Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi...

14
compatto Romeno DIZIONARIO ROMENO / ITALIANO ITALIANO / ROMENO di Gabriela Hanachiuc Poptean

Transcript of Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi...

Page 1: Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi della lingua romena fonetica neologismelor româneşti în simbolurile IPA omografi

Ciano Magenta Giallo Nero RomenoComp52132

compatto

• oltre 35 000 lemmi• oltre 45 000 significati• oltre 4200 esempi e locuzioni• introduzione all’alfabeto e alla

pronuncia del romeno• plurali e femminili dei sostantivi• breve introduzione alla grammatica

romena• sezione di fraseologia

RomenoDIZIONARIOROMENO / ITALIANOITALIANO / ROMENO

compatto

Romeno

compattoRomeno

DIZIONARIOROMENO / ITALIANOITALIANO / ROMENO

ROMENO*DIZ COMPATTO HANACHIUC 2ED

ISBN 978-88-08-52132-3

9 788808 5213238 9 0 1 2 3 4 5 6 (10T)

Al pubblico € 16,51•••In caso di variazione Iva o cambiamento prezzoconsultare il sito o il catalogo dell’editore

www.zanichelli.it

di Gabriela Hanachiuc Poptean

di Gabriela Hanachiuc Poptean

di Gabriela Hanachiuc Poptean

Pensato per chi si avvicina al romeno per studio, lavoro o turismo, il dizionario contiene tutte le parole, le forme derivate e le locuzioni più importanti della lingua.

L’opera comprende una guida all’alfabeto e alla pronuncia del romeno e una grammatica che tratta gli argomenti principali:il nome e l’articolo, il pronome, l’aggettivo e i gradi di comparazione, il verbo, il numerale. Una ricca appendice fraseologica fornisce esempi pratici da usare al lavoro e in contesti informali: le frasi per chiedere l’ora, il linguaggio di Internet, che cosa dire in banca, in albergo e nei negozi, i nomi dei cibi e i numeri.

Page 2: Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi della lingua romena fonetica neologismelor româneşti în simbolurile IPA omografi

5

Sommario

Guida all’uso ............................................................................................................. 7

Alfabeto e pronuncia ................................................................................................ 8

Abbreviazioni ............................................................................................................ 10

Romeno-Italiano ...................................................................................................... 11

Italiano-Romeno ....................................................................................................... 285

Fraseologia ................................................................................................................ 499

Note grammaticali .................................................................................................... 511

52132 Romeno compatto × CTP.indb 5 05/10/2017 12:04:30

Page 3: Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi della lingua romena fonetica neologismelor româneşti în simbolurile IPA omografi

7

guida all’uso

categoria grammaticale del

lemma – categoria gramaticală a cuvintelor-titlu

desinenza o forma femminile

dell’aggettivo dezinenţa feminină a

adjectivuluiplurali e femminili dei sostantivi pluralul şi femininul substantivelor

trascrizione fonematica in simboli

IPA dei forestierismi della lingua romena

fonetica neologismelor româneşti în

simbolurile IPAomografi – omografe

accezioni – accepţii

inizio fraseologia începutul frazeologiei

esempi – exemple

registro linguistico, materia e spiegazioni registru lingvistic, domeniu şi explicaţii

rinvio – trimitire

traducenti echivalente

cambio di categoria grammaticale schimbarea categoriei gramaticale

genere del traducente genul echivalentului

lemma con accento tonico – cuvânt-titlu

cu accent tonic

calend a r s.n. calendario m.

calend a rio s.m. calendar n.

calfă s.f. apprendista m. e f., tirocinante m. e f.

caliciu s.n. (bot.) calice m.

a califica A v. tr. 1 istruire, dare una qualifica 2 (est.) dare un qualificativo, nominare B v. rifl. 1 (di scuola) specializzarsi 2 (di concorso, prove, ecc.) classificarsi

calificativ A agg. qualificativo B s.n. 1 (di scuola) vo-to m. 2 (fig.) etichetta f.

camfor s.n. canfora f.

caligrafic agg. [f. -ă] calligrafico, (est.) leggibile

camerier s.m. [f. camerieră] domestico, cameriere

camion s.n. [pl. camioane] camion m., autocar-ro m.

camping ['kæmpiŋ] s.n. (il campeggiare) campeggio m.

capitale1 A agg. capital B s.f. capitală

capitale2 s.m. capital n., bun n. • capitale aziona-rio capital constituit din acţiuni

cartone s.m. 1 carton n. 2 (scatola) cutie n., ambalaj din carton loc. • cartoni animati desene animate

casa s.f. 1 casă f., construcţie f., (la propria abitazio-ne) locuinţă f. 2 (famiglia) familie f. • donna di casa casnică; padrone di casa proprietar; casa di ripo-so azil; casa di cura clinică particulară

certo A agg. indef. 1 oarecare, vreun, nişte: un cer-to giorno întro zi oarecare 2 (qualche, un po’ di) nişte, câtva: dopo un certo tempo după puţin timp 3 (di tale genere) anumit, acel: certe persone anumite persoane B pron. indef. (al pl.) unii

chiamare A v. tr. 1 a chema, a striga 2 (al telefono) a chema la telefon 3 (dare nome) a numi, a boteza B v. intr. pron. a se numi, a se chema

chiave s.f. 1 cheie f. 2 (arch.) cheie de boltă f. 3 (fig.) explicaţie f., dezlegare f.

cucuzzolo s.m. © cocuzzolo

52132 Romeno compatto × CTP.indb 7 05/10/2017 12:04:30

Page 4: Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi della lingua romena fonetica neologismelor româneşti în simbolurile IPA omografi

8

alfabeto e pronuncia

La lingua romena usa l’alfabeto latino. L’alfabeto romeno è composto da 31 lettere (grafemi); rispetto a quel-lo italiano, ci sono 5 lettere in più, ottenute mediante segni diacritici: ă, â, î, ş, ţ.

