Rime in siciliano dialetto dello scultore Nunzio Morello › pdf › sicilia › RimeMorello.pdf ·...
Transcript of Rime in siciliano dialetto dello scultore Nunzio Morello › pdf › sicilia › RimeMorello.pdf ·...
DILLO SGULTOIB
NUNZIO MORELLO
PALERMOSTABILIMinTO TIPOGRAFICO LAO
•te CeU*, ». il.
i
- -5
^ •
RIMEs
SICILIANO DIALETTO
DELLO SCULTORE
NUNZIO MORELLO
PALERMOSTABILIMENTO TIPOGRAFICO LAO
Via Celso, 31. ,
1873.
Digitized by Google
Digitized by
AL VALENTUOMO
IN LETTERE GRECHE ED ITALICA POESIA
flON CHE PBOEOBO ARCHEOLOGO
GIUSEPPE DE SPUCHESPRINCIPE 01 ORLATI
Digitized by Google
s
Ossequente e devoto servo
Nunzio Morello.
Digilized by Google
UNA CAUSA MPARNASSU
OTTAVI
Numi chi la tua immenza luminaria,Camparti eguali e sprucchi ogni materia;Tutta a Toppostu di la sorti laria
Chi a cui duna ricchizzi e a cui miseria:
Dunami un raggio di dda Musa varia
Chi dasti a Meli ntra la za Sciaveria,
Pi quanta m’accurapagna in tonu bassaUn sonnu chi passavi ntra Parnassu.
Mentri curria la Luna in dominò,Jucannu ntra li nuvoli a buè;Lu sonnu stravacanti mi purtò
Mparnassu, stracanciatu da stestè.
Vitti arrivannu sutta d’un bersòBaffi, pilucchi, b acculi e tuppèNcurunati d’addauru e murtidda*Cu libbri e carti sutta di la scidda.
Nmenzu la fudda di sti saccintuna,
Ntisi la vuci d’un certa prefatu.
Chi flebili cantava la canzunaDi Pulimuni affrittu e scunzulatu:
In ogni strofa, ddi gran piluccuna
Battevana li manu, e a tuttu ciatu
Gridavanu dicennu, pi ducizza
Stu Meli è meli, e nun ni cari stizza.
Digilized by Google
6
Li stissi Musi vitti ammaluccutiSutta lu virdi addaura nfrascati,
Li Ninfi ntra li margi addurmisciuti;
Da stu lamentu foru arrispigghiati.
L’acqua, la terra, l’arvuli, li oruti,
Li vausi, li grutti e li vaddatiSi stavanu in silenziu profunnuSintennu l’amarizzi di stu munnu.
Mentri m’arrampicava pi ddi vausi
Cchiu disastrusi di li scogghi Eieusi,
Vitti una Ninfa cu li pedi scausi
Nto n’arvulicchiu chi cuggheva ceusi;
Truvannusi di sutta senza causi
Ci addivintaru li masciddi meusiPi lu puduri, e misa a cuncumedduScuppau comu na pispisa a zimmeddu.
Vidennumi d’armali la frazzata,
Sta sarvaggiola stuzzica pitittu.
Si susi e comu cerva assicutata
Sfìletta, e si nfrascau nmenzu un vuschittu,
Currivu l’assicutu, e all’impensata
Ci assummu nfacci nton violu strittu,
Sbuccannu un vadduneddu aH'improvisuLa persi d’occhiu, e vitti un paradisu.
Vitti l’immenza Reggia illuminata
Da lu splenduri di l’eccelsu Numi;L’arcu balenu chiudia la facciata
Di st’edifiziu fonti d’ogni lumi,Ogni angulu una moli stinnicchiata.
Di marmu Grecu figurava un ciumi,
Li quali acqui trasparenti e chiari
La terra tutta javanu allagari.
Digitized by Google
7
Supra lu curniciuni, si nun searru,
Guidava Apollu risplennenti e sgnerru,
Quattru cavaddi senza malu barraChi vannu a roggiu, esenti d’ogni ferru.
Dudici Ninfi attornu la so carru,
Manu manuzzi Unni e senza cerru
Giravanu abballannu, e scapiddataL’Aurora ci facia da battistrata.
Lettori nun ti dicu la scultura
Di stu soggiornu eterna primavera,Mpustati ntra li nnicchi mura muraL’operi grechi stavano a filerà.
Apollu chi agguantava na figura
Supra d’un pedistallu ancora c’era,
Ed idda si turcia pi lu gran cavuruComu ancidda a lu spitu ntra l’addauru.
Nota, si ntra l’addauru nfrascata,
A Dafni lu strumentu ci piada,Nun ci nnè nenti ca fu trasfurmataComu nni cunta la Mitologia;
Chiuttostu cu stu Numi fu truvata
Ncastagna, e da l’argiva fantasia,
Si scrissi, essennu tigghia di rignanti,
C’addauru addivintau, tiramu avanti.
AU’umbra vitti un’immenza funtanaChiusa di querci, platani e macchiuna.Unni osservavi lu scinni ed acchianaDi Ninfi e Cigni nmenzu l’unna bruna;
.
Cui tuffa cu Tarmali e s’impantanaSutta li troffì acquatici e ruccuna,Cu sgridda comu ancidda assicutata
Da dd’armaluzzu, chi'Tavia acciurrata.
Digitized by Google
8
Una di chisti, la cchiu capricciusa,
Figgili annuirli pi sceccu in carni ed ossa,
Nisciu di l’acqua, e nuda l’affruntusa
Mi fu di supra e cavarcau a la sdossaStrincennusi a lu coddu la scantusaPi un gniri nterra, ntisi una gran scossa,
Chi mentri m’offuscava la ragiuni.
Di sceccu addivintavi parpagghiuni.
Vidennumi l’aluzzi mpiccicati,
Cumprisi d’A.ganippa l’elementu ;
La Ninfa cu li natichi vagnati
Mi fu di supra ed eccu lu portentÙ,
Basta, da parpagghiuni e non da Vati,
Mi misi a sbulazzari e nt’on mumentu,Acchianu ncurti e trasu ntra ddi sferi,
Unni nun trasi sceccu a quattro peri.
