Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi...
Transcript of Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi...
Ciano Magenta Giallo Nero RomenoComp52132
compatto
• oltre 35 000 lemmi• oltre 45 000 significati• oltre 4200 esempi e locuzioni• introduzione all’alfabeto e alla
pronuncia del romeno• plurali e femminili dei sostantivi• breve introduzione alla grammatica
romena• sezione di fraseologia
RomenoDIZIONARIOROMENO / ITALIANOITALIANO / ROMENO
compatto
Romeno
compattoRomeno
DIZIONARIOROMENO / ITALIANOITALIANO / ROMENO
ROMENO*DIZ COMPATTO HANACHIUC 2ED
ISBN 978-88-08-52132-3
9 788808 5213238 9 0 1 2 3 4 5 6 (10T)
Al pubblico € 16,51•••In caso di variazione Iva o cambiamento prezzoconsultare il sito o il catalogo dell’editore
www.zanichelli.it
di Gabriela Hanachiuc Poptean
di Gabriela Hanachiuc Poptean
di Gabriela Hanachiuc Poptean
Pensato per chi si avvicina al romeno per studio, lavoro o turismo, il dizionario contiene tutte le parole, le forme derivate e le locuzioni più importanti della lingua.
L’opera comprende una guida all’alfabeto e alla pronuncia del romeno e una grammatica che tratta gli argomenti principali:il nome e l’articolo, il pronome, l’aggettivo e i gradi di comparazione, il verbo, il numerale. Una ricca appendice fraseologica fornisce esempi pratici da usare al lavoro e in contesti informali: le frasi per chiedere l’ora, il linguaggio di Internet, che cosa dire in banca, in albergo e nei negozi, i nomi dei cibi e i numeri.
5
Sommario
Guida all’uso ............................................................................................................. 7
Alfabeto e pronuncia ................................................................................................ 8
Abbreviazioni ............................................................................................................ 10
Romeno-Italiano ...................................................................................................... 11
Italiano-Romeno ....................................................................................................... 285
Fraseologia ................................................................................................................ 499
Note grammaticali .................................................................................................... 511
52132 Romeno compatto × CTP.indb 5 05/10/2017 12:04:30
7
guida all’uso
categoria grammaticale del
lemma – categoria gramaticală a cuvintelor-titlu
desinenza o forma femminile
dell’aggettivo dezinenţa feminină a
adjectivuluiplurali e femminili dei sostantivi pluralul şi femininul substantivelor
trascrizione fonematica in simboli
IPA dei forestierismi della lingua romena
fonetica neologismelor româneşti în
simbolurile IPAomografi – omografe
accezioni – accepţii
inizio fraseologia începutul frazeologiei
esempi – exemple
registro linguistico, materia e spiegazioni registru lingvistic, domeniu şi explicaţii
rinvio – trimitire
traducenti echivalente
cambio di categoria grammaticale schimbarea categoriei gramaticale
genere del traducente genul echivalentului
lemma con accento tonico – cuvânt-titlu
cu accent tonic
calend a r s.n. calendario m.
calend a rio s.m. calendar n.
calfă s.f. apprendista m. e f., tirocinante m. e f.
caliciu s.n. (bot.) calice m.
a califica A v. tr. 1 istruire, dare una qualifica 2 (est.) dare un qualificativo, nominare B v. rifl. 1 (di scuola) specializzarsi 2 (di concorso, prove, ecc.) classificarsi
calificativ A agg. qualificativo B s.n. 1 (di scuola) vo-to m. 2 (fig.) etichetta f.
camfor s.n. canfora f.
caligrafic agg. [f. -ă] calligrafico, (est.) leggibile
camerier s.m. [f. camerieră] domestico, cameriere
camion s.n. [pl. camioane] camion m., autocar-ro m.
camping ['kæmpiŋ] s.n. (il campeggiare) campeggio m.
capitale1 A agg. capital B s.f. capitală
capitale2 s.m. capital n., bun n. • capitale aziona-rio capital constituit din acţiuni
cartone s.m. 1 carton n. 2 (scatola) cutie n., ambalaj din carton loc. • cartoni animati desene animate
casa s.f. 1 casă f., construcţie f., (la propria abitazio-ne) locuinţă f. 2 (famiglia) familie f. • donna di casa casnică; padrone di casa proprietar; casa di ripo-so azil; casa di cura clinică particulară
certo A agg. indef. 1 oarecare, vreun, nişte: un cer-to giorno întro zi oarecare 2 (qualche, un po’ di) nişte, câtva: dopo un certo tempo după puţin timp 3 (di tale genere) anumit, acel: certe persone anumite persoane B pron. indef. (al pl.) unii
chiamare A v. tr. 1 a chema, a striga 2 (al telefono) a chema la telefon 3 (dare nome) a numi, a boteza B v. intr. pron. a se numi, a se chema
chiave s.f. 1 cheie f. 2 (arch.) cheie de boltă f. 3 (fig.) explicaţie f., dezlegare f.
cucuzzolo s.m. © cocuzzolo
52132 Romeno compatto × CTP.indb 7 05/10/2017 12:04:30
8
alfabeto e pronuncia
La lingua romena usa l’alfabeto latino. L’alfabeto romeno è composto da 31 lettere (grafemi); rispetto a quel-lo italiano, ci sono 5 lettere in più, ottenute mediante segni diacritici: ă, â, î, ş, ţ.