Grafema Fonema (IPA)*

Esempi di pronuncia

a, A (a) a come nell’it. carne: apoi [aˈpoj], carte [ˈkarte], şa [ʃa]

ă, Ă (ă) ǝ come la a iniziale nell’inglese again: ăl [əl], gărgăun [gɘrgɘˈun], mătură [ˈmɘturɘ]

â, Â (â)1 ɨ vocale centrale di massima chiusura, non ha un corrispettivo in it.: amâna [amɨˈna], şopârlă [ʃoˈpɨrlɘ]

b, B (be) b come nell’it. bene: barcă [ˈbarkɘ], brusc [brusk], abil [aˈbil], rob [rob]

c, C (ce) k seguita da consonante o da vocale diversa da e, i, come nell’it. canto, crosta: crab [krab], casă [ˈkasɘ], cătun [kɘˈtun], cât [kɨt], copac [koˈpak]

tʃ davanti alle vocali e, i come nell’it. cento, circo: cel [tʃel], cine [ˈtʃine], pace [ˈpatʃe]

ch k’ davanti alle vocali e, i, come nell’it. chilo, chiesa: chema [k’eˈma], chip [k’ip]

cc ktʃ davanti alle vocali e, i, a differenza dell’it. si pronunciano sempre come due consonanti separate: accent [akˈtʃent], accident [aktʃiˈdent]

d, D (de) d come nell’it. dopo: dor [dor], admira [admiˈra], cod [cod]

e, E (e) e come nell’it. neve (in rom. tuttavia non c’è differenza fra e chiusa ed e aperta): des [des]; deal [deal], pleosc [pleosk], elev [elˈev]

je in alcune forme dei pronomi personali e del verbo a fi si pronuncia come ie nell’it. ieri: eu [jeu], ea [jea], ele [ˈjele], ecc...; eşti [jeʃtj], este [ˈjeste], e [je], ecc...

f, F (fe, ef ) f come nell’it. fame: foame [ˈfoame], afla [aˈfla], stuf [stuf]

g, G (ghe) g quando è seguita da consonante o da vocale diversa da e, i, come nell’it. gallo: gară [ˈgarɘ], găsi [gɘˈsi], gol [gol], gură [ˈgurə], gros [gros], rug [rug]

dʒ davanti alle vocali e, i come nell’it. gelo, giro: ger [dʒer], gingie [dʒinˈdʒie], a-gil [aˈdʒil]

gh g’ davanti alle vocali e, i, come nell’it. ghiera, ghiro: ghem [g’em], ghindă [ˈg’indɘ]

gl, gn gl, gn i gruppi gl e gn si pronunciano sempre come due suoni separati, come nell’it. glicerina: glisare [gliˈsare], jignire [Ʒigˈnire]

h, H (ha) h come nell’inglese house; a differenza dell’it. non è mai muta, a meno che non faccia parte dei gruppi che, chi, ghe, ghi: hârtie [hɨrˈtie], arhitect [arhiˈtekt], mo-narh [moˈnarh]

i, I (i) i come nell’it. filo: fir [fir], zi [zi], inimă [ˈinimɘ], afli [ˈafli]

j come nell’it. viene: iar [jar], [kuj]

_j la i in posizione finale atona non si pronuncia, ma palatalizza la consonante precedente (si pronuncia solo se è preceduta da un gruppo consonantico for-mato da una muta + una liquida, ad es. fl-, bl-, ecc.): buni [bunj], pomi [pomj], mulţi [multsj], afli [ˈafli], umbli [ˈumbli]

î, Î (â)2 ɨ rappresenta la stessa vocale centrale di massima chiusura della precedente â: înger [ˈɨndʒer], pârî [pɨˈrɨ]

52132 Romeno compatto × CTP.indb 8 05/10/2017 12:04:30

Page 5: Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi della lingua romena fonetica neologismelor româneşti în simbolurile IPA omografi

9

alfabeto e pronuncia

Grafema Fonema (IPA)*

Esempi di pronuncia

j, J (je) Ʒ come nel francese jour: joc [Ʒok], dejun [deˈƷun], curaj [kuˈraƷ]

k, K (ca) k come la c; si usa solo in parole di origine straniera: kilogram [kiloˈgram]

l, L (le, el) l come nell’it. luna: lup [lup], greblă [ˈgreblə], cal [kal]

m, M (me, em) m come nell’it. male: mare [ˈmare], cameră [ˈkamerə], pom [pom]

n, N (ne, en)3 n come nell’it. naso: nas [nas], gând [gɨnd], an [an]

o, O (o) o come nell’it. dove (in rom. non c’è differenza fra o chiusa e o aperta): oraş [oˈraʃ], dor [dor]

p, P (pe) p come nell’it. pane: pisică [piˈsikɘ], aprig [ˈaprig], cap [kap]

q, Q (chiu) k come la c; si usa solo in parole di origine straniera: quarc [kwark]

r, R (re, er) r come nell’it. rosa: rade [ˈrade], aspru [ˈaspru], car [kar]

s, S (se, es) s come nell’it. sempre: sare [ˈsare], mosor [moˈsor], as [as]

sc stʃ davanti alle vocali e, i, a differenza dell’it. si pronunciano sempre come due consonanti separate: ascensor [astʃenˈsor], discipol [disˈtʃipol]

ş, Ş (şe) ʃ come sc nell’it. scena: şarpe [ˈʃarpe], peşte [ˈpeʃte], coş [coʃ]

t, T (te) t come nell’it. topo: tot [tot], atunci [aˈtunʧj]

ţ, Ţ (ţe) ts come z nell’it. pizza, canzone: ţară [ˈtsarɘ], învăţător [ɨnvɘtsɘˈtor], colţ [colts]

u, U (u) u come nell’it. luna: urs [urs], dur [dur], cuplu [ˈkuplu]

w nei dittonghi ascendenti e discendenti, come nell’it. fuori: ziua [ˈziwa], două [ˈdowɘ]

v, V (ve) v come nell’it. vento: vină [ˈvinɘ], avere [aˈvere], mov [mov]

w, W (dublu ve) v come la v; si usa solo in parole di origine straniera: watt [vat]

x, X (ics) ks come nell’it. fax: xilofon [ksiloˈfon], ax [aks]

y, Y (i grec) i come la i; si usa solo in parole di origine straniera: hobby [ˈχobi]

j seguita o preceduta da vocale ha valore di semivocale: yoga [ˈjoga]

z, Z (ze, zet) z come la s nell’it. rosa: ziuă [ˈziwɘ], păzi [pɘˈzi], caz [kaz]

* IPA: International Phonetic Alphabet.