Mentri vulava sutta un culunnatuArriva lu Sicanu dialettu
Sburdutu affrittu e tuttu stravisati!
Pi reclamari contra d’un suggettu.
Subitu fu ad Apollu prisintatu
Dintra lu so privato gabinetto,
E pronto lu linguaggio di stu solo
Misi a cantari comu ^un rusignolu.
Dicennucci Signori' un beddu spicchio,
Fac.ù d’ammursiddatu varvalacchiu.
Di fari versi e rnisu ncacaticchiuSupra li babbaluci a picchi-pacchio,
Stampau lu tradimento e lu virticchiu,
Chi ci pigghiau pirdennu un pappannacchiu,D’Emiliu lu decotto, aperitivo
Scriviri vosi e scrissi un vomitivo.
Digilized b>
9
Stu Vati di vardedda e varvazzali,' Fici la signa a lu gran Vanni Meli,
Scrissi una vastasata senza sali
Dura, stintala, amara comu un feli;
Si uu cunnannati a st’allustra stivali.
Vi juru pi lu llgghiu di Semeli,Chi la sicana Musa cunsumataV’adduna ranchi certu a la balata.
Da stu ricursu lu Numi sdignatuOrdina la cattui'a e si v’ammuccia,Già lu Parnassu tuttu ngramagghiatuSutta li fitti tenebri s’agguccia,
Già gridanu li venti, e un nuvulatuComu la pici nivuru ncucuccia,
Lu stissu tempu manticia li nascili -
Cu lampi e trona, e scarrica burraschi.
A l’ordini d’arrestu la sbirragghia
Sduna a carrera comu un carrittigghiu,
Cerca Petru Fudduni ogni ammucciagghiaComu un firettu appressu lu cunigghiu;
Nun cura si la ni vi lu mitragghiaCapita a lu mischimi, e ntra l’artighiu
Si rassicura, e da sbirro birboni
Lu va consiglia ntra lu cascittuni.
.
Chianciti vacchi scunsulati e tauri,
Arripitati pecuri ed agneddi;
Spiriu lu Dulcamara di li Fauri,
Spasso di li crastuna e attuppateddi.
Fu catturato cui curria a li ciauri
Di pranzi, tavuliddi e fistineddi,
Pi elettrizzari- cu la sua gran vuci .
Li muschi, li farfalli e babbaluci.
. ^ -&i§i4(zed by Google
•
Apollu ritiratu a porti chiusi
Chi vidi e tocca comu San Tornasi,
Nun vosi cunnannari ad occhi chiusi
L’auturi d’una sciarra di vastasi.
Ad onta di li versi schifiusi
Tirati cu li denti e senza frasi,
Chiamau lu tribunali competentiPi esaminami li cumpunimenti.
Sduna ntra vento ed acqua Tordinanza,Comu vola na scorcia di simenza;Già radunati ntra la megghiu stanza
Stanno li Magistrati d’Eccellenza.
Na statua chi agguantava una valanza.
Severa nfacci cu na spata allenza,
Cu la fama suspisa sopra Tali
Stava assittata ntra stu Tribunali.
Sutta li peri tinia ncatinati
Lu vili ntressu e lu riguardo umano,Spissu moventi di ddi Magistrati
Chi rapastanu Evangelu ed Alcorano.Già venni! a sbardu li sublimi Vati
Comu li coddi virdi a lu pantano,Cliiddi chi suppurtaru cu prudenzaFami ed esilio da la prepotenza.
Vitti di franti aH’estru SurrintinuChi libirau di Cristo lu tabutu;Vitti a Tauturi di ddu PaladinoChi campò pazzo eppoi muriu curnutu;Vitti a ddù trunfu d’ingegnu divinoChi senza passaporto iu nni Plutu,E a lu consunto pi Madonna LauraL’avianu nmenzu dannuci la caura.
11
Letturi la fraganza di st’addauruSi cogghi cu li naschi e si ncartedda,Poi nun ti dicu di Timmenzu ciauruChi chiù spicava da qualchi faredda.
Vitti a dda Greca chi pi troppu cauruS’allavancau d’un munti puviredda,La nostra Nina e Ciullu l’Arcamisi
Davanu vrazzu a Tottima Turrisi.
Già nesci la Gran Curii e Vanni Meli
Pigghiau lu postu prisidenziali,
Dannu la dritta pi rispetta a Gueli,
Un postu appressa doppu di Vitali;
Calvinu, Scimunelli e Dimicheli
Stavano a marni manca, e Dipasquali,
Figghiu di Bacca sempri a quattru peri,
Stava a la cada coma Cancilleri.
Lu trapanisi gran pueta grasso,
Strujotu aveva tuttu lu processo.
Già veni l’arristato e lu Parnasso,
tuttu in bisbighiu ci curria d’appressu.
Danti, Petrarca, l’Ariosto e Tassu,
Judici incompetenti a stu consesso,
Pighiaru postu sutta l’Emisferu
D’Anacreonti, Pindaru ed Omeru.
Già ntra lu scanno di lu riu misfatto.
Sta l’imputatu nmenzu dui turciuna,
Como un surciddu mmucca di lu gatto,
La testa ntra lu petto s abbannuna;Vidennulu mischino scuntrafattu,
Ntra ddu saloni nun ci fu pirsunaChi un si commossi, e nmenzu un ciarmuliu
La sala all'udienza si grapiu.
Digitized by Google
12
Comu ciumara chi strarripa, sbuccaUn nuvulu di genti ntra la sala,
Cui perdi In cappeddu o la pilucca,
Cu lassa li tappini scala scala.
Chinu lu Tribunali nfina mmucca:Stipati a ncarca e metti cu la palaStannu li genti cu Toricchi a lenza.
Pi sentiri ì’arringu e la sintenza.
Tuttu è silenziu, e tutti a ddu scaluniStannu li sguardi afflitti concentrati;
Sulu si senti un rusticu lapuni
Chi truzza e sbatti ntra li vitriati.
