Lucrare Ivan Loredana

download Lucrare Ivan Loredana

of 36

Transcript of Lucrare Ivan Loredana

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    1/36

    Capitolul I Notiuni de anatomie ale coloanei vertebrale  I.1. Coloana vertebrală...............................................................2

    Capitolul II Generalităţi--definiţie, clasificare, dateEpidemiologice...!

    II.1. Etiopatogenie--cau"e, mecanisme, anatomie#atologică..$

    II.2. Criterii de susţinere a diagnosticului%....&  a' e(amenul clinic--semne subiective si  obiective  b' investigatii paraclinice--e(.

    radiologic, probe de laborator.II.). Evoluţie si prognostic..1*II.!. +ratament%.11  1. profilactic

      2. igieno-dietetic  ). medicamentos  !. ortopedico-cirurgical  $. tratament recuperator Capitolul III tudiu de ca"1)Capitolul I /ecuperare 0..+.....1$

    1. principiile si obiectivele tratamentului0..+.

    2. tratamentul prin idro-termoterapie

    ). tratamentul prin electroterapie!. tratamentul prin masa%--efectele fi"iologice ale masaului--descrierea anatomică a regiunii

      --tenica masaului--mobili"area articulaţiilor 34inetoterapie'--gimnastică medicală

    . +erapia ocupatională+ratamentul balneologic 3ape minerale,  namoluri'

    Conclu"ii.............................................................................................................)$0ibliografie.........................................................................................................)5

    1

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    2/36

    CAPITOLUL I. NO IUNI DE ANATOMIE ALE COLOANEIȚVERTEBRALE

    I.1.Coloana vertebrală  Coloana vertebrală repre"intă un organ a(ial comple( destinat inser iei tuturor ț

     păr ilor componente ale corpului, precum i proteării măduvei spinării-segmentț șde importan ă maoră al sistemului nervos central.3ig.1.'ț 1 

    Figră 1 Coloana vertebrală

    Coloana vertebrală con ine )!! de suprafe e articulare,2! de discuriț țintervertebrale,)5) de ligamente,6$* de mu ci cu 6)* de puncte de inser ie iș ț șeste alcătuită din suprapunerea vertebrelor,care se articulea"ă 7ntre ele deosebit decomple(.ertebrele diferă ca formă,mărime i număr,pe regiuni%ș

    • /egiunea cervicală 8 din 6 vertebre 3primele două se numesc atlas i a(isșdatorită func iei de sus inere pe care le 7ndeplinescț ț

    • /egiunea toracică 8 din 12 vertebre

    1 9lbu /o(ana :aria 8 Anatamia si fiziologia omului, Editura Corint, 0ucuresti, 1;&2

    2

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    3/36

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    4/36

     8 muscii multifi"i au originile pe apofi"ele trasverse =i inserţiile, 7n evantai, peapofi"ele vertebrelor superioare 3sărind 2 8 ! vertebre'?

     8 musciul semispinal al capului are originea pe apofi"ele transverse ale primelor=ase vertebre toracice =i apofi"ele articulare ale primelor patru vertebre cervicale=i inserţia pe occipital?

     8 musciul semispinal al gatului are originea pe apofi"ele transverse alevertebrelor cervicale I 8 I =i inserţia pe apofi"ele spinoase ale vertebrelorcervicale II 8 ?

     8 musciul semispinal al toracelui are originea pe apofi"ele transverse alevertebrelor toracice I 8 @, iar inserţia pe vertebrele toracice I 8 I =i cervicaleI 8 II.

    A. istemul spinotransversar cuprinde musciul splenius, cu originea pe apofi"elespinoase ale ultimelor vertebre cervicale =i ale primelor cinci toracice =i inserţia

     pe umătatea laterală a liniei nucale superioare =i pe faţa laterală a apofi"eimastoide 3splenius capitis', sau pe apofi"ele transversale ale atlasului =i a(isului3splenius cervicis'.