Grafema Fonema (IPA)*
Esempi di pronuncia
a, A (a) a come nell’it. carne: apoi [aˈpoj], carte [ˈkarte], şa [ʃa]
ă, Ă (ă) ǝ come la a iniziale nell’inglese again: ăl [əl], gărgăun [gɘrgɘˈun], mătură [ˈmɘturɘ]
â, Â (â)1 ɨ vocale centrale di massima chiusura, non ha un corrispettivo in it.: amâna [amɨˈna], şopârlă [ʃoˈpɨrlɘ]
b, B (be) b come nell’it. bene: barcă [ˈbarkɘ], brusc [brusk], abil [aˈbil], rob [rob]
c, C (ce) k seguita da consonante o da vocale diversa da e, i, come nell’it. canto, crosta: crab [krab], casă [ˈkasɘ], cătun [kɘˈtun], cât [kɨt], copac [koˈpak]
tʃ davanti alle vocali e, i come nell’it. cento, circo: cel [tʃel], cine [ˈtʃine], pace [ˈpatʃe]
ch k’ davanti alle vocali e, i, come nell’it. chilo, chiesa: chema [k’eˈma], chip [k’ip]
cc ktʃ davanti alle vocali e, i, a differenza dell’it. si pronunciano sempre come due consonanti separate: accent [akˈtʃent], accident [aktʃiˈdent]
d, D (de) d come nell’it. dopo: dor [dor], admira [admiˈra], cod [cod]
e, E (e) e come nell’it. neve (in rom. tuttavia non c’è differenza fra e chiusa ed e aperta): des [des]; deal [deal], pleosc [pleosk], elev [elˈev]
je in alcune forme dei pronomi personali e del verbo a fi si pronuncia come ie nell’it. ieri: eu [jeu], ea [jea], ele [ˈjele], ecc...; eşti [jeʃtj], este [ˈjeste], e [je], ecc...
f, F (fe, ef ) f come nell’it. fame: foame [ˈfoame], afla [aˈfla], stuf [stuf]
g, G (ghe) g quando è seguita da consonante o da vocale diversa da e, i, come nell’it. gallo: gară [ˈgarɘ], găsi [gɘˈsi], gol [gol], gură [ˈgurə], gros [gros], rug [rug]
dʒ davanti alle vocali e, i come nell’it. gelo, giro: ger [dʒer], gingie [dʒinˈdʒie], a-gil [aˈdʒil]
gh g’ davanti alle vocali e, i, come nell’it. ghiera, ghiro: ghem [g’em], ghindă [ˈg’indɘ]
gl, gn gl, gn i gruppi gl e gn si pronunciano sempre come due suoni separati, come nell’it. glicerina: glisare [gliˈsare], jignire [Ʒigˈnire]
h, H (ha) h come nell’inglese house; a differenza dell’it. non è mai muta, a meno che non faccia parte dei gruppi che, chi, ghe, ghi: hârtie [hɨrˈtie], arhitect [arhiˈtekt], mo-narh [moˈnarh]
i, I (i) i come nell’it. filo: fir [fir], zi [zi], inimă [ˈinimɘ], afli [ˈafli]
j come nell’it. viene: iar [jar], [kuj]
_j la i in posizione finale atona non si pronuncia, ma palatalizza la consonante precedente (si pronuncia solo se è preceduta da un gruppo consonantico for-mato da una muta + una liquida, ad es. fl-, bl-, ecc.): buni [bunj], pomi [pomj], mulţi [multsj], afli [ˈafli], umbli [ˈumbli]
î, Î (â)2 ɨ rappresenta la stessa vocale centrale di massima chiusura della precedente â: înger [ˈɨndʒer], pârî [pɨˈrɨ]
52132 Romeno compatto × CTP.indb 8 05/10/2017 12:04:30
9
alfabeto e pronuncia
Grafema Fonema (IPA)*
Esempi di pronuncia
j, J (je) Ʒ come nel francese jour: joc [Ʒok], dejun [deˈƷun], curaj [kuˈraƷ]
k, K (ca) k come la c; si usa solo in parole di origine straniera: kilogram [kiloˈgram]
l, L (le, el) l come nell’it. luna: lup [lup], greblă [ˈgreblə], cal [kal]
m, M (me, em) m come nell’it. male: mare [ˈmare], cameră [ˈkamerə], pom [pom]
n, N (ne, en)3 n come nell’it. naso: nas [nas], gând [gɨnd], an [an]
o, O (o) o come nell’it. dove (in rom. non c’è differenza fra o chiusa e o aperta): oraş [oˈraʃ], dor [dor]
p, P (pe) p come nell’it. pane: pisică [piˈsikɘ], aprig [ˈaprig], cap [kap]
q, Q (chiu) k come la c; si usa solo in parole di origine straniera: quarc [kwark]
r, R (re, er) r come nell’it. rosa: rade [ˈrade], aspru [ˈaspru], car [kar]
s, S (se, es) s come nell’it. sempre: sare [ˈsare], mosor [moˈsor], as [as]
sc stʃ davanti alle vocali e, i, a differenza dell’it. si pronunciano sempre come due consonanti separate: ascensor [astʃenˈsor], discipol [disˈtʃipol]
ş, Ş (şe) ʃ come sc nell’it. scena: şarpe [ˈʃarpe], peşte [ˈpeʃte], coş [coʃ]
t, T (te) t come nell’it. topo: tot [tot], atunci [aˈtunʧj]
ţ, Ţ (ţe) ts come z nell’it. pizza, canzone: ţară [ˈtsarɘ], învăţător [ɨnvɘtsɘˈtor], colţ [colts]
u, U (u) u come nell’it. luna: urs [urs], dur [dur], cuplu [ˈkuplu]
w nei dittonghi ascendenti e discendenti, come nell’it. fuori: ziua [ˈziwa], două [ˈdowɘ]
v, V (ve) v come nell’it. vento: vină [ˈvinɘ], avere [aˈvere], mov [mov]
w, W (dublu ve) v come la v; si usa solo in parole di origine straniera: watt [vat]
x, X (ics) ks come nell’it. fax: xilofon [ksiloˈfon], ax [aks]
y, Y (i grec) i come la i; si usa solo in parole di origine straniera: hobby [ˈχobi]
j seguita o preceduta da vocale ha valore di semivocale: yoga [ˈjoga]
z, Z (ze, zet) z come la s nell’it. rosa: ziuă [ˈziwɘ], păzi [pɘˈzi], caz [kaz]
* IPA: International Phonetic Alphabet.
1. Non si usa mai in posizione iniziale o finale: a mânca, mână, câine, scânteie. Prima della riforma ortogra-fica del 1993, la lettera â veniva utilizzata solo nel nome proprio România e nei nomi della medesima fa-miglia (român, românesc).