Lu relaturi avennu a munzidduniLi ncartamenti pronti e rassettati,
Vidennu la Gran Curti misa allenza.
S’inchina a tutti e sbrogghia l’eloquenza.
Dicennu, prisidenti e magistrati.
Splendori di Sicilia e d’Elicona,.
Lu mio linguaggio rusticu scusati
Si ntra li vostri timpani nun sona.
La liggi sagrosanta di li Vati,
L’offisa fatta all’ottimu Trigona,
Reclamanu giustizia cu ragioni
Centra d’uu civu e tappo di minchioni.
Primu pirchi la Musa fu spugghiataDi frasi, di concetti, sali e gusto,
E nuda la mischina fu frustata
Senza cammisa da stu beddu fusto,
» Secunnu, sta pudica svergognata.Dedicarla a Trigona nun fu giusto,
Comu ad un signoroni di gran preggi
Ci dedica sta tarpa li scorreggi.
13
Costa chi lu Sicanu dialetto
Fu sempri arguta cuncisu e picaiiti,
Tanta, chi misu mmucca d'un suggettu
Truzzau cu qualchi Greca di Livanti.
Costa chi fu stampata sta libretta
Da Timputatu chi vi sta davanti.
Chi cu modestia, misi, e cu giudizio
Lu so ritratto ntra lu fruntispiziu.
Vista lu nostra codici pinali
Volumi terzo articola vintunu.
Dichiara sceccu e prusuntusu armali
A cui fa versi a stomaco dijunu.
Pi lu ritratto di st’originali.
Dignu di stari unni Guli o nni Bruna,Voli lu codici Giustiniano
La pena inflitta ntra lu deretana.
Conchiudu; sia frustato pi ogni scola
Di lu Parnassu, cu la scupa nmanu;Doppu chi ghissi a cogghiri citrola
Ntra Torto d’un convento GancitanuScacciata chi ci avrà la canigghiolaL’ottimo reverennu guardiano, •
Ci dassi lu diploma di fìrrati
Supra d’un sceccu a causi sbracati.
A sta chiusura un grido si diffusi
Pi la gran sala, e morti di li risi
Scappavano li genti a gammi chiusi.
Coma cunigghia nmenzu junchi e ddisi.
Euterpe, Eratu virgini affruntusi.
Di sutta si vagiiaru li commisi,Lu vecchio Omero, ed anelli AnacreontiCurreru a spinucciari sutta un ponti.
Digitized by Google
14
Parentesi, mi dici un sagristanu,
Comu lu Toscu, lu Greca e LatinaCaperà lu linguaggiu siciliana
Ntra dda vacca ngrasciata di Calvina;
Io ci rispunnu, Tintellettu umanaNiscennu di la scorcia è già divina,
Lu tutta ha penetrata, e si valiti
Vi nserta pura quanta mbrogghi aviti.
Spissu pi sta purtentu incomprensibili,
L’omu si perdi, o curri aU’incurabili;
La carni si disfà, ma incorruttibili
Resta la megghiu parti invulnerabili;
Lu vermi di la sita è lu visibili
Cunfruntu all’esistenza interminabili.
Si nchiui sta virmuzzu ntra na palla,
Mori, marcisci, e scuva da farfalla.
Tiramu avanti, jamu a lu rumoriDi tutta dda gran carca luminari.
Chi appena si susiu lu difenzuri
Comu un pirnici pronta ad arringali.
Subita lu silenziu cu riguri
Li vucchi a tutti misi a siggillari,
Si qualchi vecchio suffria di filato.
Sdava pi sutta, ed era pirdunatu.
Già dda matrona chi scinniu di l’autu,
P’aggiustari la razza scuncirtata,
L’oricchi affila comu putra nsautuSpincennu la valanza equilibrata.
Cicciu Muleti riverenti e cautoNchinatusi a la Corti' intemerata,Pusannu lu so addauru a na gnuniMisi à cantari comu un Ciciruni.
Digitized by Google
15
Dicennu, Magistrati, Tinnuccenza
Oggi si afBda a la vostra valanza,
Trimati a cunfirmari na sentenza
Chi pisa e grava sopra l’ignoranza.
Si un Numi onnipotenti nni dispenza
Lu senno e l’estru, èd anchi la sostanza,
Chi curpa ci appi sto sceccu gnuranti
Si scrissi quattro versi stravacanti?
Oggi da lu progresso illuminati,
Lu Relatori, si mi permettiti.
Mi narra ancora di frusta e firrati.
Barbara usanza di li Gesuiti,
Oggi a li scoli sunnu premiati
Li pudditreddi ch’hannu cchiìi muniti,Criscinu a mmuzzu e poi fatli citrola,
Vennu cchiù torti di la stissa scola.
Ma no! chi la gran Curii stamatinaParrà giustizia, e nni sugnu cunvintu.
Oggi chi ccè la stampa libertina
Tuttu è permissu dintra un laberintu.
Si vonnu sto sumaru a la berlina
Pi aviri scrittu versi senza istintu.
Vi provu chi li scecchi in ogni etati.
Sacra o profana, foru rispittati.
Ntra li scritturi di l’antica età
Si leggi chi lu sceccu profetò.
Quali stupuri a st’epoca vi fa
Si un sceccu fìci versi e li stampò,Lu fatto è chiaro e dubbio nun vaChi ntra l’Arca Noè lu conservò,
Giacchi ntra li camini disastrusi
St’armali ci camina ad occhi chiusi.
Digilized by Google
16
Lu sceccu fu d’Oineru assiniigghiatu.
Pi la firmizza, a lu superbu Achilli;
Fu a Priapu ed a Baccu dedicatu
Da li pagani populi e Sibilìi.
Da Trittolemu stissu fu onoratuPurtanim lu furmeritu ntra li villi;
Nsumma st’armali razza d’Eccellenza,
Nun merita suffriri na sintenza.