1. Non si usa mai in posizione iniziale o finale: a mânca, mână, câine, scânteie. Prima della riforma ortogra-fica del 1993, la lettera â veniva utilizzata solo nel nome proprio România e nei nomi della medesima fa-miglia (român, românesc).

2. Nella grafia attuale si usa solo in posizione iniziale o finale (înger, întâi, pârî), con l’eccezione delle paro-le composte in cui la seconda parola comincia con î (bineînţeles, semiîntuneric) e delle parole con prefis-si derivate da una parola che comincia con î (neînvins, subînţeles).

3. Nei derivati con il prefisso în- da parole che iniziano con la n si trovano gli unici esempi in romeno di con-sonante doppia: înnebuni [ɨnnebuni].

52132 Romeno compatto × CTP.indb 9 05/10/2017 12:04:30

Page 6: Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi della lingua romena fonetica neologismelor româneşti în simbolurile IPA omografi

a A

13

a1 s.m. inv. –: de la a la z dall’a alla zeta; de serie A di serie A

a2 prep. 1 (precede l’infinito, forma-tipo del v.) a, ad: în-cepu a urla cominciò ad urlare 2 (esprime un rapporto di paragone, specificazione) di: miroase a pământ sa di terra 3 (costruzioni col G., possesso) a, del, di: coadă a pisicii coda del gatto

a3 inter. ah: a, iată-te! ah, eccoti!abajur s.n. paralume m., abat-jour m.abandon s.n. [pl. abandonuri] 1 abbandono m. 2

(est.) ritiro m., rinuncia f. 3 (di progetti, idee)a abandona v. tr. 1 abbandonare, piantare 2 (est.) desistere, tralasciare 3 (fam.) mollare

abandonare s.f. rinuncia, cessione, ritirataabanos s.m. [pl. abanoşi] ebanoa abate A v. tr. 1 sviare, deviare 2 (est.) portare, chia-mare 3 (fig.) scoraggiare B v. intr. cambiare direzione

abatere s.f. allontanamento m., trasgressione f. • abatere de la regulă eccezione

abator s.n. [pl. abatoare] macello m., mattatoio m.abaţie s.f. abbaziaabces s.n. ascesso m., bubbone m.a abdica v. intr. abdicare, dimettersiabdicare s.f. [pl. abdicări] abdicazione dimissioneabdomen s.n. addome m., ventre m.abdominal agg. [f. -ă] addominale, ventraleaberant agg. [f. -ă] aberrante, assurdoaberaţie s.f. aberrazione f., anomalia f.abia avv. a stento, appenaabil agg. [f. -ă] 1 abile, destro, maestro 2 (fig.) a-stuto, furbo

a abilita v. tr. abilitareabilitat agg. abilitato, patentatoabilitate s.f. 1 abilità, capacità 2 (fig.) accortezza, diplomazia

abis s.n. abisso m., precipizio m.abject agg. [f. -ă] abietto, turpe, ignobileabjecţie s.f. abiettezza, vigliaccheriaa abjura v. tr. abiurare, rinnegareabnegaţie s.f. 1 abnegazione 2 (est.) rinuncia, sa-crificio m.

a aboli v. tr. abolire, abrogareabolire s.f. abolizione f.aboliţionism s.n. abolizionismo m.abominabil agg. [f. -ă] abominevole, orribileabonament s.n. abbonamento m.: abonament zil-nic, cotidian/săptămânal/lunar abbonamento gior-naliero/settimanale/mensile/annuale

abonat s.m. [f. abonată, pl. abonaţi (-ate)] 1 abbo-nato 2 (di utilizzatore) utente m.

a aborda v. tr. 1 affrontare, esaminare 2 (di persona) accostare, abbordare

abordaj s.n. abbordaggio m., arrembaggioaborigen agg. e s.m. [f. -ă] aborigeno, autoctonoabraziune s.f. abrasione, raschiaturaa abrevia v. tr. abbreviare, accorciareabreviere s.f. abbreviazione, (est.) siglaa abroga v. tr. 1 abrogare 2 (est.) abolire, annullareabrogare s.f. abrogazione f.abrupt agg. [f. -ă] precipitoso, ripidoabsent agg. [f. -ă, pl. absenţi (-te)] 1 assente 2 (fig.) distratto, disattento

a absenta v. intr. assentarsi, allontanarsiabsenţă s.f. 1 assenza 2 (fig.) distrazioneabsolut A agg. [f. -ă] 1 assoluto, illimitato 2 (fig.) perfetto, completo B avv. assolutamente, in asso-luto

absolutism s.n. assolutismo m., dittatura f.absolvent s.m. [f. absolventă] licenziando, (est.) li-cenziato, laureato

a absolvi v. tr. 1 (di scuola) terminare, (di esami) supe-rare 2 (di peccati) perdonare, assolvere

absorbant A agg. [f. -ă] permeabile B s.n. assor-bente m.

a absorbi v. tr. 1 assorbire, succhiare 2 (est.) rite-nere, trattenere

absorbţie s.f. assorbimento m.abstinent s.m. [f. abstinentă, pl. abstinenţi (-ente)]

1 equilibrato, sobrio 2 astemioabstinenţă s.f. astinenza, rinunciaabstract agg. [f. -ă] 1 astratto 2 (est.) immagina-rio, irreale

abstracţie s.f. astrazione • a face abstracţie de… ignorareabstracţionism s.n. astrattismo m.absurd agg. [f. -ă] assurdo, illogicoabsurditate s.f. assurdità, aberrazionea se abţine v. rifl. astenersiabţinere s.f. astensione, rinunciaa abunda v. intr. abbondare, eccedereabundent agg. [f. -ă] abbondante, molto, riccoabundenţă s.f. abbondanza, opulenzaabur s.m. (d’acqua) vapore m.abureală s.f. vapore condensato loc.a aburi v. tr. appannare, annebbiareabuz s.n. 1 abuso m., irregolarità f., illegalità f. 2

(fig.) eccesso m.a abuza v. intr. abusare, approfittareabuziv agg. [f. -ă] abusivo, illecitoac s.n. [pl. ace] 1 ago m. 2 amo (da pesca) m., spil-

52132 Romeno compatto × CTP.indb 13 05/10/2017 12:04:30

Page 7: Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi della lingua romena fonetica neologismelor româneşti în simbolurile IPA omografi