    Ca&itoll 'II. (eneralită)i *+e,initie- "lai,i"are- +ate e&i+e/iologi"e0

    0oala a fost descoperită la sf>r=itul secolului al- @I@- lea de către #ierre :arietrBmpell 31&;;' =i 0eetere 31&;2'. Ei au studiat formele clinice deosebite care le

     poartă =i numele

    2

    .Dn ceea ce prive=te apariţia ei se pare că perioada de v>rstă cuprinsă 7ntre 2*- )* anideţine fregvenţa ma(imă, dar e(istă posibilitatea ca apariţia ei să se facă ce- i dreptmai rar, =i peste această v>rstă. Aeasemenea fregvenţa bolii depinde =i de se( căci 7nca"ul populaţiei feminine ea este mult mai scă"ută, comparativ cu cea a bărbaţilor.pondilita ancilo"antă este o boală inflamatoare cronică care afectea"ă

     predominant coloana vertebrală, procesul inflamator debut>nd frecvent la nivelularticulaţiilor sacroiliace =i progres>nd ascendent. 0oala evoluea"ă spre fibro"ă,osificare si ancilo"ă a coloanei vertebrale, proces reflectat in denumirea grecească a

     bolii% spondilos Fvertebră =i ancilos Fstr>mb.

    uferinţa mai este cunoscută sub numele de % pelvispondilită ancilo"antă,spondilartrită ancilo"antă =i spondilită ancilopoetică.pondilita ancilo"antă alături de% sindromul /eiter, artropatiile reactive, artropatia

     psoria"ica, boala ipple, sindromul 0ecet, artropatii enteropatice? se afla sub

    21 Spondilita anchilozanta- Dr. Gheorghe Lascarache si Dr. Ioan

    Gutiu- Editura Medicala- Bucuresti 198

    !

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    5/36

    entitatea pondilartropatii seronegative. ub aceasta denumire este repre"entatgrupul de artropatii inflamatoare distincte fată de poliartrita reumatoidă. #refi(ulspondil sublinia"ă afectarea frecventa a coloanei vertebrale, iar termenul deseronegativ implica absenta factorului reumatoid .Caracteristicile acestui grup sunt% absenta factorului reumatoid, absenta nodulilor subcutanati, sacroileita cu sau fara spondilita, aspecte clinice comune, agregarefamiliala si incidenta crescuta a antigenului de istocompatibilitate H..9.-026.  Ain grupul spondilartropatiilor seronegative, spondilita ancilo"anta evoluea"ărepede in cea ce priveste patogenia, imunologia si ciar epidemiologia. Aeasemenea, terapia acestei afectiuni a fost mult modificata de aportulantiinflamatoarelor nesteroidiene, dar si de combinatiile fi"ioterapice si4inetoterapice, care permit mentinerea unei mobilitati a coloanei cat mai fi"iologicesi prevenirea ancilo"ei.

    II. Etiopatogenie3cau"e, mecanisme, anatomie patologica'%Incidenta bolii in populatie varia"a in ur de 1J, fiind mai frecventa la barbati decatla femei. #redominanta maladiei la barbati 3tineri' este de mult recunoscută 3raport2.$-!-&-& la 1, dupa diferiti autori'.Etiologia bolii este necunoscută. Ereditatea pare să fie un factor predispo"ant =i deaceia factorul genetic este cu greu trecut cu vederea% apare cu forme identice lagemeni =i este de 22 de ori mai răsp>ndită printre rudele directe ale bolnavilor cuspondilită dec>t 7n restul populaţiei.+raumele fi"ice sau psiice, e(punerile la frig =i infecţiile par a avea rolul de factori

     predispo"anţi. /olul infecţiilor a fost susţinut multă vreme, dar p>nă acum nu sadovedit responsabilitatea nici unui germen, fie bacterian, fie viral.9stfel studiindu-se cariotipul cu spondilita ancilo"anta, s-au evidentiat, la 6Jdintre spondilitici, anomalii cromo"omiale 3cum ar fi pre"enta unui cromo"om Kde lungime neobi=nuita'. Aeasemenea sa evidentiat fragilitate si anomaliicromo"omiale la mai multi membrii ai unei familii consanguine cu o agregareneobi=nuita a spondilo"ei ancilo"ante.itusul genetic al acestui antigen este pe cromo"omul 5, in apropiere de gena reactieiimunitare? el se transmite autosomal dominant, cu o penetranta de 6*J la barbati si1*J la femei.