Lu sceccu airarmalisca gioventùDuna la scola e spiegu lu pirchi,
Nmenzu burraschi e trona a frustustù
Cam in a sempri supra un trittari;
Servi a lu. fumaloru e a lu monzù,Obberienti arrena e un dici tri,.
Pirelli ha pruvutu chi quaimu agghiurisca
La brocca o lu frustino Tarrifrisca.
Ma nun pertantu negu quantu ha dittu
L’ottimu Magistrato relatori,
Sostegno chi la fami e lu pitittu
Anchi li saggi porta ntra Terrori;
Chi maravigghia si st’armali affrittu
Da lu s’orgogliu si finciu ddutturi,
0 quantu di st’armali imi trovati
Misi a la testa ed anchi in dignitati.
Si st'armaluzzu offisi lu Parnassu,
L’intelligenza ci detti riparli,
Purtannu li so versi sempri a spasso
Nmenzu la Uccirìa imi Tanciuvaru,
Pi echio decoro lo. joviri grasso
Li vitti mmanu ad un fruariddaru
Pi fari tricchi-tracchi a li picciotti
Chi sparano ’Mpalermu tutta annotti.
Digilized by Google
17
Giacchi la frusta Tappi stu misseri;Jamu a Taffari di li vastunati,
Ca spinci un sceccu iicod lu pri dui periPi darici un cava Idu di firrati ?
Si mentri abbusca sbrogghia In ncinzeri,Si viri un casu strami Magistrati;
Di restu va truvati ntra sta fuddaCui lu pigghia a cavaildu e cui cafudda.
Concili udii, Magistrati, fu imprudenzaLu cunvucari la vostra valanza,Si dati a st’armaluzzu una sintenza.
Ci dati onuri a la sua pitulanza.
Si meritii nun cè nè cumpitenza,Datilu mmanu a la diminticanza,
Idda lu tuffa ntra la ria lacunaDi la gnuraiiza nfanfara e mincliiuna.
Finuta la difisa, ntabbaccataPassali la Curti in sala di Cunsiggliiu,
Ognunu eh’avia persu la jurnata
Si la sbignava a cursa pi lu Scigghiu;
Mentr’io volava, na gran cannunataTiraru a lu bersagghiu e m’arrispiggliiii
Di stu gran sonnu, e nmenzu vacclii e tauri
Mi trovu a lu gradoni di li Fauri.
7
Digilized by Google
LU JORNU
Mentri dorrai la NaturaNtra li tenebri aggucciata,
Sfarda l’alba la frazzata
Di la notti, e gghiornu fa.
Di lu Numi indoraturi
Spunta già la battistrata,
Comu rosa sbuttunataNvirmiggliiannu chiù si va.
Già s’affaccia risplinnenti,
La nfucata maravigghia,Nesci, e guida dda quatrigghia
Chi a Fetonti sdirrubbò.
Cu li ciampi inalberata,
Focu sbruffa pi li naschi,
Negghi, turbini, e burraschi
GaJuppannu discacciò.
Fannu rota a st’equipaggiu,
Tanti Ninfi nnuccarati,
Biunni bacchiari e sciacquati
Di sta vampa appressa su.
Digilized by Google
19
Comu tanti farfalleddi,
Firriannucci d’intornu,
L’uri marcanu e ddu jornuChi pri l’omu un torna chiù.
Pi la strata di li trona
Lu so raggi u s’incamina,
Nmenzu Torva e TacquazzinaScinni ancora pri umiltà.
La natura arrispigghiata
Renni omaggiu a stu Signuri,
Nun ccè pianta nun ccò ciuri
Chi profumu nun cci dà.
Pri ncinsari a stu MunarcaAnchi rumili ruggiata
La facciuzza abbrillantata
Sciogghi in fumu o un pari cchiù.
Anchi nmenzu a li sdirrubbi
D’amintastru e nipitedda,
La fragranza la ncarteddaNascili naschi stu monzù.
Da stu Numi assicurati
Su li mandri e Tarmaluzzi,
Vacchi, pecuri e agnidduzzi
Si nni vannu a la ddi ddl.
Lu pasturi a longa manuL’accumpagna e Tamminazza,Carricannusi li vrazzaDi crapetti e gnignalì.
Digitized by Googic
20
Pi stu raggili la piniiami
Cuva e scuva tutti l’uri,
Pi sta vampa esisti amuri,
Senza foou amuri un cce.
Da stu focu iicuraggiatu
Ddu fraschetta di Ciprigna,
Sciuscià, sbampa e senza li^na
Brucia ed ardi a cui è gghie.
Pitulanti acchiana e trasi
Ntra rOlimpu e in ogni tettu
Senza fremi nè rispetta
Di potenza o dignità.
Coma nfoca st’elementu
Ogni Ninfa si sgattigghia,
Lu mantuzzu e la fadiggliia
Lassa e sciala a liberti^.
Coma l'anatri a lu margiuSu tuffati a la funtana,
Cui si sguazza e si iin’acchiana,
Cu sammuzza e un pari cchiu.
Cui si jetta accuncumeddu,Cu sfiletta comu ancidda.
Cui si strica li pumidda.Oh chi zuccaru chi su.
St’innuccenza sarvaggiola
Smovi l’astru a dari frutti
D’ogni sorti e duci tutti
Prilibbati in ogni età..
Digitized by Google
Ginirusu sempri è statu
Cu sta terra invidiata.
Mentri all’autri na nzalataDuna a stentu in carità.
S’è l’aranciu lu fa duci,
La racina Tabbiunnia,Dd’amarena chi talia
La ncileppa cchiù di cchiìi."
Di lu frascinu l’amaruNzuccaratu nn’allammìcaPuma e persichi arrussica,
Si li guarda a tu pri tu.
Vesti d’oru lu zibbibbu,
Di rubbini lu granata,
Lu tribbotu e lu muscatuLi travesti in dominò.
Ogni ficu alfruntuseddaDa stu numi nzallanutaMeli scula, e ammaluccutaLa cammisa si sfardò.
Di li traguli e cirasi,
Pruna e pira muscareddi,Ntra panara e ntra carteddi
Ni nni duna in quantità.
