi componenţa şi atribuţiile comisiei de autorizare, pentru

gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice;

Ordin nr. 1269/820 din 21 noiembrie 2006 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi

gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului nr. 1.225/721/2005 privind aprobarea

Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării

responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a

deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

Ordin nr. 910/1704 din 31 mai 2007 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi

apelor şi al ministrului economiei şi comerţului nr. 1.225/721/2005 privind aprobarea Procedurii şi

criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind

realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de

echipamente electrice şi electronice;

Ordin nr. 1223/715 din 29 noiembrie 2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul

de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de

echipamente electrice şi electronice







http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-18_Ordin_2406_2011.pdf







18 | P a g e

Ordin nr. 66/20 ianuarie 2006 privind Privind constituirea Comisiei de evaluare şi autorizare a

organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de

colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice;

Ordin nr. 556/435/191 din 5 iunie 2006 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice şi

electronice introduse pe piaţă după data de 31 decembrie 2006;

Hotărâre nr. 322 din 29 mai 2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în

echipamentele electrice şi electronice;

Hotărâre nr. 816 din 21 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi

electronice;

Ordin nr. 1226/1771 din 30 iulie 2007 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr.

992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi

electronice;

Ordin nr. 344/732 din 31 martie 2009 privind completarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi

dezvoltării durabile şi al ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.226/1.771/2007 pentru

modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe

periculoase în echipamentele electrice şi electronice;


448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi a Hotărârii Guvernului nr.

992/2005privind limitarea utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice şi

electronice;

Hotărâre nr. 1132 din 18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor

de baterii şi acumulatori, cu completările și modificările ulterioare;

Hotărâre nr. 1079 din 26 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori;

Ordin nr. 669/1304 din 28 mai 2009 privind aprobarea Procedurii de înregistrare a producătorilor de

baterii şi acumulatori, cu completările și modificările ulterioare;

Ordin nr. 1399/2032 din 26 octombrie 2009 pentru aprobarea Procedurii privind modul de evidenţă şi

raportare a datelor referitoare la baterii şi acumulatori şi la deşeurile de baterii şi acumulatori;

Ordin nr. 2743/3189 din 21 noiembrie 2011 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi

autorizare a organizaţiilor colective şi de evaluare şi aprobare a planului de operare pentru producătorii

care îşi îndeplinesc în mod individual obligaţiile privind gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori,

precum şi componenţa şi atribuţiile comisiei de evaluare şi autorizare, cu completările și modificările

ulterioare;

Hotărâre nr. 856 din 13 august 2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive;

Ordin nr. 2042/2934/180 din 22 noiembrie 2010privind aprobarea Procedurii pentru aprobarea

planului de gestionare a deşeurilor din industriile extractive şi a normativului de conţinut al acestuia;

Hotărâre nr. 124 din 30 ianuarie 2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu

azbest;

Hotărâre nr. 734 din 7 iunie 2006 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 124/2003privind

prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest;

Hotărâre nr. 210 din 28 februarie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care

transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului;

e) în domeniul conservării naturii:

Tratatul privind Antarctica (Washington 1959), ratificat în 1971, constituie un instrument

programatic care stabileşte mijloacele prin care părţile contractante pot acţiona împreună pentru

folosirea Antarcticii exclusiv în scopuri paşnice, incluzând şi măsurile de protecţie a florei şi faunei. Un















19 | P a g e

principiu al tratatului îl constituie asigurarea libertăţii cercetării ştiinţifice în cadrul unei cooperări

internaţionale, la care în afara părţilor pot lua parte şi organizaţii internaţionale.

Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa

generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la 16 Noiembrie

1972, acceptată prin Decretul 187/1990, respectând suveranitatea statului pe teritoriul căruia se află

patrimoniul natural şi/sau cultural, precum şi drepturile prevăzute în legislaţia naţională, statele părţi

recunosc caracterul de universalitate al patrimoniului, pentru a cărui conservare trebuie să coopereze

întreaga comunitate internaţională. Pe lista patrimoniului mondial, România este înscrisă cu

aproximativ 75% din Delta Dunării (360 000 ha).

Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor

acvatice, încheiată la Ramsar, la 2 februarie 1971, ratificată prin Legea nr. 5/1991, are ca scop

desemnarea de către părţile contractante a acestor zone de importanţă internaţională din punct de vedere

ecologic, botanic, zoologic, limnologic sau hidrologic şi asigurarea unei stări de conservare

corespunzătoare. Delta Dunării este declarată sit Ramsar.

Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la

Berna la 19 septembrie 1979, la care România a aderat prin Legea nr. 13/1993 are ca scop asigurarea

conservării speciilor de floră şi faună sălbatice, precum şi a habitatelor lor naturale, ce necesită în acest

sens cooperarea mai multor state.

Convenţia privind diversitatea biologică adoptată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1994, ratificată prin

Legea nr. 58/1994. Obiectivele definitorii ale convenţiei sunt conservarea diversităţii biologice şi

utilizarea durabilă a componentelor sale, împărţirea justă şi echitabilă a avantajelor ce decurg din

exploatarea resurselor genetice, în special prin accesul la acestea şi transferul de tehnologie.

Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariție,

adoptată la Washington la 3 martie 1973, la care România a aderat prin Legea 69/1994 asigură

protecţia speciilor periclitate prin reglementarea comerţului cu acestea.

Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23

iunie 1979, ratificată prin Legea 13/1998 este un instrument cu vocaţie universală, dezvoltat ca urmare

a Recomandării 32 din Planul de acţiune elaborat de Conferinţa de la Stockholm şi constituie

recunoaşterea faptului că managementul necesar conservării eficace a speciilor migratoare necesită atât

cooperarea între state, cât şi acţiuni comune în interiorul limitelor de jurisdicţie naţională, unde aceste

specii trăiesc în anumite perioade ale anului.

Convenţia privind combaterea deşertificării, adoptată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1994, ratificată

prin Legea 111/1998.

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind

conservarea păsărilor sălbatice;

Directiva 92/43 CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a

speciilor de floră și faună sălbatice,

Legile de ratificare sau aderare la convenţiile prezentate mai sus;

Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secțiunea a III-a,

zone protejate;

Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului,

republicată;

Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările şi


Legea 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr.1284/200 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca

parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura2000 în România, cu modificările şi completările

ulterioare;


20 | P a g e

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări

şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de

arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice

europene Natura2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și

desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările şi


Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

modificarea prevederilor amenajamentelor silvice și schimbarea categoriei de folosință a terenului din

fond forestier, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic

privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale

protejate de interes comunitar;

Ordinul ministrului mediului nr. 1447/2017 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în

administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea

vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor

fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru

prevenirea pagubelor;

Hotărârea 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

1.2 Cadrul instituțional

Organele de specialitate care au competențe în domeniile mediu, gospodărirea apelor şi

managementul silvic, cu personalitate juridică, aflate în subordinea Guvernului sunt

Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor.

Ministerul Mediului îşi desfăşoară activitatea în domeniile: planificare strategică,

dezvoltare durabilă, economie verde, infrastructura de mediu, rezilienţă ecologică,

meteorologie, schimbări climatice, protejarea, conservarea şi ameliorarea capitalului natural,

arii naturale protejate, biodiversitate, biosecuritate, protejarea cetăţenilor la riscurile de mediu,

evaluarea şi gestionarea deşeurilor, gestionarea substanţelor şi preparatelor periculoase,

gestionarea calităţii aerului şi zgomotului ambiant, controlul poluării industriale şi

managementul riscului, protecţia atmosferei, sistemul de management de mediu şi audit -

EMAS, eticheta UE ecologică şi infrastructura naţională pentru informaţii spaţiale din

domeniul de competenţă.

În subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Mediului se află următoarele

unități:

A. Unităţi aflate în subordinea Ministerului Mediului:

1. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate integral din bugetul de stat:


21 | P a g e

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

Garda Naţională de Mediu;

Administraţia Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” – Tulcea;

2. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate din venituri proprii şi subvenţii de

la bugetul de stat:

Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate;

3. Instituţii publice cu personalitate juridică

Unităţi de management al proiectului (UMP);

Unităţi de implementare a proiectului (UIP);

B. Unităţi care funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului

Administraţia Naţională de Meteorologie;

C. Unităţi care funcţionează în coordonarea Ministerului Mediului

1. Unităţi finanţate din venituri proprii:

Administraţia Fondului pentru Mediu.

Ministerul Apelor şi Pădurilor îşi desfăşoară activitatea în domeniile: planificare

strategică, managementul fondului forestier şi cinegetic, gospodărirea apelor, hidrologie,

hidrogeologie, protecţia, conservarea şi refacerea capitalului natural din domeniul apelor şi

pădurilor.

A. Unităţi care funcţionează în subordinea Ministerului Apelor şi Pădurilor sunt:

1. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate integral din bugetul de stat

Gărzi forestiere;

2. Unităţi cu finanţare externă şi de la bugetul de stat

Unităţi de management al proiectului (UMP);

Unităţi de implementare a proiectului (UIP);

B. Unităţi care funcţionează sub autoritatea Ministerului Apelor şi Pădurilor

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva;

C. Unităţi care funcţionează în coordonarea Ministerului Apelor şi Pădurilor

1) Unităţi finanţate din venituri proprii

Administraţia Naţională "Apele Române".

1.3 Consiliul județean și atribuțiile legale în domeniu

Consiliul județean ca autoritate a administrației publice locale, constituită la nivel

județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești şi municipale, în

vederea realizării serviciilor publice de interes județean, are nevoie de un instrument de lucru

pentru asigurarea cadrului necesar în vederea:


22 | P a g e

furnizării serviciilor publice de interes județean privind protecția şi refacerea

mediului, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi

de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervațiilor naturale;

organizarea, prioritizarea investițiilor şi gestionarea eficientă a resurselor necesare

pentru implementarea unor proiecte ce vor contribui la progresul general al

județului.

Totodată, Consiliul Județean Alba a încheiat cu Ministerul Mediului și Pădurilor

contractul de administrare nr. 04 din data de 01.03.2010 în vederea administrării sitului de

importanță comunitară ROSCI0085 Frumoasa, pe o perioada de 10 ani.

Situl Natura2000 Frumoasa cu dublu statut, sit de importanță comunitară ROSCI0085

Frumoasa şi arie de protecție specială avifaunistică ROSPA0043 Frumoasa, este situat pe raza

a patru judeţe (Alba 19%, Sibiu 60%, Vâlcea 19% și Hunedoara 2%) şi are o suprafaţă de

137.256 ha, respectiv 130.890 ha.

Prin preluarea în administrare a ariei naturale protejate „Frumoasa”, Consiliului

Județean Alba îi revine responsabilitatea de a asigura menținerea pe termen lung a stării

favorabile de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar, în colaborare cu

instituțiile cu atribuții în domeniu (Agențiile Competente pentru Protecția Mediului, Garda

Forestieră și Garda de Mediu de pe raza județelor Alba, Sibiu, Vâlcea și Hunedoara).

Administrarea sitului de către Consiliul Judeţean Alba este asigurată prin Direcția Amenajarea

Teritoriului și Urbanism, Compartiment Arii protejate.

Având în vedere competențele conform Legii administrației publice locale nr.

215/2001 și legislației de mediu, precum și obligațiile asumate în urma încheierii contractului

de administrare nr. 04 din data de 01.03.2010, Consiliului Județean Alba are misiunea de a

adopta strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu ale

județului și de a urmări, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale interesate,

măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora.

Strategia de conservare şi protecție a naturii privind ariile protejate a județului Alba va

fi un instrument care să fundamenteze dezvoltarea socio-economică pe principiile dezvoltării

durabile.

"Dezvoltarea durabilă este acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale

fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor lor

nevoi. [.....] Pentru ca dezideratul dezvoltării durabile sa poată fi atins, protecția mediului

va constitui parte integrata a procesului de dezvoltare si nu poate fi abordata independent

de acesta." - Declarația asupra Mediului si Dezvoltării, Rio de Janeiro, 1992.


23 | P a g e

IV. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

1. Factorul de mediu aer

1.1 Calitatea aerului

În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea nr.104/15.06.2011

privind calitatea aerului înconjurător, cu completările și modificările ulterioare. Prin această

lege au fost transpuse în legislația națională prevederile Directivei 2008/50/CE a

Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător

şi un aer mai curat pentru Europa publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE)

nr. L 152 din 11 iunie 2008 şi ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European şi a

Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul,

hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător publicată în Jurnalul Oficial al

Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 23 din 25 ianuarie 2005.

Legea calității aerului are ca scop protejarea sănătății umane şi a mediului ca întreg prin

reglementarea măsurilor destinate menținerii calității aerului înconjurător acolo unde aceasta

corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta lege şi

îmbunătățirea acesteia în celelalte cazuri.

1.2 Monitorizarea calității aerului

Evaluarea calității aerului înconjurător în România s-a realizat permanent prin intermediul

a 142 stații automate care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calităţii Aerului

(R.N.M.C.A.).

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), obiectiv de interes

public național, aflată în administrarea Ministerului Mediului, a fost proiectată treptat

începând încă din anul 2004 în scopul asigurării monitorizării calității aerului înconjurător, în

mod unitar, pe întreg teritoriul țării.

În prezent Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) efectuează

măsurători continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO),

ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb).

Calitatea aerului din fiecare staţie este reprezentată prin indici de calitate sugestivi,

stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici măsurați.

Figură 2: Indici de calitate ai factorului de mediu aer (http://www.calitateaer.ro/).

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2011-12-29_legislatie_calitate_aer_legea104din2011calitate%20aer.pdf


http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Directiva%202008_50_CE.pdf






http://www.calitateaer.ro/


24 | P a g e

Poluarea aerului în județul Alba reprezintă efectul emisiilor de poluanți rezultați din

sursele industriale, agricultură și traficul rutier. Aceasta se evidențiază în special în centrele

urbane și în zonele industriale din județ: Alba Iulia, Zlatna, Ocna Mureș, Sebeș, Blaj, Aiud,

Câmpeni, Abrud, Baia de Arieș, Teiuș, Cugir.

Supravegherea calității aerului în județul Alba se realizează cu ajutorul a trei stații de

monitorizare (figura de mai jos).

Figură 3: Amplasarea staţiilor de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Alba


25 | P a g e

Tabel 1: Stații de monitorizare a factorului de mediu aer situate în județul Alba

Oraş Cod staţie/ Tipul

staţiei

Locaţie Indicatori ce se

determină

ALBA IULIA

AB1

Fond urban

Alba Iulia

Str. Lalelelor nr. 7B

SO2, NOx, CO, O3, PM10,

Pb, Cd, Ni, As, COV,

SEBEŞ

AB2

Industrial 2

Sebeş

Str. M.Kogalniceanu (Şcoala Generală nr.4)


COV

ZLATNA

AB3

Industrial 1

Zlatna

Str.T.Vladimirescu nr.14

(Grup Şcolar Industrial Avram Iancu)


Pb, Cd, Ni, As

Corelarea nivelului poluanților cu sursele de poluare, se realizează pe baza datelor

meteorologice obținute în stațiile prevăzute cu senzori meteorologici de direcție şi viteza

vântului, temperatură, presiune, umiditate, precipitații şi intensitatea radiației solare.

Date sintetice privind calitatea aerului înconjurător în stațiile automate de monitorizare

din județul Alba, în perioada 2014-2016 sunt prezentate în tabele de mai jos.

Tabel 2: Concentrații indicatori analizați in perioada 2014-2016 – stația de monitorizare Alba Iulia

Stație de

monitorizare

Indicatori

analizați

2014 2015 2016 Valoare țintă

conf. Legii

104/2011

UM

Alba Iulia

AB 1

No2 21,15 21,41 24,7 40 µg/mc

Nox 29,63 31,73 40,11 40 µg/mc

So2 5,09 9,84 7,89 125 µg/mc

Co 0,31 0,32 0,25 10 µg/mc

Ozon 27,94 36,07 43,58 120 µg/mc

Benzen 0 1,29 3,04 5 µg/mc

PM 10

automat

10,19 10,55 12,94 50 µg/mc

PM 10

gravim.

23,29 25,21 19,92 50 µg/mc

Pb 0,008 0,011 0,011 0,5 µg/mc

As 0,693 0,665 0,663 6 µg/mc

Ni 3,464 2,447 2,447 20 µg/mc

Cd 0,09 0,564 0,564 5 µg/mc

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu aferent anului 2014, 2015,

2016, în perioada 2014 -2016, la stația de monitorizare Alba Iulia, nu au fost înregistrate

depășiri ale valorilor limită/țintă prevăzute de Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea

aerului înconjurător, cu completările și modificările ulterioare.




26 | P a g e

Tabel 3: Concentrații indicatori analizați in perioada 2014-2016 – stația de monitorizare Sebeș

Stație de

monitorizare

Indicatori

analizați

2014 2015 2016 Valoare

țintă

conf.

Legii

104/2011

UM

Sebeș

AB 2

No2 0 18,68 24,22 40 µg/mc

Nox 0 28,72 38,05 40 µg/mc

So2 3,32 6,76 8,06 125 µg/mc

Co 0,33 0,41 0,28 10 µg/mc

Ozon 25,6 46,32 47,82 120 µg/mc

Benzen 2,21 2,44 3,17 5 µg/mc

PM 10

automat

16,34 14,6 12,38 50 µg/mc


2016, în perioada 2014-2016 la stația de monitorizare Sebeș, nu au fost înregistrate



Tabel 4: Concentrații indicatori analizați in perioada 2014-2016 – stația de monitorizare Zlatna

Stație de

monitorizare

Indicatori

analizați

2014 2015 2016 Valoare

țintă

conf.

Legii

104/2011

UM

Zlatna

AB 3

No2 12,14 10,47 8,73 40 µg/mc

Nox 20,07 16,5 18,39 40 µg/mc

So2 0 8,54 3,28 125 µg/mc

Co 0,2 0,37 0,23 10 µg/mc

Ozon 33,76 33,89 45,48 120 µg/mc

PM 10

automat

11,55 15,25 13,48 50 µg/mc

PM 10 gravim. 20,05 23,04 17,78 50 µg/mc

Pb 0,015 0,011 0,009 0,5 µg/mc

As 0,606 0,598 0,379 6 µg/mc

Ni 2,684 2,779 2,305 20 µg/mc

Cd 0,082 0,508 0,391 5 µg/mc


2016, în perioada 2014-2016 la stația de monitorizare Zlatna, nu au fost înregistrate








27 | P a g e

1.3 Presiuni care afectează starea de calitate a factorului de mediu aer

Principalii factorii determinanți și presiunile care afectează starea de calitate a

factorului de mediu aer sunt clasificați astfel:

i. Surse naturale:

- Eroziunea solului - solul este expus permanent procesului natural de eroziune ca

rezultat al acțiunii factorilor de mediu, dar activitatea umană a condus la

intensificarea pronunțată a eroziunii naturale datorită despăduririlor masive,

pășunatului excesiv, etc. În județul Alba, zonele afectate de eroziune sunt Podişul

Secaşelor şi a Târnavelor.

- Furtuni– pot ridica în atmosferă de pe anumite tipuri de sol, mai ales de pe cele

degradate, cantități importante de pulberi care pot fi reținute în atmosferă perioade

lungi de timp, iar depunerea acestora, ca urmare a procesului de sedimentare sau a

efectului de spălare exercitate de ploi, se poate realiza la distante mari față de locul

de unde au fost ridicate. Din datele statistice multianuale, cel mai frecvent afectate

de vânturi puternice și furtuni sunt zonele din perimetrul localităților Alba Iulia,

Aiud, Blaj,Cugir, Sebeş, Teiuş, Berghin, Cenade, Cîlnic, Cricău, Crăciunelu de Jos,

Galda de Jos, Ighiu, Lopadea Nouă, Meteş, Mihalţ, Miraslău, Ohaba, Pianu, Ponor,

Rădeşti, Roşia de Secaş, Sîncel,Săliştea, Stremţ, Şpring, Valea Lungă.

- Incendiile naturale – constituie o importantă sursă de poluare cu diverse gaze

rezultate în urma arderilor și se produc atunci când umiditatea climatului scade sub

pragul critic, sau pot fi declanșate și de fulgere sau de combustia spontană care se

produce când vegetația foarte uscată este aprinsă de căldura provenită de la soare.

ii. Surse artificiale:

- Producerea energiei termice - prin evacuarea gazelor de ardere şi a poluanţilor

atmosferici prin coşurile de fum, se emit în atmosferă gaze arse, care conţin

importante cantităţi de substanţe poluante cum sunt: noxele gazoase (oxizii de sulf

– SOX, oxizii de azot – NOX, monoxidul şi dioxidul de carbon – CO şi CO2),

precum şi praful de cenuşă zburătoare (pulberi în suspensie – aerosoli, pulberi

sedimentabile), nearse, funingine;

În județul Alba, combustibilul utilizat pentru producerea energiei termice este

gazul metan şi biomasa (lemn şi deşeuri de lemn). Consumul de energie termică

aferent perioadei 2014-2016 este prezentat în tabelul de mai jos.


28 | P a g e

Figură 4: Consumul de energie termică din județul Alba - perioada 2014-2016

Se observă o tendință de creștere a consumului de energie termică, în special a

consumului de lemn și biomasă.

Principalii generatori sunt: sisteme individuale de încălzire existente în cadrul

locuințelor, instituțiilor și societăților comerciale.

- Agricultura - subsectoarele de activitate din agricultură emit în atmosferă cu

precădere emisii de poluanţi cu efect de acidifiere (NOx, NH3).

De exemplu în anul 2016: emisiile de amoniac au fost de 4957,91 tone,

reprezentând 85,07% din totalul emisiilor de amoniac înregistrate la nivelul

judeţului Alba; emisiile de precursori ai ozonului (emisii de NMVOC) au fost de

1073,6311 tone, emisiile de particule primare au fost de 204,166 tone.

Principalele subsectoare de activitate din agricultură din județul Alba care emit

în precădere emisii de poluanţi în aer sunt: instalațiile de creștere a vacilor de

lapte, alte bovine, ovine, porcine, caprine, cai, găini de ouă, pui de carne,

- Industria – subsectoarele de activitate din industrie care emit în atmosferă emisii

de poluanți în cantități considerabile sunt producția și prelucrarea metalelor,

exploatările miniere de suprafață și de carieră.

În anul 2016, la nivelul județului Alba erau 2 unități de exploatări de suprafață și

de carieră, o unitate pentru topirea metalelor, 2 unități pentru producerea și

procesarea hârtiei și a lemnului, o instalație chimică destinată fabricării de

explozibili, o unitate de fabricare a oxidului de zinc, o instalație chimică pentru

produse de substanțe anorganice de bază și 18 instalații COV. Lista operatorilor

economici a căror activitate intră sub incidența Legii 278/2013, se găsește în

Anexa nr. 1.A și Anexa nr.1.B.

Pilonii principali ai industriei judeţului Alba care au cea mai mare pondere sunt

reprezentați în figura de mai jos.

2014 2015 2016

Ardere gaze naturale 2360637 2515333 2639905

Ardere lemn și biomasă 1605723 1306777 2989818

Consum total energie 3966360 3822110 5629723

125000015500001850000215000024500002750000305000033500003650000395000042500004550000485000051500005450000

Co

nsu

m e

ne

rgie

ab

on

ați c

asn

ici (

Gj)


29 | P a g e

Figură 5: Ponderea industrială în anul 2016 – județul Alba

- Transportul – din activitatea de transport se emit anual tone de emisii de

substanţe acidifiante, particule primare și zeci de kg de emisii de metale grele. De

exemplu, în anul 2016, în județul Alba, au fost generate 1574,61 tone de oxizi de

azot, 12,53 tone de amoniac, 2230,48 tone de monoxid de carbon, 24,42 tone de

metan; 411,637 tone de compuşi organici volatili nemetalici, 65,24 tone/an de

particule primare PM 2,5, 76,05 de particule primare PM10, 0,036 tone de plumb

și 0,0008 tone de cadmiu.