14

acadea | acrilic

aăbcdefghiîj

kl

mnopqrsştţuv

wxyz

lo m. 3 (indicatore) indice m. 4 (di animali) aculeo m., pungiglione m., (di pianta) spina f., punta f.

acadea s.f. [pl. acadele] zuccherino m., confetto m.academic agg. [f. -ă] accademicoacademie s.f. accademiaa acapara v. tr. 1 accaparrare 2 (est.) impadronirsiacaparare s.f. accaparramento m.acasă avv. a casaa accelera v. tr. accelerare, affrettare, velocizzareaccelerator s.n. [pl. acceleratoare] acceleratore m.acceleraţie s.f. accelerazione, (autom.) ripresaaccent s.n. 1 accento m. 2 (accentuazione) cadenza f., pronuncia f. • a pune accent pe ceva mettere in ri-lievo qlco., sottolineare

a accentua v. tr. 1 (fonetica) accentare 2 (fig.) sotto-lineare, marcare

accentuat agg. [f. -ă] 1 tonico 2 (fig.) pronunciatoaccept s.n. 1 cambiale f. 2 recepimento m.a accepta v. tr. accettare, acconsentireacceptabil agg. [f. -ă] accettabile, ammissibileacceptare s.f. accettazione, ammissioneaccepţie s.f. 1 accezione f. significato m., senso m. 2

(est.) traducente m., equivalente m.acces s.n. 1 [pl. accesuri] accesso m., entrata f. 2 [pl. accese] (med.) accesso m., attacco m.

accesibil agg. [f. -ă] 1 accessibile, raggiungibile 2 (di persona) affabile

accesoriu A agg. [f. -ie] secondario, ausiliare B s.n. [pl. accesorii] accessorio m., guarnizione f.

accident s.n. [pl. accidente] 1 accidente m., infor-tunio m., incidente m. 2 (di terreno) ineguaglianza f.

a accidenta v. tr. investire, travolgereaccidental agg. [f. -ă] 1 accidentale, casuale, occa-sionale 2 (fig.) accessorio, secondario

accidentat agg. [f. -ă] (di persona) ferito, (di terreno) irregolare

acefal agg. [f. -ă] acefaloacel, acea agg. dimostr. [pl. acei (acele)] (lontano dal soggetto) 1 (anteposto) quello, quella, quelli: acel co-pil quel bambino; acea casă quella casa 2 (pospo-sto) acela, aceea: fetiţa aceea quella bambina; ca-sele acelea quelle case

acela, aceea pron. dimostr. [pl. aceia, acelea] (lonta-no dal soggetto) quello, quella, esso, essa, colui, co-lei, tale, al pl. quelli, essi, coloro, loro: cine e ace-la? chi è quello? • de aceea per questo/quel moti-vo; după aceea poi

acelaşi, aceeaşi agg. dimostr. [pl. aceiaşi, aceleaşi] medesimo, medesima, stesso, stessa

acerb agg. [f. -ă] aspro, acerboacest, această agg. dimostr. [pl. aceşti (aceste)] (vi-cino al soggetto) 1 (anteposto) questo, codesto, que-sta, codesta, tale: acest copil questo bambino 2 (po-sposto) presente: copilul acesta questo bambino • în cazul acesta in tal caso

acesta, aceasta pron. dimostr. [pl. aceştia (acestea)] (vicino al soggetto) questo, codesto, costui, questa, codesta, questi, costoro: aceasta nu este maşina

mea, este aceea a soţiei mele questa non è la mia macchina, è quella di mia moglie • cu toate aces-tea nonostante tutto, eppure

a achita v. tr. 1 saldare, pagare, estinguere 2 (dir.) assolvere 3 (est.) uccidere • a achita nota de pla-tă pagare il conto

achitare s.f. [pl. achitări] 1 pagamento m., liquida-zione f. 2 (dir.) assoluzione f.

achizitor s.m. [f. achizitoare] acquirente m. e f.achiziţie s.f. acquisizione f., acquisto m.a achiziţiona v. tr. procurareaci avv. © aiciacid A s.m. [pl. acizi] acido B agg. [f. -ă] agro, asproacidulat agg. [f. -ă] acidulo, asprignoa aclama v. tr. acclamareaclamaţie s.f. ovazionea aclimatiza v. tr. acclimatareacnee s.f. acneacoladă s.f. graffa, parentesiacolit s.m. [pl. acoliţi] seguace, (fam.)acolo avv. là, laggiù • pe acolo/dintr-acolo/de

acolo di là; ce ai acolo? che cosa hai (con te)?; ce faci acolo che cosa combini?; fugi de-acolo co-sa dici!?

a acomoda A v. tr. conformare, adattare B v. rifl. e intr. pron. accomodarsi

acomodare s.f. adattamento m.a acompania v. tr. 1 (mus.) accompagnare 2 (di per-sone) condurre, guidare

acompaniament s.n. accompagnamento m.acompaniator s.m. [f. acompaniatoare] 1 guida f., cicerone, hostess f. 2 (mus.) accompagnatore

acont s.n. acconto m., caparra f., anticipo m.a aconta v. tr. pagare in anticipo, pagare la caparraa acoperi v. tr. 1 coprire, ricoprire 2 (di acque) som-mergere, (di vestiti) indossare, vestire • acoperit al coperto

acoperire s.f. 1 copertura f., rivestimento m. 2 (fin.) garanzia f.

acoperiş s.n. 1 tetto m., riparo m. 2 (est.) casa f., a-bitazione f.

acord s.n. 1 accordo m. 2 (intesa) intesa f., trattato m., concordato m. 3 (comm.) transazione f. 4 (mus.) tono m. • de acord! va bene!; a fi de acord essere d’accordo, andare d'accordo

a acorda v. tr. 1 accordare 2 (dare) concedere, con-ferire 3 (dir.) affidare, lasciare in custodia 4 (di stru-menti) tarare, verificare

acordeon s.n. [pl. acordeoane] fisarmonica f.a acosta A v. intr. approdare, attraccare B v. tr. (di persona) accostare, avvicinare

acreală s.f. [pl. acreli] acredine, asprezza, aciditàa acredita v. tr. 1 (di diplomazia) accreditare 2 (fin.) mettere a credito

acreditiv s.n. lettera di credito loc., apertura di cre-dito loc.