Nni vuliti prova megghiuSi sta terra e na ducizza.
Ogni lapa chi s’appizza
Ntra li duri meli fa.
22
Si li stissi vastunachi
Da li donni- assicutati,^
Quannu vannii a Sant’Agati,
Ponnu stari unni Guli.
Punta basta, ed jiu conchiudu,
Si stu focu anini aturi
Nun jè rocchiu creaturi
So’ Ministra, è certa, si.
Cu sta moli risplennenti
La caliggini sfrattava,
Quannu Tacqui separava
Da lu fangu e li stagnò.
L’ammassata sedimenta
Cu sti raggi ’nivirdicava,
Cu sta luci mudillava
L’omu in crita chi animo.
Da sta fraggili sostanza
Scaturiu la seducenti
Clii lu puma a nui viventi
Tramannau pri eredità.
Pi stu falla preveduta,
Nni lassaa la Pruvidenza,
Sta farnaci di clemenza
Ch’ogni gghiorna veni e va.
Digilized by Google
VITA DI L’AUTURI
Numi chi sfratti lu timuri panicaD’un cori, e infunili lu to raggia tonicu,
Scusa si na citarra senza manicaSona la nvidia d’un birbuni cronica.
Si canta e stona pri difetta organica,
Dammi la vuci di dd’armali armonica,Chi canta atra lu misi majulinu,Sbrugghiannu Tarcu di lu viuliiiu.
Letturi a sta damanna rispittusa,
D’Apollu un telegramma già m’avvisaSarpari pri Elicona a la rinfusa.
Senza badari ad' equipaggia e spisa.
Io già mi mmarcu, e pronta la mia Musa,Nuda la virità senza cammisaTi la prisenta, e mentri chjiu cci pensaDi la mia vita artistica accumenzu.
Ntra marza chi la nivi è a lu vadduni,
E sutta l’acqua stanna li giurani,
Mi sdivacau Natura ntra na gniini
China di pagghia, chi stintava un pani.
Nfasciatu strittu coma un sosizzuni,
Fui registrata ntra li cristiani,
E li valori chi facialiu straggi
Sbucciata appena Tappi pri carnaggi.
24
Comu un citrolu nmenzu la iiuara, •
Sprucchia ed allunga quaniiu s’abbivira,
lu ncitrulava ntra sta vita amaraChi a grossi e nielli duna sempri pira.
Juntu all’età chi lu disiu a ciumaraScinni ntra ’ii cori, e pi lu sessu tira,
M’incatramava una bedda signura
Chi da li Greci si chiamau Scultura.
Comu un nutricu abbrazza la nurrizza,
La spurpa e ci sdivacà la visazza,
Misi addattari supra sta biddizza
Sempri adurata da qualuuchi razza;
Sta donna mi livau la liggirizza
Di declamari, e fari la birbazza,
Scippanuumi lu flautu di mmanu.Mi dava fumu senza mai un nguranu.
Sfasulatizzu e sempri d’un culuri,
Sraamrnatu appena vosi sbulazzari,
Me matri mi succursi, ed un pasturi
Supra un pitruni misi a modellari.
La m miria, la discordia e lu livuri
Stu pastureddu ficì arrispiggliiari,
Dicennu a tutti; stu fatali pumuScannau ad Achilli, e Troia misi in fumu.
Mentri stu marmu stava pri acchiaiiari,
Pr’essiri esposta a l’Universitati,
La nvidia mi lu lici sdirrubbari
Taggliiannucci li cordi attirantati;
Ma lu pasturi avvezzu ad alTruiitari
Timpesti d’ogni sorti e nivarrati,
Fici lu tosta e da vera TrujanuSatau di nterra invulnerata e sana.
Digilized by Google
25
Quannu di l’Asia la sarvaggia mulaFacia di sta Palormu na carnala,
Chi ancora quasi lii carcami scul^,
Di morti accatastati cu la pala,
Detti stii marmu e la mia patria sula
Pi menti e cori, in tutta la stivala,
Dedicannu dui busti cu valanzaA rincliti Fardella e Petru Danza.
Sti dui magnati veru patriu ncenzu,Senza scantazzu di la propria peddi,
Dintra la straggi si vi riami nmenzuDaiinu succursu a tanti piivireddi.
Letturi, senza cliianciri un ci penzu.Li morti arnmunziddati comu agiieddi
Ntra li carretti, foru trasportati
E addivintaru cinniri abbruciati.
Basta vidennu Giovi collocata
Ntra rOrtu so lu pastureddu astutu
Mi vosi ad onta chi m’avia spusatu,
Dintra la terra di Tarquiniu e Brutu.
. Currivi allura, e appena scarruzzatuVitti lu stissu Sull ammaluccutu,Chi contemplava cu lu so splenduri
L’immenza moli di lu Piscaturi.
Immensa tantu chi susteni e agguanta^ L'eterni chiavi di lu fìrmamentu;
L’orbi credenti forma la sua pianta,
L’astru sublimi e’ la sua torcia abbentu.Di lu Giurdanu l’acqua sacrosantaSurgi e tramanna stu gran monumentuLa quali testa, cu la cruci mpuntaSi jisa tantu chi li stiddi affrunta.
Digitized by Google
26
Comu un picciottu nmenzu d’una fera
Lu tuttu guarda e tuttu lu nnamura,Jiu firriava la qiiirina sfera,
Ncantannumi davanti la Scultura;
Nmenzu li strati in ogni cantunera,
Truvava oggetti d’arti mura mura,Niin dicu li colossi principali,
Ntra fonti e chiazzi e ntra lu Quirinali.
Vitti scinnennu lu foru Traianu,Li monumenti di campii vaccinu,
L’archi di Titu, di Settimiu e GianuMi parsiru carnei fatti a burinu;
Vitti di Foca la colonna, e sanuLu capite«ldu di ntagghiu divinu,
A Marcii Aureliu vitti ntra ddu scogghiu
Chi dava liggi a un munnu in Carapidogghiu.