1.4 Efectele poluării aerului înconjurător

Expunerea ecosistemelor la substanţe acidifiante produce vătămarea serioasă a vegetaţiei

prin albirea sau moartea ţesuturilor plantelor și reducerea ritmului de creştere a acestora.

Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare la animale, care se aseamănă cu

emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor,

provocând boli precum pneumonia şi gripa.

Eutrofizarea este un fenomen care se datorează acumulării într-un ecosistem, peste un

nivel considerat critic, a azotului nutritiv (compuşi cu azot de origine antropică implicaţi în

circuitul azotului în natură, emişi în atmosferă sub forma oxizilor de azot şi amoniacului), cu

consecinţe negative asupra echilibrului ecologic.

Emisiile acestor poluanţi atmosferici acifianţi şi eutrofizanţi pot produce prin urmare

efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor

agricole datorită acidifierii, eutrofizării sau formării ozonului troposferic.

Industria de prelucrare a

lemnului

45%

Ind. Alimentară

17%

Fabricarea

autovehiculelor de

transport 17%

Fabricarea

echipamentelor electrice

7%

Fabricarea de maşini,

utilaje şi echipamente

4%

Fabricarea

articolelor de voiaj,

încălţăminte 4%

Fabricarea produselor

chimice

3%

Fabricarea produselor

din minereuri nemetalice

3%


30 | P a g e

Efectele ploilor acide sunt numeroase şi, din nefericire, toate sunt negative - atât pentru

natură, cât şi pentru oameni. Apele cu concentraţii mari de acid, care cad din cer, au un impact

devastator asupra pădurilor, solului, cursurilor de apă şi apelor stătătoare.

Numeroase specii de insecte şi de nevertebrate acvatice, cu rol esenţial în habitatele

respective, sunt ucise de aciditatea ploilor.

Ploile acide care cad pe sol determină eliberarea unor cantităţi mari de aluminiu din

compuşii ce conţin acest metal, iar aluminiul astfel eliberat ajunge în ape. Aici, concentraţiile

mari de aluminiu (un metal cu efect toxic asupra multor specii de vieţuitoare) cresc pe măsură

ce scade valoarea pH-ului (o unitate de măsură a acidităţii/alcalinităţii unei substanţe) şi au

efecte distrugătoare asupra populaţiilor de animale din apă. Unele bacterii nu suportă

schimbările drastice ale pH-ului. Enzimele altor specii de bacterii sunt denaturate şi îşi

modifică funcţionarea.

Ploile acide concentrează depunerile de aluminiu şi sărăcesc solul de nutrienţi şi

minerale esenţiale precum magneziul şi calciul. Alte ecosisteme foarte vulnerabile sunt

pădurile de mare altitudine, deseori înconjurate de nori şi ceaţă acidă.

În vederea asigurării protecției şi ameliorării stării mediului, implicit a calității vieții,

Agenția pentru Protecția Mediului Alba acționează prin toate mijloacele prevăzute de lege şi

pe întreg teritoriul de care răspunde pentru realizarea obiectivelor, programelor şi planurilor

de acțiune dezvoltate în baza prevederilor convențiilor şi acordurilor internaționale la care

România este parte.

Totodată, Consiliul Județean Alba, conform legislației în vigoare, a elaborat Planul de

menținere a calității aerului în județul Alba pentru perioada 2017-2022, întocmit de

SC Unitatea De Suport Pentru Integrare SRL, care are drept scop păstrarea nivelului

poluanților sub valorile-limită, respectiv sub valorile-țintă și pentru asigurarea celei mai bune

calități a aerului înconjurător în condițiile unei dezvoltări durabile.

1.5 Zgomotul

Zgomotul ambiant, conform HG nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea şi

gestionarea zgomotului ambiant, cu completările și modificările ulterioare, anexa 1, este

definit ca fiind un „sunet nedorit sau dăunător din mediul ambiant, creat de activităţile

umane, care include zgomotul emis de mijloacele de transport, de traficul rutier, feroviar,

aerian şi provenit de la amplasamentele unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în

anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 84/2006”.

Poluarea fonică este dată de expunerea la sunete de nivele deranjante, stresante sau

dăunătoare. În conformitate cu prevederile Directivei 2002/49/CE privind evaluarea și

gestionarea zgomotului ambiant, statele membre au obligativitatea de realizare a hărților

strategice de zgomot și stabilirea de măsuri de reducere a zgomotului.

Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014, pentru aprobarea normelor de

igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, dimensionarea zonelor de

protecţie sanitară se va face în aşa fel încât în teritoriile protejate vor fi asigurate şi respectate

valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, după cum urmează:


31 | P a g e

în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (AeqT),

măsurat la exteriorul locuinţei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m

înălţime faţă de sol, să nu depăşească 55 dB şi curba de zgomot Cz 50;

în perioada nopţii, între orele 2300

-700

, nivelul de presiune acustică continuu

echivalent ponderat A (L(AeqT)), măsurat la exteriorul locuinţei conform standardului

SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 45 dB şi, respectiv,

curba de zgomot Cz 40.

Pentru locuinţe, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L(AeqT)),

măsurat în timpul zilei, în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depăşească 35

dB (A) şi, respectiv, curba de zgomot Cz 30. În timpul nopţii (orele 2300

-700

), nivelul de

zgomot L(AeqT) nu trebuie să depăşească 30 dB şi, respectiv, curba Cz 25.

În ţara noastră nivelul acustic echivalent (Leq) exterior în mediul urban este normat prin

STAS 10009/1988 ”Acustica urbană – Limite admisibile ale nivelului de zgomot”. Conform

acestui normativ, amplasarea clădirilor de locuit pe străzi de diferite categorii tehnice sau la

limita unor zone sau dotări funcționale, precum şi organizarea traficului rutier se va face astfel

încât să se asigure valoarea de 50 dB(A) a nivelului de zgomot exterior clădirii, măsurat la

2,00 m de fațada clădirii conform STAS 6161/1-79.

Sursele principale de zgomot și vibrații în județul Alba sunt reprezentate în special de

activitățile desfășurate în centrele populate și de traficul rutier. Sursele specifice localităților

sunt reprezentate de compresoarele și ciocanele pneumatice folosite la construcții și la

întreținerea rețelei stradale, automatele muzicale, aparatele radio-portative. Alături de acestea

se evidențiază ca surse importante de zgomot: obiectivele industriale din perimetrul centrelor

populate, mai ales dacă sunt amplasate aproape de zonele de locuit.

Valorile medii înregistrate pentru indicatorul nivel de zgomot echivalent la nivelul

județului Alba, in perioada 2013-2015 sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 5: Valorile medii înregistrate pentru indicatorul nivel de zgomot – perioada 2013-2016

Localitatea Locul

determinării

Valoare

determinata

2013

LAeq [dB]

Valoare

determinata

2014

LAeq [dB]

Valoare

determinata

2015

LAeq [dB]

Valoare

determinata

2016

LAeq [dB]

Limita

admisa conf.

STAS

10009/88

[dB]

Alba Iulia Ieşire mun.

Alba Iulia spre

Cluj (magazin

Ambient)

75,79 75,32 75 - 65

Intersecţie şos.

de centura,

zona Partoş

76,00 75,90 - - 65

Intersecţie

zona gării

71,25 73,30 - - 60

P-ţa Iuliu

Maniu

59,63 59,87 - - 60

Intersecţie

centru

(magazin

70,85 75,23 - 72 60


32 | P a g e

UNIREA)

Intersecţie

Ampoi 3

72,58 73,25 73 72 60

Intersecţie

Stadion

72,69 72,89 72 - 60

Intersecţie P-ţa

Cetate

72,25 73,65 73 73 60

Intersecţie str.

Cloşca cu Bd.

Horea

72,56 77,83 - - 60

Parcul Unirii 59,66 59,75 59 - 60

Sebeş Str Lucian

Blaga (zona

Casa de

cultură)

76,68 72,23 70 - 60

Intersecţie

DN1 cu DN7

74,66 78,23 - - 65

DN1 ieşire

spre Sibiu

71,95 59,36 - - 65

Parcul central 63,33 61,58 - 71 60

Piaţă 67,88 63,25 - 65

Aiud Centru (zona

primăriei mun.

Aiud)

65,54 66,35 66 67 60

Şoseaua de

centură

63,82 68,25 - - 65

Piaţă 63,43 62,58 - - 65

Blaj Centru 63,76 65,30 65 63 65

Ocna Mureş Centru 62,35 59,65 59 58 65

Zlatna Centru 63,86 62,10 62 61 65

Abrud Centru 60,73 59,26 59 58 65

Cîmpeni Centru 56,87 62,35 62 64 65

Baia de Arieş Centru 51,30 52,10 51 52 65

Nivelele de zgomot aferente obiectivelor industriale sunt în scădere, în

principal datorită diminuării sau suspendării activităților industriale, însă

acest fenomen se evidențiază doar local.

Nivelele de zgomot aferente activităților desfășurate în centrele populate se

păstrează la valori relativ constante și sunt cu atât mai ridicate cu cât

centrele populate sunt mai mari și au densități ale populației mai mari.

Nivelele de zgomot aferente traficului rutier depind direct de intensitatea

traficului și au tendințe generale de creștere în zonele cu trafic din ce în ce

mai intens (ieșire mun. Alba Iulia spre Cluj, intersecție DN1 cu DN7, etc.).


33 | P a g e

2. Factorul de mediu apă

Apele reprezintă o sursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată, element

indispensabil pentru viață și pentru societate, materie primă pentru activități productive, sursă

de energie și cale de transport, factor determinant în menținerea echilibrului ecologic.

Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie

protejat, tratat și apărat ca atare.

Apele fac parte din domeniul public al statului, iar cunoașterea, protecția, punerea în

valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acțiuni de interes general.

2.1 Sursele de apă din județul Alba

2.1.1 Corpuri de apă curgătoare

Râurile județului Alba aparțin în exclusivitate bazinului Mureșului, râu ce s-a adaptat

la cel mai vechi traseu de legătură tectonică și hidrografică a Podișului Transilvaniei cu

Depresiunea Panonică. Teritoriul județului Alba se află pe cursul său mijlociu.

Principalele corpuri de apă din județul Alba sunt redate în tabelul de mai jos.

Tabel 6: Principalele corpuri de apă din județul Alba

Nr. crt Corp de apă Lungime în Km

1 Arieșul Mare, izvor-acumulare Mihoiești și afluenții 137,926

2 Mureș, sector confluență Arieș- confluență Cerna 134,485

3 Secaș și afluenții 22,669

4 Cugir (Râul Mare), acumularea Canciu-confluență Râul

Mic

73,689

5 Geoagiu și afluenții 71,364

6 Cugir (Râul Mare), sector conf. Râul Mic-conf. Mureș 16,078

7 Boz 11,844

8 Cheia și afluenții 22,898

9 Sebeș, sector acumulare Tău-confluență Răchita și

afluenții

52,978

10 Feneș 19,242

11 Abrud și afluenții 48,792

12 Târnava Mică, sector conf. Bagaciu-conf. Târnava 42,591

13 Târnava, sector Copșa Mică- confluență Mureș 41,643

14 Ampoi, sector conf. Valtori - confluenţă Mureş 39,532

15 Arieş (Arieşul Mare )sect conf. Abrud-conf. Plaieşti 61,684

2.1.2 Lacurile naturale si de acumulare

Pe teritoriul județului Alba sunt 32 de lacuri și iazuri, dintre acestea 6 sunt în

administrarea Direcției Apelor Mureş, 12 - în administrarea Consiliilor Locale, 3 - în Regia

Națională a Pădurilor „Romsilva”, 4 – în Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor

Sportivi, 2 – la agenți economici, 2 – la C.N.A.R şi 3 – în proprietate privată. Lacurile şi

iazurile sunt cu apă dulce, în stare activă şi asigură condiţii de viaţă eutrofe.


34 | P a g e

Lacurile naturale de pe raza județului Alba sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 7 Lacurile naturale de pe raza județului Alba

Nr.

crt

Denumire lac Amplasament Suprafață

(km2)

Adâncime

(m)

Felul barajului

1 Iezer Ighiu 0,0526 9 natural

2 Surianu Surianu 0,0053 3,8 natural

3 Total 0,05979 - -

Acumulări de apă existente pe raza județului Alba sunt prezentate în tabelul de mai

jos.

Tabel 8: Alte acumulări de apă existente pe raza județului Alba

Nr.

crt.

Denumire acumulare apă Nume localitate Suprafață luciu de

apă nivel mediu

(ha)

Observații

1 Balta Radești Radesti 5 ANAR – ABA

Mureș

2 Tau Panade Panade 2 AJVPS Alba

3 Balta Chereteu Blaj 2 AJVPS Alba

4 Balta Limba Ciugud 1 CL Ciugud

5 Balta Tăușor Alba Iulia 0,1 CM Alba Iulia

6 Balta Turdas Hoparta 0 CL Hoparta

7 Taul Mare Biia 5 Particular Sat

8 Taul Lung Biia 4 Primăria Șona

9 Taul Talharilor Blaj 1 Primăria Șona

10 Balta Rradesti Radesti 1 Primaria Radesti

11 Balta Blaj Blaj 2 Primaria Blaj

12 Lac Ocna Mureș Ocna Mureș 1 Primăria Ocna

Mureș

13 Balta Tîrnava Seacă Sancel 4 CNAR

14 Balta Sincel Sancel 2 ROMSILVA

15 Balta Tîrnava Seacă Sanmiclăuș 1 CNAR

16 Balta Oarda Oarda 1 SC AGRA

17 Lunca Oarda Oarda 1 SC MADO

18 Lac Tăul Fără Fund Bagău 0,018 CL Lopadea Nouă

19 Balta Gabud Gabud 0 Proprietate privată

20 Balta Copand Copand 27 ANAR – ABA

Mureș

21 CL 7AB Copand 2 ANAR – ABA

Mureș

22 Balta Captalani Noslac 15 ANAR – ABA

Mureș

23 Balta Noslac Noslac 0 CL Noslac

24 Taul lui Vica Sona 1 Primăria Sona

25 Taul lui Ghiarmazau Sona 1 Primăria Sona

26 Taul lui Butzi Sona 1 Primăria Sona

27 Balta Târnava Seaca Sancel 4 ANAR – ABA

Mureș

28 Balta Târnava Seaca Sânmiclăuș 1 ANAR – ABA

Mureș


35 | P a g e

29 Balta Războieni Gara Razboieni 0 AJVPS Alba

30 Balta Unirea Gara Unirea 0 AJVPS Alba

Pe lângă aceste lacurile naturale și acumulări de apă, pe raza județului Alba se mai

regăsesc lacuri de acumulare cu folosință hidroenergetică (Oașa, Tău, Obrejii de Căpâlna,

Petrești) și lacuri pentru alimentarea cu apă (Mihoiești, Girde, Fenesasa).

Datele tehnice ale lacurilor de acumulare cu folosință hidroenergetică sunt prezentate

în tabelul de mai jos.

Tabel 9: Lacurile de acumulare de pe raza județului Alba

Nr.

crt.

Denumire

acumulare

Raul Date tehnice Clasă

de

import

antă

Tip baraj

Supraf.

baz

recepție

(kmp)

Altitudinea

med a bazin

de receptie

(mdM)

L (km)

1 Oașa Sebeș 187 1570 22 II Ancoramente

cu mască de

beton armat

2 Cugir Cugirul

Mare

92 1535 15,5 II beton în arc

3 Tău Sebeș 401 1495 41 I beton în arc

4 Obreji de

Căpâlna

Sebeș 619 1335 59 III beton în arc

5 Petrești Sebeș 662 1290 72 II stăvilar

2.1.3 Corpuri de apă subterană

Corpul de apă subterană reprezintă un volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer

sau mai multe acvifere.

Apele subterane asigură debitul de bază, constant, al râurilor și zonelor umede.

Menținerea acestui debit și protejarea sa împotriva poluării sunt esențiale pentru ecosistemele

acvatice de suprafață.

Apele subterane reprezintă, de asemenea, o sursă esențială de apă potabilă,

aprovizionând sistemele hidrologice folosite de trei din patru cetățeni ai Uniunii Europene.

Principalele corpuri de apă subterană de la nivelul județului Alba sunt prezentate în

tabelul de mai jos.

Tabel 10: Corpuri de apă subterane

Nr. crt Denumire corp de apă subterană Codul corpului de

apă

Tipul corpului de apa

1 Lunca și terasele râului Arieș ROMU02 Freatic

2 Lunca și terasele Mureșului superior ROMU03 Freatic

3 Lunca și terasel râului Târnava Mică ROMU04 Freatic

4 Lunca și terasele râului Târnava Mare ROMU05 Freatic

5 Brădești-Munții Trascăului ROMU06 Freatic

6 Culoarul râului Mureș (Alba Iulia-Lipova) ROMU07 Freatic

7 Cugir-Munții Sebeșului ROMU08 Freatic

8 Poieni-Munții Metaliferi ROMU09 Freatic


36 | P a g e

9 Abrud-Munții Metaliferi ROMU10 Freatic

10 Transilvania ROMU24 Adâncime

2.2 Monitorizarea resurselor și a calității apelor

Cadrul legal pentru evaluarea calității apelor (de suprafață și subterană) este reprezentat de

Legea 310/2004 modificată și actualizată de mai multe ori, prevederile acesteia fiind în linie

cu Directiva Cadru privind Apa 2000/60/CEE.

Starea ecologică este o expresie a calităţii structurii şi funcţionării ecosistemelor acvatice

asociate apelor de suprafaţă, clasificate în concordanţă cu Anexa V a Directivei Cadru Apă.

Pentru categoriile de ape de suprafaţă, evaluarea stării ecologice se realizează pe 5 stări de

calitate, respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă cu codul de culori

corespunzător (albastru, verde, galben, portocaliu şi roşu).

Figură 6: Evaluarea stării ecologice – coduri culori stare de calitate

Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic a corpurilor de apă de suprafaţă se

realizează prin integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico-chimice, poluanţi

specifici).

Starea ecologică/potenţialul ecologic final ia în considerare principiul “one out – all out”,

respectiv cea mai defavorabilă situaţie.

Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă


37 | P a g e

2.2.1 Calitatea corpurilor de apă curgătoare

Parametri hidro-morfologici de evaluare ecologică pentru râuri sunt:

modificarea debitului

mediu;

modificare amplitudine

maximă a variațiilor de

nivel (m) ;

continuitate curgere;

conectivitate ape subterane;

modificarea secțiunii

transverale – adâncime;

modificarea secțiunii

transverale – lăţime;

modificare coeficient de

reducere albie majoră;

modificarea coeficient de

amenajare îndiguire

coeficient consolidare

maluri;

stabilizare pat albie;

structură zonă riverană.

Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafață- râuri monitorizate în

bazinul hidrografic Mureș

Anual, se monitorizează un număr de corpuri de apă de suprafață în vederea evaluării

stării ecologice, astfel că în:

- anul 2014: au fost monitorizate 25 corpuri de apă în lungime totală de 851,50 km;

- anul 2015: au fost monitorizate 53 corpuri de apă în lungime totală de 2059.24 km;

- anul 2016: au fost monitorizate 22 corpuri de apă în lugime totală de 1316,12 km.

Evoluția stării ecologice a corpurilor de apă naturale din cadrul bazinului hidrografic

Mureș este prezetată în tabelul de mai jos.

Tabel 11: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale in perioada 2014-2016

An Caracteristici Cantitate Stare ecologică

Foarte

bună

Bună Moderată Slabă Proastă

% % % % %

2014 Nr. corp 11 0 90,91 9,09 0 0

Lungime, km 283,50 0 94,33 5,67 0 0

2015 Nr. corp 53 0 73,58 24,53 0 1,89

Lungime, km 2059,24 - - - - -

2016 Nr. corp 22 - - - - -

Lungime, km 1316,12 0 76,39 23,61 - -

În perioada analizată, se observă o tendință generală de menținere a stării ecologică

a corpurilor de apă naturale în stare bună și moderată.

Potențialul ecologic al corpurilor de apă de suprafață puternic modificate, râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Mureș


38 | P a g e

În cadrul bazinului hidrografic Mureș, corpurile de apă puternic modificate au fost

evaluate astfel:

- anul 2014: au fost monitorizate 14 corpuri de apă în lungime totală de 568,50 km;

- anul 2015: au fost monitorizate42 corpuri de apă în lungime totală de 1626.28 km;

- anul 2016: au fost monitorizate 32 corpuri de apă în lugime totală de 1721,72 km.

Evoluția potențialului ecologic a corpurilor de apă naturale din cadrul bazinului

hidrografic Mureș este prezetată în tabelul de mai jos.

Tabel 12: Evolutia potențialului ecologic a corpurilor de apă de suprafață puternic modificate- 2014-2016

An Lungime totală

(km)

Potențial ecologic

Pot ec maxim,PEMx Pot ec bun, PEB Pot ec moderat, PEMo

% % %

2014 568,00 0 85,29 14,71

2015 1626,28 0 42,86 57,14

2016 1721,72 0 73,21 26,29

În perioada analizată, se observă o tendință generală de menținere a potențialului

ecologic a corpurilor de apă de suprafață puternic modificate în stare bună și moderată.

2.2.2 Calitatea apelor de suprafață – lacuri

În perioada 2014-2016 au fost monitorizate de către Sistemul de Gospodărire a Apelor

Alba, acumulările Oașa și Tău ce fac parte din salba de lacuri de acumulare în regim

hidroenergetic (Oașa, Tău, Obrajii de Căpâlna, Petrești) prin amenajarea hidroenergetică a

bazinului superior al râului Sebeș și care sunt și surse de alimentare cu apă potabilă în sistem

microregional/local.

Tabel 13: Calitatea factorilor de apă de suprafața lacuri de acumulare

Nr crt Nume corp de apă PARAMETRI

Ele

men

te b

iolo

gic

e

Co

nd

itii

ox

igen

are

Sta

rea

acid

ifie

rii

Nu

trie

nti

Fiz

ico

ch

imic

e g

ener

ale

Po

luan

ti s

pec

ific

i

Ev

alu

are

in

teg

rata

St

chim

ica

Anul 2014

1 SEBES, ac. Oașa PEB PEMo PEMx PEB PEMo PEB PEMo B

2 SEBES ac. Tău PEB PEB PEMx PEB PEB PEB PEB B

Anul 2015

1 Sebeș - ac. Oașa PEB PEMo PEMx PEMx PEMo PEMx PEMo B

2 Sebeș - ac. Tău PEB PEB PEMx PEB PEB PEMx PEB B

Anul 2016

1 SEBES, ac. Oașa PEB PEMo PEMx PEMx PEMo PEMx PEMo B

2 SEBES, ac. Tău -

baraj Nedeiu

PEB PEB PEMx PEB PEB PEMx PEB B


39 | P a g e

Din punct de vedere al stării chimice cele două acumulări au o stare chimică bună

şi din punct de vedere al potenţialului ecologic acumularea Tău are un potenţial ecologic

bun (PEB) şi acumularea Oaşa un potenţial ecologic moderat (PEMo).

2.2.3 Calitatea corpurilor de apă subterană

Starea de calitate a apelor subterane este monitorizată în județul Alba de Sistemul de

Gospodărire a Apelor.

Evaluarea calitativă a corpurilor de apă subterană de pe raza județului Alba, în

perioada 2014-2016, este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel 14: Starea calitativă a corpurilor de apa subterană in perioada 2014-2016

Anul Administraţia

Bazinală de

Apă

Număr

total de

corpuri de

apă

subterană

Nr.

corpu

ri de

apă în

stare

bună

Nr. corpuri

de apă în

stare slabă

Cauzele neatingerii obiectivului de

calitate (indicatorii la care s-au

înregistrat depăşiri ale valorilor de

prag)

2014 MUREŞ 8 6 2 Amoniu, azotaţi, fosfaţi, cloruri, sulfaţi,

fenoli, As

Amoniu, azotaţi, fosfaţi, cloruri, sulfaţi,

fenoli, As 2015 MUREŞ 22 19 3

2016 Mureș 22 17 5

Comparând starea de calitate a apelor subterane din anul 2016 (5 corpuri de apă în

stare chimică slabă) cu situațiile din anul 2015 (3 corpuri de apă în stare chimică slabă) și

2014 (2 corpuri de apă în stare chimică slabă), remarcăm o creștere a numărului de

corpuri de apă subterană cu stare chimică slabă.