2. Nella grafia attuale si usa solo in posizione iniziale o finale (înger, întâi, pârî), con l’eccezione delle paro-le composte in cui la seconda parola comincia con î (bineînţeles, semiîntuneric) e delle parole con prefis-si derivate da una parola che comincia con î (neînvins, subînţeles).
3. Nei derivati con il prefisso în- da parole che iniziano con la n si trovano gli unici esempi in romeno di con-sonante doppia: înnebuni [ɨnnebuni].
52132 Romeno compatto × CTP.indb 9 05/10/2017 12:04:30
a A
13
a1 s.m. inv. –: de la a la z dall’a alla zeta; de serie A di serie A
a2 prep. 1 (precede l’infinito, forma-tipo del v.) a, ad: în-cepu a urla cominciò ad urlare 2 (esprime un rapporto di paragone, specificazione) di: miroase a pământ sa di terra 3 (costruzioni col G., possesso) a, del, di: coadă a pisicii coda del gatto
a3 inter. ah: a, iată-te! ah, eccoti!abajur s.n. paralume m., abat-jour m.abandon s.n. [pl. abandonuri] 1 abbandono m. 2
(est.) ritiro m., rinuncia f. 3 (di progetti, idee)a abandona v. tr. 1 abbandonare, piantare 2 (est.) desistere, tralasciare 3 (fam.) mollare
abandonare s.f. rinuncia, cessione, ritirataabanos s.m. [pl. abanoşi] ebanoa abate A v. tr. 1 sviare, deviare 2 (est.) portare, chia-mare 3 (fig.) scoraggiare B v. intr. cambiare direzione
abatere s.f. allontanamento m., trasgressione f. • abatere de la regulă eccezione
abator s.n. [pl. abatoare] macello m., mattatoio m.abaţie s.f. abbaziaabces s.n. ascesso m., bubbone m.a abdica v. intr. abdicare, dimettersiabdicare s.f. [pl. abdicări] abdicazione dimissioneabdomen s.n. addome m., ventre m.abdominal agg. [f. -ă] addominale, ventraleaberant agg. [f. -ă] aberrante, assurdoaberaţie s.f. aberrazione f., anomalia f.abia avv. a stento, appenaabil agg. [f. -ă] 1 abile, destro, maestro 2 (fig.) a-stuto, furbo
a abilita v. tr. abilitareabilitat agg. abilitato, patentatoabilitate s.f. 1 abilità, capacità 2 (fig.) accortezza, diplomazia
abis s.n. abisso m., precipizio m.abject agg. [f. -ă] abietto, turpe, ignobileabjecţie s.f. abiettezza, vigliaccheriaa abjura v. tr. abiurare, rinnegareabnegaţie s.f. 1 abnegazione 2 (est.) rinuncia, sa-crificio m.
a aboli v. tr. abolire, abrogareabolire s.f. abolizione f.aboliţionism s.n. abolizionismo m.abominabil agg. [f. -ă] abominevole, orribileabonament s.n. abbonamento m.: abonament zil-nic, cotidian/săptămânal/lunar abbonamento gior-naliero/settimanale/mensile/annuale
abonat s.m. [f. abonată, pl. abonaţi (-ate)] 1 abbo-nato 2 (di utilizzatore) utente m.
a aborda v. tr. 1 affrontare, esaminare 2 (di persona) accostare, abbordare
abordaj s.n. abbordaggio m., arrembaggioaborigen agg. e s.m. [f. -ă] aborigeno, autoctonoabraziune s.f. abrasione, raschiaturaa abrevia v. tr. abbreviare, accorciareabreviere s.f. abbreviazione, (est.) siglaa abroga v. tr. 1 abrogare 2 (est.) abolire, annullareabrogare s.f. abrogazione f.abrupt agg. [f. -ă] precipitoso, ripidoabsent agg. [f. -ă, pl. absenţi (-te)] 1 assente 2 (fig.) distratto, disattento
a absenta v. intr. assentarsi, allontanarsiabsenţă s.f. 1 assenza 2 (fig.) distrazioneabsolut A agg. [f. -ă] 1 assoluto, illimitato 2 (fig.) perfetto, completo B avv. assolutamente, in asso-luto
absolutism s.n. assolutismo m., dittatura f.absolvent s.m. [f. absolventă] licenziando, (est.) li-cenziato, laureato
a absolvi v. tr. 1 (di scuola) terminare, (di esami) supe-rare 2 (di peccati) perdonare, assolvere
absorbant A agg. [f. -ă] permeabile B s.n. assor-bente m.
a absorbi v. tr. 1 assorbire, succhiare 2 (est.) rite-nere, trattenere
absorbţie s.f. assorbimento m.abstinent s.m. [f. abstinentă, pl. abstinenţi (-ente)]
1 equilibrato, sobrio 2 astemioabstinenţă s.f. astinenza, rinunciaabstract agg. [f. -ă] 1 astratto 2 (est.) immagina-rio, irreale
abstracţie s.f. astrazione • a face abstracţie de… ignorareabstracţionism s.n. astrattismo m.absurd agg. [f. -ă] assurdo, illogicoabsurditate s.f. assurdità, aberrazionea se abţine v. rifl. astenersiabţinere s.f. astensione, rinunciaa abunda v. intr. abbondare, eccedereabundent agg. [f. -ă] abbondante, molto, riccoabundenţă s.f. abbondanza, opulenzaabur s.m. (d’acqua) vapore m.abureală s.f. vapore condensato loc.a aburi v. tr. appannare, annebbiareabuz s.n. 1 abuso m., irregolarità f., illegalità f. 2
(fig.) eccesso m.a abuza v. intr. abusare, approfittareabuziv agg. [f. -ă] abusivo, illecitoac s.n. [pl. ace] 1 ago m. 2 amo (da pesca) m., spil-
52132 Romeno compatto × CTP.indb 13 05/10/2017 12:04:30
14
acadea | acrilic
aăbcdefghiîj
kl
mnopqrsştţuv
wxyz
lo m. 3 (indicatore) indice m. 4 (di animali) aculeo m., pungiglione m., (di pianta) spina f., punta f.