a acri v. tr. inacidire, (di persona) inasprirsi, irritarsiacrilic agg. [f. -ă] acrilico

52132 Romeno compatto × CTP.indb 14 05/10/2017 12:04:31

Page 8: Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi della lingua romena fonetica neologismelor româneşti în simbolurile IPA omografi

a A

287

a o ad prep. (con gli art. determ. forma le prep. articolate a-gli, ai, al, alla, alle, allo) 1 (stato in luogo) la, lângă: essere a due passi da qlcu. a fi la doi paşi de cineva; abitare a Bucarest a locui la Bucureşti 2 (moto a luogo, direzio-ne) la, către, spre: andare a teatro, a Bucarest a mer-ge la teatru, la Bucureşti 3 (termine, si usa con l’articolo determinativo o indeterminativo al dativo): dai questo libro a Paolo dăi această carte lui Paul 4 (tempo) la, pe la, în: a mezzanotte la miezul nopţii; a maggio în mai 5 (mezzo) cu, de: scritto a mano scris de mână; dipin-to ad acquerello pictat cu acuarelă 6 (scopo, vantaggio, danno) pe, în, spre: a proprio rischio pe propria piele 7 (precede l’infinito) a: cominciò a urlare începu a urla

abaco s.m. (arch.) abacă f. abate s.m. abate, stareţ abbacchiato agg. (fam.) descurajat, deprimat, abătutabbagliante agg. orbitor, înşelător • (autom.) luci

abbaglianti faza lungă a farurilorabbagliare v. tr. 1 a orbi 2 (fig.) a frapa, a fascinaabbaglio s.m. 1 orbire f. 2 (fig.) amăgire f., iluzie f.abbaiare v. intr. a lătra, a hămăiabbandonare A v. tr. 1 a abandona, a părăsi: ab-bandonare la casa a părăsi casa 2 (rinunciare a) a re-nunţa: abbandonare l’idea a renunţa la idee B v. ri-fl. a se relaxa: abbandonarsi a qlcu. a se încrede cu totul în cineva

abbandono s.m. 1 abandon n. 2 (trascuratezza) ne-glijenţă f.

abbassamento s.m. scădere f., coborâre f. • abbas-samento di voce răguşeală

abbassare A v. tr. 1 a coborî, a lăsa în jos 2 (ridurre) a reduce, a micşora B v. rifl. 1 (chinarsi) a se apleca 2 (diminuire) a se micşora 3 (fig.) a se umili, a se înjosi

abbastanza avv. 1 (a sufficienza) destul, de ajuns 2 (al-quanto) cam, destul • averne abbastanza di qlcu. a fi sătul de ceva, a i se face lehamite

abbattere A v. tr. 1 a doborî 2 (demolire) a demola, a dărâma 3 (di animali) a ucide, a tăia B v. rifl. 1 (cadere) a se abate, a se prăbuşi 2 (scoraggiarsi) a se descuraja

abbazia s.f. abaţieabbellire v. tr. a înfrumuseţa, a împodobiabbeverare v. tr. a adăpaabbiamo 1ªpl.pres.ind. © avereabbiente agg. avut, bogat, înstăritabbigliamento s.m. îmbrăcăminte f. • negozio

d’abbigliamento magazin de confecţiiabbinare v. tr. a împerechea, a asortaabboccare A v. tr. a muşca, (fig.) a înhăţa B v. in-

tr. 1 (di animali) a muşca 2 (di persone) a se încrede, a se amăgi

abboccato agg. (di vini) fin, delicatabbonamento s.m. abonament n.abbonarsi v. rifl. (si usa con la prep. ‘la’) a se abona la: abbonarsi a un quotidiano a se abona la un cotidian

abbonato agg. e s.m. [f. -a] abonatabbondante agg. îmbelşugat, abundentabbondanza s.f. abundenţă, bogăţieabbottonare v. tr. a încheia cu nasturiabbozzare v. tr. a schiţa, a conturaabbozzo s.m. schiţă f., schemă f.abbracciare A v. tr. 1 a îmbrăţişa, a strânge în bra-ţe 2 (comprendere) a conţine, a cuprinde B v. rifl. rec. a se îmbrăţişa

abbraccio s.m. îmbrăţişare f.abbreviare v. tr. a abrevia, a prescurtaabbreviazione s.f. abreviere, prescurtareabbronzare A v. tr. a bronza B v. rifl. a se bronzaabbronzatura s.f. bronzareabbrustolire v. tr. (pane, caffè) a prăji, (carne) a pâr-păli, a rumeni

abbuffarsi v. rifl. a se îndopa, a se ghiftuiabdicare v. intr. a abdicaabdicazione s.f. abdicareaberrante agg. aberant, ilogic, absurdaberrazione s.f. aberaţie, absurditateabete s.m. bradabietto agg. abject, ticălos, josnicabile agg. 1 abil, priceput 2 (idoneo) apt, indicat 3

(fig.) şmecherabilità s.f. abilitate, pricepereabilitare v. tr. a abilitaabilitato agg. abilitat, calificatabisso s.m. abis n., prăpastie f.abitacolo s.m. cabină f.abitante s.m. e f. locuitorabitare A v. intr. a locui, a trăi B v. tr. a populaabitazione s.f. locuinţă f., domiciliu n.abito s.m. (da uomo) costum n. de haine, (da donna) rochie f.

abituale agg. obişnuit, uzual • cliente abituale cli-ent obişnuit

abitualmente avv. de regulă, de obiceiabituare A v. tr. a obişnui, a deprinde B v. rifl. a se obişnui, a se deprinde

abitudine s.f. obişnuinţă f., deprindere f. • come d’abitudine ca de obicei

abolire v. tr. a aboli, a desfiinţaabolizione s.f. abolire, suprimareabolizionismo s.m. aboliţionism n.abominevole agg. abominabil, oribil

52132 Romeno compatto × CTP.indb 287 05/10/2017 12:05:27

Page 9: Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi della lingua romena fonetica neologismelor româneşti în simbolurile IPA omografi