    Aar antigenul H..9.-026 nu are patogenitate directa 3ca si comple(ele imune dinartrita reumatoida'? este doar un martor al terenului favori"ant care se transmitegenetic. Evidentierea ei la bolnavii cu dureri lombosacrate in cadrul unui conte(tclinic insuficient conturat poate permite un diagnostic mai precoce al spondiliteiancilo"ante si instituirea unei terapi adecvate.9ceste date pun in evidenta modificaea raspunsului imun al organismului purtatoarede antigen H..9.-026 fata de actiunea altor factori etiologici sau fata de alte

    $

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    6/36

    agresiuni, cel mai adesea e(ogene implicate in etiologia spondilitei ancilo"ante,dar, care, in absenta terenului ereditar favori"ant nu ar conduce la o stare morbida.

    actori infectio=i%9laturi de factorii genetici, un rol important se acorda factorilor de mediu, respectivinfectiilor. Initial s-a acordat importanta infectiilor genito-urinare, iar mai apoi s-adiscutat implicarea Llebsellei #neumonie. 9gentul infectios a fost identificat la 6*Jdintre pacientii cu spondilita ancilo"anta in perioada activa de boala si numai 2*Jdintre cei in fa"a inactiva, incidenta agentului infectios pe locul martor fiind de 15J.orestier, in 1;)& aprecia"a ca infectiile gonococice latente ar uca un rol otarator in patogenia spondilitei ancilo"ante, iar frecventa maladiei net superiora la barbatis-ar datora traectului diferit al limfaticelor prostatei si ve"iculelor seminale, caremerg la ganglionul presacrat, de unde limfa urca pe fata anterioara a coloaneivertabrale, comunicand cu limfaticele sacrului si articulatiile vertebrale. :ai

     plau"ibile fata de alte ipote"e, aceasta ar putea e(plica numai acele ca"uri despondilita ancilo"anta la care intalnim infectia neisseriana in antecedente. Mri,numarul ca"urilor la care nu intalnim onococia, care sa fie precedat de aparitiaspondilitei ancilo"ante, este mult mai mare.In 1;15, eroK si essinger descriu triada conunctivita-uretrita-sinovita

     postdi"enterica la patru bolnavi la care /eitrer mai adaoga un ca".9sa s-a nascut ipote"a reumatismului de origine enterica. Aar intre cele douara"boaie mondiale, s-au descris unele oculo-uretro-sinovite concomitent sau urmandenteritele de"interice sau asociate cu uretrite negonococice.

    Este de mult cunoscut rolul recto-colitei, ulcero-emoragice in determinaea proceselor de sacroileita bilaterala, cu evolutie ascendenta progresiva tip spondiltaancilo"anta.Aaca asocierile amintite nu pot e(plica etiologia infectioasa a tuturor ca"urilor despondilita ancilo"anta, ipote"a infectioasa este mai degraba sustinuta de aspectulclinico-evolutiv al bolii cu fenomenele insotitoare3..H.accelerat, anemieipocroma, astenie, subfebrilitate, pierdere in greutate', ca si modificarileanatomopatologice de tip inflamator ale articulatiei afectate.

    9lţi factori etiopatogenici%

     In absenta unei etiologi sigue, in aparitia si evolutia spondilitei ancilo"ant au fostimplicati numerosi factori.

    -a cre"ut ca spondilita ancilo"anta s-ar datora unei iperparatiroidii si s-acomunicat ciar re"ultate bune dupa paratiroifdectomie, neconfirmate ulterior.