acadea s.f. [pl. acadele] zuccherino m., confetto m.academic agg. [f. -ă] accademicoacademie s.f. accademiaa acapara v. tr. 1 accaparrare 2 (est.) impadronirsiacaparare s.f. accaparramento m.acasă avv. a casaa accelera v. tr. accelerare, affrettare, velocizzareaccelerator s.n. [pl. acceleratoare] acceleratore m.acceleraţie s.f. accelerazione, (autom.) ripresaaccent s.n. 1 accento m. 2 (accentuazione) cadenza f., pronuncia f. • a pune accent pe ceva mettere in ri-lievo qlco., sottolineare
a accentua v. tr. 1 (fonetica) accentare 2 (fig.) sotto-lineare, marcare
accentuat agg. [f. -ă] 1 tonico 2 (fig.) pronunciatoaccept s.n. 1 cambiale f. 2 recepimento m.a accepta v. tr. accettare, acconsentireacceptabil agg. [f. -ă] accettabile, ammissibileacceptare s.f. accettazione, ammissioneaccepţie s.f. 1 accezione f. significato m., senso m. 2
(est.) traducente m., equivalente m.acces s.n. 1 [pl. accesuri] accesso m., entrata f. 2 [pl. accese] (med.) accesso m., attacco m.
accesibil agg. [f. -ă] 1 accessibile, raggiungibile 2 (di persona) affabile
accesoriu A agg. [f. -ie] secondario, ausiliare B s.n. [pl. accesorii] accessorio m., guarnizione f.
accident s.n. [pl. accidente] 1 accidente m., infor-tunio m., incidente m. 2 (di terreno) ineguaglianza f.
a accidenta v. tr. investire, travolgereaccidental agg. [f. -ă] 1 accidentale, casuale, occa-sionale 2 (fig.) accessorio, secondario
accidentat agg. [f. -ă] (di persona) ferito, (di terreno) irregolare
acefal agg. [f. -ă] acefaloacel, acea agg. dimostr. [pl. acei (acele)] (lontano dal soggetto) 1 (anteposto) quello, quella, quelli: acel co-pil quel bambino; acea casă quella casa 2 (pospo-sto) acela, aceea: fetiţa aceea quella bambina; ca-sele acelea quelle case
acela, aceea pron. dimostr. [pl. aceia, acelea] (lonta-no dal soggetto) quello, quella, esso, essa, colui, co-lei, tale, al pl. quelli, essi, coloro, loro: cine e ace-la? chi è quello? • de aceea per questo/quel moti-vo; după aceea poi
acelaşi, aceeaşi agg. dimostr. [pl. aceiaşi, aceleaşi] medesimo, medesima, stesso, stessa
acerb agg. [f. -ă] aspro, acerboacest, această agg. dimostr. [pl. aceşti (aceste)] (vi-cino al soggetto) 1 (anteposto) questo, codesto, que-sta, codesta, tale: acest copil questo bambino 2 (po-sposto) presente: copilul acesta questo bambino • în cazul acesta in tal caso
acesta, aceasta pron. dimostr. [pl. aceştia (acestea)] (vicino al soggetto) questo, codesto, costui, questa, codesta, questi, costoro: aceasta nu este maşina
mea, este aceea a soţiei mele questa non è la mia macchina, è quella di mia moglie • cu toate aces-tea nonostante tutto, eppure
a achita v. tr. 1 saldare, pagare, estinguere 2 (dir.) assolvere 3 (est.) uccidere • a achita nota de pla-tă pagare il conto
achitare s.f. [pl. achitări] 1 pagamento m., liquida-zione f. 2 (dir.) assoluzione f.
achizitor s.m. [f. achizitoare] acquirente m. e f.achiziţie s.f. acquisizione f., acquisto m.a achiziţiona v. tr. procurareaci avv. © aiciacid A s.m. [pl. acizi] acido B agg. [f. -ă] agro, asproacidulat agg. [f. -ă] acidulo, asprignoa aclama v. tr. acclamareaclamaţie s.f. ovazionea aclimatiza v. tr. acclimatareacnee s.f. acneacoladă s.f. graffa, parentesiacolit s.m. [pl. acoliţi] seguace, (fam.)acolo avv. là, laggiù • pe acolo/dintr-acolo/de
acolo di là; ce ai acolo? che cosa hai (con te)?; ce faci acolo che cosa combini?; fugi de-acolo co-sa dici!?
a acomoda A v. tr. conformare, adattare B v. rifl. e intr. pron. accomodarsi
acomodare s.f. adattamento m.a acompania v. tr. 1 (mus.) accompagnare 2 (di per-sone) condurre, guidare
acompaniament s.n. accompagnamento m.acompaniator s.m. [f. acompaniatoare] 1 guida f., cicerone, hostess f. 2 (mus.) accompagnatore
acont s.n. acconto m., caparra f., anticipo m.a aconta v. tr. pagare in anticipo, pagare la caparraa acoperi v. tr. 1 coprire, ricoprire 2 (di acque) som-mergere, (di vestiti) indossare, vestire • acoperit al coperto
acoperire s.f. 1 copertura f., rivestimento m. 2 (fin.) garanzia f.
acoperiş s.n. 1 tetto m., riparo m. 2 (est.) casa f., a-bitazione f.
acord s.n. 1 accordo m. 2 (intesa) intesa f., trattato m., concordato m. 3 (comm.) transazione f. 4 (mus.) tono m. • de acord! va bene!; a fi de acord essere d’accordo, andare d'accordo
a acorda v. tr. 1 accordare 2 (dare) concedere, con-ferire 3 (dir.) affidare, lasciare in custodia 4 (di stru-menti) tarare, verificare
acordeon s.n. [pl. acordeoane] fisarmonica f.a acosta A v. intr. approdare, attraccare B v. tr. (di persona) accostare, avvicinare
acreală s.f. [pl. acreli] acredine, asprezza, aciditàa acredita v. tr. 1 (di diplomazia) accreditare 2 (fin.) mettere a credito
acreditiv s.n. lettera di credito loc., apertura di cre-dito loc.