Dintra ’n anfiteatro miscredenti,
Spittaculu di Farti e di misfatto,
M’arripusavi stanco, e attentamentiGuardava la gran moli stupefatto;
Nè vacca nè viteddu cchiu si senti,
Lu Soli cummigghiau lu so ritratta,
Sutta Fimmensi arcati tinibbriisi
Stava la notti ntronu ad occhi chiusi.
Squallida luna menza annuvolataFacia lucerna a sta gran sepoltura
Tutta di sangu martiri allagata
Da li tiranni Cesari d’allora;
Sutta Fenormi e vasta scalinata
Chi gira attorno attorno di gran mura.Vitti li tani di Farmali bruti
Chi pri la fami davano saluti.
Digilized by Goc^le
27 .
Di quannu in quannu un flebili lamentaNiscia da li ruvetti tinibbrnsi,
Arradicati ntra ddu monuraentuNidu di corvi e nigghi spavintusi;
Dda stissu li tiranni a lu turmentuUnni liuna e tigri avianu nchiusi,
Li vitti, e stramazzavano a lu scuro
Li testi cu Taddauru a lu muro.
Lasso stu locu, e appresso un lampioniAccopagnatu da dui sagristani
Scinnivi sotta terra ntr^on gruttuni
Scavata da li primi Cristiani;
Corno conigghia misi a granciconi
Stavano li fidili ntra ddi tani,
Pi scanzari l’infami tirannia
Chi sempri ha dominato e si stravia.
Vitti acchianannu ntra lu VaticanoUn populu di marmo bizantino,
Aggramignatu cu profana manoDi la vittoria bruta di Quirinu;
L’arti sublimi e l’estro supraumanuStavano ntronu sutta un bardacchinuDintra stu tarbinaculu di Farti....
Basta lettori ca la varca parti.»
Scusati amici, mi puntau lu roggiu
L’antico tronfu d’ogni trenta maggia,Lu so Ministra senza tanto sfoggio
M’anticipau li spisi di viaggia;
Io vi saluto e pri la Patria appoggiaCu dui carmuci, e lu miu cumpanaggiuCusutu a bordo a la mia manu mancaPigghiari nun mi tìci un purci all’anca.
Digitized by Google
. 28
Juntu di Ripagramii a Fiuraicinu
Lu Teveri a Nettiinii mi cunsignaComu si fussi stata un'assassina
Cnnnannatn ngalera, o a li tri ligna;
Ginstn iitra stu momentn un gran fistinu
Nettuiiu priparava a la pnrcignaPi li nozzi di Teti e d’onin snmmuChi smovi a tatti fari In palnramu.
Lu inalutempu lesta lapparatuLi Dei marini misirn assnmmari,Lu zita da li venti stuzzicata
Grapiu la festa e si misi a hallari.
Stu balla fu taiiticchia scnstumatu,Li trona nziragghiavanu a snnari,
Li lampi, li saitti, e li surruschi
Sirvianu a lu buffò pri cacciamuschi.
Sfrinati li Nereidi e Trituni,
D’arca adurnati supra li Delfini,
Danzannu coma tanti cavali ani
Rumpevaiiu a li scogghi li vitrini;
La stissa Teti sutta lu grattimi
Cu Febu allatu si grapiu lì rini;
Vidennula stu Numi assintnmariSfrattai! la festa e si nni in a mpaiarì.
Comu virmigghia rosa sbnttunataSi grapi e si spampina ntra Talburi,
Spuntava la celesti battistrata
Furierà di lu Numi indoraturi;
Già la quatrigghia indomita e nfucataTrotta e galoppa nmenzu lu splenduri
Di l’occhiu onniputenti luminari,
Chi guarda a tutti e nun si fa guardari.
Digitized by Coogle
29
Comu ridetti a tuttu lu creata
Sta Numi artista, vita e culiiritu,
Io m’addunavi ch’era già sbarcataSaprà na gratta amenza d’an cannitu;
Giranna Tocchi a vitti abbrillantata
Un chiana d’ervà chi paria un tappitu
D'aranci e fratti, e vitti d’un trafora
Lu Panarama di la conca d’oru.
Lu sonnu patri di la stravacanzaMi porta min viilennu ntra li gratti
Unni li ninficeddi in adunanzaStanna cuntenti a travagghiari tutti;
Cu tessi di carina una vahanza,
Cu forma cartidduzzi pi li frutti,
Cu ntriccia cufineddi di giummara,Cu fa corda, cu scupi e cu panara.
Vitti li lavannari ntra lu dumiSgammati quasi asina a li viddichi,
A quattru peri misi pri custiimi
Sciacquati e grassi coma beccafichi.
Di tuttu tempu ncartaiiu TagrumiDintra sta gratta, e metinii li spichi,
Nmenzu li vigni cunsagrati a BaccaCogghlnu rappi e chiantanu summaccu.
Sunatu lu riposa ch’era tarda,
Lassaru lu travagghiu, e trippiannu
Comu li calandreddi a sbardu a sbardu.Pi li capanni javanu truttannu.
Sti Nintì chi a lu stissu san BinnarduLa testa ci la stavanu nfrascannu,.
Sti calandreddi stuzzica pitittu
Su nutricati ad acqua e pani schittu.
Digitized by Google
30
Trasutu ntra uii crafocchiu a raramucciiiniVitti na Ninfa iiterra stiimicchiata
Chi placida durmia misa a iia gnuiii
A facci aH’aria quasi scummigghiata;Coma un firettu misu’a grancicuni,
Mentri cci mpiccicava na vasataSi susi la birbuna e di li vrazza
Mi sgridda e m’incasedda na lampazza.
Niscennu di la gretta risulenti
Curri ed acchiana supra d’una rota,
E misa supra un pedi sta nnuccentiGirava russa comu na carota;
Sta pazza furba, nmenzu di larmeiiti
Ittava Toru nterra, e qualclii vota
Chi Tornici di meritu ncuntravaLi spaddi cu disprezzu ci vutava.