    Hollander e(plica osificarea ligamentlor prin legea Hol"nect dupa care aceasta ar fio reactie de aparatre fata de osteoporo"a corpilor vertebtrali, spondilita ancilo"anta

    5

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    7/36

    fiind mai mult o osteopatie decat o poliatropatie.+raumatismele coloanei vertebrale, ciar minore neinsemnate, e(punerile repetatesau prelungite la frig si ume"eala, au fost evidentiate anamnetic la un procentinsmnat din ca"uri. Mbservatiile clinice precise arata ca acestea pot interveni cafactori favori"anti, precipitanti sau de redesteptare a bolii dar nu li se pot atribui unrol determinant evident.Mricum, in preci"area ei individuali"area tratamentului la un spondilitic este absolutnecesar sa investigam eventuala e(istenta a unor factori e(ogeni posibila implicarein aparitia si agravarea suferintei si aupra carora putem interveni terapeutic sirecuperator.

    9natomie patologica%:odificările morfologice cele mai importante se petrec la nivelul articulaţiilor sacro-iliace, 7n articulaţiile intervertebrale ale coloanei vertebrale. e"iunea de ba"ă este

    sinovita. :embrana sinuvială se tumefia"ă, se infiltrea"ă cu limfocite, plasmocite =ise ipertrofia"ă, transform>ndu- se intr- un ţesut de granulaţie care invadea"ă =idistruge cartilaul articular? ulterior, transformarea fibroasă, mai t>r"iu osoasă, cudispariţia spaţiului articular.e"iunile patologice reflecta un proces inflamator cronic caracteri"at initial prinipervasculari"atie si infiltrare cu limfocite, plsmocite, macrofage. e"iunileinflamatoare mentnate au tendinta de vindecare prin fibro"a si osificare.Calcifierea =i osificarea ligamentelor vertebrale constitue un al doilea procescaracteristic spondilo"ei ancilo"ante. Ain punct de vedere morfologic, sinovita are

    un infiltrant linfoplasmocitar. Dn capsula articulară se constată o degenere=cenţăfibrinoidă =i ţesut de granulaţie, care se e(tinde pe cartilaul articular. Ca urmareapar distrucţia cartilaginoasă =i ancilo"a articulaţiilor interesate. igamentelegalbene inter =i supra spinoase devin sediul unui proces de ligamentită, care setermină prin calcifierea lor.unt afectate articulatiile coloanei vrtebrale, atit cele sinoviale diartrodiale3interapofi"are si costovertebrale', cat si cele cartilaginoase nesinoviale3intervertregrale, manubriosternala, simfi"a pubiana'. 9rticulatia sacroiliaca afectata

     precoce, poseda atat caracterele articulatiei cartilaginoase, cat si ale celei sinoviale.9rticulatiile periferice 3sold, umar, genunci' sunt ineresate mai rar ca cele

    vertebrale.e"iunile anatomopatologice sunt de trei tipuri?

    a. inflamatoare? b. neinflamatoare 3 osificare, fibro"e'?c. depunei de amiloid.

    In functie de stadiul evolutiv si forma clinica, aceste trei tipuri de le"iuni se vor combina in grade variate caracteristice fiecarui bolnav. In plus, o parte din bolnavi,

    6

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    8/36

     pre"inta le"iuni ale unor organe interne care complica atat diagnosticul cat siaprecierea evolutiva.

    II2Criterii de susţinere a diagnosticului) % - e(amenul clinic semnat subiectiv si obiectiv - e(amene clinice radiologice si de laborator.  #enru spondilita ancilo"anta, la debut, s-au formulat unele criteri dediagnosticare devenite clasice%-raialgia nocturna lombara, dorsala sau cervicala?- durere in fese uni- sau bilaterala?- prinderea toracelui in procesul inflamator cu limotarea e(pansiunii respiratori?- locali"ari periferice de tip inflamator?- redoare lombara sau cervicala?- osificari paravertebrale?