288

aborigeno | acclamare

a

b

c

d

e

f

g

h

i

j

k

l

m

n

o

p

q

r

s

t

u

v

w

x

y

z

aborigeno agg. e s.m. aborigen, autohtonaborrire v. tr. a urî, a detestaabortire v. intr. a eşua, (med.) a avortaaborto s.m. faliment n., (med.) avort n.abrasione s.f. abraziune, (med.) escoriaţieabrogare v. tr. a abroga, a anula, a revocaabrogazione s.f. abrogare, anulareABS agg. e s.m. inv. (autom.) ABSabside s.f. (arch.) absidă, nişăabusare v. intr. 1 a abuza 2 (approfittare) a profitaabusivamente avv. ilicit, ilegalabusivo agg. abuziv, arbitrar, clandestinacacia s.f. salcâm m.acanto s.m. (bot.) acantă f.acca s.f. (la nona lettera dell’alfabeto romeno) H inv. •

non capisce un’acca nu înţelege nimicaccademia s.f. academieaccademico agg. academic, universitaraccadere v. intr. a se întâmpla, a surveniaccalappiacani s.m. hingheraccalappiare v. tr. a captura, a prinde cu laţulaccalcarsi v. intr. pron. a se înghesui, a se îmbulziaccaldarsi v. intr. pron. 1 a se înfierbânta 2 (fig.) a se irita, a se înfoca

accalorarsi v. rifl. a se înflăcăra, a se entuziasma, a se aprinde

accampamento s.m. cantonament n., bivuac n., (di zingari) şatră f.

accampare A v. tr. a caza, a încartirui B v. rifl. a se instala, a se stabili

accanimento s.m. 1 îndârjire f., înverşunare f. 2 (o-stinazione) obstinaţie f., încăpăţânare f.

accanirsi v. intr. pron. 1 a se înverşuna, a se îndârji 2 (ostinarsi) a se încăpăţâna

accanito agg. 1 îndârjit, înverşunat 2 (ostinato) obs-tinat, îndărătnic • fumatore accanito fumător în-răit

accanto A avv. alături, aproape B agg. alăturat, în-vecinat: l’edificio accanto clădirea alăturată C nella loc. prep. accanto a lângă, alături de: essere accanto a qlcu. a fi alături de cineva

accantonare v. tr. 1 a lăsa deoparte, a amâna 2 (mil.) a cantona, a încazarma

accaparrare v. tr. a acapara, a monopoliza • acca-parrare la benevolenza a câştiga bunăvoinţa

accapigliarsi v. rifl. rec. a se părui, a se încăieraaccappatoio s.m. halat n.accarezzare v. tr. a alinta, a mângâiaaccartocciare v. tr. a răsuci, a mototoliaccasare v. tr. a căsătoriaccasciare A v. tr. a deprima, a dărâma B v. intr.

pron. 1 a se prăbuşi 2 (fig.) a se descurajaaccattone s.m. [f. -a] cerşetor, vagabondaccavallare A v. tr. 1 (incrociare) a încrucişa 2 (sovrap-

porre) a suprapune B v. intr. pron. a se înghesuiaccecare A v. tr. a orbi B v. intr. pron. e rifl. aşi pier-de vederea • lasciarsi accecare dall’ira aşi pier-de raţiunea

accedere v. intr. a intra, a face parte • accedere a Internet a intra pe Internet

accelerare A v. tr. a accelera, a grăbi B v. intr. a se grăbi, a creşte viteza

acceleratore s.m. accelerator n.accelerazione s.f. acceleraţieaccendere v. tr. 1 a aprinde, a incendia 2 (interrutto-

re, radio, ecc.) a deschide, a porniaccendino s.m. brichetă f.accennare A v. intr. 1 (fare cenno) a gesticula, a face semn 2 (alludere a) a se referi B v. tr. a indica, a arăta

accenno s.m. 1 (cenno) semn n., indiciu n. 2 (allusio-ne) aluzie f., referinţă f.

accensione s.f. 1 aprindere, ardere 2 (autom.) aprin-dere, injecţie

accentare v. tr. a accentuaaccento s.m. 1 accent n., cadenţă f. 2 (di voce) into-naţie f., ton n. • mettere l’accento su a pune ac-centul pe

accentrare v. tr. a reuni, a centralizaaccentuare v. tr. a accentua, a subliniaaccerchiare v. tr. a încercui, a înconjuraaccertare v. tr. 1 a asigura, a confirma 2 (verificare) a verifica, a controla

acceso agg. 1 aprins, înfocat (fig.) înveselit 2 (in fun-zione) aprins, operant 3 (di colore) intens, strălucitor

accessibile agg. 1 accesibil 2 (persona) afabil 3 (prez-zo) rezonabil

accesso s.m. 1 acces n., intrare f. 2 (med.) atac n., acces n.

accessorio A agg. incidental, cazual B s.m. acceso-riu n.

accetta s.f. secure, toporişcăaccettabile agg. acceptabil, satisfăcătoraccettare v. tr. a accepta, a consimţiaccettazione s.f. 1 acceptare, consimţire 2 (ufficio) birou de recepţie loc.

accezione s.f. accepţie f., înţeles n., sens n.acchiappare v. tr. a apuca, a înhăţaacciaieria s.f. oţelărieacciaio s.m. oţel n. • acciaio inossidabile oţel inoxidabil

accidentale agg. accidental, cazualaccidentato agg. (di strada, terreno) accidentat, plin de obstacole

accidente s.m. 1 accident n., nenorocire f. 2 (med.) complicaţie f.

accidenti A inter. la naiba!, firar să fie! B s.m. e f. inv. 1 nimic: non caspisco un accidenti di questo li-bro! nu înţeleg nimic din cartea asta! 2 (rafforzati-vo) ăla, aia: apri quell'accidenti di porta! ia deschi-de uşa aia!

accigliato agg. serios, încruntataccingersi v. rifl. a se porni, a se pregătiacciuffare v. tr. a înşfăca, a apuca de păracciuga s.f. scrumbie, (di persona) cui n., scobitoare

f. • pigiati come acciughe înghesuiţi, ca sardeleleacclamare v. tr. a aclama, a aplauda

52132 Romeno compatto × CTP.indb 288 05/10/2017 12:05:28

Page 10: Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi della lingua romena fonetica neologismelor româneşti în simbolurile IPA omografi

fraseologia

499

Conversazione generica Conversaţie ............ 500Saluti Salutul .................................................... 500Formule di base Formule, cuvinte di bază ..... 500Auguri Urări ..................................................... 500Presentazioni A se prezenta ............................ 500