Factorii cu potențial major de poluare care pot afecta calitatea apei subterane sunt:

produsele chimice (îngrășăminte, pesticide (individual și total) utilizate în agricultură

provoacă o poluare difuză greu de depistat și prevenit, produsele menajere și produsele

rezultate din zootehnie, metale grele, necorelarea creșterii capacităților de producție și a

dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare și realizarea stațiilor de epurare,

exploatarea necorespunzătoare a stațiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de

colectare, depozitarea şi gestionarea deșeurilor și a nămolurilor provenite de la epurarea

apelor uzate industriale, produsele petroliere, produsele rezultate din procesele industriale.

Din păcate, poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil

având consecințe importante asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă în

scop potabil, depoluarea surselor de apă din pânza freatică fiind un proces foarte anevoios.


40 | P a g e

2.3 Apele uzate. Rețelele de canalizare și epurarea apelor uzate

Resursele de apă trebuie protejate din punct de vedere calitativ prin epurarea apelor

uzate.

La nivelul județului Alba, apele uzate deversate în apele de suprafață au ca surse

principale în special industria extractivă, industria alimentară, industria chimică, metalurgia,

prelucrarea lemnului și, secundar, captarea și prelucrarea apei pentru alimentare.

Apele uzate rezultate de la folosințele populației și industrie sunt colectate în rețelele

de canalizare, aflate în administrarea APA CTTA Alba (peste 90 % din lungimea rețelei de

canalizare) sau a autorităților locale.

În ultimii 3 ani lungimea rețelei de canalizare din județul Alba, administrată de APA

CTTA Alba, a crescut cu 19 %. Situația lungimii rețelelor de canalizare, conform datelor

furnizate de APA CTTA Alba , în perioada 2014-2016 este prezentată în tabelul de mai jos.

Figură 7: Lungime rețea de canalizare in perioada 2014-2016

În perioada analizată se observă o tendință de creștere a lungimii rețelei de

canalizare existentă la nivelul județului Alba.

În anul 2016, conform informațiilor furnizate de S.C. APA C.T.T.A. S.A. ALBA, la

nivel de județ, au fost epurate și evacuate un volum de 13738042 mc de apă menajeră și

industrială.

Epurarea apelor uzate menajere și industriale a fost realizată în 22 de stații de epurare

cu treaptă mecano - biologică aflate în exploatarea S.C. APA C.T.T.A. S.A. ALBA.

Monitorizarea calității apelor uzate epurate se realizează periodic, iar depășiri ale

parametrilor efluentului au fost înregistrate la fosfor, MTS, amoniu, detergenți sintetici,

2014 2015 2016

lungime retea de canalizare 563 661.8 669.97

500

520

540

560

580

600

620

640

660

680

Lun

gim

e r

ete

a d

e c

anal

izar

e

UM

: km


41 | P a g e

CBO5, azotați, CCOCr, substanțe extractibile, azot total, ph, cloruri, azotiți, azotați și reziduu

fix.

2.4 Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din județ

În conformitate cu Directiva Cadru a Apei, se consideră presiuni semnificative

presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apă studiat.

După modul în care funcționează sistemul de recepție al corpului de apă se poate

cunoaște dacă o presiune poate cauza un impact. Această abordare corelată cu lista tuturor

presiunilor şi cu caracteristicile particulare ale bazinului de recepție conduce la identificarea

presiunilor semnificative.

Cele mai importante categorii de presiuni semnificative din cadrul bazinelor/ spațiilor

hidrografice din Romania sunt presiunile chimice (punctiforme și difuze) și hidromorfologice.

Impactul presiunilor semnificative are ca rezultat neatingerea stării bune a apelor de

suprafață și subterane și necesită aplicarea de măsuri care să îmbunătățească starea acestora.

În acest sens pot fi considerate probleme importante de gospodărirea apelor următoarele patru

categorii majore: poluarea cu substanțe organice, poluarea cu nutrienți, poluarea cu substanțe

periculoase și alterările hidromorfologice.

Principalele presiuni semnificative asupra stării de calitate a apelor din județul Alba

sunt:

Poluarea cu substanțe organice și cu nutrienți cauzată în principal de emisiile

directe sau indirecte de ape uzate insuficient epurate sau neepurate de la aglomerări umane,

din surse industriale sau agricole (creşterea animalelor, utilizarea fertilizanţilor), și produce

schimbări semnificative în balanţa oxigenului în apele de suprafaţă şi în consecinţă are impact

asupra compoziţiei speciilor/populaţiilor acvatice şi respectiv, asupra stării ecologice a apelor.

În anul 2016 au fost înregistrate depășiri ale parametrilor efluentului la 18 din cele 22

de stații de epurare existente. La acestea se adaugă unitățile industriale și agricole din județ (9

unități de ferme zootehnice, 2 unități de exploatări de suprafață și de carieră, o unitate pentru

topirea metalelor, 2 unități pentru producerea și procesarea hârtiei și a lemnului, o instalație

chimică destinată fabricării de explozibili, o unitate de fabricare a oxidului de zinc, o

instalație chimică pentru produse de substanțe anorganice de bază și 18 instalații COV) care

contribuie la de asemenea la poluarea cu substanțe organice și cu nutrienți a resurselor de apă;

Poluarea cu substanțe periculoase se poate datora evacuărilor de ape uzate din surse

punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce conțin poluanți nesintetici (metale grele) și/sau

poluanți sintetici (micropoluanți organici).

În urma analizării presiunilor generate de activitățile umane, asupra corpurilor de apă

din județul Alba, s-au identificat următoarele surse de poluare cu substanțe prioritare, prioritar

periculoase și poluanți specifici: prelucrarea minereurilor feroase (topitorii pentru metale

feroase), producerea celulozei şi hârtiei, industria chimică (instalație chimică pentru

fabricarea explozibililor, instalații chimice pentru producerea de substanțe chimice anorganice

de bază).

Alterări hidromorfologice: întreruperea continuității longitudinale și laterale a

cursurilor de apă, modificarea regimului hidrologic și a condițiilor morfologice, precum şi


42 | P a g e

implementarea viitoarelor proiecte de infrastructură sunt unele dintre cauze care pot avea

impact asupra stării corpurilor de apă de suprafață. La nivel național au fost inventariate mai

multe categorii de lucrări care pot fi considerate presiuni semnificative pe baza unor criterii

specifice, respectiv: acumulări, derivaţii, regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, pentru

satisfacerea diverselor folosinţe cum ar fi asigurarea cerinţei de apă, regularizarea debitelor

naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor, producerea de energie electrică.

În prezent corpurile de apă din județul Alba cuprinde mai multe categorii de lucrări:

acumulări (amenajarea Oașa, Cugir, Tău, Obreji de Căpâlna, Petrești), regularizări, îndiguiri şi

apărări de maluri (însumând o lungime totală de 108,61 km) executate pe corpurile de apă în

diverse scopuri (energetic, asigurarea cerinței de apă, regularizarea debitelor naturale,

apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor), cu efecte funcționale pentru comunitățile

umane.

2.5 Efectele poluării resurselor de apă

Presiunile exercitate asupra factorului de mediu apă ia forma emisiilor de poluanţi, a

suprautilizării apei (stresul hidric), a unor modificări fizice ale corpurilor de apă şi a unor

evenimente extreme precum inundaţiile şi seceta, care vor lua amploare dacă nu se iau măsuri.

Drept urmare, starea ecologică şi chimică a apelor este ameninţată, iar ecosistemele

acvatice pot deveni mai vulnerabile la evenimente extreme precum inundaţiile şi seceta.

Este de importanţă capitală să se abordeze aceste provocări pentru a conserva baza

noastră de resurse pentru viaţă, natură şi economie şi pentru a proteja sănătatea umană.

Poluarea cu substanțe organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor

acvatice prin schimbarea compoziției speciilor, scăderea biodiversității speciilor, precum şi

reducerea populației piscicole sau chiar mortalitate piscicola în contextul reducerii drastice a

concentrației de oxigen.

Poluarea cu nutrienți, în special azot și fosfor, conduce la eutrofizarea apelor

(îmbogățirea cu nutrienți şi creştere algală excesivă), în special a corpurilor de apă stagnante

sau semistagnante (lacuri naturale şi de acumulare, râuri puțin adânci cu curgere lentă), ceea

ce determină schimbarea compoziției speciilor, scăderea biodiversității speciilor, precum şi

reducerea utilizării resurselor de apă (apa potabilă, recreere, etc.).

Poluarea cu substanțe periculoase produce toxicitate, persistență şi bioacumulare în

mediul acvatic. În procesul de analiză a riscului privind poluarea cu substanțe periculoase

trebuie subliniată lipsa sau insuficiența datelor de monitoring care să conducă la o evaluare cu

un grad de încredere mediu sau ridicat.

Presiunile hidromorfologice influențează caracteristicile hidromorfologice specifice

apelor de suprafață şi produc un impact asupra stării ecosistemelor acestora. Construcțiile

hidrotehnice cu barare transversală (baraje, stăvilare, praguri de fund) întrerup conectivitatea

longitudinală a râurilor cu efecte asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar

mai ales asupra migrării biotei. Lucrările în lungul râului (îndiguirile, lucrări de regularizare şi

consolidare maluri) întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi

zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea stării. Prelevările şi restituțiile

semnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dar şi asupra biotei. Astfel, impactul


43 | P a g e

alterărilor hidromorfologice asupra stării corpurilor de apă se poate exprima prin afectarea

migrării speciilor de peşti migratori, declinul reproducerii naturale a populațiilor de peşti,

reducerea biodiversității şi abundenței speciilor, precum şi alterarea compoziției populațiilor.

3. Factorul de mediu sol

Solul este definit ca stratul de la suprafața scoarţei terestre. Este format din particule

minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care

îndeplinește multe funcții şi este vital pentru activitățile umane şi pentru supravieţuirea

ecosistemelor.

Ca interfaţă dintre pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care

îndeplineşte mai multe funcţii vitale:

producerea de hrană/ biomasă;

depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanţe;

sursă de biodiversitate, habitate, specii şi gene;

serveşte drept platformă/ mediu fizic pentru oameni şi activităţile

umane;

sursă de materii prime, bazin carbonifer;

patrimoniu geologic şi arheologic.

Județul Alba dispune de un potențial agricol semnificativ.Terenurile arabile

însumează peste 131 mii hectare, pășunile aproape 120 mii hectare, fânețele peste 71 mii

hectare, iar vița de vie aproximativ 5 mii hectare. Terenurile arabile sunt localizate cu

precădere în partea central-estică a județului, în luncile Mureșului și Târnavelor și în

Podișul Transilvaniei.

Solurile din județul Alba se încadrează în clasa de fertilitate medie și în mai mică

măsură în clasa de fertilitate ridicată, iar condițiile de climă permit cultivarea majorității

cerealelor, furajelor, legumelor și plantelor tehnice.

Terenurile arabile sunt localizate cu precădere în partea central-estică a județului, în

luncile Mureșului și Târnavelor și în Podișul Transilvaniei.

Județul Alba este cel mai important producător de struguri și vinuri din Regiunea

Centru, aici fiind localizate cele mai importante podgorii din Transilvania (Valea

Târnavelor, Aiud-Ciumbrud, Alba Iulia - Ighiu, Sebeș - Gârbova).

3.1 Calitatea factorului de mediu sol

Calitatea solului cuprinde atât fertilitatea solului, cât și modul de manifestare a

celorlalți factori de mediu față de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se

grupează în 5 clase de calitate, diferențiate după media de bonitate:


44 | P a g e

Tabel 15: Clase de calitate

Clasa de calitate

Clasa I II III IV V

Stare Foarte bună bună medie slabă foarte slabă

Puncte 81-100 61-80 41-60 21-40 1-20

În tabelul de mai jos este prezentată încadrarea terenurilor pe clase de calitate.

Tabel 16: Clase de calitate a terenurilor

Folosinţă Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha % ha % ha % ha % ha %

Arabil 875 0.6 19.570 15.1 37.367 28.8 33.658 26.0 38.280 29.5

Păşuni şi

fîneţe

825 0.5 5.270 2.8 37.392 19.9 69.755 37.1 74.786 39.7

Vii 78 1.7 549 11.8 2.218 47.6 907 19.5 909 19.4

Livezi - 0 105 10.7 251 25.6 398 40.5 228 23.2

Figură 8: Clase de calitate a factorului de mediu sol

Din analiza datelor se observă că terenurile arabile încadrate în clasele I şi II de

calitate sunt în procent de 15,7% din totalul terenurilor arabile, iar în clasele III – V sunt

încadrate 84,3 %.

3.2 Repartiția terenurilor pe categorii de acoperire /utilizare

În judeţul Alba repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în perioada 2014 – 2016,

este prezentată în tabelul de mai jos.

0.6

15.1

28.8 26

29.5

0.5 2.8

19.9

37.1 39.7

1.7

11.8

47.6

19.5 19.4

0

10.7

25.6

40.5

23.2

01

02

03

04

05

0

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Sup

rafa

ța

în %

Arabil Pasuni si fanete Vii Livezi


45 | P a g e

Tabel 17: Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în perioada 2014 – 2016

Categorii de folosință Suprafața (ha)

2014 2015 2016

Arabil 129503 131191

131191

Pășuni 117784 120932

120932

Fâneţe şi

pajişti

naturale

70206 73453 73453

Vii 4656 5085 5085

Livezi 982 1348 1348

Total 323131 332009 332009

3.3 Tendințe privind schimbarea destinației utilizării terenurilor

Datele statistice privind suprafeţele scoase din circuitul agricol, la nivelul judeţului Alba,

sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Figură 9: Tendinta suprafeţelor scoase din circuitul agricol, în perioda 2012-2016

Din datele prezentate se observă o tendință generală de creștere a suprafețelor scoase

din circuitul agricol, cu o perioadă de scădere și stagnare în perioada 2013-2014, datorată

în principal crizei economice. Scoaterea acestora din circuitul agricol s-a realizat în scopul

realizării de construcții.

2012 2013 2014 2015 2016

Suprafete scoase din circuitulagricol

13.25 4 6.47 17 40.1

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

UM

: h

a


46 | P a g e

3.4 Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor

Deteriorarea solului se manifestă în aproape toată suprafaţa judeţului Alba. Zone

critice se întâlnesc în podișul Secaşelor și al Târnavelor, din punct de vedere al eroziunii

solului şi al alunecărilor de teren. Lunca Mureșului, Târnavelor şi Secaşelor sunt predispuse la

inundaţii, iar seceta periodică a afectat solurile din zona Şibot, Sebeş, Cunţa, Blaj, Ocna

Mureş şi Lunca Mureşului. Terenuri nisipoase se întâlnesc în zonele: Blaj, Crăciunelu de Jos

şi Vinţu de Jos.

În tabelul de mai jos este prezentată sintetic repartiţia solurilor afectate de factori de

degradare.

Tabel 18: Factori de degradare din județul Alba

Factori de degradare Zona

Eroziune Podişul Secaşelor şi a Târnavelor

Alunecări de teren Podişul Secaşelor şi a Târnavelor

Inundabilitate Lunca Mureşului, Târnavelor şi a Secaşelor

Acidifiere Zona montană şi submontană

Compactare Zona de deal şi terase a exploataţiilor agricole

Deficit de elemente

nutritive

N În tot judeţul

P

K

Volum edafic redus Zona montana

Sărăturare Podișul Târnavelor, Ocna Mureș

Exces de umiditate în sol Zonele de lunca

Gleizare În tot județul

Pseudogleizare În tot județul

Secetă periodică Zona Şibot, Sebeş, Cunţa, Blaj, Ocna Mureş, Lunca

Mureşului

Terenuri nisipoase Crăciunel, Blaj, Vinţu de jos

Scoateri din circuitul agricol În vecinătatea localităților

3.5 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

Principalele presiuni asupra stării de calitate a solurilor sunt:

utilizarea de îngrășăminte: produs natural sau de sinteză, de natură minerală sau /şi

organică, simplu sau complex, care se aplică sub formă lichidă, semifluidă sau solidă

în sol, la suprafață, sau foliar în scopul sporirii fertilității solului și asigurării unei

dezvoltări şi creșteri normale a plantelor.

Cantitatea de îngrășăminte naturale și chimice folosite în agricultură în județul Alba,

in perioada 2014-2016, este prezentată în figura de mai jos.

Din graficul de mai jos se observă o tendință ușoară de creștere a cantităților de

îngrășăminte naturale și chimice utilizate.


47 | P a g e

Figură 10: Cantitatea de îngrășăminte folosite în agricultură în județul Alba, in perioada 2014-2016

Se observă o ușoară tendință de creștere a cantităților de îngrășăminte utilizate.

produse de protecția plantelor: cantitatea de pesticide aplicată în agricultură, în

județul Alba, este prezentată în figura de mai jos.

Figură 11: Cantitatea de produse de protecția plantelor folosite în agricultură în județul Alba, în perioada 2014-2016

2014 2015 2016

Naturale 1138560 1184640 2043600

Chimice 4419 5080 5721

Azotoase 2809 3225 3734

Fosfatice 1522 1787 1916

Potasice 88 68 71

1

100000

Can

tita

tea

de

îngră

șăm

inte

uti

liza

te

UM

: t

one

sub

s. a

ctiv

ă

2014 2015 2016

Insecticide 4.959 5.951 6.242

Funcide 66.081 79.298 83.394

Erbicide 32.086 32.086 38.114

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Can

tita

te u

tili

zată

UM

: to

ne

sub

s. a

ctiv

ă


48 | P a g e

Din datele prezentate se remarcă o tendință ușoară de creștere a cantităților de

produse de protecție a plantelor utilizate.

3.6 Impactul schimbării utilizării terenurilor asupra habitatelor

Modul de utilizare a terenurilor s-a schimbat substanțial în ultimul secol. Schimbările

au afectat suprafețele arealelor naturale și semi-naturale, crescând în acest mod gradul de

fragmentare a arealelor naturale și semi-naturale. Fragmentarea arealelor naturale şi semi-

naturale este un indicator de mediu (RO44) care oferă informații cu privire la evoluția

suprafețelor arealelor naturale și semi-naturale la nivel paneuropean, calculând valorile

derivate din hărțile de acoperire a terenurilor. Acestea provin din imagini stelitare cu

proprietăți spectrale. Este folosită baza de date Corine Land Cover, care se bazează pe 44 de

clase de acoperire a terenului, din care 26 sunt considerate ca naturale și semi-naturale pentru

scopul acestui indicator. Acestea sunt grupate în păduri, pășuni, mozaicuri agricole, suprafețe

semi-naturale, ape interioare și zone umede.

Sub aspectul biodiversității, indicatorul este relevant deoarece indică schimbările în

suprafețele arealelor naturale și semi-naturale pentru orice tip de ecosistem. Dacă suprafața

arealului scade într-un mod semnificativ, aceasta va avea o influență negativă asupra tipurilor

de habitate și a speciilor dependente de aceste tipuri de habitate.

Pe lângă fenomenul de distrugere integrală a habitatelor, apare şi cel de pulverizare prin

drumuri, terenuri agricole, medii urbane ori construcții. Fragmentarea habitatelor este

procesul prin care o suprafață mare şi continuă a unui habitat este divizată în două sau mai

multe fragmente.

Cauza principală a fragmentării arealelor naturale și seminaturale este reprezentată de

conversia terenurilor în scopul dezvoltării infrastructurii urbane, industriale, agricole, turistice

sau transport, aceasta reprezentând cauza principală a pierderii de biodiversitate, ducând la

degradarea, distrugerea şi fragmentarea habitatelor şi implicit la declinul populațiilor naturale.

O altă cauză a fragmentării este generată de către procesul de extindere şi dezvoltare a

așezărilor umane. În prezent se consideră că aproximativ 6,5% din suprafaţa ţării este

destinată construcției de locuințe. Fragmentarea habitatelor apare şi atunci când există

aglomerări mari de locuințe, dar şi în cazul celor izolate, datorită construcţiei suplimentare de

căi de acces şi utilităţi. Construirea haotică, fără respectarea unei strategii de urbanism

coerentă şi consecventă conduce la utilizarea nejudicioasă a zonelor destinate pentru

construcţii si extinderea acestora în detrimentul celor naturale.

Dezvoltarea urbană necontrolată, periurbanizarea şi transferul de populație din mediul

rural, însoțite de distrugerea ecosistemelor din zonele urbane (diminuarea spațiilor verzi,

construcții pe spațiile verzi, tăierea arborilor, distrugerea cuiburilor etc.) şi de măsuri

insuficiente pentru colectarea și tratarea corespunzătoare a deșeurilor şi a apelor uzate au

efecte negative considerabile, atât asupra biodiversității, cât şi asupra calității vieții.


49 | P a g e

V. ARII NATURALE PROTEJATE

1.1 Situația zonelor protejate din județul Alba

Prima arie naturală protejată desemnată în județul Alba a fost rezervația complexă

Şesul Craiului – Scăriţa Belioara, în 1935, urmând ca în anul următor să fie desemnată prima

rezervație geologică din țară, Detunata Goală. Numărul acestora a crescut treptat, până la

sfârșitul anului 2016 fiind desemnate 109 arii naturale protejate de interes național şi

comunitar, distribuite în regiunile biogeografice alpină, continentală şi alpină/continentală,

evoluția acestora fiind redată în graficele de mai jos.

Figură 12: Evoluția ariilor naturale protejate

1.2 Categorii de arii naturale protejate aflate la nivelul județului Alba

Conform legislaţiei româneşti privind regimul ariilor naturale protejate, respectiv

OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei, definiţia ariei protejate este următoarea:

Arie naturală protejată – zona terestră şi/sau marină în care există specii şi animale

sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice sau

de altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim

special de protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale.

În funcţie de „nivelul” la care aria protejată este declarată şi/sau recunoscută deosebim

diferite categorii de arii protejate:

1. de interes naţional, care includ următoarele categorii: rezervaţii ştiinţifice, parcuri

naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale. Condiţia

minimă pentru ca o zonă să fie declarată arie protejată de interes naţional este să

prezinte valori naturale şi culturale semnificative şi reprezentative la nivel naţional.

2. de interes comunitar sau situri Natura 2000, care sunt situri de importanţă

comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie avifaunistică.

3. de interes internaţional, care au primit statut de:

a) rezervaţii ale biosferei;


50 | P a g e

b) zone umede de importanţă internaţională sau situri RAMSAR;

c) situri naturale ale patrimoniului natural universal;

d) geoparcuri.

4. de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor

administrativ-teritoriale, după caz, conform art. 5 alin. (1) lit. a) – c) din OUG

57/2007. Acestea includ zone cu valori semnificative şi reprezentative la nivel local

sau judeţean.

Principalele categorii de arii naturale protejate aflate la nivelul județului Alba, la sfârșitul

anului 2016, sunt:

de interes județean (declarate prin Hotărârea Consiliului Județean Alba nr. 27/ 1999):

Rezervații naturale: 10;

Monumente ale naturii: 126.

Acestea includ zone cu valori semnificative şi reprezentative la nivel local sau judeţean.

de interes național (declarate prin Legea nr. 5/ 2000 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate):

Parcuri naturale: 1;

Rezervații naturale: 83.

Lista ariilor naturale protejate de interes național din judeţul Alba se regăsește în

Anexa nr. 2.A.

de interes comunitar sau situri Natura 2000:

5 SPA-uri (arii de protecție specială avifaunistică) desemnate prin

H.G. 1284/ 2007, modificată şi completată de H.G. 971/ 2011;

20 SCI-uri (situri de importanță comunitară) desemnate prin Ordinul

1964/ 2007, modificată de Ordinul 2387/ 2011 și Ordinul 46/2016.