Trasu cchiu dintra e nmenzu junchi e crita
Setta un ruccuni chi facia pinnataUn’umbra vitti senza mote e vita
Supra d’un quartaruni stinnicchiata;
L’occhi nfussati, e la sua vucca ardita
Muvia ntra li mustazzi ncrafucchiata.
Curva tinia la testa venerannaDi lippu adorna e pampini di canna.
Niscennu, mi nfilavi ntra ’n jardinu
Girate d’un cancellu e d’arvulami.
Vitti le sfrazzii d’ogni signurinu
Cu la sua dama ntra ddi rami rami;
La maga Armida nchiusi un Paladine
Dintra sta flora punte di richiami;
Quannu è addumata di tanti brillanti
Nun trova asilu qualchi spasimanti.
Digitized by Google
I
31
Nmenzu d’una funtaiia accuffalatu
Un Prodi vitti di matura aspetti!,
Vistutu ad armi bianchi e ncurunatuC’un cani ncostu e lu sirpenti mpettu.Vidennu un lagu tutta illuminatu,
Cridia vidiri, rocchiu miu imperfetta
Ntra un gnocu d’acqua e tanti lumi accoruUn Giovi trasfurmatu in pioggia d’oru.
Stu loca di dilizia principali
L’oltramuntani portano a li celi,
Esposta all’acqua azzurra cu lu sali
L’occhiu si spazzia e scopri tanti veli.
Ntra quattro cubulini culussali
Vitti, cchiù duci di li calameli.
Tanti pupiddi, e mi firmai davanti
Li putti cu la peddi di barbanti.
Scappo currennu e passa un currituri
Cumpostu di sicarri e cunfitteri
Sparso di fumo e feto, e qualchi ciuri
Si scarpisava nmenzu lu fumeri;
Si dava ncenzu a lu finto valori
Di tanti lebbri cu li pinnaccheri,
Ncarrozza l’impostura e l’ignoranza.
Scialavano a tutt’uri a crepa panza.
Li cucchi, chi ncuntravi in ogni situ
’Ngagghiavanu l’oceddi a lu viscatu,
Lu lussa consumava ogni marito,Lu jocu li capanni avia abbruciato;Di li bell’arti lo gusto squisito
Morto cunsuntu vitti vurvicatu,
Vitti li Musi cu Minerva cara,*
Sidoti a fari corda a li scupara.
Digilized by Google
Riiluttu cu la cai'iii e la battisirau
Vitti atra un magaseli u di lu Spasima,L’antica prodi, chi la fraiicisisirna
Taggliiaa coma tuiiaiiia a Saiit’Arasima,
Pi lu dehosciu persi l’eroisimu
Sta vecchia patri di l’eat asiasimu;Ddoppu li sfrazzi e ddoppa l’alligria
La sditta chianci imi Palaguiiia.
Ntra sta soggiorna, un tompu d’abbunnanza,Siduta a pranza vitti la Furtuna;Nmenzu Taristiigratica bardanzaMmiscata cu martazzi e cu crapana;Li Masi e l’Arti d’aoa retrostanza
Guardannu di luntanu li vaccunaSi ficiru causanti, e li miscliini
Slìlara tutti pri li Cappuccini.
Mentri mi stava alllitta diatra un fossa,
L’Olinipa manna un ordini prissanti
Chi mi sfidava affruntari un colossa
Pi inodellari un Giuvi da giganti.
Junta la mia rmanza iifina all’ossu.
Accetta sta duella senza ngaanti :
Finati li moilelli in competenzaSi esposirii a la pubblica siiitenza.
Si lu concùrsii è mi mahmodda chiusa,
Chi cui lu tagghia si trova ngannatu.
Coma si misurava c’un vaviisu,
Un vecchia Artista, brava e rinumata?Basta, fa fatta; e hi giudiziusa
Cunsigghia, pri Tesami fu arrinatu,
Giacclii nini voniiu TesaminaturiStruncari un chiappa, o scarpisari un ciuri.
Digitized by Googh
33
Comu la sorti tiniu lu so pranzo,Vidennu a lu mio pupu dari ncenzu,M’afferra pri lu ciunu, e mansu mansuMisi a vulari comu San VicenzurMentri volava un nigghiu d’uri sbalanzuVili, birboni, e nvidiusu immenzu.Si jetta ad ali chiusi comu un ventoPri dari un pizzuluni a tradimentu.
Subito na matrona sbulazzari
Mi vitti allato, e pronta mi sustinni,
Dicennumi, figghiuzzu un ti scantari,
Ntra li burraschi volano sti pinni.
La nvidia è chista lassala abbajari.
Esposto lu mudellu riditinni,
L’intelligenza ed jiu cu la mia triimmaSempri la virità purtamu nsumma.
%
Senti; si un puddicinu pri fortuna,
Accarpa un maccarruni e lu strascina.
Li so compagni tutti a pizzuluna
Ci su di sopra e fanno na mina.Nenti curannu chi ddi maccarrunaN’hannu davanti na marmitta china.
La lassano a li cani, e fanno guerraPi ddu filiddu strascinato nterra.
%
Chista è la ’nvidia di sto brutto nigghiu
Zinenu netto a qualunqui travagghiu;
Nun cogghi, e nun fa cogghiri, e l’artigghiu
Cerca azziccari a cui cci cari ntagghiu;
Va nsusu e gnusu comu un carrittigghiu
Mbrugghiatu sempri comu lu scravagghiu. .
.
Basta, vatinni, scaccia lu filato
Lu piru cari quannu è maturatu.^ ,
Digitized by Google
34
Dissi sta donna e pri hi celu appizzaComu aquila vulannu maistusa,
Sparsa a lu ventu la sua biunna trizza
Mi parsi 'una cumeta luminusa;Nmenzu d’un nuvulatu sta biildizza
La persi d’occhiu, e presta a la rinfusa
Ncucchiavi Tali, e dissi ntra stu scuraÈ megghiu stari nterra a pani dui’u.