a acri v. tr. inacidire, (di persona) inasprirsi, irritarsiacrilic agg. [f. -ă] acrilico
52132 Romeno compatto × CTP.indb 14 05/10/2017 12:04:31
a A
287
a o ad prep. (con gli art. determ. forma le prep. articolate a-gli, ai, al, alla, alle, allo) 1 (stato in luogo) la, lângă: essere a due passi da qlcu. a fi la doi paşi de cineva; abitare a Bucarest a locui la Bucureşti 2 (moto a luogo, direzio-ne) la, către, spre: andare a teatro, a Bucarest a mer-ge la teatru, la Bucureşti 3 (termine, si usa con l’articolo determinativo o indeterminativo al dativo): dai questo libro a Paolo dăi această carte lui Paul 4 (tempo) la, pe la, în: a mezzanotte la miezul nopţii; a maggio în mai 5 (mezzo) cu, de: scritto a mano scris de mână; dipin-to ad acquerello pictat cu acuarelă 6 (scopo, vantaggio, danno) pe, în, spre: a proprio rischio pe propria piele 7 (precede l’infinito) a: cominciò a urlare începu a urla
abaco s.m. (arch.) abacă f. abate s.m. abate, stareţ abbacchiato agg. (fam.) descurajat, deprimat, abătutabbagliante agg. orbitor, înşelător • (autom.) luci
abbaglianti faza lungă a farurilorabbagliare v. tr. 1 a orbi 2 (fig.) a frapa, a fascinaabbaglio s.m. 1 orbire f. 2 (fig.) amăgire f., iluzie f.abbaiare v. intr. a lătra, a hămăiabbandonare A v. tr. 1 a abandona, a părăsi: ab-bandonare la casa a părăsi casa 2 (rinunciare a) a re-nunţa: abbandonare l’idea a renunţa la idee B v. ri-fl. a se relaxa: abbandonarsi a qlcu. a se încrede cu totul în cineva
abbandono s.m. 1 abandon n. 2 (trascuratezza) ne-glijenţă f.
abbassamento s.m. scădere f., coborâre f. • abbas-samento di voce răguşeală
abbassare A v. tr. 1 a coborî, a lăsa în jos 2 (ridurre) a reduce, a micşora B v. rifl. 1 (chinarsi) a se apleca 2 (diminuire) a se micşora 3 (fig.) a se umili, a se înjosi
abbastanza avv. 1 (a sufficienza) destul, de ajuns 2 (al-quanto) cam, destul • averne abbastanza di qlcu. a fi sătul de ceva, a i se face lehamite
abbattere A v. tr. 1 a doborî 2 (demolire) a demola, a dărâma 3 (di animali) a ucide, a tăia B v. rifl. 1 (cadere) a se abate, a se prăbuşi 2 (scoraggiarsi) a se descuraja
abbazia s.f. abaţieabbellire v. tr. a înfrumuseţa, a împodobiabbeverare v. tr. a adăpaabbiamo 1ªpl.pres.ind. © avereabbiente agg. avut, bogat, înstăritabbigliamento s.m. îmbrăcăminte f. • negozio
d’abbigliamento magazin de confecţiiabbinare v. tr. a împerechea, a asortaabboccare A v. tr. a muşca, (fig.) a înhăţa B v. in-
tr. 1 (di animali) a muşca 2 (di persone) a se încrede, a se amăgi
abboccato agg. (di vini) fin, delicatabbonamento s.m. abonament n.abbonarsi v. rifl. (si usa con la prep. ‘la’) a se abona la: abbonarsi a un quotidiano a se abona la un cotidian
abbonato agg. e s.m. [f. -a] abonatabbondante agg. îmbelşugat, abundentabbondanza s.f. abundenţă, bogăţieabbottonare v. tr. a încheia cu nasturiabbozzare v. tr. a schiţa, a conturaabbozzo s.m. schiţă f., schemă f.abbracciare A v. tr. 1 a îmbrăţişa, a strânge în bra-ţe 2 (comprendere) a conţine, a cuprinde B v. rifl. rec. a se îmbrăţişa
abbraccio s.m. îmbrăţişare f.abbreviare v. tr. a abrevia, a prescurtaabbreviazione s.f. abreviere, prescurtareabbronzare A v. tr. a bronza B v. rifl. a se bronzaabbronzatura s.f. bronzareabbrustolire v. tr. (pane, caffè) a prăji, (carne) a pâr-păli, a rumeni
abbuffarsi v. rifl. a se îndopa, a se ghiftuiabdicare v. intr. a abdicaabdicazione s.f. abdicareaberrante agg. aberant, ilogic, absurdaberrazione s.f. aberaţie, absurditateabete s.m. bradabietto agg. abject, ticălos, josnicabile agg. 1 abil, priceput 2 (idoneo) apt, indicat 3
(fig.) şmecherabilità s.f. abilitate, pricepereabilitare v. tr. a abilitaabilitato agg. abilitat, calificatabisso s.m. abis n., prăpastie f.abitacolo s.m. cabină f.abitante s.m. e f. locuitorabitare A v. intr. a locui, a trăi B v. tr. a populaabitazione s.f. locuinţă f., domiciliu n.abito s.m. (da uomo) costum n. de haine, (da donna) rochie f.