Lista ariilor naturale protejate de interes comunitar din judeţul Alba se regăsește în

Anexa nr. 2.B.

Potrivit scopului de management pe care le îndeplinesc, ariile naturale protejate de

interes național din județul Alba, se prezintă astfel:

Tabel 19: Ariile naturale protejate de interes național din județul Alba – scop de management

Nr.

crt.

Categorie de arie

protejată conform

legislaţiei româneşti

Scop de management

1 Monumente ale naturii Conservarea elementelor naturale, specifice

2 Rezervaţii naturale Conservare prin intervenţii de gospodărire

3 Parcuri naturale Conservarea peisajului şi recreere


51 | P a g e

Figură 13: Harta distribuției Ariilor Naturale Protejate la nivelul județului Alba


52 | P a g e

Arii protejate de interes comunitar - Siturile Natura 2000

România, ca stat membru al Uniunii Europene, s-a angajat să implementeze legislaţia

referitoare la conservarea biodiversităţii prin realizarea reţelei Natura 2000, o reţea de zone

protejate care să cuprindă un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de

interes comunitar, în vederea garantării menţinerii acestora pe termen lung, ca sisteme suport

pentru dezvoltarea sistemului socio-economic.

Speciile şi habitatele de interes comunitar sunt cele rare sau periclitate la nivel

European.

Realizarea reţelei Natura 2000 se face prin implementarea a două acte

normative europene:

• Directiva „Păsări” - Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor

sălbatice;

• Directiva „Habitate” - Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor

naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice.

Reţeaua Ecologică Natura 2000 trebuie să ţină cont de realităţile economice, sociale şi

culturale ale zonelor unde au fost declarate situri.

Conservarea speciilor şi habitatelor trebuie să fie realizată printr-un management activ

dar durabil.

După aderare, în legislația românească aceste două Directive au fost transpuse prin

Ordonanța de Urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările ulterioare.

Conform acestui act legislativ, activităţile ce se pot desfăşura în siturile Natura 2000,

altele decât rezervaţiile biosferei, parcurile naţionale şi naturale, se reglementează prin

planuri de management sau prin regulamente elaborate de administratorii acestora avizate

de către Agenţia Naţională pentru Arii Protejate (ANAP) şi aprobate prin ordin al

autorităţii centrale pentru protecţia mediului.

La nivelul județului Alba, ariile protejate de interes comunitar ocupă o suprafață

semnificativă, respectiv 26,13 % din suprafața județului (fig. 11).

De menționat este faptul că unele situri Natura 2000 se suprapun cu parțial sau total

cu ariile naturale protejate de interes național.


53 | P a g e

Figură 14: Suprafața ocupată de ariile de interes comunitar, în jud. Alba în anul 2016

Ponderea siturilor de inters comunitar și ariilor de protecție specială avifaunistică, din

ponderea totală de 26,13%, este prezentată în figura de mai jos.

Figură 15: Pondere SCI și SPA

Siturile de importanță comunitară au ca scop conservarea tipurilor de habitate şi specii

conform Directivei Habitate, iar ariile de protecție specială avifaunistică au scopul de a

proteja speciile de păsări conform Directivei Păsări.

26,13%

73,87%

Total SCI și SPA Suprafață județ

51% 49%

Suprafață SCI pe jud. Alba Suprafață SPA pe jud. Alba


54 | P a g e

Figură 16: Harta distribuției Rețelei Natura 2000 la nivelul Județului Alba


55 | P a g e

1.3 Administratori sau custozi ai ariilor naturale protejate

Ariile naturale protejate care necesită structuri de administrare proprii au fost atribuie

în administrare de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, pe bază de

contract de administrare.

În cazul suprapunerii ariilor naturale protejate care nu necesită structuri de

administrare proprii cu ariile naturale protejate de interes naţional care necesită structuri de

administrare proprii, administrarea se asigură de către structurile de administrare ale acestora,

cu realizarea unui singur plan de management integrat, ţinând cont de respectarea categoriei

celei mai restrictive arii naturale protejate în zonele de suprapunere.

Planurile, proiectele, programele și activitățile care se desfășoară pe raza ariilor

naturale protejate de interes comunitar necesită avizarea administratorului.

Schiţa de mai jos redă foarte sintetic în ce măsură sunt permise activităţile umane în

diferite categorii de arii protejate definite prin legislaţia românească, fig. 14.

Rezervații științifice – omul observator, cercetător (10-10.000 hectare)……….

Parcuri naționale – omul în principal turist/vizitator, activități tradiționale pe o

parte din suprafață (1000-100.000 hectare)

Rezervații naturale - menținerea sau refacerea unor specii sau a locului lor de

viață (10 - 10.000 hectare)

Parcuri naturale – îmbinare de rezervații științifice, rezervații naturale și zone

cu activitate biosferei – 1 sau mai multe rezervații științifice și parcuri

naturale/naționale și zone de dezvoltare durabilă (10.000-100.000 hectare)

Monumente ale naturii- să se prevină degradarea sau distrugerea cascadei,

peșteră, pădure, chei, stânci etc.

Figură 17: Restricţii de utilizare a resurselor naturale - „suprapunerea” siturilor Natura 2000 cu diferite categorii

de arii naturale protejate

Lista administratori/custozi poate fi consultată în Anexa nr. 2.C.

1.4 Planuri de management

Pentru atingerea obiectivelor de conservare specifice fiecărei arii naturale protejate

este necesar elaborarea planurilor de management.

Plan de management al ariei naturale protejate reprezintă documentul care descrie şi

evaluează situaţia prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează

acţiunile de conservare necesare şi reglementează activităţile care se pot desfăşura pe

teritoriul ariilor, în conformitate cu obiectivele de management. Obligația întocmirii

planurilor de management şi a regulamentelor ariilor naturale protejate care au structuri de

administrare special constituite se elaborează de către administratorii/custozii acestora.

Măsurile prevăzute în planurile de management ale situri Natura 2000 sunt legate de

obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate, respectiv menţinerea/refacerea

stării favorabile de conservare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar. Măsurile de


56 | P a g e

management Natura 2000 pot viza şi habitate care nu sunt considerate de interes comunitar,

dar care sunt importante pentru speciile de interes comunitar.

Planurile de exploatare/utilizare a resurselor naturale din zonă vor fi armonizate cu

prevederile planului de management.

Potrivit informațiilor furnizate pe site-ul Ministerului Mediului si Agenției Naționale

pentru Arii Naturale Protejate, la în prezent doar 8 din cele 25 arii naturale protejate de

interes comunitar din judeţul Alba au planul de management aprobat.

Lipsa planurilor de management are ca rezultat imposibilitatea autorităților de mediu

de a compara datele prezentate în rapoartele la studiile de evaluare a impactului asupra

mediului sau în studiile de evaluare adecvată, cu datele privind distribuția habitatelor și

speciilor de animale și plante de interes comunitar, care ar trebui să fie prezentate în planurile

de management.

Cu sprijin și finanțare din Fondurile Structurale ale UE, prin intermediu POS Mediu,

în prezent se fac eforturi de a realiza și finaliza cât mai repede posibil planurile de

management.

1.5 Flora și fauna județului Alba

Judeţul Alba, datorită diversităţii formelor de relief, este printre puţinele din ţară care

prezintă o mare diversitate faunistică şi floristică.

Habitatele naturale din județul Alba sunt reprezentate de apele oligomezotrofe cu

vegetație bentică de Chara spp.; lacurile eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau

Hydrocharition; râurile alpine şi malurile acestora cu vegetație erbacee; râurile cu maluri

nămoloase cu vegetație de Chenopodian rubri şi Bidentian sp.; pajiștile uscate; pajiștile

alpine; tufișurile cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum; pajiștile uscate semi-naturale şi

faciesuri de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee);

asociațiile de lizieră cu ierburi înalte hidrofile ce se întâlnesc de la nivelul câmpiilor până la

nivel montan şi alpin; pajiștile de altitudine joasă (cu Alopecurus pratensis, Sanguisorba

officinalis); fânețele montane; turbăriile active; grohotișurile calcaroase şi de șisturi

calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (cu Thlaspietea rotundifolii); pantele

stâncoase calcaroase cu vegetație chasmofitică; grotele neexploatate turistic; pășunile

împădurite; pădurile tip Luzulo-Fagetum; pădurile tip Asperulo-Fagetum; pădurile acidofile

cu Picea sp. din etajele alpine montane; pădurile mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia; pădurile panonice cu Quercus petrae şi

Carpinus betulus.

Flora și fauna sunt specifice în funcție de amplasare, de formele de relief, de

expunerea versanților și variațiile de altitudine.

În zona Munților Șurianu, vegetația naturală este etajată pe verticală, prezentând și

variații în funcție de expunerea versanților. Începând de la poalele munților până la altitudinea

de 1.300-1.400 m mai răspândite sunt pădurile de foioase, iar de la această altitudine în sus se

evidențiază pădurile de conifere, care urcă în unele locuri până la altitudinea de 1.900-2.000

m. Peste limita pădurilor sunt prezente doar asociațiile de vegetație subalpină şi alpină.


57 | P a g e

În Munții Apuseni, care sunt mai puțin înalți, pajiștile alpine sunt prezente numai în

zona Munții Bihorului, și aici pe arii foarte reduse. În rest, munții sunt acoperiți cu păduri

mixte de conifere şi foioase, din interfluvii până în văi, iar spre exterior, mai ales către

masivul Trascău, se găsesc păduri de fag. Pe văi se pot observa inversiuni de vegetație, ca

efect al variațiilor climatice şi de temperatură.

Zonele de podiș au păduri de foioase, mai ales de gorun (in Podișul Secașelor), dar

acestea nu ocupă suprafețe prea mari, fiind întrerupte de terenurile intrate în circuitul agricol.

În Podișul Târnavelor apare, insular, şi fagul. În zonele joase ale județului se evidențiază

vegetația de silvostepă, aceasta fiind mai frecventă în podișul Secașelor, ca efect al

precipitațiilor mai reduse. Local, în ariile cu drenaj slab şi cu pânză freatică situată mai

aproape de suprafață, s-au format mlaștini cu o vegetație specifică.

Dintre speciile de floră si ciuperci intalnite pe raza județului Alba enumerăm: Picea

abies, Abies alba, Fagus sylvatica, Luzula sylvatica, Sorbus aucuparia, Betula pendula,

Juniperus communis, Vaccinium myrtillus, Rubus idaeus, Rubus fruticosus, Rosa canina,

Vaccinium vitis-idaea, Oxalis acetosella, Athyrtium distentifolium, Calamagrostis villosa,

Deschampsia caespitosa. Dryopteris expansa, Homogyne alpina, Gymnocarpium dryopteris,

Luzula luzuloides, Rumex alpinus, Senecio nemorensis, Viola declinata, Cantharellus

cibarius, Boletus sp., Armillaria mellea, Morchella esculenta, Craterellus cornucopioides,

Lactarius deliciosus, etc.

Fauna sălbatică include speciile caracteristice asociate habitatelor din zonele de munte,

de deal și podiș, și de câmpie, așa cum au fost acestea prezentate mai sus.

Dintre speciile de faună întâlnite pe raza județului Alba, enumerăm: Canis lupus,

Lutra lutra, Lynx lynx, Ursus arctos, Bombina variegata, Triturus cristatus, Bufo bufo, Rana

dalmatina, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Anguis fragilis Vipera ursinii rakosiensis, Aegolius

funereus, Bonasa bonasia, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos leucotos, Dryocopus

martius, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Glaucidium passerinum, Picoides tridactylus,

Strix uralensis, Tetrao urogallus, Corvus corax, Cuculus canorus, Parus majorm, Turdus

merula, Turdus philomelos, Upupa epops, Buprestis splendens, Callimorpha uadripunctaria,

Cerambyx cerdo, Cordulegaster heros , Euphydryas aurinia, Pholidoptera transsylvanica,;

Carabus variolosus, Lucanus cervus, Morimus funereus, Parnassius mnemosyne, Heteropteus

morpheus,etc.

1.6 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Activitatea antropică are ca efect diminuarea biodiversităţii atât prin utilizarea directă

a resurselor naturale, cât şi prin transformarea zonelor naturale cu o mare diversitate biologică

prin reamenajări teritoriale, exploatarea agregatelor, activitățile agro-zootehnice, depozitarea

deşeurilor. Densitatea construcţiilor realizate în imediata apropiere a rezervaţiilor naturale sau

în siturile de importanţă comunitară, turismul neorganizat, practicarea sporturilor extreme,

activităţile de îmbunătăţiri funciare (desecări, regularizări, etc.) pot determina în câţiva ani

afectarea gravă a acestora. Activitatea balastierelor are un efect negativ asupra speciilor de

păsări în perioada de cuibărit.

http://eunis.eea.europa.eu/species-names-result.jsp?&pageSize=10&scientificName=Carabus+variolosus+&relationOp=2&typeForm=0&showGroup=true&showOrder=true&showFamily=true&showScientificName=true&showVernacularNames=true&showValidName=true&searchSynonyms=true&sort=2&ascendency=0


58 | P a g e

Efecte negative asupra biodiversităţii pot avea şi schimbarea metodelor tradiţionale de

cultivare a terenurilor şi practicarea unei agriculturi intensive, abandonarea păstoritului

tradiţional, distrugerea regenerărilor naturale, păşunatul neorganizat (ilegal), cositul timpuriu

şi mecanizat în perioada de cuibărire, incendierea vegetaţiei, folosirea pesticidelor,

exploatarea ilegală a lemnului, defrişarea pădurilor, plantarea speciilor exotice sau a altor

specii invazive, braconajul, managementul cinegetic defectuos, vânătoarea în timpul

cuibăritului, recoltarea de specii şi faună protejată în scopul comercializării şi/sau consumului,

recoltarea necontrolată a plantelor medicinale, decorative, valorificarea necontrolată a

resurselor zonelor umede, drenarea sau desecarea acestora, amenajări hidroenergetice şi

urbane.

Depozitarea ilegală a deşeurilor şi poluarea apelor, solurilor şi atmosferei sunt alte

activităţi antropice care au efect asupra biodiversităţii naturale.


59 | P a g e

VI. DEȘEURILE

Deşeurile reprezintă una din problemele cele mai acute legate de protecția mediului.

Legislaţia europeană de mediu, transpusă prin acte normative naţionale, impune

economisirea resurselor naturale, reducerea costurilor de gestionare şi aplicarea unor soluţii

eficiente pentru diminuarea impactului asupra mediului a deşeurilor.

În România, domeniul „gestionarea deșeurilor” este reglementat prin Legea

nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor și prin Hotărârea nr. 856/2002

privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv

deşeurile periculoase, cu completările și modificările ulterioare.

Operatorii economici au obligația de a preveni, de a valorifica deșeurile proprii prin

reutilizare, reciclare, valorificare energetică, tratare (pentru diminuarea gradului de

periculozitate) şi, doar în ultimul rând, soluţia aleasă să fie, eliminarea: prin incinerare (pentru

reducerea volumului) sau depozitare. În prezent, deşeurile nevalorificate sunt, în cea mai mare

parte, depozitate.

Astfel că gestionarea deşeurilor ridică probleme foarte complexe, care necesită

întreprinderea acţiunilor coordonate de la nivel local la cel regional, colaborarea societăţii

civile cu autorităţile locale, cu reprezentanţii guvernului şi de asemenea colaborarea între

state.

1.1. Categorii de deșeuri generate și modul de gestionare

Principalele categoriile de deșeuri generate la nivelul județului Alba sunt deşeurile

municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ,

industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de

ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule

scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice.

1.1.1 Deșeuri municipale și modul de gestionare

Deșeurile municipale, în conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de

Gestionare a Deşeurilor 2014-2020, „sunt reprezentate de totalitatea deşeurilor menajere şi

similare acestora generate în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi

comerciale şi de la operatori economici, deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi,

parcuri, spaţii verzi, la care se adaugă şi deşeuri din construcţii şi demolări rezultate din

amenajări interioare ale locuinţelor colectate de operatorii de salubritate”.

Cantități generate

În anul 2015 (cel mai recent an pentru care există date), cantitatea de deșeuri

municipale colectată prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau ale

operatorilor de salubritate a fost de 91940 tone. Din cantitatea totală de deșeuri municipale






60 | P a g e

colectată de operatorii de salubritate, peste 80 % este reprezentată de deșeurile menajere și

asimilabile.

Ponderea fiecărui tip de deşeu în cantitatea de deşeuri municipale colectate de

operatorii de salubritate, în anul 2015, în județul Alba, este prezentată în figura de mai jos.

Figură 18: Ponderea pe tipuri de deșeuri municipale colectate in anul 2015, în județul Alba

Evoluţia cantităţilor de deșeuri municipale generate în perioada 2012 – 2015, în

judeţul Alba, este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel 20: Evoluţia cantităţilor de deșeuri municipale generate în perioada 2012 – 2015, în judeţul Alba

Tipuri de deşeuri Cod

deşeu1

Cantitate de deşeuri (tone)

2012 2013 2014 2015

1. Deşeuri municipale (deşeuri

menajere şi asimilabile din comerţ,

industrie, instituţii, din care:

20 15 01

56767 67516 77204

82741

1.1 Deşeuri menajere colectate în

amestec de la populaţie

20 03 01 41149 50362 51141

57737

1.2 Deşeuri asimilabile din comerţ,

industrie, instituţii colectate în

amestec

20 03 01 14968 16324 25040 23370

1.3 Deşeuri municipale (menajere şi

asimilabile) colectate selectiv/sortate

din care:

20 01

15 01

650 830 1023 1634

hârtie şi carton 20 01 01 308 274 463 850

2Conform Listei Europene a Deşeurilor(HG nr. 856/2002)

67%

27%

2% 2% 2%

%

Deșeuri menajere de la populație

Deșeuri menajere și asimilabile de la instituții, etc.

Deșeuri colectate separat

Deșeuri din servicii municipale

Deșeuri din constructii


61 | P a g e

15 01 01

sticlă 20 01 02

15 01 07

4 8 61 120

plastic 20 01 39

15 01 02

314 492 320320 660

metale 20 01 40

15 01 04

20 2 13 4

lemn 20 01 38

15 01 03

- 54 166 -

biodegradabile 20 01 08 - - - -

2.. Deşeuri voluminoase 20 03 07 - - - -

3. Deşeuri din servicii municipale 12984 11551 7157 8779

3.1 Deşeuri din grădini şi parcuri 20 02 2487 2851 1195 1519

3.2 Deşeuri din pieţe 20 03 02 4807 4444 2082 2487

3.3 Deşeuri stradale 20 03 03 5690 4256 3880 4776

4. Deşeuri menajere generate şi

necolectate

20 01

15 01

14391 13935

8462

7780

Figură 19: : Evoluţia cantităţilor de deșeuri municipale generate în perioada 2012 – 2015, în judeţul Alba

Din datele prezentate, se observă o creștere constantă a cantităților de deșeuri

menajere generate și colectate și o scădere a cantităților de deșeuri menajere generate și

necolectate.

Evoluția indicelui de generare a deșeurilor municipale, în județul Alba este prezentată

în graficul de mai jos.

1000

11000

21000

31000

41000

51000

61000

71000

81000

2012 2013 2014 2015

UM

: T

one

Deșeuri municipale

Deseuri din serviciimunicipale

Deșeuri menajere generate și necolectate


62 | P a g e

Figură 20: Indicele de generare a deșeurilor municipale

Se observă o ușoară creștere constantă a indicelui de generare a deșeuri municipale în

perioada analizată 2012-2015, datorată creșterii gradului de acoperire cu servicii de salubritate

dar și datorită reducerii numărului de locuitori stabili în județul Alba.

În ceea ce privește gradul de acoperire cu servicii de salubritate, în perioada 2012-

2015, se evidențiază o creștere de la 77% la 86 %. O creștere pronunțată se observă în mediu

rural, unde gradul de acoperire cu servicii de salubritate a crescut de la 49% în anul 2012,

la 69% în anul 2015.

Tabel 21: Gradul de acoperire cu servicii de salubritate în județul Alba

Grad de acoperire cu servicii de salubritate

(%)

2012 2013 2014 2015

77 77 85 86

- Mediul urban 96 96 97 98

- Mediul rural 49 50 68 69

Numar de depozite municipale in operare

- neconforme 3 3 1 0

- conforme 0 0 0 0

Numar statii de transfer și/sau sortare

existente

4 4 4 4

Proiecția cantităților de deșeuri municipale și asimilabile sintetizată este prezentată în

tabelul de mai jos.

Tabel 22: Proiecția cantităților de deșeuri municipale și asimilabile sintetizată din județul Alba

Categoria

deșeurilor

Anul 2017

(tone/an)

Anul 2018

(tone/an)

Anul 2019

(tone/an)

Anul 2020

(tone/an)

Anul 2021

(tone/an)

224

248

272

293

0

50

100

150

200

250

300

350

Indicile de generare a deșeurilor

Kg

/lo

c/a

n

2012 2013 2014 2015


63 | P a g e

Deșeuri menajere

mixte populație

99302 99897 100505 101096 101701

Deșeuri menajere

mixte agenți

economici

22848 22985 23122 23261 23400

Deșeuri din parcuri

și grădini

5874 5909 5944 5980 6016

Deșeuri stradale 6664 6704 6744 6785 6825

TOTAL, din care: 134688 135494 136316 137121 137941

Mediul Urban 110458 111119 111784 112453 113126

Mediul Rural 24230 24375 24532 24668 24815

În ceea ce privește deşeuri din construcţii şi demolări, evoluţia cantităţilor colectate de

deşeuri din construcţii şi demolări este prezentată in tabelul de mai jos.

Tabel 23: Situația deseurilor din construcții și demolări

Tipuri de deşeuri Cantitate de deşeuri (tone)

2012 2013 2014 2015

Deşeuri din construcţii și

demolări 8840 1220 2350 450

În prezent nu există date relevante privind cantitatea generată şi colectată de deşeuri

din construcţii şi demolări la nivelul judeţului Alba. Cantităţile de deşeuri din construcţii şi

demolări sunt estimate de agenţii de salubritate în raportările statistice anuale.

Variaţiile cantităţilor generate se datorează lucrărilor de infrastructură desfăşurate în

judeţ, dar și datorită faptului ca gestionarea acestei categorii de deșeuri nu este reglementată

legislativ. Astfel sarcina gestionarii deșeurilor din construcții si demolări revine nu numai

municipalitaților, ci și operatorilor economici care desfășoara activități de

dezafectare/demolare.

Modalități de gestionare

Conform prevederilor legale în vigoare, gestionarea deșeurilor însemnă colectarea,

transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supervizarea acestor operaţiuni şi

întreţinerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de un

comerciant sau un broker.

La momentul prezent, în România, responsabilitatea gestionării deșeurilor municipale

este autoritatea publică locală, care poate delega operarea serviciilor de salubrizare numai

operatorilor de salubrizare licențiați.

Deșeurile municipale colectate de la generatori (casnici și non-casnici) sunt

transportate la instalațiile de tratare/ reciclare /valorificare și/sau la instalațiile de eliminare.

Toate aceste instalații sunt operate numai de operatori autorizați din punct de vedere al


64 | P a g e

protecției mediului, care raportează anual autorităților pentru protecția mediului datele privind

cantitățile de deșeuri gestionat.

În prezent, activitatea de salubrizare din judeţul Alba fost asigurată de 10 operatori de

salubritate. Operatorii de salubritate si UAT –urile deservite sunt prezentate în tabelul de mai

jos.