    - artrite interapofi"are?- ..H.accelerata?- evolutie in pusee, cel putin un puseu dureros?- apartenenta la grupul H9-026.

    a' E(amenul clinic3 semne subiective si obiective'%Mdata ce diagnosticul a fost stabilit e(amenul clinic al bolnavului trece pe primul

     plan in cea ce priveste preci"area formei clinice si gradul afectarii din punct devedere functional al segmentelor prinse de procesul inflamator cronic. +ot prin

    e(amenul clinic obtinem informatii in cea ce priveste ritmul evolutiei bolii si,impreuna cu datele furni"ate de e(amenele paraclinice, posibilitatea de a apreciaeficacitatea miloacelor terapeutice aplicate.E(amenul clinic al bolnavului de spondilita ancilo"anta presupune%- e(amenul clinic general pe aparate si sisteme?- e(amenul coloane ivertebrale in ansanblu si pe segmente, ca si a articulatiilor umerilor, soldului si articulatiile periferice?- stabilirea restului functional 3adica a segmentelor neafectate, care trebuiementinute si tonifiate cu autorul miloacelor terapeutice si de profila(ie de caredispunem'?

    - inregistrarea dinamica, in fisa de dispensari"are a bolnavului de spondilitaancilo"anta, a datelor de bilant osteoarticular si muscular, atat pentru segmenteleafectate, cat si pentru cele libere, pentru a surprinde primele semne de e(tindere a

    )2 Compediu de /eumatologie- Eugen A. #opescu, /ucsandra Ionescu- Editura+enic 1;;;

    &

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    9/36

     bolii.9ceste date vor fi comparate cu cele considerate normale de statica si dinamicaosteoarticulara si vor fi raportate la situatia concreta a pacientului 3conditi de viata simunca, activitate profesionala cu specificul ei, deprinderi etc.'.

    Investigaţii paraclinice3e(amen radiologic, probe de laborator'%- e(amen radiologic%#ot fi observate in consecinţă%

    - o lărgire a spaţiului articular?- un aspect =ters cu un contur neregulat al marginii liniei articulare, care

    sunt erodate cu diverse =anţuri?- o condensare osoasă, pe ambele versante mai evidentă pe cele iliace?

    neori interlinia sacro iliacă capătă un aspect dinţat, se formea"ă punţi fibroase =imai apoi cele osoase care treptat duc la sinosta"ă.

    :odificările vertebrale%- inelul fibros al discului se calcifia"ă o data cu calcifierea corpilor

    vartebrali =i 7n acela=i timp apar punţi osoase cu o structură fină, lamelară =i o po"iţie verticală.

    - 9rticulaţiile intervertebrale?+abloul radiologic al le"iunilor spondilitei ancilo"ante ale articulatilor perifericeseamana foarte mult cu le"iunile din artrita reumatoida dar evolutia lor difera% inspondilita ancilo"anta artritele sunt nondistructive si osifiante.

    - e(amen de laborator %Cea mai valorioasa proba de laborator este vite"a de sedimentare a ematiilor 3..H.'.a &*J din bolnavi ..H. este crescut cu valori osciland intre 2*-1** mm

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    10/36

    ani de prote"a totala de sold. #re"enta manifestarilor e(traarticulare ca irita acuta,amiloida"a secundara sau o evolutie re"istenta la tratament intuneca prognosticul

     bolii.

    #rognosticul bolii %#rognosticul functional, cu e(ceptia formelor rapid si sever invalidante, este, deasemenea, bun ca si capacitatea de munca pe care va trebuii sa o pastram atat cateste posibil si sa incuraam bolnavii sa nu abandone"e munca. neori, se poate pune

     problema reorientarii profesionale.  In general, evolutia si prognosticul spondilitei ancilo"ante sunt in functie de

     precocitatea diagnosticului si tratamentului.

    II.!.+ratament %1. #rofilactic %

     unt recomandate metode de profila(ie secundara, prin evitarea po"itiilor vicioase,gimnastica respiratorie, evitrea staticii prelungite si mersul pe teren accidentat.portul recomandat este inoul% spate, bras, fluture . e mai pot e(ecuta e(ercitii de

    fitness in limita posibilitatilor.

    2. tratament igieno- dietetic %Caracterul cronic al bolii, modificarile degenerative articulare si atrofiile musculare,anemia etc., sunt elemente clinice care orientea"a regimul alimentar alspondilartriticului.