abituale agg. obişnuit, uzual • cliente abituale cli-ent obişnuit
abitualmente avv. de regulă, de obiceiabituare A v. tr. a obişnui, a deprinde B v. rifl. a se obişnui, a se deprinde
abitudine s.f. obişnuinţă f., deprindere f. • come d’abitudine ca de obicei
abolire v. tr. a aboli, a desfiinţaabolizione s.f. abolire, suprimareabolizionismo s.m. aboliţionism n.abominevole agg. abominabil, oribil
52132 Romeno compatto × CTP.indb 287 05/10/2017 12:05:27
288
aborigeno | acclamare
a
b
c
d
e
f
g
h
i
j
k
l
m
n
o
p
q
r
s
t
u
v
w
x
y
z
aborigeno agg. e s.m. aborigen, autohtonaborrire v. tr. a urî, a detestaabortire v. intr. a eşua, (med.) a avortaaborto s.m. faliment n., (med.) avort n.abrasione s.f. abraziune, (med.) escoriaţieabrogare v. tr. a abroga, a anula, a revocaabrogazione s.f. abrogare, anulareABS agg. e s.m. inv. (autom.) ABSabside s.f. (arch.) absidă, nişăabusare v. intr. 1 a abuza 2 (approfittare) a profitaabusivamente avv. ilicit, ilegalabusivo agg. abuziv, arbitrar, clandestinacacia s.f. salcâm m.acanto s.m. (bot.) acantă f.acca s.f. (la nona lettera dell’alfabeto romeno) H inv. •
non capisce un’acca nu înţelege nimicaccademia s.f. academieaccademico agg. academic, universitaraccadere v. intr. a se întâmpla, a surveniaccalappiacani s.m. hingheraccalappiare v. tr. a captura, a prinde cu laţulaccalcarsi v. intr. pron. a se înghesui, a se îmbulziaccaldarsi v. intr. pron. 1 a se înfierbânta 2 (fig.) a se irita, a se înfoca
accalorarsi v. rifl. a se înflăcăra, a se entuziasma, a se aprinde
accampamento s.m. cantonament n., bivuac n., (di zingari) şatră f.
accampare A v. tr. a caza, a încartirui B v. rifl. a se instala, a se stabili
accanimento s.m. 1 îndârjire f., înverşunare f. 2 (o-stinazione) obstinaţie f., încăpăţânare f.
accanirsi v. intr. pron. 1 a se înverşuna, a se îndârji 2 (ostinarsi) a se încăpăţâna
accanito agg. 1 îndârjit, înverşunat 2 (ostinato) obs-tinat, îndărătnic • fumatore accanito fumător în-răit
accanto A avv. alături, aproape B agg. alăturat, în-vecinat: l’edificio accanto clădirea alăturată C nella loc. prep. accanto a lângă, alături de: essere accanto a qlcu. a fi alături de cineva
accantonare v. tr. 1 a lăsa deoparte, a amâna 2 (mil.) a cantona, a încazarma
accaparrare v. tr. a acapara, a monopoliza • acca-parrare la benevolenza a câştiga bunăvoinţa
accapigliarsi v. rifl. rec. a se părui, a se încăieraaccappatoio s.m. halat n.accarezzare v. tr. a alinta, a mângâiaaccartocciare v. tr. a răsuci, a mototoliaccasare v. tr. a căsătoriaccasciare A v. tr. a deprima, a dărâma B v. intr.
pron. 1 a se prăbuşi 2 (fig.) a se descurajaaccattone s.m. [f. -a] cerşetor, vagabondaccavallare A v. tr. 1 (incrociare) a încrucişa 2 (sovrap-
porre) a suprapune B v. intr. pron. a se înghesuiaccecare A v. tr. a orbi B v. intr. pron. e rifl. aşi pier-de vederea • lasciarsi accecare dall’ira aşi pier-de raţiunea
accedere v. intr. a intra, a face parte • accedere a Internet a intra pe Internet
accelerare A v. tr. a accelera, a grăbi B v. intr. a se grăbi, a creşte viteza
acceleratore s.m. accelerator n.accelerazione s.f. acceleraţieaccendere v. tr. 1 a aprinde, a incendia 2 (interrutto-
re, radio, ecc.) a deschide, a porniaccendino s.m. brichetă f.accennare A v. intr. 1 (fare cenno) a gesticula, a face semn 2 (alludere a) a se referi B v. tr. a indica, a arăta
accenno s.m. 1 (cenno) semn n., indiciu n. 2 (allusio-ne) aluzie f., referinţă f.
accensione s.f. 1 aprindere, ardere 2 (autom.) aprin-dere, injecţie
accentare v. tr. a accentuaaccento s.m. 1 accent n., cadenţă f. 2 (di voce) into-naţie f., ton n. • mettere l’accento su a pune ac-centul pe
accentrare v. tr. a reuni, a centralizaaccentuare v. tr. a accentua, a subliniaaccerchiare v. tr. a încercui, a înconjuraaccertare v. tr. 1 a asigura, a confirma 2 (verificare) a verifica, a controla
acceso agg. 1 aprins, înfocat (fig.) înveselit 2 (in fun-zione) aprins, operant 3 (di colore) intens, strălucitor
accessibile agg. 1 accesibil 2 (persona) afabil 3 (prez-zo) rezonabil
accesso s.m. 1 acces n., intrare f. 2 (med.) atac n., acces n.
accessorio A agg. incidental, cazual B s.m. acceso-riu n.
accetta s.f. secure, toporişcăaccettabile agg. acceptabil, satisfăcătoraccettare v. tr. a accepta, a consimţiaccettazione s.f. 1 acceptare, consimţire 2 (ufficio) birou de recepţie loc.
accezione s.f. accepţie f., înţeles n., sens n.acchiappare v. tr. a apuca, a înhăţaacciaieria s.f. oţelărieacciaio s.m. oţel n. • acciaio inossidabile oţel inoxidabil
accidentale agg. accidental, cazualaccidentato agg. (di strada, terreno) accidentat, plin de obstacole
accidente s.m. 1 accident n., nenorocire f. 2 (med.) complicaţie f.
accidenti A inter. la naiba!, firar să fie! B s.m. e f. inv. 1 nimic: non caspisco un accidenti di questo li-bro! nu înţeleg nimic din cartea asta! 2 (rafforzati-vo) ăla, aia: apri quell'accidenti di porta! ia deschi-de uşa aia!