Tabel 24: Lista operatorilor de salubritate și UAT-urile deservite

Nr. crt Operator UAT-uri

1 SC Polaris Holding SRL Alba Iulia

Teiuș

Berghin

Ciugud

Cricău

Galda de Jos

Ighiu

Lupșa

Mihalț

Săliștea

Sântimbru

Stremț

2 SC Eco Montan Apuseni SRL Baia de Arieș

Bistra

Ocoliș

Poșaga

Sălciua

3 SC Financiar Urban SRL Blaj

Ocna Mureș

Zlatna

Cenade

Cergău

Hopârta

Jidvei

Lunca Mureșului

Meteș

Mirăslău

Noșlac

Rădești

Roșia Montană

Sâncel

Șona

Unirea

4 SC G&E Invest 2003 SRL Cugir

Șugag

Blandiana


65 | P a g e

5 SC Greendays SA Aiud

Sebeș

Bucerdea Grânoasă

Crăciunelu de Jos

Fărău

Livezile

Lopadea Nouă

Săsciori

6 SC Salubris SRL Alba Ponor

7 SC Salubritate Apuseni SRL Cîmpeni

Albac

Avram Iancu

Gârda de Sus

Poiana Vadului

Scărișoara

Sohodol

Vadu Moților

8 SC Schuster Ecosal SRL Câlnic

Cetatea de Baltă

Cut

Daia Română

Doștat

Gârbova

Ohaba

Pianu

Rîmetea

Roșia de Secaș

Șpring

9 Serviciul Public Abrud Bucium

Ciuruleasa

Mogoș

Abrud

10 Serviciul Public Cîmpeni Arieșeni

11 Fără informații Întregalde

Valea Lungă

Râmeț

Almașu Mare

Ceru Băcăinți

Horea

Șibot

Vidra

Vințu de Jos

În judeţul Alba, în ce priveşte sistemul de colectare a deşeurilor menajere, metoda

tradițională de colectare în amestec deţine încă o pondere mare, așa cum rezultă din indicele

de reciclare calculat pentru anul 2015, el fiind de doar 8%.

În județul Alba, s-a implementat colectarea selectivă atât în zona urbană cât şi în zona

rurală, prin înfiinţarea de către operatorii de salubritate a unor puncte de colectare dotate cu


66 | P a g e

containere pentru colectarea separată a hârtiei/cartonului, plastic (inclusiv PET), la care în

anul 2016 aveau acces circa 35% din populaţie.

Operatorii de salubritate care deservesc judeţul împreună cu primăriile au organizat

punctele de colectare în localităţile deservite şi le-au dotat cu containere şi pubele de diferite

capacităţi.

Pe lângă aceste cantităţi colectate de operatorii de salubritate, se valorifică cantități

substanțiale de deșeuri de către operatorii economici autorizați pentru colectarea şi

valorificarea deşeurilor reciclabile care sunt preluate de la persoane fizice, contra cost.

În anul 2015, a fost sistată activitatea ultimului depozit de deşeuri menajere

neconforme din județ - DM Alba-Iulia, care a primit perioada de tranziţie pana la 16 iulie

2015.

Toate depozite neconforme din județ au sistat activitatea conform calendarului

prevăzut în HG 349/2005 privind depozitarea, astfel:

- la 16 iulie 2015

DM de la Alba-Iulia, cu o suprafaţă 4,91 ha

- la 16 iulie 2013

DM de la Aiud, cu o suprafaţă 2,3 ha și

DM de la Ocna-Mureş, cu o suprafaţă de 1,8 ha

- la 16 iulie 2009

DM de la Cugir, Blaj, Zlatna, Abrud, Campeni, Baia de Aries, respectiv DM

de la Teius și Sebeș închise prin procedura simplificată

În localităţile în care s-a sistat depozitarea, deşeurile sunt transportate la depozite

conforme de deșeuri existente în alte județe, în funcție de contractele încheiate cu operatorii

de colectare care au contracte, inclusiv cu UAT-urile din județul Alba.

În prezent funcționează stațiile de sortare/transfer care deservesc zona Zlatna, Baia de

Arieș, Aiud, Abrud și instalaţii de compostare, numai în gospodăriile individuale.

A fost implementat sistemul de colectare selectivă atât în zona urbană cât şi în zona

rurală, conform prevederilor Legii 211/ privind regimul deșeurilor, cu completările și

modificările ulterioare.

Operatorii de salubritate care deservesc judeţul împreună cu primăriile au organizat

punctele de colectare în localităţile deservite şi le-au dotat cu containere şi pubele de diferite

capacităţi. Cantitățile colectate în anul 2015, au fost 520 tone de hârtie/carton, 520 tone de

plastic provenit din sticle de PET şi 65 tone de plastic, conform datelor furnizate de APM

Alba.

Pe lângă aceste cantităţi colectate de operatorii de salubritate, se valorifică cantități

substanțiale de deșeuri de către operatorii economici autorizați pentru colectarea şi

valorificarea deşeurilor reciclabile care sunt preluate de la persoane fizice, contra cost.

În ceea ce privește deşeuri din construcţii şi demolări, în judeţul Alba nu există

instalaţii de sortare / tratare / reciclare a deşeurilor din construcţii şi demolări.


67 | P a g e

Nu a fost elaborată încă legislaţia privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi

demolări astfel încât să se respecte principiile strategice şi de minimizare a impactului asupra

mediului şi sănătăţii umane.

Principalele măsuri care se impun în gestionarea acestor tipuri de deşeuri sunt

următoarele:

colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material şi categorii, periculoase

şi nepericuloase;

promovarea reciclării şi reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolări;

asigurarea de capacităţi de tratare/sortare a acestora;

asigurarea depozitării controlate a deşeurilor care nu pot fi valorificate.

1.1.2 Deșeuri industriale si modul de gestionare

Cantități generate

În anul 2015, la nivelul județului Alba, cantitatea de deșeuri industriale generată a fost

de 5185255 tone, din care cea mai mare parte (86% - 4461015 tone) a fost rezultată din

industria extractivă.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri industriale generate, pe principalele categorii de

deşeuri din ramurile mari ale industriei din judeţul Alba, în perioada 2012 – 2015, este

prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel 25: Evoluția cantităților de deșeuri industriale in perioada 2012-2015

Deșeu generat Anul

2012

to/an

Anul

2013

to/an

Anul

2014

to/an

Anul

2015

to/an

Steril descopertă/

Deșeu piatra

593 000

51 645

67 500

85 670

1 704 000

63 303

1 806 000

57 626

Steril flotatie 1 768 032 1 947 777 2 264 367 2 597 389

Cenuşă şi zgură 5 400 4 000 7 000 14 400

Leşii ind. Chimică - - - -

Deşeuri lemn 495 000 590.000 595 000 650 000

Deşeuri metalice 5 980 5.800 6 500 6 800

Substanţe petroliere

(uleiuri, emulsii)

540 1030 1100 1 350

Alte deşeuri 108 005 1 163 678 65 863 51 690

TOTAL 3 027 602 3 865 455 4 707 133 5 185 255

Din evoluţia cantităţilor de deşeuri industriale generate se observă o creștere

considerabilă în anul 2015 datorită activităţii economice din sectorul minier și anume singurul

operator economic SC Cupru Min SA Abrud.


68 | P a g e

Modalități de gestionare

În anul 2015, gestionarea deșeurilor industriale generate la nivelul județului Alba a

fost realizată în proporție de 87% prin eliminare și în proporție de 13% prin valorificare.

Figură 21: Ponderea cantitativă a deșeurilor industriale valorificate/eliminate

Valorificarea deșeurilor industriale a fost realizată în principal pentru următoarele

tipuri de deşeuri, respectiv: deşeuri lemnoase, deşeuri metalice feroase şi neferoase, deşeuri de

materiale căptuşire şi refractare, din construcţii şi demolări, deşeuri de hârtie şi carton, deşeuri

de plastic, etc.

Modalităţi de valorificare:

Deşeurile de lemn utilizate ca materie primă la obţinerea plăcilor de tip MDF, PAL, la

obținerea peleților împreună cu rumegușul (SC Kronospan Sebeş SA SEBEŞ),

respectiv brichetare sau valorificate prin arderea în centrale termice (SC Holzindustrie

Schweighofer SRL Sebeş ; SC Kronospan Sebeş)și/sau afumători (unități de

prelucrare și preparare produse din carne) și utilizarea ca așternut în fermele de

creștere a păsărilor;

Hârtie şi carton-valorificate prin fabricile de hârtie din ţară (ex. Vrancart SA);

Deşeuri metalice, valorificate prin REMAT sau combinate siderurgice;

Cenuşi şi zguri, reintroduse în fluxul tehnologic;

Deşeuri din construcţii şi demolări utilizate la umpluturi la drumuri, gropi etc.

Din activitatea industrială desfăşurată pe raza judeţului Alba se generează şi deşeuri

industriale periculoase (uleuri/emulsii uzate, industria de obţinere a pastei de aluminiu,

ambalaje periculoase, deseuri de substanțe chimice, etc).

Tratarea deşeurilor periculoase se face funcţie de provenienţă, în vederea neutralizării,

respectiv în vederea eliminării.

În județul Alba, în 2015, au fost înregistrate următoarele depozite industriale.

4 halde de steril minier, în suprafață de 115,4 ha (SC Cuprumin SA Abrud);

3 iazuri de decantare, în suprafață de 137 ha (SC Cuprumin SA Abrud);

Activitatea de depozitare de pe halda de nisipuri uzate de la SC Saturn SA Alba-Iulia

cu o suprafață 4,7 ha a fost sistată, dar nisipurile uzate depozitate sunt valorificate de

Valorificate 13%

Eliminate 87%


69 | P a g e

SC Carpatcement Holding SA Deva-Fabrica de ciment de la Chișcădaga în procesul de

obținere al cimentului.

În judeţul Alba, cele mai mari suprafeţe sunt ocupate de haldele de steril minier şi

iazurile de decantare din minerit, în zonele Zlatna, Baia de Arieş, Roşia Montană (halde de

steril şi iazuri de decantare) şi din industria chimică SC GHCL UPSOM SA Ocna Mureş cu

batalurile de la Ocna-Mureș. Aceste depozite de deşeuri unele sunt în conservare, iar pe altele

se desfăşoară lucrări de reconstrucţie ecologică.

1.1.3 Fluxuri speciale de deșeuri

In aceasta categorie intră următoarele categorii de deșeuri:

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE):

Conform informațiilor furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului Alba:

în anul 2015, a fost colectată o cantitate de 373 tone DEEE, din care a fost

valorificată cantitatea de 365 tone; în prezent 21 puncte de colectare DEEE, înființate

conform prevederilor H.G. nr. 1037/2010 privind deșeurile de echipamente electrice și

electronice (Anexa 3):

Proiecția cantităților de DEEE - uri generate în perioada 2017-2021 a fost calculată pe

baza indicatorului de generare, respectiv 4 kg/locuitor/an.

Sinteza cantităților de DEEE - uri generate în perioada 2017-2021 este prezentata în

tabelul de mai jos: Tabel 26: Sinteza cantităților de DEEE - uri generate în perioada 2017-2021 – județul Alba

Categorie deșeu Anul 2017

(tone/an)

Anul 2018

(tone/an)

Anul 2019

(tone/an)

Anul 2020

(tone/an)

Anul 2021

(tone/an)

DEEE - uri 1353 1342 1339 1336 1334

Deșeuri de ambalaje – în 2015, a fost colectată o cantitate de 5470 tone de deșeuri de

ambalaje;

Vehicule scoase din uz (VSU)- în judeţului Alba, activitatea de colectare şi tratare a

vehiculelor scoase din uz la nivelul anului 2016, este desfăşurată de către 23 operatori

economici care deţin toate cele 3 tipuri de autorizaţii – (Poliţie , RAR, Mediu) şi au

fost înscrişi în Lista operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare/tratare VSU, participând la Programul de stimulare a înnoirii Parcului

naţional auto 2012. Cantitatea olectată în anul 2014 a fost de 1229 bucăţi VSU.

Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori - în anul 2014 au fost

colectate prin agenţii economici autorizaţi circa 280 tone de deşeuri de baterii şi

acumulatori, din care 185 tone au fost predate spre tratare agenţilor economici

autorizaţi.

1.2. Stații de transfer si depozitul de deșeuri conform

Infrastructura de deșeuri din județul Alba este compusă din:


70 | P a g e

instalații noi realizate prin Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor

Alba și Proiectul Fazarea Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Alba,

reprezentate de:

- Centru de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Alba, compus din

depozit ecologic (capacitate de 543000 mc), staţie de sortare (capacitate 42213 t/an) şi stație

de tratare mecano-biologică simplă (capacitate 85566 t/an);

- Staţia de transfer deşeuri Blaj: capacitate 15000 t/an;

- Staţia de transfer deşeuri Tărtăria: capacitate 33044 t/an ;

instalații existente realizate de către unele unități administrativ teritoriale din judeţul

Alba prin intermediul altor surse de finanţare (ex. PHARE, etc), reprezentate de:

- Staţia de sortare Aiud (investiţie PHARE);

- Staţia de sortare Zlatna (Program pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinţi

Zlatna şi Copşa Mică);

- Staţia de transfer Abrud (investiţie PHARE);

- Staţia de sortare (şi transfer) Baia de Arieş (investiţie PHARE).

În vederea implementării Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor, judeţul

Alba a fost împărţit în 4 zone de colectare (vezi figura de mai jos), zonele 1 şi 4 fiind la rândul

lor împărţite în sub-zone.


71 | P a g e

Figură 22: Zone de colectare din județul Alba

1.3. Impacturi și presiuni privind deșeurile

Deşeurile generează numeroase impacturi asupra mediului, prin poluarea apelor de

suprafaţă şi a celor subterane, solului, degradarea aerului și disconfort pentru populația

limitrofă.

Poluarea factorului de mediu apă se poate realiza prin infiltrarea levigatului produs pe

depozitele de deșeuri datorate lipsei unor sisteme de captare, depozitarea în albiile apelor de

suprafața a deșeurilor menajere și acelor industriale (pe cursurile râurilor, în special în zona

rurală).

Poluarea factorului de mediu sol se face în primul rând prin scoaterea din circuitul

natural sau economic a terenurilor utilizate pentru depozitarea deșeurilor, infiltrarea

levigatului produs, etc.


72 | P a g e

Poluarea factorului de mediu aer se face prin poluarea cu oxizi de carbon, oxizi de

azot, dioxine, pulberi în suspensie și sedimentare, mirosuri neplăcute, datorate procesului de

descompunere sau datorită fenomenului de autoaprindere a gazelor.

1.4. Tendințe şi prognoze privind generarea deșeurilor

În Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2014-2020 sunt stabilite politica și

obiectivele strategice naționale în domeniul gestionării deșeurilor pe termen scurt și mediu.

Pentru implementarea strategiei, este în curs de elaborare Planul Național de Gestionare a

Deșeurilor care conține detalii referitoare la acțiunile care trebuie întreprinse și modul lor de

desfășurare, cuprinzând țintele, termenele și responsabilitățile pentru implementare.

În prezent, la nivelul județului Alba, este aprobat Planul Judeţean de Gestionare a

Deşeurilor, elaborat în 2007, care are ca și scop crearea unui sistem integrat si modern de

management al deșeurilor în județul Alba (colectare selectivă, valorificare și reciclare, tratare

și eliminare, în paralel cu închiderea depozitelor de deșeuri neconforme) și care va contribui

la îndeplinirea în continuare a angajamentelor din domeniul deșeurilor.

Pe lângă Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor, mai este aprobat și Planul Regional

de Gestionare a Deșeurilor – Regiunea 7 Centru, care corelat cu “Sistemul de management

integrat al deşeurilor în judeţul Alba”, proiect finanțat prin POS Mediu și al cărui beneficiar

este Consiliul Judeţean Alba, care au ca scop:

implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor;

creșterea eficienței de aplicare a legislației din domeniul gestionării deșeurilor;

promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile

implicate;

maximizarea prevenirii generării deşeurilor;

îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor;

promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic

raţional;

reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate.


73 | P a g e

VII. ALȚI FACTORI DE MEDIU CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI

NATURAL

1.1 Fondul forestier: stare şi consecinţe

Fondul forestier reprezintă suprafața totală a pădurilor, a terenurilor destinate

împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție şi administrare silvică, a

iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum şi

suprafaţa terenurilor neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura

dreptului de proprietate.

După forma de proprietate, fondul forestier naţional poate fi:

a) fond forestier proprietate publică a statului;

b) fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;

c) fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;

d) fond forestier proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale.

Fondul forestier proprietate publică a statului este administrat de Regia Naţională a

Pădurilor – Romsilva.

Pe teritoriul judeţului administrarea pădurilor se face prin Direcţia Silvică Alba (cu 7

Ocoale Silvice) şi 6 Ocoale Silvice private.

Suprafeţele administrate de ocoalele silvice de pe teritoriul judeţului sunt:

Tabel 27: Suprafeţele administrate de ocoalele silvice de pe teritoriul judeţului Alba


74 | P a g e

Direcția Silvică Alba, unitatea care pe raza județului Alba reprezintă interesele și

îndeplinește atribuțiile Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, administrează mai bine de

jumătate din suprafața fondului forestier din județul Alba.

Suprafața fondul forestier naţional, administrat de Direcţia Silvică Alba, în perioada

2013-2015, este prezentată în figura de mai jos.

Figură 23: Suprafața fondul forestier naţional, administrat de Direcţia Silvică Alba, în perioada 2013-2015

În perioada 2013-2015, fondul forestier național proprietate publică de stat

administrată de Direcția Silvică Alba, rămâne relativ constant în timp ce fondul forestier

proprietate publică a UAT-urilor și proprietate privată, administrate de Direcția Silvică Alba,

scad.

1.1.1. Evoluţia suprafeţei fondului forestier

Suprafaţa pădurilor reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren acoperite cu vegetaţie

forestieră, constând din arbori şi arbuşti, reproduşi natural sau artificial, care îşi creează un

mediu specific de dezvoltare biologică şi care constituie componenta direct productivă a

fondului forestier, având o suprafaţă individuală de cel puţin 0,25 hectare.

Suprafața altor terenuri care fac parte din fondul forestier cuprinde terenurile

neîmpădurite si care servesc nevoilor de cultura, producție și administrație silvică, terenuri

ocupate de construcții și curțile aferente acestora, terenuri în clasa de regenerare, iazurile,

albiile pâraielor, terenurile destinate împăduririi, terenurile neproductive, fâșie frontiera,

terenurile scoase temporar din fondul forestier si terenurile forestiere deținute de diverse

persoane fizice și juridice fără titlu definitiv de proprietate si pentru care exista acțiuni de

revendicare in justiție sau pe cale administrativă.

80.43

18.134

26.042

80.245

15.484

23.74

80.139

11.796

20.392

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85

Proprietate publică de stat

Proprietate publică a UAT

Proprietate privată

Um: mii hectare

2015 2014 2013


75 | P a g e

În judeţul Alba, fondul forestier ocupă un loc important datorită celor peste 200.000

ha pădure, însemnând circa 35% din suprafaţa judeţului, faţă de 27% cât reprezintă media

pe ţară.

Pădurile sunt bine reprezentate în judeţ, ele ocupând între 60 – 90% din teritoriul

zonei montane, circa 25% din teritoriul zonei de deal şi până la 5% din zona de câmpie şi

coline.

Din suprafaţa totală a fondului forestier al judeţului Alba, în procent de 45% a fost

trecut în sectorul privat, adică aproximativ 94.000 hectare.

Suprafața fondului forestier, din județul Alba, pe categorii de terenuri şi tipuri de

păduri, conform Institului Național de Statistică, este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel 28. Suprafaţa fondului forestier, din judeţul Alba, pe categorii de terenuri şi tipuri de păduri

Categorii de terenuri şi specii

de păduri

Judeţ

Alba

Anul

2013 2014 2015 2016

UM: Mii hectare

Suprafaţa pădurilor, din care: 201,5 201,8 199 199,3

Răşinoase 73,4 73 69,1 69,1

Foioase 128,1 128,8 129,9 130,2

Alte terenuri 4,7 4,7 4,7 4,6

Total 206,2 206,5 203,7 203,9

Comparativ cu anul 2013 se observă o scădere a suprafeței pădurilor de rășinoase cu 4,3

mii hectare și o creștere a suprafeței pădurilor de foioase cu 2,8 mii hectare, în timp ce

suprafețele ocupate de alte tipuri de terenuri scade cu 0,1 mii hectare.

1.1.2. Suprafeţe de păduri regenerate

Regenerarea pădurii este unul din fenomenele cele mai importante din viaţa pădurii,

care încheie un ciclu de vegetaţie şi este în acelaşi timp începutul unui nou arboret.

Regenerarea pădurilor este un proces de înnoire sau de refacere a generaţiilor de arbori în

locul celor exploatate sau distruse din diferite cauze (ex. doborâturi de vânt, etc.).

Regenerarea se impune ca o verigă obligatorie, un mijloc permanent de evoluţie a vegetaţiei

arborescente, care asigură continuitatea pădurii în timp şi spaţiu.

Programarea lucrărilor de regenerare este în concordanţă cu tăierile definitive care se

execută, obligaţia legală fiind ca în termen de maxim 2 ani de la îndepărtarea arboretului

matern, suprafeţele să fie regenerate. Direcţia Silvică Alba sprijină sub raport tehnic şi cu

material biologic activitatea de regenerare a pădurilor, precum şi de împădurire a unor

terenuri degradate, inapte pentru folosinţe agricole.

Regenerarea pădurilor se realizează în două moduri:

regenerare naturală;

regenerare artificial.


76 | P a g e

Regenerare artificială reprezintă ansamblul de lucrări prin care se plantează sau se

însămânţează o suprafaţă de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe terenuri forestiere

exploatate, cât şi pe terenuri lipsite de vegetaţie forestieră.

Suprafețe de păduri regenerate în perioada 2013-2015, conform Institului Național de

Statistică, sunt redate în tabelul de mai jos.

Tabel 29: Suprafețe de păduri regenerate în perioada 2013-2015

Suprafețe de păduri regenerate Judeţ

Alba

Anul

2013 2014 2015

UM: Ha

Total 385 639 618

Regenerări naturale-proprietate de stat 211 364 314

Regenerări naturale - proprietăţi private şi UAT 26 23 49

Regenerări artificiale- proprietate de stat 125 214 232

Regenerări artificiale- proprietăţi private şi

UAT

23 38 23

Suprafaţa terenurilor pe care s-au executat regenerări artificiale în perioada 2013-2015,

pe tipuri de păduri a fost de 1040 hectare, conform Institului Național de Statistică, este

prezentată în tabelul de mai jos.

Tabel 30: Categorii de regenerări artificiale in perioada 2013-2015

Categorii de regenerări artificiale (pe

tipuri de păduri)

Judeţ

Alba

Anul

2013 2014 2015

UM: Ha

Regenerări artificiale - total 282 368 390

Răşinoase 260 316 365

Foioase 22 52 25

Suprafaţa terenurilor pe care s-au efectuat regenerări artificiale în anul 2015 a

crescut faţă de anul 2013 cu 108 hectare.

Procentul de împădurire a județului Alba în anul 2015 este de 34%, cu 7 % peste

media pe țară.

1.1.3. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

În suprafeţele administrate de Direcția Silvică Alba, toate suprafeţele se reîmpăduresc

în conformitate cu prevederile Codului Silvic, in maxim 2 ani de la lichidarea parchetelor de

exploatare a masei lemnoase. În plus, toate golurile din fond forestier care nu au o destinaţie

în administrarea acestuia sunt împădurite pentru a intra in circuitul productiv şi de protecţie a

mediului înconjurător. Din acest motiv, în fondul forestier de stat nu există disponibilități de

împădurire, altele decât cele care decurg din procesul curent de exploatare – reîmpădurire.


77 | P a g e

În schimb, în proprietatea altor deţinători există numeroase terenuri degradate (terenuri

cu alunecări de teren) care şi-au pierdut capacitatea de producţie agricolă, sau sunt nefolosite

şi pentru care cea mai bună soluţie ar fi împădurirea.

1.1.4. Suprafeţe de pădure parcurse cu tăieri

Masa lemnoasă recoltată reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior,

recoltat până la sfârşitul anului, destinat persoanelor juridice atestate şi persoanelor fizice

conform reglementărilor legale.