Misurazione del tempo Ceasul ........................ 500

Tempo atmosferico Timpul atmosferic ............................................. 501

Pesi e misure Greutăţi şi măsuri ...................... 501

Salute Despre sănătate .................................... 501Paziente Pacientul ........................................... 501Medico Medicul ............................................... 502

Segnaletica – Avvisi – Insegne Semnalizări – Semnale – Indicatoare .............. 502

Viaggiare A călători ........................................ 502In aeroporto În aeroport ................................. 502Treno Cu trenul ............................................... 503

Alla stazione La gară ..................................... 503In treno În tren ............................................... 503

Nave Cu vaporul .............................................. 503Corriera Cu autobuzul .................................... 503

Polizia e dogana Poliţia şi vama .................... 504

In città În oraş .................................................. 504Indicazioni stradali Indicaţii stradale/rutiere .................................. 504Mezzi pubblici: autobus, tram, metropolitana Mijloace de transport: autobuz, tramvai, metrou .............................................................. 505Taxi Cu taxiul ................................................... 505

Automobile Cu automobilul ........................... 505Informazioni Informaţii .................................. 505Alla stazione di servizio – officina meccanica La autoservice – atelier mecanic ..................... 505Incidente stradale Accident stradal ................ 506Contravvenzione Contravenţii ....................... 506

Internet, wi-fi, telefono Internet, wi-fi, telefon ..................................... 506

In banca La bancă ............................................. 507

Ufficio postale La poştă ................................... 507

Albergo La hotel ............................................... 507

Ristorante La restaurant ............................... 508Varietà di cottura Moduri de preparare ......... 508

Divertimento Divertisment ............................. 508Cinema Cinema ............................................... 508Teatro La teatru ............................................... 508

Museo La muzeu ................................................. 509

Acquisti Cumpărături ...................................... 509

Al mare La mare ................................................. 509

In montagna La munte ...................................... 509

Campeggio Camping .......................................... 509

Numeri Numere .................................................. 510

Sommario

52132 Romeno compatto × CTP.indb 499 05/10/2017 12:06:05

Page 11: Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi della lingua romena fonetica neologismelor româneşti în simbolurile IPA omografi

500

fras

eolo

gia

Conversazione generica | Conversaţie

Conversazione generica Conversaţie

Saluti SalutulBuongiorno Bună ziuaBuonasera Bună searaBuonanotte Noapte bunăSalve Salutare, servusBenvenuto! Bine ai venit!/Fii binevenit!Come sta? Cum vă simţiţi?/Ce mai faceài?Bene, grazie. Bine, mulţumescNon c’è male, grazie.

Destul de Bine, mulţumescArrivederci La revedereA domani Pe mâineAddio Adio

Formule di base Formule, cuvinte di bazăSì/No Da/NuGrazie Mersi, mulţumesc– Mille grazie. – Prego.

– Mii de mulţumuri. – Vă rog.Per piacere Vă rogPermesso, si può? Îmi permiteţi?Mi dispiace. Îmi pare foarte rău.Scusa!/Scusi! Scuze!/Scuzaţi, vă rog!Parla italiano/romeno?

Vorbiţi italiană/româneşte?Come si dice… in italiano/in romeno?

Cum se spune… pe italieneşte/pe româneşte?Può ripetere? Puteţi repeta, vă rog?Non capisco. Non ho capito.

Nu înţeleg. N-am înţeles.Mi riesce difficile capire/parlare.

Nu prea înţeleg/nu prea vorbesc.Come si scrive…? Cum se scrie…?

Auguri UrăriBuon anno Un an nou, fericitBuon Natale Crăciun fericitBuona Pasqua Hristos a înviatBuon viaggio Drum bun, călătorie plăcutăBuon lavoro Spor la muncăBuon divertimento Distracţie plăcutăBuon compleanno La mulţi aniLe mie felicitazioni Felicitările meleGrazie, altrettanto. Mersi, mulţumesc la fel.

Ricambio di cuore gli auguri. Toate cele bune şi dumneavoastră.

Buona fortuna! Noroc!/Baftă!

Presentazioni A se prezentaHo il piacere di presentarle…

Am plăcerea de a vă prezenta pe…Molto piacere. E o plăcere.Come sta? Cum vă simţiţi?Bene, grazie, e lei?

Bine, mulţumesc, dar dumneavoastră?Come si chiama? Cum vă numiţi?Io mi chiamo… Mă numesc…Lieto di fare la sua conoscenza.

Mă bucur de cunoştinţă.Io vengo da… Eu vin de la…/Eu sunt din…Lei, da dove viene?

Dumneata de unde vii/ de unde eşti?Da quanto tempo si trova qui?

De când sunteţi aici?Sono qui da cinque giorni. Am venit de cinci zile.È qui per studio/per vacanza/per affari?

Aţi venit pentru studii/în concediu /pentru afaceri?È la prima volta che si trova qui?

Sunteti pentru prima oară aici?Potremmo incontrarci domani?

Ne-am putea întâlni mâine?D’accordo, alle ore… Bine, la ora….Dove ci troviamo? Unde ne vedem?Qual è il suo indirizzo? Unde locuiţi?Qual è il suo numero di telefono?

Ce număr de telefon aveţi?Ha un indirizzo e-mail? Aveţi o adresă e-mail?La chiamerò domani mattina/a mezzogiorno/do-

mani sera. Vă voi telefona mâine dimineaţă/la prânz/seara.