Sta fama ntra TOlimpu penetravaGuidata e spinta di la sua cuscenza,
Nuda la virità ci apprisintava
A cui li trona e fulmini dispensa;
Giovi pri stu silenziu fulminavaVulennu presta presta la sintenza,
E comu San Tumasi pri un sgarrari
Vosi lu tutta vidiri e tuccari.
E a smaccu di lu nigghiu e d’un chiavatu
Ch’era di Giovi l’Amministraturi,
Avennu li modelli esaminatoDetti la sua sintenza in miu favori
Subito lu decreto fu firmato,
Subita mi nni dettiru sinturi,
Pri l’alligrizza lu mio gangularuM’accumpagnau trimannu a lu pagghiaru.
*
Comu un ciclopu sutta Muncibbeddu,Mi misi lu gran massa a travagghiari,
Pri la forza chi avia echio d’un viteddu
La gran figura misi ad assummari.Finuta l’opra Nunzio MuredduLu pubblica si misi a pridicari
Centra la nvidia; e la trummittiata
Di l’impostura vinni smascherata.
Digitized by Google
35
Fu tanta la gran fama divampataD’un populu, d’Artisti e d’amaturi
Fri st’opera, chi fu disgraziata,
Mi fìciru di l’Arti Professuri.
Di stu successu vinni ncurunataLa fama di ddu vecchiu precetturi
Chi m’appi sutta, cu n’amuri granni,
Lu saccu sempri di ch’è chinu spanni.
Digilized by Google
LA N'OTTI
Stancu l’Astru luminari
Di lu cursu ch’avia fattu,
S’ammuzzau lu so ritrattu
Nmenzu l’unni e si curcò.
Ntra lu lettu salimastru,
Teti infida si l’abbrazza,
Ntra l’adultera scumazzaLa stanchizza coi passò.
Comu già li stissi raggi
Fri sta tresca s’ammucciaru,Lu pasturi a lu pagghiaruCu Tarmali si uni va.
Nmenzu vausi e cunsarri
Ntra li ddisi e lu ruvettu
Va sunannu un friscalettu
Chi lu sentu e pari cca.
Comi! un biancu nuvulatuLa famigghia picurina
Sciimi, e lassa la cuUinaPirchi sull un cci nne cchiù.
Ntra li macchi e l’arvulami
L’ocidduzzi su nfrascati,
Cu li testi cummigghiatiSutta l’ali tutti su.
s
Sula l’acqua a lu vadduniMurmuria ntra li sdirrubbi,
Ntra li Trascini e carrubbi,Arma viva cchiù nun cce. •
Ntra li mandri e li capanniSunnu nchiusi l’armaluzzi,
Misi sparti l’agnidduzzi,
Senza matri fannu mme.
Ch’è tirannu l’omu ngratu,Pi tanticchia cchiù di latti,
Si l’agneddu chianci e sbatti
Tutt’a notti un si nni fa.
Da li grutti e li spilunchi
La gramagghia scatinata
Nesci, e stenni la frazzata,
Già la notti accula cca.
Supra l’ali smisuratiD’una orrenna taddarita.
Senza anelitu di vita
Stinnicchiata s’affacciò.
Nmenzu Turni e li cipressi
Cunsagrati a li difunti,
Tinibrusa la sua frunti
Mustra cchiù Torruri so.
88
Gei sustennu un bardacchinuLu silenziu, lu squalluri,
Lu spaventa e lu terruri,
Cu cuntegnu e gravità.
L’accumpagna stripitusu
Supra l’ali di lu ventu,
D’un jacobbu lu lamentuChi ogni tanta veni e va.
Diplomatica lordura,
Fa la curti a sta riggina;
Lu misfattu e la rapinaFanno a gara a ccu po cchiìi
La lupigna razza nfami,Ntra li mandri fa maceddu,Ogni vurpi fa tinedduNtra li vigni, a frustustii.
Su protetti da sta larva,
Li rapaci sfacinnati,
Ntra li tenebri educati.
Senza cori e umanità.
Sfurtunatu dd’armaluzzuChi l’adocchia sta cumarca,Di Caronti ntra la varcaMentri dormi si nni va.
Vitti un nido di picciuna
Nmenzu un platano nfrascatu,
Lu farchettu scQiratu
Matri e figghi si pranzò.
Digllized by Google
Sì sbalanza ntra un vadduni,
Comu un fulmini lu nigghiu,
Carpa e sventra ddu cunigghiu
Chi durmia pri fattu so.
Ma precaria è la stragi,
Pocu dura la rapina,
Già la stidda matutinaL’Aurora arrispigghiò.
Va riggina tenibbnisaNtra lu pelagli nfìrnali,
Già finiu lu carnivali
L’astru Numi rituriiò.
SUPRA NA CASSATADI SAN CASTRENZU
Reverennu Monsignuri
La ringrazia In sculturi,
Pi da celebri cassata
Chi di ncelu fu calata.
Si fu fatta a Murriali,
Fu na virgini cu Tali,
Nun fu fragili picciotta
Chi mpastava dda ricotta
Cu du gustu suprafinu
Di vanigghia e gesuminuSpica, rosa, e cafè MocaPruna, nespoli e varcoca,
Cu gran gustu ncilippati
Pri Gravina In miu Abbati,
La cassata, anticamenti.
Fu la prima seducenti
Sta biddizza di nnuccenzaFu l’eterna compiacenza,Quannu detti ciatu e vita
Dintra l’Eden a la crita.
Comu un pumu, sta cassata
Appi Adamo prisintata.
Chi vidennula mischinoNtra ddu loco sularinu
Digilized by Google
41
Sutta l’arvuli aJumbrataNmenzu l’erva stinnicchiata,
Comu curri un pisci airamuNcugna, tasta e ngagghia Adamu;Siddu poi prevaricauPirchi troppu nni manciauCciappi curpa, a stu delittu,
Cui ci smossi lu pitittu.
Fattu Adamu di critazza,
Comu agguanta la sua razza?A la gula di sti frutti
Patri mio ngaggliiamu tutti.
FINK.
%
Digitized by Google
Digilized by Google
Digilìzed by (