Volumul de lemn recoltat pe specii, în perioada 2013-2016, conform Institului

Național de Statistică, este prezentat în tabelul de mai jos.

Tabel 31: Volumul de lemn recoltat pe specii, în perioada 2013-2016

Categorii de păduri Judeţ

Alba

Anul

2013 2014 2015 2016

UM: Mii mc

Total 589,9 642,7 499,3 445

Răşinoase 297,6 296,4 220,2 189,1

Fag 203,1 246,1 189,9 164,5

Stejar 48,2 56,4 49,4 45,4

Diverse specii tari 36,6 36,7 34,4 388,9

Diverse specii moi 4,6 7,1 5,4 7,1

Volumul de lemn recoltat în anul 2016 a scăzut față de anul 2015 cu 10,87%.


78 | P a g e

Figură 24: Volumul de lemn recoltat in perioada 2013-2016

În anul 2016 Direcția Silvică Alba, prin ocoalele silvice din subordine, a pus în

circuitul economic o cantitate de 246,8 mii mc material lemnos față 229,6 mii mc de masă

lemnoasă recoltată recoltată în anul 2015.

1.2 Riscuri naturale și antropice

1.2.1 Riscurile naturale

Principalele riscuri naturale în județul Alba cu efecte asupra mediului sunt reprezentate

de fenomenele meteorologice periculoase (inundații, furtuni, secetă, îngheț); de incendiile de

pădure, și posibil de fenomenele distructive de origine geologică (cutremure și alunecări de

teren).

Inundațiile rezultă în urma ploilor abundente din zonele de munți și de dealuri și a

colectării cantităților de ape în râurile principale din județ și în final în râul Mureș, cu

posibilitatea de inundare a unora din zonele locuite, industriale, a drumurilor naționale și

terenurilor agricole din Lunca joasă a Mureșului. Gradul de amenajare a bazinelor

hidrografice din județ este relativ scăzut (cu excepția Amenajării Hidroenergetice Sebeș) și nu

există nici un baraj pe cursul râului Mureș care să atenueze undele de viitură din amonte și să

regularizeze debitele în aval și, în plus, multe din digurile existente realizate pe râurile mai

mici au fost proiectate și construite la probabilități de depășire de doar 10%.

Pe teritoriul judeţului au fost identificate 678 zone inundabile, acest lucru

datorându-se revărsărilor naturale ale cursurilor de apă precum şi din scurgerile de pe

versanţi (torenţi). Din totalul zonelor inundabile 384 se datorează revărsărilor naturale

ale cursurilor de apă iar 294 se datorează scurgerilor de pe versanţi.

589.9

642.7

499.7

445

0 100 200 300 400 500 600 700

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Anul 2016

Volum de lemn recoltat


79 | P a g e

Ca poziţionare geografică posibilităţi mai mari de apariţie a unor noi perimetre de

reducere a inundaţiilor sunt pe raza unităţilor administrativ teritoriale din zonele

montane ale judeţului. O detaliere a situaţiei localităţilor afectate de inundaţii pe cursurile

permanente de apă sunt prezentate în anexa nr. 28 din cap.VII din Planul de analiză și

acoperire a riscurilor din Județul Alba anul 2016.

Referitor la Amenajarea Hidroenergetică Sebeș, cu 4 lacuri de acumulare amplasate în

cascadă (Oașa, Tău, Obrejii de Căpâlna și Petrești), în cazul unor fenomene meteorologice

deosebite care impun condiții speciale de exploatare (lacuri pline și debite afluente foarte

mari) – sistemul existent nu poate utiliza golirile de fund la nici unul din cele 4 baraje

deoarece în aval sunt localități de-a lungul cursului de apă iar albia minoră a râului Sebeș nu

poate transporta mai mult de 30 mc/s fără inundarea caselor, terenurilor agricole și a

principalului drum național din zonă.

Trebuie menționat, că, pe teritoriul județului Alba nu există zone care să poată fi

utilizate pentru inundare dirijată în situații deosebite.

Potrivit evidenţelor statistice, la nivelul judeţului, zonele afectate de furtuni sau

vânturi puternice cu aspect de vijelie sunt pe teritoriul administrativ al localităţilor Alba Iulia,

Aiud, Blaj, Cugir, Sebeş, Teiuş, Berghin, Cenade, Cîlnic, Cricău, Crăciunelu de Jos, Galda de

Jos, Ighiu, Lopadea Nouă, Meteş, Mihalţ, Mirăslău, Ohaba, Pianu, Ponor, Rădeşti, Roşia de

Secaş, Sîncel, Săliştea, Stremţ, Şpring, Valea Lungă. Până în prezent nu au fost înregistrate

tornade pe teritoriul judeţului Alba deşi la nivel naţional au fost înregistrate astfel de

fenomene. În acest contex nu poate fi exclusă apariţia unor astfel de fenomene şi pe teritoriul

judeţului.

Furtuni şi viscol

În perioada 2014 – 2015, pe fondul vremii nefavorabile înregistrate în unele intervale

de timp, s-au înregistrat avarii la rețelele de alimentare cu energie electrică, dar nu s-au

înregistrat situaţii de urgenţă deosebite, avariile au fost remediate operativ de echipele de

intervenție ale Electrica. În perioada de iarnă, din cauza căderilor masive de precipitații sub

formă de ninsoare, s-au înregistrat 3 sectoare de drumuri județene și comunale cu circulație

îngreunată sau blocată, pentru scurte intervale de timp, fără a se înregistra însă probleme

deosebite, sectoarele respective fiind deblocate de echipele de intervenție ale SC DPL sau

CLSU. Până în prezent producerea acestor fenomene nu au impus evacuarea populaţiei dar au

avut impact asupra activităţii socio - economice fiind necesare măsuri pentru lichidarea

efectelor acestor fenomene.

Căderi masive de zăpadă

Fenomenul de înzăpezire pe teritoriul judeţului este prezent datorită depunerilor

masive în zonele montane respectiv viscolirilor în zonele deschise de luncă sau podiş. Efecte

negative pentru desfăşurarea activităţilor socio – economice prin perturbarea acestora de

fenomenul de înzăpezire pot fi întâlnite în special pe sectoarele drumurilor naţionale ce

tranzitează judeţul dar şi pe drumurile judeţene / comunale / săteşti ce asigură legăturile

rutiere între diferite localităţi.

Din evidenţa statistică rezultă că cele mai frecvent afectate de înzăpeziri sunt

următoarele sectoare de drum:

D.N. 67 C Şugag – Oaşa D.N. 74 Zlatna – Dealu Mare;


80 | P a g e

Abrud – Dealu Mare - D.J. 705 Almaşu Mare;

D.J. 107 I Aiud - Ponor - DC 132 Gîrda – Gheţari.

Referitor la acest punct de analiză trebuie menţionat faptul că producerea şi

intensitatea acestor fenomene sunt strâns legate de temperaturile înregistrate.

Apariţia fenomenelor analizate în zone noi în ideea celor menţionate mai sus nu poate

fi exclusă.

Seceta

Fenomenul de secetă poate să apară pe teritoriul judeţului în perioadele de vară, având

ca efecte scăderea nivelurilor şi debitelor cursurilor de apă permanente şi/sau secarea

cursurilor de apă nepermanente. De asemenea fenomenul de secetă poate produce limitarea

rezervelor de apă din pânza freatică precum şi uscarea vegetaţiei. Fenomenul de secetă poate

fi la semnalat la un nivel mai accentuat pe teritoriul administrativ al localităţilor din Podişul

Secaşelor şi zona Târnavelor, în aceste areale fiind cele mai multe cursuri de apă

nepermanente din judeţ. Unităţile administrativ teritoriale ce se încadrează în perimetrele

menţionate sunt: Cenade, Roşia de Secaş, Cergău, Ohaba, Doştat, Şpring, Daia Română,

Valea Lungă, Blaj, Sîncel, Şona, Crăciunelu de Jos.

Nu pot fi excluse în totalitate şi alte zone.

Incendiile

Incendiile de pădure, din judeţ, s-au produs cel mai adesea toamna şi primăvara, pe

fondul unor temperaturi ridicate dar şi a neglijenţei unor persoane. În perioadele de primăvară

şi toamnă, incendiile de pădure se pot produce ca urmare a incendierii fâneţelor, păşunilor şi

terenurilor agricole (pe timpul efectuării curăţirii / întreţinerii terenurilor de vegetaţia uscată)

din imediata apropiere a pădurilor. În perioadele caniculare sau secetoase, sub influenţa

directă a razelor solare creşte gradul de uscăciune a plantelor şi materialelor combustibile,

fapt ce favorizează pe de o parte aprinderea acestora de la surse cu energie de aprindere mai

mică decât în condiţii obişnuite şi în timp mai scurt iar pe de altă parte propagarea rapidă a

focului. În perioadele caniculare sau secetoase sunt afectate în mod deosebit culturile agricole,

depozitele de furaje şi zonele cu vegetaţie forestieră. Zonele turistice din apropierea pădurilor

precum şi cele din apropierea cabanelor intră în categoria zonelor vulnerabile la incendiu în

special datorită neglijenţei turiştilor.

Avalanşe

Zonele critice pentru producerea avalanşelor de zăpadă sunt în perimetrul localităţilor

montane din judeţ, situate la altitudini mari. Din evidenţele statistice avalanşe de zăpadă s-au

produs în perimetrul comunei Gîrda de Sus, în sectorul Gîrda de Sus – Gheţari, drumul de

acces spre satul Gheţari a fost blocat pentru perioade însemnate de timp. Nu pot fi excluse alte

zone pentru producerea unor astfel de fenomene în special cele montane.

Alunecări şi surpări de teren

În judeţul Alba alunecările de teren sunt legate de tipurile de relief. Riscul alunecărilor

de teren prin alunecarea depozitelor deluviale, este prezent pe toata suprafaţa judeţului.

Suprafeţele predispuse alunecării sunt răspândite pe aproape întreg teritoriul judeţului, foarte

multe alunecări au avut la origine un dezechilibru provocat de activităţile oamenilor.


81 | P a g e

Deşi pe mai multe suprafeţe cu risc de alunecare s-au executat lucrări de stabilizare

(drumuri, terasamente, etc.), multe din aceste lucrări s-au degradat în timp fără a mai putea fi

modernizate sau refăcute.

Alunecările de teren produse în judeţul Alba, nu au impus luarea unor măsuri

deosebite şi au fost generate de: - precipitaţiile punctuale, abundente; - structura geologică a

terenurilor; - lipsa lucrărilor specifice de eliminare a excesului de umiditate; - diminuarea

fondului forestier în anumite zone.

Raportat la potenţialul de producere al alunecărilor acesta este ridicat pe teritoriul a 14

localităţi, mediu – ridicat pe teritoriul a 2 localităţi, scăzut – ridicat pe teritoriul a 11 localităţi,

mediu în 35 de localităţi, scăzut – mediu în 7 localităţi şi scăzut în 2 localităţi.

Cutremurele.

Judeţul Alba este situat în partea de Vest a zonei de seismicitate maximă a ţării -

regiunea Vrancea, în care se concentrează majoritatea focarelor determinate până acum.

Conform Normativului P100/2006 - privind calculul seismic al construcţiilor, judeţul Alba

este situat în zona F(grad 6) de protecţie seismică. Zona Blaj, Ocna Mureş, Jidvei este situată

în zona E(grad 7) de protecţie seismică. Analiza condiţiilor seismotectonice ale judeţului

Alba stabileşte următoarele: judeţul Alba nu este o zonă cu activitate seismică.

1.2.2 Riscurile antropice

Riscurile tehnologice (exploatarea resurselor minerale, industria și transporturile de

substanțe toxice și periculoase) sunt situate în acele puncte de pe teritoriul județului Alba în

care există operatori economici importanți. Riscurile sunt induse în special de substanțele și

produsele chimice, toxice și periculoase, care sunt utilizate, fabricate, stocate și vehiculate, și

care pot avea efecte negative semnificative asupra mediului în cazul unor accidente.

Zonele cu risc de poluare (poluare chimică, poluare cu substanțe periculoase, poluare

cu metale grele) sunt localitățile industriale din județ: Zlatna, Sebeș, Ocna Mureș, Abrud,

Cugir, Teiuș, Cetatea de Baltă, Alba Iulia, Baia de Arieș, Roșia Montană, Zona Bucium,

Arieșeni.

La nivelul anului 2016 în județul Alba existau 7 operatori economici cu activități ce

prezintă pericol de accidente majore cu substanțe periculoase (care se supun prevederilor HG

804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate

substanțe periculoase). Aceștia sunt:

S.C. Kronospan S.A. Sebeş

S.C. Cuprumin S.A. Abrud

C.N. ROMARM S.A. Filiala Societatea UZINA MECANICĂ CUGIR S.A.

S.C. Unicom Holding S.A. Bucureşti - Punct de Lucru Teiuş

SC. PANEBO GAZ S.R.L.-punct de lucru Zlatna

S.N.G.N. Romgaz S.A. Sucursala de înmagazinare a gazelor naturale Cetatea de Baltă

S.C. GENERAL MAX SA București - punct de lucru Alba Iulia

Pentru tranzitarea judeţului rutele de transport a substanțelor periculoase s-au

desfăşurat pe drumurile naţionale DN 1, DN 7, DN 14 B, DN 74, DN 75. DN 1 pe relația

Sibiu – Cluj Napoca.


82 | P a g e

Conform datelor furnizate de Autoritatea Rutieră Română, lista operatorilor de

transport rutier de deşeuri, mărfuri şi deşeuri periculoase cuprinde 24 de agenţi economici.

Pe teritoriul judeţului, în afara operatorilor economici care prezintă pericolul de

accidente prezentaţi mai sus, din activitatea economică desfășurată, există riscul producerii

unor accidente, avarii, explozii şi incendii la/pe:

depozite carburanţi și staţiile de distribuţie carburanţi;

prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări (baraje, amenajări piscicole,

prize, captări, iazuri de decantare);

accidentele chimice în care pot fi implicate substanţe periculoase la operatori

economici abilitaţi de a efectua transporturi periculoase, în conformitate cu ADR;

căile de comunicaţie rutieră (drumurile naţionale şi judeţene) şi feroviară;

transportul prin rețelele magistrale a energiei electrice, a apei potabilei, a

apelor uzate și a gazelor naturale.

Riscurile de poluare a apelor în județul Alba se datorează în special din activitatea

acelorași 7 operatori economici cu activități ce prezintă pericol de accidente majore cu

substanțe periculoase (care se supun prevederilor HG 804/2007 privind controlul asupra

pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase).

Principalele surse de poluare majoră (toxică) a apelor de suprafață din județ sunt

iazurile de decantare și haldele de steril.

În tabelul de mai jos este prezentată lista cu zonele de risc de poluare a apelor de

suprafață ca urmare a activităților de exploatare minieră din Apuseni:


83 | P a g e

Alte obiective industriale care dețin deşeuri şi halde de steril care pot avea impact

major asupra mediului sunt S.C. Saturn S.A. Alba Iulia, S.C. Metalurgica S.A. Aiud și S.C.

BEGA UPSOM S.A. Ocna Mureş.


84 | P a g e

VIII. ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte Slabe

Factorul de mediu aer

- existența Programului Integrat de

Gestionare a Calității Aerului;

- calitatea factorului de mediu aer la nivelul

județului este bună, neînregistrând

depășiri în ultimii ani;

- posibilitatea monitorizării calității aerului

continuu, prin rețele de monitorizare care

furnizează date on-line;

- construcția rutei ocolitoare a municipiului

Alba-Iulia;

Factorul de mediu apă

- sursele de apă din județ au o calitate

satisfăcătoare;

- dezvoltarea infrastructurii de mediu în

domeniul apă/apă uzată din judeţ;

- extinderea şi îmbunătăţirea calităţii

serviciilor în domeniul apă/apă uzată;

- existența unui operator principal de apă

care asigură servicii de alimentare cu apă

și canalizare pentru un număr mare de

locuitori;

Factorul de mediu sol

- existența unei suprafețe semnificative de

terenuri agricole la nivelul județului Alba

– 53%;

Factorul de mediu biodiversitate

- pondere ridicată de arii naturale protejate;

- capital natural valoros ridicat;

- evenimente publice organizate anual,

campanii de informare – educație

ecologică;

- existența unui cadru legal de înființare,

organizare și funcționare a Siturilor

N2000 (proceduri, acte administrative) cu

efecte asupra deciziilor publice locale;

Deșeuri

- existenta Panului județean de gestionare a

deșeurilor;

- existența Planului Regional de

Gestionarea a Deșeurilor;

- creșterea gradul de acoperire cu servicii de

salubritate atât în mediu urban cat si în

mediu rural;

- existența stațiilor de sortare/transfer care

deservesc zona Zlatna, Baia de Arieș,

Aiud, Abrud

- existenta depozitului de deșeuri conform;

Alte probleme de mediu

- suprafața fondului forestier bine

Factorul de mediu aer

- sistemul actual de monitorizare a calității

factorului de mediu aer nu acoperă integral

zonele industriale ale județului;

- lipsa totală sau parțilă a rutelor/căilor de acces

ocolitoare pentru localități și prezența

traficului greu în localitate;

- definirea si cuntificarea clară a surselor de

poluare acustică – harta strategică de zgomot;

Factorul de mediu apă

- există corpuri de apă de suprafață cu o stare

ecologică și/sau chimică proastă;

- creșterea numărului de corpuri de apă

subterană afectate de poluarea cu nitați și

nitriți;

- tendința în creștere de utilizare a

îngrășămintelor și a produselor de protecție a

plantelor;

- epurarea necorespunzătoare a apelor uzate;

- poluarea apelor de suprafață (râuri și lacuri) cu

diferite tipuri de deșeuri (pet-uri, rumegus,

sticlă, material textile, etc);

- modificările morfologice, afectarea

potentialului ecologic ale cursurilor de apă de

către lucrările hidrotehnice;

- starea infrastructurii de acces în zonele izolate

montane;

Factorul de mediu sol

- tendința în creștere de utilizare a

îngrășămintelor și a produselor de protecție a

plantelor;

- dezvoltarea urbană necontrolată;

- creșterea suprafețelor scoase din circuitul

agricol;

- existenta suprafețelor de terenuri neproductive

si degradate;

- colectarea si tratarea necorespunzătoare a

deșeurilor şi a apelor uzate;

Factorul de mediu biodiversitate

- lipsa luării în administratie/custodie a tuturor

ariilor natural protejate de la nivelul județului;

- lipsa existentei planurilor de management

pentru toate ariile naturale din județ;

- presiunea mare a agenților economici in

utilizarea resurselor natural (lemn, fructe de

pădure, ciuperci)

- resursele financiare scăzute, personal

nespecializat și / sau insuficient în

managementul ariilor protejate;

- slaba conștientizare a populației si a agenților

economici privind managementul ariilor

protejate;

- turismul necontrolat in ariile natural protejate-

degradarea habitatelor, creșterea cantității de


85 | P a g e

reprezentat la nivelul județului alba, 60-90

% din teritoriul zonei montane;

- creșterea suprafețelor de terenuri care au

fost împodurire;

- procent ridicat de împădurire, cu 7% peste

media pe țară;

deșeuri, în special de deșeuri nedegradabile in

păduri , pe marginea văilor;

- absența unui sistem profesional de

monitorizare și evaluare funcțional pentru

specii și habitate protejate/ date si surse de

date statistice privind starea resurselor naturale

protejate;

- realizarea de construții haotice;

- accesibilitate redusă, greoaie la informații.

Deșeuri

- colectarea în amestec deține o pondere mare;

- colectarea și valorificarea deșeurilor

reciclabile care sunt preluate de la persoane fizice,

contra cost;

- existenta stațiilor de compostare doar în

gospodăriile individuale;

- depozitul de deșeuri conform nu este

funcțional;

- indice de reciclare la nivel de județ este de

doar 8 %, pentru anul 2015;

- lipsa unor reglementări legislative clare, a unor

evidențe clare și a locurilor de depozitare a deșeurile

provenite din construcții si demolări;-

- depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor,

abandonarea lor pe malurile apelor, păduri, pe lângă

localități;

Alte probleme de mediu

- lipsa zonelor care să poată fi utilizate pentru

inundarea dirijată în situații deosebite;

- degradarea lucrărilor de stabilizare a

terenurilor sensibile la alunecări sau lipsa totală a

acestora;

- schimbarea categoriei de folosință a

terenurilor;

- lipsa unui control în zonele turistice și a

cabanelor din apropriereapădurilor în vederea

prevenirii unor incendii datorat neglijentei turiștilor;

-

Oportunități Amenințări

- posibilitatea de acces la fonduri

nerambursabile în scopul soluționării

problemelor de mediu – de ex. programele

operaționale pentru perioada 2014 – 2020;

- implementarea SMM la nivelul agenților

economici, din pct de vedere legislative,

organitoric și structural;

- promovarea tehnologiilor noi, ecologice

pentru investițiile ce se realizează în județ,

- implicarea agenților economici în diferite

proiecte de mediu desfășurate la nivelul

județului;

- aplicarea masurilor de agromediu,

respectiv introducerea in continuare a

metodelor de producţie agricolă

compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea

mediului, a biodiversităţii, apei, solului,

peisajului rural;

- aplicarea masuri pentru valorificarea

-risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu

prin nerespectarea legislației în vigoare;

- creșterea dependenței de gaze natural si de biomasă la

producerea de energiei termică;

- dezvoltarea excesivă a construcțiilor în detrimentul

spațiilor verzi;

-insuficința dezvoltare/extindere a sistemului de

canalizare înrăutățește calitatea factorului de mediu

apă;

- risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu

prin nerespectarea legislației;

- extinderea suprafețelor de terenuri degradate, care nu

mai fi utilizate in agricultură;

- utilizarea îngrășămintelor naturale fără studii

pedologice;

- eliberarea autorizațiilor de construcție, fără

respectarea regulilor de urbanism, fapt care poate duce

la pierderea specificațiilor unei zone;

Risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu


86 | P a g e

terenurilor degradate si neproductive de la

suprafața județului Alba;

- crearea unor stații de compostare in

gospodării;

- dezvoltarea controlata a unui tip de turism

specific: birdwatching, ture pe munte,

observații de specii de animale și sau

plante;

- adaptare, corelare, integrarea politicilor

județene în politicile de rang superior

(UE, global);

- dezvoltarea unei piețe de reciclare a

deșeurilor/ materiei prime rezultate din

procesarea deșeurilor

- împădurirea terenurilor degradate, care si-

au pierdut capacitate de producție

agricola, sau sunt nefolositoare

prin nerespectarea legislației in vigoare

- presiunea necontrolată pe care factorii antropici o

execută asupra biodiversității;

- Fragmentarea habitatelor datorate schimbării utilizării

terenurilor;

- Deteriorarea habitatelor datorate utilizării

necorespunzătoare;

- Înlocuirea speciilor valoroase cu specii mai puțin

valoroase din punct de vedere economic;

- Exploatarea ilegală;


87 | P a g e

IX. VIZIUNE,OBIECTIVE STATEGICE ȘI PLANUL DE ACȚIUNE

Existența unei strategii de conservare și protecție a naturii privind ariile protejate la

nivel județean, acceptată și recunoscută la toate nivelurile instituționale, reprezintă baza de

realizare a cadrului funcțional proprice protecției mediului și conservării capitalului natural al

județului.

Strategia este un rezultat al necesității tot mai acute de centralizare într-un document

unitar a direcţiilor de acţiune, a obiectivelor de dezvoltare pe termen mediu şi lung pe parte de

mediu. Aceasta devine un instrument util pentru procesul de dezvoltare locală, regională şi

naţională ce va servi drept bază de plecare pentru realizarea viitoarelor strategii de

dezvoltare și va sprijini autorităţile publice din judeţ în acţiunea de luare a deciziilor cu

privire la obiectivele de dezvoltare, inclusiv prin atragere de investiţii publice sau private.