Misurazione del tempo Ceasul

Che ore sono? Cât e ceasul?– Le dieci Zece– Le dieci e cinque Zece şi cinci (minute)– Le dieci e un quarto Zece şi un sfert (zece şi

cincisprezece)– Le dieci e mezza Zece şi treizeci (zece şi ju-

mătate)– Le dieci e quaranta (undici meno venti)

Zece şi patruzeci (unsprezece fără douăzeci)– Le dieci e tre quarti (undici meno un quarto)

Zece şi patruzeci şi cinci (unsprezece fără un sfert)

52132 Romeno compatto × CTP.indb 500 05/10/2017 12:06:05

Page 12: Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi della lingua romena fonetica neologismelor româneşti în simbolurile IPA omografi

511

note grammaticali

Sommario

Il nome e l’articolo ......................................... 512

Il pronome ........................................................ 513

L’aggettivo ....................................................... 516Gradi di comparazione dell’aggettivo ............ 517

Il verbo ............................................................. 517I verbi ausiliari ................................................ 518La coniugazione dei verbi .............................. 521

Il numerale ....................................................... 527

52132 Romeno compatto × CTP.indb 511 05/10/2017 12:06:06

Page 13: Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi della lingua romena fonetica neologismelor româneşti în simbolurile IPA omografi

512

note

gra

mm

atic

ali

Il nome e l’articolo

Il nome e l’articoloGenere, numero e caso del nomeIn romeno i generi dei nomi sono tre: maschile, femminile e neutro. I nomi neutri si comportano al sing. co-me i nomi maschili e al pl. come i nomi femminili. I nomi maschili al sing. terminano in consonante e nelle vocali: -e, -u, -i, -ă. La desinenza del pl. è sempre -i. Es. sing. / pl.: băiat / băieţi (ragazzo), pom / pomi (albero), unchi / unchi (zio), frate / fraţi (fratello), leu / lei (leone), tată / taţi (padre). I nomi femminili al sing. possono terminare in: -ă, -e, -ie (dittongo), -ie (iato), -ea, -a, -i. Le desinenze del pl. sono: -e, -i, -ei, -uri, -le. Es. sing. / pl.: fată / fete (ragazza), limbă / limbi (lingua), femeie / femei (donna), stea / stele (stella), zi / zile (giorno). I nomi neutri al sing. possono terminare in: consonante, -i, -e, -u, dittongo. Le desinenze del pl. sono: -e, -i, -ă, -uri. Es. sing. / pl.: sistem / sisteme (sistema), corp / corpuri (corpo), unghi / unghiuri (angolo), nume / nu-me (nome), teatru / teatre (teatro), ou / ouă (uovo), pai / paie (paglia), omagiu / omagii (omaggio). Sono maschili i nomi che indicano: esseri di sesso maschile, gli alberi, le catene montuose, i mesi, le città, i numeri, le lettere dell’alfabeto, le note musicali. Sono femminili i nomi che indicano: esseri di sesso femmi-nile, la frutta, le stagioni, i giorni della settimana, le discipline scientifiche, numerosi nomi di paesi, i conti-nenti. Sono neutri i nomi che indicano numerosi oggetti inanimati, i cinque sensi. Esistono nomi che hanno solo il singolare – es. foame (fame), miere (miele) – e nomi che hanno solo il pl., es. tăieţei (tagliatelle), Carpaţi (Carpazi). Alcuni nomi hanno due o anche tre forme differenti di plurale a se-conda del significato; ad es. colţ col significato di “angolo” ha il plurale colţuri, con quello di “dente” ha il plu-rale colţi.

I casiIl romeno è una lingua flessiva, caratterizzata dalla declinazione, sopravvivenza del sistema dei casi latino. I nomi si declinano insieme agli articoli, che sono di tre tipi: indeterminato, determinato e dimostrativo o ag-gettivale (più l’articolo possessivo per il caso genitivo). Il sistema dei casi romeno possiede tre forme morfo-logicamente distinte: una forma per i casi nominativo-accusativo, una forma per genitivo-dativo e una per il vocativo (solo per la declinazione con l’articolo determinato).

La declinazione dei nomi con l’articolo indeterminatoL’articolo indeterminato è ante posto al nome e da esso separato, come in italiano. Si accorda in genere, nu-mero e caso con il nome a cui si riferisce.

caso pom (mela) casă (casa) corp (corpo)

m. sing. m. pl. f. sing. f. pl. n. sing. n. pl.

N/A un pom nişte pomi o casă nişte case un corp nişte corpuri

G/D unui pom unor pomi unei case unor case unui corp unor corpuri

La declinazione dei nomi con l’articolo determinatoL’articolo determinato è una particella enclitica posposta al nome con cui forma una parola unica. Ha forme diverse a seconda del genere, del caso e del numero.

caso m. sing. m. pl. f. sing. f. pl. n. sing. n. pl.

il ragazzo i ragazzi la ragazza le ragazze la sedia le sedie

N băiatul băieţii fata fetele scaunul scaunele

G (al, a, ai, ale) băiatului băieţilor fetei fetelor scaunului scaunelor

D băiatului băieţilor fetei fetelor scaunului scaunelor

A băiatul băieţii fata fetele scaunul scaunele

V băiatule băieţilor fato fetelor – –

52132 Romeno compatto × CTP.indb 512 05/10/2017 12:06:06

Page 14: Romeno DIZIONARIO - staticmy.zanichelli.it · trascrizione fonematica in ... IPA dei forestierismi della lingua romena fonetica neologismelor româneşti în simbolurile IPA omografi

Ciano Magenta Giallo Nero RomenoComp52132

compatto

• oltre 35 000 lemmi• oltre 45 000 significati• oltre 4200 esempi e locuzioni• introduzione all’alfabeto e alla

pronuncia del romeno• plurali e femminili dei sostantivi• breve introduzione alla grammatica

romena• sezione di fraseologia

RomenoDIZIONARIOROMENO / ITALIANOITALIANO / ROMENO

compatto

Romeno

compattoRomeno

DIZIONARIOROMENO / ITALIANOITALIANO / ROMENO

ROMENO*DIZ COMPATTO HANACHIUC 2ED

ISBN 978-88-08-52132-3

9 788808 5213238 9 0 1 2 3 4 5 6 (10T)

Al pubblico € 16,51•••In caso di variazione Iva o cambiamento prezzoconsultare il sito o il catalogo dell’editore

www.zanichelli.it

di Gabriela Hanachiuc Poptean

di Gabriela Hanachiuc Poptean

di Gabriela Hanachiuc Poptean

Pensato per chi si avvicina al romeno per studio, lavoro o turismo, il dizionario contiene tutte le parole, le forme derivate e le locuzioni più importanti della lingua.

L’opera comprende una guida all’alfabeto e alla pronuncia del romeno e una grammatica che tratta gli argomenti principali:il nome e l’articolo, il pronome, l’aggettivo e i gradi di comparazione, il verbo, il numerale. Una ricca appendice fraseologica fornisce esempi pratici da usare al lavoro e in contesti informali: le frasi per chiedere l’ora, il linguaggio di Internet, che cosa dire in banca, in albergo e nei negozi, i nomi dei cibi e i numeri.