accigliato agg. serios, încruntataccingersi v. rifl. a se porni, a se pregătiacciuffare v. tr. a înşfăca, a apuca de păracciuga s.f. scrumbie, (di persona) cui n., scobitoare
f. • pigiati come acciughe înghesuiţi, ca sardeleleacclamare v. tr. a aclama, a aplauda
52132 Romeno compatto × CTP.indb 288 05/10/2017 12:05:28
fraseologia
499
Conversazione generica Conversaţie ............ 500Saluti Salutul .................................................... 500Formule di base Formule, cuvinte di bază ..... 500Auguri Urări ..................................................... 500Presentazioni A se prezenta ............................ 500
Misurazione del tempo Ceasul ........................ 500
Tempo atmosferico Timpul atmosferic ............................................. 501
Pesi e misure Greutăţi şi măsuri ...................... 501
Salute Despre sănătate .................................... 501Paziente Pacientul ........................................... 501Medico Medicul ............................................... 502
Segnaletica – Avvisi – Insegne Semnalizări – Semnale – Indicatoare .............. 502
Viaggiare A călători ........................................ 502In aeroporto În aeroport ................................. 502Treno Cu trenul ............................................... 503
Alla stazione La gară ..................................... 503In treno În tren ............................................... 503
Nave Cu vaporul .............................................. 503Corriera Cu autobuzul .................................... 503
Polizia e dogana Poliţia şi vama .................... 504
In città În oraş .................................................. 504Indicazioni stradali Indicaţii stradale/rutiere .................................. 504Mezzi pubblici: autobus, tram, metropolitana Mijloace de transport: autobuz, tramvai, metrou .............................................................. 505Taxi Cu taxiul ................................................... 505
Automobile Cu automobilul ........................... 505Informazioni Informaţii .................................. 505Alla stazione di servizio – officina meccanica La autoservice – atelier mecanic ..................... 505Incidente stradale Accident stradal ................ 506Contravvenzione Contravenţii ....................... 506
Internet, wi-fi, telefono Internet, wi-fi, telefon ..................................... 506
In banca La bancă ............................................. 507
Ufficio postale La poştă ................................... 507
Albergo La hotel ............................................... 507
Ristorante La restaurant ............................... 508Varietà di cottura Moduri de preparare ......... 508
Divertimento Divertisment ............................. 508Cinema Cinema ............................................... 508Teatro La teatru ............................................... 508
Museo La muzeu ................................................. 509
Acquisti Cumpărături ...................................... 509
Al mare La mare ................................................. 509
In montagna La munte ...................................... 509
Campeggio Camping .......................................... 509
Numeri Numere .................................................. 510
Sommario
52132 Romeno compatto × CTP.indb 499 05/10/2017 12:06:05
500
fras
eolo
gia
Conversazione generica | Conversaţie
Conversazione generica Conversaţie
Saluti SalutulBuongiorno Bună ziuaBuonasera Bună searaBuonanotte Noapte bunăSalve Salutare, servusBenvenuto! Bine ai venit!/Fii binevenit!Come sta? Cum vă simţiţi?/Ce mai faceài?Bene, grazie. Bine, mulţumescNon c’è male, grazie.
Destul de Bine, mulţumescArrivederci La revedereA domani Pe mâineAddio Adio
Formule di base Formule, cuvinte di bazăSì/No Da/NuGrazie Mersi, mulţumesc– Mille grazie. – Prego.
– Mii de mulţumuri. – Vă rog.Per piacere Vă rogPermesso, si può? Îmi permiteţi?Mi dispiace. Îmi pare foarte rău.Scusa!/Scusi! Scuze!/Scuzaţi, vă rog!Parla italiano/romeno?
Vorbiţi italiană/româneşte?Come si dice… in italiano/in romeno?
Cum se spune… pe italieneşte/pe româneşte?Può ripetere? Puteţi repeta, vă rog?Non capisco. Non ho capito.
Nu înţeleg. N-am înţeles.Mi riesce difficile capire/parlare.
Nu prea înţeleg/nu prea vorbesc.Come si scrive…? Cum se scrie…?
Auguri UrăriBuon anno Un an nou, fericitBuon Natale Crăciun fericitBuona Pasqua Hristos a înviatBuon viaggio Drum bun, călătorie plăcutăBuon lavoro Spor la muncăBuon divertimento Distracţie plăcutăBuon compleanno La mulţi aniLe mie felicitazioni Felicitările meleGrazie, altrettanto. Mersi, mulţumesc la fel.
Ricambio di cuore gli auguri. Toate cele bune şi dumneavoastră.
Buona fortuna! Noroc!/Baftă!
Presentazioni A se prezentaHo il piacere di presentarle…
Am plăcerea de a vă prezenta pe…Molto piacere. E o plăcere.Come sta? Cum vă simţiţi?Bene, grazie, e lei?
Bine, mulţumesc, dar dumneavoastră?Come si chiama? Cum vă numiţi?Io mi chiamo… Mă numesc…Lieto di fare la sua conoscenza.
Mă bucur de cunoştinţă.Io vengo da… Eu vin de la…/Eu sunt din…Lei, da dove viene?
Dumneata de unde vii/ de unde eşti?Da quanto tempo si trova qui?
De când sunteţi aici?Sono qui da cinque giorni. Am venit de cinci zile.È qui per studio/per vacanza/per affari?
Aţi venit pentru studii/în concediu /pentru afaceri?È la prima volta che si trova qui?
Sunteti pentru prima oară aici?Potremmo incontrarci domani?
Ne-am putea întâlni mâine?D’accordo, alle ore… Bine, la ora….Dove ci troviamo? Unde ne vedem?Qual è il suo indirizzo? Unde locuiţi?Qual è il suo numero di telefono?
Ce număr de telefon aveţi?Ha un indirizzo e-mail? Aveţi o adresă e-mail?La chiamerò domani mattina/a mezzogiorno/do-
mani sera. Vă voi telefona mâine dimineaţă/la prânz/seara.