1.1 Viziunea de dezvoltare

Viziuna privind conservarea și protecția naturii din județul Alba pentru următorii ani

este „un județ verde, cu un mediu curat, capabil să conserve natura, peisajele, flora și flora

bogată de care se bucură, cu oportunități atractive de petrecere a timpului liber și de

practicare a sporturilor, atractiv pentru locuire, turism și agricultură ecologică”

1.2 Obiective strategice

Pornind de la disfuncțiile și oportunitățile de dezvoltare sectoriale identificate la

nivelul teritoriului în capitolul de analiză diagnostic și analiza SWOT, precum și pe baza

discuțiilor din cadrul grupurilor de lucru, au fost identificate și definite obiective strategice

care au în vedere evitarea materializării amenințărilor, atât prin eliminarea punctelor slabe,

cât și prin valorificarea punctelor tari și a oportunităților.

Obiectivele strategice generale indentificate sunt:

O1- Îmbunătățirea calității factorilor de mediu (aer, apă și sol) județului Alba;

O2- Conservarea și protecția patrimoniului ariilor naturale protejate din județul

Alba;

O3- Reducerea presiunii impactului antropic asupra cadrului natural, florei și

faunei din județul Alba;

O4 – Exploatarea durabilă a resurselor resurselor naturale;

O5 – Valorificarea resurselor naturale;

O6 – Diminuarea impactului asupra mediului natural și construit și asupra

sănătății și integrității umane a fenomenelor naturale.


88 | P a g e

1.3 Plan de acțiune

Obiectiv

specific

Acțiuni Țintă Responsabili Surse de

finanțare

Termen de realizare Observații

O1- Îmbunătățirea calității factorilor de mediu (aer, apă și sol) județului Alba

Eliminarea

poluării

factorilor de

mediu rezultate

din activitatea

industrială

Implementarea în cadrul

instituției a policiticilor de

mediu

Formarea unor

deprinderi corecte la

nivelul instituțiilor

Agentul economic

Agenția Competentă

pentru Protecția

Mediului

Garda de Mediu

1.Surse de

finanțare

privată-

agent

economic

Respectarea prevederilor

legale pentru fiecare factor

de mediu

Implementarea celor mai

bune tehnici disponibile

(BAT-uri)

Ameliorarea

calității aerului

în zonele

industriale și cu

trafic intens din

județul Alba

Respectarea măsurilor și

condițiilor din autorizațiile

de mediu și/sau a

prevederilor legale în

vigoare de către agenții

economici

Îndeplinirea/respectarea

tuturor măsurilor din

autorizațiile de mediu

și/sau a legislației în

vigoare

Agentul economic;

Garda de Mediu

1.Surse de

finanțare

privată – agent

economic

Implementarea

Programului integrat de

gestionare a calității aerului

în județul Alba

Monitorizare și

întocmire raport anual

al Programului integrat

de gestionare a calității

aerului


pentru Protecția

Mediului

-

Reducerea numărului de

autovehicule care

tranzitează localitățile

Construirea rutelor

ocolitoare în localități

Consiliul Județean

Alba

Autorități publice

locale

1.Bugete

locale

2.Bugetul

Consiliului

Județean

3.Bugetul de

stat prin

programe


89 | P a g e

naţionale (ex.

Compania

Naţională de

Investiţii);

4.Fonduri

structurale

prin Programe

operaţionale

(POR)

Reducerea

expunerii

populației la

zgomotul

ambiental

Realizarea hărților

strategice de zgomot a

județului Alba

Cuntificarea clară a

surselor de poluare

acustică din județul

Alba și localizarea

acestora

Consiliul Județean

Alba

Autoritățile publice

locale

Monitorizarea emisiilor de

zgomot și elaborarea

planurilor de acțiuni pentru

diminuarea poluării fonice

Încadrarea în limitele

admise a indicatorilor

specifici de zgomot


locale


pentru Protecția

Mediului

Construirea rutelor

ocolitoare în localități



specifici de zgomot


locale

Consiliul Județean

Impunerea de restricții de

viteză



specifici de zgomot


locale

Amplasarea de panouri

fonoabsorbante



specifici de zgomot


locale

Plantarea perdelelor de

vegetație



specifici de zgomot


locale

Asigurarea sistemului de Încadrarea în limitele Autoritățile publice


90 | P a g e

transport public ecologic în

vederea reducerii poluării

fonice


specifici de zgomot

locale

Operatori de transport

Aplicarea unor sisteme de

izolare fonică pentru

reducerea nivelului de

zgomot rezultat în urma

desfățurării unor activități

productive sau de

alimentație publică



specifici de zgomot

Agenții economici 1. Sursă

finanțare

privată – agent

economic

Îmbunătățirea

microclimatului

urban și rural

Menținerea, întrețienerea și

dezvoltarea spațiilor verzi,

a parcurilor și a plantațiilor

de arbori

Respectarea planurilor

de urbanism


locale

Consiliul Județean

Alba

1. Bugete

locale

Eliminarea /

diminuarea

impactului

asupra factorilor

de mediu prin

depozitarea

necontrolată a

deşeurilor.

Acțiuni de educare a

populației (în special a în

mediul rural) cu privire la

colectarea selectiva a

deseurilor generate și a

legislației în vigoare

Formarea unor


nivelul populației cu

privire la modalitatea

de depozitare a

deșeurilor;

Reducerea cantităților

de deșeuri menajare

colectate și creșterea

cantităților de deșeuri

reciclabile colectate


locale

Consiliul Județean

Alba

1. Bugete

locale

Sancţionarea depozitării

necontrolate

Stoparea practicilor

ilegale de depozitare

Garda de mediu

Verificarea conformării

agenţilor

economici cu privire la

modalitatea de gestionare a

deșeurilor generate din

Conformarea cu

legislația în vigoare

Garda de mediu


91 | P a g e

activitate

Sprijinirea şi încurajarea

investiţiilor care utilizează

ca materie primă deseuri

(ex: rumeguș, plastic,

hartie, materiale textile,

etc.)

Valorificarea

cantităților de deșeuri

reciclabile generate


locale

Consiliul Județean

Implicarea grupurilor şi

asociaţiilor

de locatari, în iniţierea şi

realizarea de

acţiuni de salubrizare a

zonelor

contaminate cu deşeuri

Formarea unor


nivelul populației cu

privire la modalitatea

de depozitare a

deșeurilor


locale

Îmbunătățirea

calității

factorului de

mediu apă

Monitorizarea calității

factorului de mediu apă



specifici de apă

Extindere și/sau reabilitare

rețele de canalizare

Cresterea procentului

de apa uzată colectată

de la nivelul județului

Alba


locale

Consiliul Județean

Stații de epurare noi sau

modernizarea celor

existente

Cresterea procentului

de apa uzată epurată de

la nivelul județului

Alba


locale

Consiliul Județean

Monitorizarea stațiilor de

epurare în vederea

funcționării

corespunzătoare



specifici

Administratorul

stațiilor de epurare

Utilizareafertilizaților în

agricultura în baza unui

plan de fertilizare alcătuit

Realizare planuri de

fertilizare și aplicarea

îngrăsămintelor

Agenții economici

Agenția pentru

Protecția Mediului


92 | P a g e

pe baza unui studiu

agrochimit efectuat de

organele de specialitate ale

Ministerului Agriculturii si

Dezvoltarii Rurale

conform specificațiilor

acestora.

Garda de Mediu

O2- Conservarea și protecția patrimoniului ariilor naturale protejate din județul Alba

Reducerea şi

eliminarea

cauzelor care

conduc la

afectarea

patrimoniului

ariilor naturale

protejate

Preluarea ariilor naturale

protejate în

administrare/custodie

Îmbunătățirea

managementului ariilor

naturale protejate

Agenția pentru

Protecția Mediului


locale

Consiliul Județean

Realizarea de acțiuni de

informare și conștientizare

a populației cu privire la

ariile naturale protejate din

județ și la importanța

acestora

Menținerea statutului

favorabil de conservare

Agenția pentru

Protecția Mediului


locale

Consiliul Județean

Administratori/Custozi

O.N.G-uri de mediu

Elaborarea/ reactualizarea

planurilor de management

Îmbunătățirea

managementului ariilor

naturale protejate

Administratori/custozi

Monitorizarea stării de

conservare a ariilor

naturale protejate

Conformare cu

prevederile legale în

vigoare

Agenția pentru

Protecția Mediului


Controlul implementărilor

planurilor și proiectelor,

precum și a activităților din

ariile naturale protejate

Conformare cu

prevederile legale în

vigoare

Agenția pentru

Protecția Mediului


Garda de Mediu


93 | P a g e

Identificarea de

noi arii ce

necesită

protecţie şi

iniţierea

demersurilor

pentru

declararea de arii

protejate

Inventarieri riguroase a

speciilor şi habitatelor de

interesprotectiv/conservativ

Declararea de noi arii

protejate

Agenția pentru

Protecția Mediului

Întocmirea documentaţiei

specifice în vederea

dezvoltării reţelei naţionale

de arii protejate

Declararea de noi arii

protejate

Agenția pentru

Protecția Mediului

O3- Reducerea presiunii impactului antropic asupra cadrului natural, florei și faunei din județul Alba

Refacerea

zonelor afectate

de impactul

antropic

Creşterea gradului de

împădurire în zone

afectate de impactul

antropic

Extinderea

regenerărilor naturale;

Reconstrucția prin

împadurire a terenurilor

degradate;


locale

Consiliul Județean

Direcția Silvică

Reabilitarea haldelor de

steril şi a iazurilor de

decantare

Conform

reglementărilor legale

în vigoare


locale

Consiliul Județean

Agenția pentru

Protecția Mediului

Garda de Mediu

Agenții economici

O4 – Exploatarea durabilă a resurselor resurselor naturale

Limitarea

degradării

zonelor de

exploatare

datorită

Exploatarera forestieră să

se realizeze conform

planurilor de amenajare

forestieră

Asigurarea protecţiei

solului şi a resurselor

sale regenerabile

Direcția Silvică

Agenții economici

Garda Forestieră

Garda de mediu


94 | P a g e

activităţilor

antropice

Reîmpădurirea zonelor

exploatate, defrisate şi a

zonelor degradate



sale regenerabile

Direcția Silvică

Garda Forestieră

Reconstrucţia ecologică a

zonelor de exploatare a

balastierelor



sale regenerabile

Agenții economici

Garda de mediu

Agenția pentru

Protecția Mediului

Autoritățile Publice

Locale

O5 – Valorificarea resurselor naturale

Valorificarea

potenţialului

turistic

Promovarea resurselor

naturale existente pe

teritoriul județului Alba

Creșterea numărului de

vizitatori


locale

Consiliul Județean

Realizarea unor strategii de

vizitare a ariilor naturale

protejate

Creșterea numărului de

vizitatori

Administratori/custozi


locale

Consiliul Județean

Reabilitarea și

modernizarea

infrastructurii rutiere

Cresterea numărului de

vizitatori care

tranzitatea zonele cu

potențial turistic


locale

Consiliul Județean

O6 – Diminuarea impactului asupra mediului natural și construit și asupra sănătății și integrității umane a fenomenelor

naturale

Reducerea

suprafeţelor

afectate de

inundaţii

Amenajarea şi protejarea

malurilor râurilor

Apărare împotriva

inundațiilor


locale

Sistemul de

Gospodărire a Apelor

Realizare canalizare

pluvială, consolidare


locale


95 | P a g e

maluri torenţi şi fixarea

acestora cu vegetaţie în

zonele afectate

Consiliul Județean

Sistemul de


Operatori regionali

Reducerea

suprafeţelor

afectate de

eroziune

Lucrări de apărare de

maluri

Combaterea eroziunii

solurilor


locale

Consiliul Județean

Sistemul de


Operatori regionali

Realizare ziduri de sprijin

şi consolidarea podurilor


solurilor


locale

Consiliul Județean

Sistemul de


Operatori regionali

Realizare completări

la perdeaua de

protecţie de-a lungul

râurilor


solurilor


locale

Consiliul Județean

Sistemul de


Operatori regionali

Realizare terasări şi

împăduriri de-a

lungul râurilor


locale

Consiliul Județean

Sistemul de


Operatori regionali

Reducerea

suprafeţelor

afectate de

alunecări de

teren

Stabilizarea alunecărilor de

teren active şi prevenirea

producerii alunecărilor de

teren în zonele sensibile

Realizarea lucrărilor de

drenaj in zonele

sensibile


locale

Consiliul Județean

Sistemul de



96 | P a g e

Direcția Silvică

Refacerea lucrărilor de

stabilizare (drumuri,

terasamente, etc)

Lucrări de stabilizare

refăcute


locale

Consiliul Județean

Sistemul de


Direcția Silvică

Realizare de împaduriri pe

suprafețele sensibile

Stabilizarea zonelor

sensibile


locale

Consiliul Județean

Sistemul de


Direcția Silvică


97 | P a g e

Anexa nr. 1. A Lista principalelor instalații IPPC de la nivelul județului Alba

Nr.

crt.

Numele societății/adresa

amplasamentului Activitatea principală conform legii 278/2013

Număr instalații pe

amplasament

1 2 3 4

1 SC SATURN SA, Alba Iulia, str.

Cabanei, nr. 57, județul Alba

2.4 Topitorii pentru metale feroase, cu o

capacitate de producție mai mare de 20 t/zi 1

2 SC PEHART TEC SA, Petrești,

str. 1 Mai, nr. 1, județul Alba

6.1.b Instalații industriale pentru producția de

hârtie și carton, cu o capacitate de producție

mai mare de 20t/zi.

1

3

SC UZINA MECANICĂ CUGIR

SA, Cugir, str. 21 Decembrie

1989, nr. 1, județul Alba

4.6 Instalație chimică destinată fabricării

explozibililor. 1

4 SC KRONOSPAN SEBES SA

4.1. b Instalatii chimice pentru producerea de

substante chimice organice de baza:

formaldehida si rasina ureoformaldehidica; 1.1.

Instalatii de ardere cu o putere termica

nominala mai mare de 50 MW 6; 6.1.c)

Producerea de placi PAL si MDF

1

5 SC AMARETO PROD SRL -

punct de lucru Santimbru 6.6.a Instalatii pentru cresterea pasarilor 1

6 SC TRANSAVIA SA - Oiejdea

Soseaua Alba Iulia Cluj napoca 6.6.a Instalatii pentru cresterea pasarilor

6 Ferme de pasari :

Oiejdea, Sintimbru

Ferma 3 si Ferma 4,

Galda de Jos, Unirea,

Paclisa

7 SC TRANSAVIA SA - punct de

lucru Abator Oiejdea 6.4. a Abator pasari (>50 t/zi) 1

8

SC TRANSAVIA SA - punct de

lucru fabrica de nutreturi

concentrate

6.4. b iii Fabricare nutreturi concentrate 1

9 SC TRITICUM SEBES SRL,

punct de lucru Pianu de Jos 6.6.a Instalatii pentru cresterea pasarilor 1

10

SC Brav Invest SRL- Punct de

lucru loc. Unirea, str. Grindului nr.

1

6.6.a Instalatii pentru cresterea pasarilor 1

11

SC ROMAQUA GROUP SA -

Sucursala Sebes , Lancram Sebes,

DN1 km 372 zona Sirinii

Lancramului FN

6,4, b ii - fabrica de bere 1

12 SC WERCO METAL SRL ,

Zlatna str. Garii nr. 10A, jud. Alba 4,2,e) fabricare oxid de zinc 1

13 SC KRONOCHEM SEBES SRL ,

Sebes str. M. Kogalniceanu nr. 59

4,1, b) - Instalatie fabricare formaldehida 4.1. b

Instalatii chimice pentru producerea de

substante chimice organice de baza:

formaldehida

1

1

14

SC BROLL PIGMENTS SRL -

punct de lucru loc. Cricau jud.

Alba

4.2. e) Instalatii chimice pentru producerea de

substante chimice anorganice de baza:

nemetale, oxizi metalici ori alti compusi

anorganici

1


98 | P a g e

Anexa nr. 1. B Lista principalelor instalații COV de la nivelul județului Alba

Nr.

crt.

Numele societății/adresa

amplasamentului

Activitatea principală conform anexei 7 din Legea

278/2013

1 2 3

1 ASOCIATIA CARITAS

11 - Curăţarea suprafeţelor - orice activitate, cu excepţia

curăţării chimice "uscate", în care se folosesc solvenţi

organici pentru îndepărtarea murdăriei de pe suprafaţa

unui material, inclusiv degresarea. O activitate de

curăţare care constă în mai multe etape, înainte sau după

orice altă activitate, este considerată o singură activitate

de curăţare a suprafeţei

2 MITROPOLITAN GRECO-

CATOLIC/ Blaj str. Astra nr. 6








3 SC GALWAY SPORT SRL /

Aiud Tudor Vladimirescu nr. 47

14- Acoperirea sârmei bobinate - orice activitate de

acoperire a conductorilor metalici utilizaţi pentru

bobinarea transformatoarelor, motoarelor şi altor

asemenea utilaje;

4 SC GAMI CLEAN SRL/ Alba

Iulia Bdul Victoriei bl. D1A parter








5 SC KOZARA SRL, Vintu de Jos

str. Lucian Blaga nr. 16




asemenea utilaje;

6 SC MONTANA CAMPENI SRL /

Cimpeni str. Motilor nr. 77

10a - Conversia cauciucului - orice activitate de mixare,

frezare, malaxare, calandrare, extrudare şi vulcanizare a

cauciucului natural sau sintetic, precum şi orice

operaţiune conexă destinată să transforme cauciucul

natural ori sintetic în produs finit;

7 SC MURESUL SCM / Alba Iulia

str. Primaverii nr. 1








8 SC NEW DIMENSIONE SRL/

comuna Santimbru f.n.




asemenea utilaje;

9 SC REKORD SRL / Alba Iulia str. 14- Acoperirea sârmei bobinate - orice activitate de


99 | P a g e

Clujului nr. 40 A acoperire a conductorilor metalici utilizaţi pentru


asemenea utilaje;

10 SC SATURN SA/ Alba Iulia str.

Cabanei nr. 57

8b- Fabricarea produselor farmaceutice - sinteza

chimică, fermentaţia, extracţia, formularea şi

condiţionarea produselor farmaceutice, precum şi

fabricarea produselor intermediare, în situaţia în care se

desfăşoară pe acelaşi amplasament

11 SC SAVINI DUE SRL/ Sebes str.

Industriilor 1A

10b- Conversia cauciucului - orice activitate de mixare,




natural ori sintetic în produs finit.

12 SC CURATATORIE ANA SRL/

Aiud str. Iuliu Maniu nr.11



organici pentru îndepărtarea murdăriei de pe .suprafaţa





13

TRANSILVANA SOCIETATE

COOPERATIVĂ

MEȘTEȘUGĂREASCĂ/ Sebes

str. Alunului nr.7

10- Conversia cauciucului - orice activitate de mixare,




natural ori sintetic în produs finit.

14 SC QUICK & SMART CLEAN

SRL/ Cugir str. Al sahia nr.15








15

SC VCST AUTOMOTIVE

PRODUCTION ALBA SRL/ Alba

Iulia str. Calea Ciugudului nr/9

4b- Acoperirea bobinelor - orice activitate în care sârma

de oţel bobinată, oţelul inoxidabil, oţelul învelit/acoperit,

banda de aluminiu şi de aliaje din cupru sunt acoperite cu

una sau mai multe pelicule într-un proces continuu;

16 SC MATIN MAIER SRL / Alba

Iulia str. Calarasilor nr. 15




asemenea utilaje;

17 SC MATIN MAIER SRL / Alba

Iulia str. Calarasilor nr. 15




asemenea utilaje;

18 SC TECNO PLAST CUGIR SA/

Cugir str. 21 Decembrie 1989 nr.1

8b- Fabricarea produselor farmaceutice - sinteza chimică,

fermentaţia, extracţia, formularea şi condiţionarea

produselor farmaceutice, precum şi fabricarea produselor

intermediare, în situaţia în care se desfăşoară pe acelaşi

amplasament


100 | P a g e

Anexa nr. 2. A Lista ariilor naturale protejate de interes național

Nr.

crt.

Cod

arie

Arii naturale protejate de interes naţional Tipul Suprafaţa

(ha)

1 2.66 Avenul cu două intrări speologică 1

2 2.69 Avenul de la Tău speologică 1

3 2.60 Avenul din Hoanca Urzicarului speologică 1

4 2.71 Avenul din şesuri speologică 1

5 2.23 Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului geologică 2

6 2.19 Calcarele de la Ampoiţa complexă 10

7 2.26 Calcarele de la Valea Mica geologică 1

8 2.44 Cascada Pişoaia peisagistică 5

9 2.43 Cascada Vârciorog peisagistică 5

10 2.32 Cheile Albacului complexă 35

11 2.40 Cheile Ampoiţei complexă 15

12 2.39 Cheile Caprei complexă 15

13 2.38 Cheile Cibului complexă 15

14 2.42 Cheile Găldiţei şi Turcului complexă 80

15 2.54 Cheile Gălzii complexă 1

16 2.30 Cheile Gârdişoarei complexă 15

17 2.58 Cheile Geogelului geologică 5

18 2.37 Cheile Glodului complexă 20

19 2.20 Cheile Întregalde geologică 25

20 2.82 Cheile Mănăstirii complexă 15

21 2.80 Cheile Mândruţului complexă 3,50

22 2.31 Cheile Ordâncuşii complexă 10

23 2.57 Cheile Piatra Bălţii geologică 2

24 2.59 Cheile Plaiului geologică 2

25 2.36 Cheile Pociovaliştei complexă 25

26 2.34 Cheile Poşegii complexă 10

27 2.56 Cheile Pravului geologică 3

28 2.12 Cheile Râmeţului complexă 40

29 2.35 Cheile Runcului complexă 20

30 2.81 Cheile Siloşului geologică 3

31 2.55 Cheile Tecşeştilor complexă 5

32 2.41 Cheile Văii Cetii complexă 10

33 2.33 Cheile Văii Morilor complexă 30

34 2.21 Cheile Vălişoarei complexă 20

35 2.24 Dealul cu melci paleontologică 5

36 2.3 Detunata Flocoasă geologică 5

37 2.1 Detunata Goală geologică 24

38 2.68 Hoanca Apei speologică 1

39 2.13 Huda lui Papară speologică 4,50

40 2.64 Huda Orbului speologică 1

41 2.28 Iezerul Ighiel complexă 5,5

42 2.18 Iezerul Şureanu complexă 20

43 2.73 Izbucul Coteţul Dobreştilor speologică 0,20

44 2.77 Izbucul Mătişeşti speologică 1

45 2.72 Izbucul Poliţei speologică 0,20


101 | P a g e

46 2.67 Izbucul Tăuzului speologică 1

47 2.14 Pădurea Vidolm forestiera 44,20

48 2.46 Luncile Prigoanei peisagistică 15

49 2.6 Masa Jidovului geologică 0,20

50 2.16 Molhaşurile Căpăţânei botanica 5

51 2.5 Oul Arşiţei geologică 0,20

52 2.27 Pădurea Sloboda forestiera 20

53 2.25 Pârâul Bobii paleontologica 1,50

54 2.62 Peştera Coiba Mare speologică 1

55 2.61 Peştera Coiba Mică speologică 1

56 2.76 Peştera Dârninii speologică 1

57 2.79 Peştera de la Groşi speologică 1

58 2.74 Peştera de sub Zgurăşti speologică 1

59 2.10 Peştera Gheţarul Scărişoara speologică 1

60 2.11 Peştera Gheţarul de la Vârtop speologică 1

61 2.65 Peştera Hodobana speologică 1

62 2.78 Peşterile Lucia speologică 1

63 2.75 Peştera Poarta lui Ionele speologică 0,10

64 2.70 Peştera Pojarul Poliţei speologică 1

65 2.9 Peştera Vânătările Ponorului speologică 5

66 2.63 Peştera Vârtopaşul speologică 1

67 2.50 Piatra Boului geologică 3

68 2.47 Piatra Bulbuci geologică 3

69 2.53 Piatra Bulzului (Bulzul Gălzii) geologică 3

70 2.45 Piatra Cetii peisagistică 75

71 2.83 Piatra Corbului geologică 5

72 2.8 Piatra Despicată geologică 0,20

73 2.52 Piatra Grohotişului geologică 5

74 2.51 Piatra Poienii geologică 1

75 2.48 Piatra Tomii geologică 1

76 2.49 Piatra Varului geologică 1

77 2.4 Pintenii din Coasta Jinei geologică 1

78 2.15 Poiana cu narcise de la Negrileasa botanica 5

79 2.17 Poiana cu narcise din Tecşeşti botanica 2

80 2.2 Râpa Roşie geologică 25

81 2.22 Şesul Craiului – Scăriţa Belioara complexă 47,70

82 2.7 Stânca Grunzii geologică 0,20

83 2.29 Tăul fără fund de la Băgău complexă 7,40

84 F Parcul Natural Apuseni parc natural 21220*

*suprafaţa ocupată în judeţul Alba

Anexa nr. 2. B Lista ariilor naturale protejate de interes comunitar din judeţul Alba la sfârșitul

anului 2016

Nr.

crt.

Aria naturală protejată Cod arie Suprafaţa pe jud.

Alba (ha)

Suprafaţa (ha)

1 Apuseni ROSCI0002 18969 75876

2 Munţii Apuseni Vlădeasa ROSPA0081 16715 92859


102 | P a g e

3 Băgău ROSCI0004 3168 3168

4 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii ROSCI0029 338 735

5 Frumoasa ROSCI0085 26078 137256

6 Frumoasa ROSPA0043 23560 130980

7 Molhaşurile Căpăţânei ROSCI0116 557 807

8 Muntele Mare ROSCI0119 1232 1643

9 Muntele Vulcan ROSCI0121 14 104

10 Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău ROSCI0147 56 56

11 Pajiştile lui Suciu ROSCI0187 16017 16017

12 Podişul Secaşelor ROSCI0211 4342 7004

13 Trascău ROSCI0253 47964 49963

14 Valea Cepelor ROSCI0260 750 781

15 Munţii Trascăului ROSPA0087 75460 93160

16 Munţii Bihor ROSCI0324 3977 20932

17 Pădurea Povernii – Valea Cerniţa ROSCI0339 823 895

18 Râul Târnava Mare între Copşa Mică şi

Mihalţ

ROSCI0382 692 888

19 Munţii Metaliferi ROSPA0132 3734 26673

20 Piemontul Munţilor Metaliferi – Vinţu ROSPA0139 3850 8369

21 Bogata ROSCI0301 1580 3662

22 Confluența Mureș cu Arieș ROSCI0313 771 857

23 Mureșul Mijlociu-Cugir ROSCI0419 356 356

24 Pajiștile de la Mănărade ROSCI0428 298 298

25 Pajiștile de la Tiur ROSCI0430 376 376

Total suprafaţă SCI pe jud. Alba (ha) 128358

Total suprafaţă SPA pe jud. Alba (ha) 123319

Total suprafaţă SCI şi SPA pe jud. Alba (ha)* 163086

Suprafaţa jud. Alba (ha) 624200

*unele suprafeţe SCI se suprapun peste suprafeţe SPA

Anexa nr. 2.C Datele de contact a administartorului/cutodelui

Nr.

crt.

Aria

naturală

protejată

Cod arie Custode (C)/

Administrator

(A)

Date contact Plan de management

aprobat

1 Apuseni ROSCI0002

RNP-Romsilva

Administraţia

Parcului

Natural

Apuseni R.A.

(A)

Sudrigiu, nr. 136, Com.

Rieni, Jud. Bihor

Tel: +40 372 702 242

Fax: +40 259 329 339

http://www.parcapuseni.ro

[email protected]

-

2

Munţii

Apuseni

Vlădeasa

ROSPA0081

RNP-Romsilva

Administraţia

Parcului

Natural

Apuseni R.A.

(A)

Sudrigiu, nr. 136, Com.

Rieni, Jud. Bihor

Tel: +40 372 702 242

Fax: +40 259 329 339

http://www.parcapuseni.ro

[email protected]

-

3 Băgău ROSCI0004 Agenția

Națională

București, Piata Valter

Maracineanu, nr. 1-3, -


103 | P a g e

pentru Arii

Naturale

Protejate

sector 1,

Tel: +40 21 318 38 33

Fax: +40 21 318 38 34

web: http://ananp.gov.ro

e-mail:

[email protected]

4

Cheile

Glodului,

Cibului şi

Măzii

ROSCI0029

Asociația de

Turism și

Ecologie

Trascăi

(A)

Zlatna, strada Mărăsti, nr.

1, bloc 6, scara A, județul

Alba

Tel: 0258856422.

0745306805

Fax: 0258856422

-

5 Frumoasa ROSCI0085

Consiliul

Județean Alba

(A)

Alba Iulia, Piața

I.C.Bratianu nr. 1, județul

Alba

Tel: 004 0258 813380

Fax:004 0258 813325

web: www.cjalba.ro

e-mail: [email protected]

OM 1158/2016

privind aprobarea

Planului de

management și

Regulamentului

siturilor Natura 2000

ROSCI0085 Frumoasa

și ROSPA0043

Frumoasa

6 Frumoasa ROSPA0043

7 Molhaşurile

Căpăţânei ROSCI0116

Asociația

Ecouri Verzi

Cluj – Napoca,

Asociația

Natura

Transilvaniei

Cluj-Napoca

CETM

Albamont

Asociația

Natura

Transilvaniei

Cluj-Napoca

(C)

Cluj-Napoca, str. Ciucaș,

nr. 7, bl. L, sc. IV, ap. 78,

județul Cluj

Tel: 0745397655

e-mail:

[email protected]

Alba Iulia, strada

Mitropolit Andrei Şaguna,

numărul 2,

judeţul Alba

Tel/Fax: 0258813947

e-mail:

[email protected]

Cluj-Napoca, strada

Kovari Laszlo, nr. 35,

județul Cluj

Tel: 074005123

e-mail:

naturatransilvaniei@yahoo

.com

-

8 Muntele

Mare ROSCI0119

Asociația

Ecouri Verzi

Cluj – Napoca,

Asociația

Natura

Transilvaniei

Cluj-Napoca


nr. 7, bl. L, sc. IV, ap. 78,

județul Cluj

Tel: 0745397655

e-mail:

[email protected]

OM 712/2016 privind

aprobarea Planului de

management și a

Regulamentului sitului

Natura 2000

ROSCI0119 Muntele

Mare

mailto:[email protected]



104 | P a g e

CETM

Albamont

Asociația

Natura

Transilvaniei

Cluj-Napoca

(C)

Alba Iulia, strada

Mitropolit Andrei Şaguna,

numărul 2,

judeţul Alba

Tel/Fax: 0258813947

e-mail:

[email protected]

Cluj-Napoca, strada

Kovari Laszlo, nr. 35,

județul Cluj

Tel: 074005123

e-mail:

naturatransilvaniei@yahoo

.com

9 Muntele

Vulcan ROSCI0121

Direcția Silvica

Deva

(C)

Deva, strada Mihai

Viteazu, nr. 10, județul

Hunedoara

Tel: 0254205100

Fax: 0254-205111

e-mail:

[email protected]

OM 1242/2016

privind aprobarea

Planului de

management și


Natura 2000

ROSCI0121 Muntele

Vulcan

10

Pădurea de

stejar pufos

de la

Mirăslău

ROSCI0147

Asociația

Bounivers

(C)

Vălișoara, nr. 3A, comuna

Livezile, județul Alba

Tel:

0258768274/0741357781

Fax: 0358813630

e-mail:

[email protected]

m

OM 114/2016 privind

aprobarea Planului de

management al sitului

Natura 2000

ROSCI0147 Pădurea

de stejar pufos de la

Mirăslău

11 Pajiştile lui

Suciu ROSCI0187

Asociația

pentru

Educație,

Turism și

Mediu

(C)

Bucuresti, Strada Dionisie

Lupu, nr. 70 -72, etaj 1,

camera 4, sector 1

Tel: 0741.599.143

Fax: 031.816.54.70


pajistileluisuciu.aetm.ro

-

12 Podişul

Secaşelor ROSCI0211

Asociația

Ecouri Verzi

Cluj – Napoca

(C)


nr. 7, bl. L, sc. IV, ap. 78,

județul Cluj

Tel: 0745397655

e-mail:

[email protected]

-

13 Trascău ROSCI0253

Clubul de

Ecologie şi

Turism Montan

Albamont

(C)

Alba Iulia, Str Mitropolit

Andrei Șaguna, nr 2,

510010

Tel: 0722727173

Fax: 0258816583

[email protected]

OM 1526/2016

privind aprobarea

Planului de

management și a

Regulamentului





105 | P a g e

[email protected]

ROSPA0087 Munții

Trascăului,

ROSCI0253 Trascău,

ROSCI0300 Fânațele

Pietroasa-Podeni,

ROSCI0035 Cheile

Turzii, ROSCI0034

Cheile Turenilor,

precum și al celor 35

de arii naturale

protejate de interes

național de pe

suprafaţa acestora

14 Valea

Cepelor ROSCI0260

Agenția

Națională

pentru Arii

Naturale

Protejate


Maracineanu, nr. 1-3,

sector 1,

Tel: +40 21 318 38 33

Fax: +40 21 318 38 34


e-mail:

[email protected]

OM 1558/2016

privind aprobarea

Planului de

management și a


Natura 2000

ROSCI0260 Valea

Cepelor

15 Munţii

Trascăului ROSPA0087

Clubul de

Ecologie şi

Turism Montan

Albamont

(C)

Alba Iulia, Str Mitropolit

Andrei Șaguna, nr 2,

510010

Tel/Fax 0258813947

OM 1526/2016

privind aprobarea

Planului de

management și a

Regulamentului


ROSPA0087 Munții

Trascăului,

ROSCI0253 Trascău,

ROSCI0300 Fânațele

Pietroasa-Podeni,

ROSCI0035 Cheile

Turzii, ROSCI0034

Cheile Turenilor,

precum și al celor 35

de arii naturale

protejate de interes

național de pe

suprafaţa acestora

16 Munţii Bihor ROSCI0324

SC Global

Alternative

Consulting

SRL

Asociația

Centrul de

Protecție a

Mediului Bihor

Oradea, strada Ciheiului,

nr. 67, județul Bihor

Tel: 0745144603,

0733949137

e-mail:

[email protected]

om

Beiuș, strada Aleea

Padișului, nr. 9, județul

Bihor

e-mail:

-





106 | P a g e

(C) [email protected]

17

Pădurea

Povernii –

Valea

Cerniţa

ROSCI0339

Agenția

Națională

pentru Arii

Naturale

Protejate



sector 1,

Tel: +40 21 318 38 33

Fax: +40 21 318 38 34


e-mail:

[email protected]

18

Râul Târnava

Mare între

Copşa Mică

şi Mihalţ

ROSCI0382

Agenția

Națională

pentru Arii

Naturale

Protejate



sector 1,

Tel: +40 21 318 38 33

Fax: +40 21 318 38 34


e-mail:

[email protected]

19 Munţii

Metaliferi ROSPA0132

Agenția

Națională

pentru Arii

Naturale

Protejate



sector 1,

Tel: +40 21 318 38 33

Fax: +40 21 318 38 34


e-mail:

[email protected]

-

20

Piemontul

Munţilor

Metaliferi –

Vinţu

ROSPA0139

EPMC

Consulting

SRL

(C)

Cluj-Napoca, strada

Cometei, nr 42A, ap 2,

județul Cluj

Tel: 0730506045,

0726262787


-

21 Bogata ROSCI0301

Agenția

Națională

pentru Arii

Naturale

Protejate



sector 1,

Tel: +40 21 318 38 33

Fax: +40 21 318 38 34


e-mail:

[email protected]

-

22

Confluența

Mureș cu

Arieș

ROSCI0313

Agenția

Națională

pentru Arii

Naturale

Protejate



sector 1,

Tel: +40 21 318 38 33

Fax: +40 21 318 38 34


e-mail:

[email protected]

-

23

Mureșul

Mijlociu-

Cugir

ROSCI0419

- - -


107 | P a g e

24

Pajiștile de la

Mănărade

ROSCI0428

- - -

25 Pajiștile de la

Tiur ROSCI0430 - -- -

Anexa 3. Lista punctelor de colectare a Deșeurilor de echipamente electrice și electronice

în municipiul Alba Iulia

- str. Șoseaua de Centură - operat de către SC ALOREF SRL;

- str. George Coșbuc, nr. 28 - operat de către SC METEOR SRAR SRL

(asigură și tratarea DEEE -urilor);

- str. București, nr. 88 - operat de către SC REMAT ALBA SA;

- str. Detunata, nr. 18 - operat de către SISTEM DE COLECTARE – SLC

ALBA;

- str. Livezii, nr. 35 A - operat de către SC POLARIS M HOLDING SRL;

- str. Gheorghe Doja, nr.11 - operat de către SC WMW INTERMEDIA

CORPORATION TRADE SRL;

în orașul Cugir

- str. Victoriei, nr. 14 - operat de către SC G&E INVEST 2003 SRL;

- str. Victoriei, nr. 57C - operat de către SC CLAUS SERVICE SRL;

în municipiul Blaj

- str. Iuliu Maniu, nr. 1 - operat de către SC SKY KONNET SRL;

- str. Iuliu Maniu, nr. 101 - operat de către SC FINANCIAR URBAN SRL;

- str. Simion Bărnuțiu, nr. 73 - operat de către SC ECO LERY CLEAR SRL;

în orașul Baia de Arieș

- str. dr. Lazăr Chirilă, F.N. - operat de către SC ECO MONTAN APUSENI

SRL;

în orașul Cîmpeni

- str. Avram Iancu, nr. 5 - operat de către SC SALUBRITATE APUSENI SRL

în orașul Zlatna

- str. Valea Mică, nr. 182 - operat de către SC FINANCIAR URBAN SRL;

în municipiul Sebeș

- str. Viilor, nr. 28 - operat de către Serviciul Public de Administrare a

Patrimoniului din cadrul Primăriei Sebeș;

- str. Avram Iancu, nr. 51 - operat de către SC IEZERUL MIC SRL;

- str. Depozitelor, nr. 17 - operat de către SC REMAT SEBES SRL;

în municipiul Aiud

- str. Cuza Vodă, nr. 7 – operat de către SC GREEN DAYS VALORIZACAO

DOS RESIDUOS PROTECCAO DO AMBIENTE SA - Sucursala Aiud;


108 | P a g e

- str. Drumului Gîmbașului, Nr. DC 10 - operat de către SC FERO CIOAZA

SRL

în orașul Ocna Mureș

- str. Fabricii, nr. 2 - operat de către SC REGECO SRL;

- str. Avram Iancu, nr. 2 - operat de către SC FINANCIAR URBAN SRL

DEEE - urile colectate de la populaţie şi de la agenții economici generatori vor fi

preluate de către Operatorul TTPD, care le va depozita temporar în cadrul instalațiilor de

management al deșeurilor în spațiile special amenajate, iar apoi vor fi tratate/eliminate în baza

unor acorduri/ contracte de tratare/ eliminare pe care le va încheia cu operatorii economici autorizaţi pentru

desfăşurarea acestor activităţi


109 | P a g e

Glosar termeni:

aer înconjurător - aerul din troposferă, cu excepţia celui de la locurile de muncă, astfel cum sunt definite

prin Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul

de muncă, unde publicul nu are de regulă acces şi pentru care se aplică dispoziţiile privind sănătatea şi

siguranţa la locul de muncă;

poluant - orice substanţă prezentă în aerul înconjurător şi care poate avea efecte dăunătoare asupra

sănătăţii umane şi/sau a mediului ca întreg;

valoare-limită - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitării şi prevenirii producerii

unor evenimente dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca

întreg, care se atinge într-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit odată ce a fost atins;

corp de apă de suprafaţă: un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă, de exemplu: lac, lac

de acumulare, curs de apă-râu sau canal, sector de curs de apă-râu sau canal, ape tranzitorii sau un

sector/secţiune din apele costiere;

corp de apă subterană: volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere;

corp de apă artificial: corp de apă de suprafaţă creat prin activitate umană;

corp de apă puternic modificat: corp de apă de suprafaţă care, datorită unei modificări fizice cauzată de

o activitate umană, şi-a schimbat substanţial caracterul lui natural,

starea apelor subterane: este expresia generală a stării unui corp de apă subterană, determinată de

indicatorii minimi care caracterizează starea sa cantitativă şi starea sa chimică;

starea bună a apelor subterane: este starea atinsă de un corp de apă subterană atunci când, atât starea sa

cantitativă cât şi starea sa chimică sunt cel puţin "bune";

starea chimică bună a apelor subterane: starea chimică a unui corp de apă subterană, care îndeplineşte

toate condiţiile prevăzute de lege;

eroziune - Proces complex de roadere și de săpare a scoarței terestre prin acțiunea unor agenți externi;

rezultatul acestui proces, erodare;

eutrofizare - creșterea masei organice a unei ape stagnante (lac, baltă etc.) sau cu scurgere lentă prin

îmbogățirea naturală sau artificială cu substanțe nutritive (combinații ale fosforului, azotului etc.);

uneori provoacă fenomenul de înflorire a apei, cu consecințe foarte grave asupra echilibrului biologic al

acestor ape;

gleizare - . Proces de reducere a oxizilor de fier din sol în condiții de anaerobioză, create de un exces de

umiditate;

pseudogleizare - Proces pedogenetic care se produce în urma acumulării și stagnării temporare a apei

din precipitații în profilul de sol, deasupra unui orizont impermeabil sau greu permeabil. Se

caracterizează prin reducerea fierului feric în condițiile lipsei de oxigen.;

compactare - Acțiunea de a compacta; îndesare, presare;

arie naturală protejată - zona terestră şi/sau acvatică în care există specii de plante şi animale sălbatice,

elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă

natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie şi

conservare, stabilit conform prevederilor legale;

sit de importanţă comunitară - situl/aria care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care există,

contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor

naturale prevăzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 şi care

contribuie semnificativ la coerenţa reţelei "Natura 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea

diversităţii biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu

areal larg de răspândire, siturile de importanţă comunitară trebuie să corespundă zonelor din areal în

care sunt prezenţi factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea acestor specii;

arii de protecţie specială avifaunistică - ariile naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea,

menţinerea şi, acolo unde este cazul, refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi

a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia de păsări migratoare,


110 | P a g e

reţea ecologică "Natura 2000" - reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate şi care cuprinde

arii de protecţie specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE

privind conservarea păsărilor sălbatice şi arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană

şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice;

parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor

ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o

zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate

biologică.

monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea

unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite,

reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori ameninţate cu dispariţia, arbori

seculari, asociaţii floristice şi faunistice, fenomene geologice - peşteri, martori de eroziune, chei, cursuri

de apă, cascade şi alte manifestări şi formaţiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente

naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor.

Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea

unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic,

speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării

integrităţii elementelor protejate

Efluent - fluid care iese dintr-o instalație.

Lucrări de regularizare – lucrări de modificare a albia unei ape curgătoare pentru a avea un curs regulat.

Dig - Construcție de piatră, de pământ sau de beton, executată în lungul malului unei ape ori îndreptată

spre larg, servind la dirijarea cursului de apă sau la apărarea malurilor de acțiunea apei și a curenților;

Aparari de maluri

Bioacumulare- proces de acumulare a substanțelor

Biodiversitate - reprezintă variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice

continentale și complexele ecologice;

Regim hidrologic - variațiile in curs de un an a debitului si nivelului râului.

Bonitate- Capacitate a unei ape, a unui teren etc. de a fi bine exploatate.

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=FLUID

http://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=care

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=IE%C5%9EI

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DINTR

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DINTR

http://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=o

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=INSTALA%C5%A2IE

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=DE

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=ACUMULARE

http://www.archeus.ro/lingvistica/Gramatica?query=a

http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=SUBSTAN%C5%A2%C4%82


111 | P a g e

Bibliografie

1. Adresă f.n., Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba, 2017;

2. Arii naturale din Romania, editura Green Steps, Brasov, 2009;

3. Direcția Regionala De Statistica Alba (http://www.alba.insse.ro).

4. Document privind problemele importante de gospodărire a apelor în bazinele/spațiile

hidrografice din Romania, Ministerul Mediului și Schimbărilor climatice,

Administrația Națională „Apele Române”, 2013;

5. Ecologie și Protecția Calității Mediului, C. Munteanu, M. Dumitrascu, A. Iliuta, ed.

Balneara, 2011;

6. Hotărâre nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, cu

completările și modificările ulterioare;

7. Hotărâre nr. 19 /2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi

pentru modificarea unor acte normative, Ministerul Mediului, 2017;

8. Hotărâre nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi

Pădurilor, Ministerul Apelor și Pădurilor, 2017;

9. Hotărâre nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, Guvernul României, 2002;

10. Hotărâre nr. 870 /2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a

deşeurilor 2014-2020, Guvernul României, 2014;

11. Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu completările și modificările

ulterioare, Guvernul României, 2001;

12. Legea apelor nr. 107/1996 (*actualizată*), Parlamentul României, 1996;

13. Legea nr. 211 / 2011 privind regimul deşeurilor, Parlamentul României, anul 2011;

14. Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu completările și

modificările ulterioare, Ministerul Mediului, 2011;

15. Lucrare de licenţă, Depozitele de deșeuri și impactul asupra mediului în județul

Botoșani, Mandache Andreea, Universitatea din București, Facultatea de Biologie,

2010;

16. Ordinul de ministru nr 1052/2014 privind metodologia de atribuire în administrare și

custodie a ariilor naturale protejate, Ministerul Mediului, 2014;

17. Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 119/2014, pentru aprobarea normelor de igienă şi

sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, Ministerul Sănătății, 2014;

18. Planul de Management Actualizat al Bazinului Hidrografic Mureș, Ministerul

Mediului Apelor și Pădurilor, Administrația Națională „Apele Române”, Administrația

Bazinală de Apă Mureș, 2015;

19. Planul de menținere a calității aerului în județul Alba perioada 2017-2022, Unitatea de

Suport pentru Integrare SRL, 2017;

20. Planul județean de gestionare a deșeurilor - județul Alba, Consiliul Județean Alba,

2008;

21. Politici de mediu, A. Bebeșelea, V. Kȕrti, A. Tamaș, A. Körösi, ed. Eurostampa,

Timișoara, 2013;



112 | P a g e

22. Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „Sistem

de management integrat al deșeurilor in județul Alba – Studiu de fezabilitate, Romair

Consulting SRL, 2010;

23. Raport preliminar privind calitatea aerului înconjurător pe anul 2016 în judeţul Alba,

Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba, 2017;

24. Raport privind starea factorilor de mediu pe anul 2013 în judeţul Alba, Agenţia pentru

Protecţia Mediului Alba, 2014;





27. Strategia Județului Alba 2014-2020, IHS Romania SRL, 2014;

28. Strategia Națională de Conservare a Biodiversității, Ministerul Mediului, 2000;

Site web:

www.mmediu.ro/beta/domenii/gestionarea-deseurilor/legislatie-deseuri-2;

www.mmediu.ro/categorie/sol-subsol/23;

www.mmediu.ro/categorie/legislatie-nationala/67;

www.rowater.ro/Lists/Legislatie%20specifica/Allitemsg.aspx;

www.legisplus.ro/Intralegis6/index3.php;

www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2016/11/PMCA%20AB.pdf;

www.ananp.gov.ro.

http://www.mmediu.ro/beta/domenii/gestionarea-deseurilor/legislatie-deseuri-2

http://www.mmediu.ro/categorie/sol-subsol/23

http://www.mmediu.ro/categorie/legislatie-nationala/67

http://www.rowater.ro/Lists/Legislatie%20specifica/Allitemsg.aspx

http://www.legisplus.ro/Intralegis6/index3.php

http://www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2016/11/PMCA%20AB.pdf

Strategia de conservare privind ariile protejate

Documents

Transcript of Strategia de conservare privind ariile protejate