Misurazione del tempo Ceasul
Che ore sono? Cât e ceasul?– Le dieci Zece– Le dieci e cinque Zece şi cinci (minute)– Le dieci e un quarto Zece şi un sfert (zece şi
cincisprezece)– Le dieci e mezza Zece şi treizeci (zece şi ju-
mătate)– Le dieci e quaranta (undici meno venti)
Zece şi patruzeci (unsprezece fără douăzeci)– Le dieci e tre quarti (undici meno un quarto)
Zece şi patruzeci şi cinci (unsprezece fără un sfert)
52132 Romeno compatto × CTP.indb 500 05/10/2017 12:06:05
511
note grammaticali
Sommario
Il nome e l’articolo ......................................... 512
Il pronome ........................................................ 513
L’aggettivo ....................................................... 516Gradi di comparazione dell’aggettivo ............ 517
Il verbo ............................................................. 517I verbi ausiliari ................................................ 518La coniugazione dei verbi .............................. 521
Il numerale ....................................................... 527
52132 Romeno compatto × CTP.indb 511 05/10/2017 12:06:06
512
note
gra
mm
atic
ali
Il nome e l’articolo
Il nome e l’articoloGenere, numero e caso del nomeIn romeno i generi dei nomi sono tre: maschile, femminile e neutro. I nomi neutri si comportano al sing. co-me i nomi maschili e al pl. come i nomi femminili. I nomi maschili al sing. terminano in consonante e nelle vocali: -e, -u, -i, -ă. La desinenza del pl. è sempre -i. Es. sing. / pl.: băiat / băieţi (ragazzo), pom / pomi (albero), unchi / unchi (zio), frate / fraţi (fratello), leu / lei (leone), tată / taţi (padre). I nomi femminili al sing. possono terminare in: -ă, -e, -ie (dittongo), -ie (iato), -ea, -a, -i. Le desinenze del pl. sono: -e, -i, -ei, -uri, -le. Es. sing. / pl.: fată / fete (ragazza), limbă / limbi (lingua), femeie / femei (donna), stea / stele (stella), zi / zile (giorno). I nomi neutri al sing. possono terminare in: consonante, -i, -e, -u, dittongo. Le desinenze del pl. sono: -e, -i, -ă, -uri. Es. sing. / pl.: sistem / sisteme (sistema), corp / corpuri (corpo), unghi / unghiuri (angolo), nume / nu-me (nome), teatru / teatre (teatro), ou / ouă (uovo), pai / paie (paglia), omagiu / omagii (omaggio). Sono maschili i nomi che indicano: esseri di sesso maschile, gli alberi, le catene montuose, i mesi, le città, i numeri, le lettere dell’alfabeto, le note musicali. Sono femminili i nomi che indicano: esseri di sesso femmi-nile, la frutta, le stagioni, i giorni della settimana, le discipline scientifiche, numerosi nomi di paesi, i conti-nenti. Sono neutri i nomi che indicano numerosi oggetti inanimati, i cinque sensi. Esistono nomi che hanno solo il singolare – es. foame (fame), miere (miele) – e nomi che hanno solo il pl., es. tăieţei (tagliatelle), Carpaţi (Carpazi). Alcuni nomi hanno due o anche tre forme differenti di plurale a se-conda del significato; ad es. colţ col significato di “angolo” ha il plurale colţuri, con quello di “dente” ha il plu-rale colţi.
I casiIl romeno è una lingua flessiva, caratterizzata dalla declinazione, sopravvivenza del sistema dei casi latino. I nomi si declinano insieme agli articoli, che sono di tre tipi: indeterminato, determinato e dimostrativo o ag-gettivale (più l’articolo possessivo per il caso genitivo). Il sistema dei casi romeno possiede tre forme morfo-logicamente distinte: una forma per i casi nominativo-accusativo, una forma per genitivo-dativo e una per il vocativo (solo per la declinazione con l’articolo determinato).
La declinazione dei nomi con l’articolo indeterminatoL’articolo indeterminato è ante posto al nome e da esso separato, come in italiano. Si accorda in genere, nu-mero e caso con il nome a cui si riferisce.
caso pom (mela) casă (casa) corp (corpo)
m. sing. m. pl. f. sing. f. pl. n. sing. n. pl.
N/A un pom nişte pomi o casă nişte case un corp nişte corpuri
G/D unui pom unor pomi unei case unor case unui corp unor corpuri
La declinazione dei nomi con l’articolo determinatoL’articolo determinato è una particella enclitica posposta al nome con cui forma una parola unica. Ha forme diverse a seconda del genere, del caso e del numero.
caso m. sing. m. pl. f. sing. f. pl. n. sing. n. pl.
il ragazzo i ragazzi la ragazza le ragazze la sedia le sedie
N băiatul băieţii fata fetele scaunul scaunele
G (al, a, ai, ale) băiatului băieţilor fetei fetelor scaunului scaunelor
D băiatului băieţilor fetei fetelor scaunului scaunelor
A băiatul băieţii fata fetele scaunul scaunele
V băiatule băieţilor fato fetelor – –
52132 Romeno compatto × CTP.indb 512 05/10/2017 12:06:06
Ciano Magenta Giallo Nero RomenoComp52132
compatto
• oltre 35 000 lemmi• oltre 45 000 significati• oltre 4200 esempi e locuzioni• introduzione all’alfabeto e alla
pronuncia del romeno• plurali e femminili dei sostantivi• breve introduzione alla grammatica
romena• sezione di fraseologia
RomenoDIZIONARIOROMENO / ITALIANOITALIANO / ROMENO
compatto
Romeno
compattoRomeno
DIZIONARIOROMENO / ITALIANOITALIANO / ROMENO
ROMENO*DIZ COMPATTO HANACHIUC 2ED
ISBN 978-88-08-52132-3
9 788808 5213238 9 0 1 2 3 4 5 6 (10T)
Al pubblico € 16,51•••In caso di variazione Iva o cambiamento prezzoconsultare il sito o il catalogo dell’editore
www.zanichelli.it
di Gabriela Hanachiuc Poptean
di Gabriela Hanachiuc Poptean
di Gabriela Hanachiuc Poptean
Pensato per chi si avvicina al romeno per studio, lavoro o turismo, il dizionario contiene tutte le parole, le forme derivate e le locuzioni più importanti della lingua.
L’opera comprende una guida all’alfabeto e alla pronuncia del romeno e una grammatica che tratta gli argomenti principali:il nome e l’articolo, il pronome, l’aggettivo e i gradi di comparazione, il verbo, il numerale. Una ricca appendice fraseologica fornisce esempi pratici da usare al lavoro e in contesti informali: le frasi per chiedere l’ora, il linguaggio di Internet, che cosa dire in banca, in albergo e nei negozi, i nomi dei cibi e i numeri.