    Este necesar un aport caloric suficient, dar cu o proportie crescuta de proteineanimale, in scopul diminuarii tulburarilor distrofice si anemiei. Ae asemenea,regimul va include suplimentari de vitamine, in special vitamina C dar si avitaminelor din grupul 0, si a vitaminelor 9 si A.#re"enta anemiei impune, in plus, o alimentatie bogata in fier.:ai este recomandat un regim alimentar moderat iposodat.:ai este necesar un regim de protectie a mucoasei gastrice, cu evitarea alcoolului,

    condimentelor, supelor de carne, dulciurilor concentrate etc. 3deci a tuturor alimentelor care cresc secretia gastrica' si administrarea preventiva a laptelui siderivatilor nefermentati. e indica, de asemenea aplicarea unui sistem de mese mici,

    repetate cel putin in perioada administrarii unor medicamnente ca drogurileantiinflamatoare nesteroidiene.

    ). +ratament medicamentos %9ntiinflamatoriile nesteroidiene

     Nu toate medicamentele din aceasta categorie sunt la fel de eficiente in spondilitaancilo"anta.-a observat ca daca fenilbuta"ona si indometacinul sunt e(trem de

    1*

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    11/36

    active, salicilatii 3aspirina' sau fenilpropionicele aduc beneficii mult mai reduse.enilbuta"ona are un efect analge"ic puternic =i o activitate antiinflamatoareremarcabilă. Este indicat tuturor bolnavilor care nu au benificiat de tratamentsalicilic 7n prealabil. Efectul fenilbuta"onei asupra durerii =i a celorlalte simptomeale spondilitei ancilo"ante este at>t de prompt si de puternic 7nc>t administrareamedicamentului contribue la o bună preci"are a diagnosticului. In ca"ul lipsei unuirăspuns favorabil se impun revi"uirea diagnosticului de spondilită ancilo"antă.enilbuta"ona suprimă redoarea determinată de inflamaţiile ligamentare recente =idupă unele păreri ale reumatologilor se pare mai degrabă că suspendă evoluţiale"iunilor radiologice dec>t să stabili"e"e evoluţia bolii. Ae obicei se folosesc do"e acirca 5**mg, respectiv ) draeuri pe "i 7n primele )- $ "ile, de !**mg timp de o altăsăptăm>nă, aceasta ca un tratament de atac după care se stabili"ea"ă la o formă de7ntreţinere, care trebue să aungă la do"e de 2** mg pe "i.#rincipalele efecte secundare sunt %

    - erupţiile alergice- ulcerul gastroduodenal 3uneori poate s>ngera' ?- retenţia idrosalină ?- anemie ?- epatită ?

    Ca măsuri de prevenire sunt indicate %- dietă fără sare ?- administrarea de alcaline % carbonat de calciu =i de magne"iu ?- efectuarea emogramei la doua, trei saptăm>ni.

    Indometacinul are unele avantae care il fac greu de inlocuit in terapia spondiliteiancilo"ante,unul dintre ele fiind absorbtia digestiva rapida.e administrea"a o do"ade atac de 6$ 8 1** mg < "i, do"a pe care o putem creste pana la 2** mg < "i dacaefectele sunt nesatisfacatoare ? dupa una 8 doua saptamani se poate trece la o do"ade intretinere de 2$ 8 6$ mg < "i.

     9lte antiinflamatorii nesteroidiene%- 9cidul acetilsolicilic?- +olmetin?- uldinac?

    - Oomeripac?- M(ifenilbuta"ona?- Ibuprofen?- enoprofen?- #irprofen?- Napro(en?- :eclofenamat de Na?

    11

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    12/36

    - 9cid nefenomic?- Aiclofenac?- eldene.In spondilita ancilo"anta utili"area acestor substante constituie ba"a terapieimedicamentoase,.

    9ntiinflamatoriile steroidieneCorticoterapia pe cale generala are utilitate redusa in spondilitaancilo"anta.Indicatiile prenisonului trebuie limitate la ca"urile in careantiinflamataorele nesteroidiene se dovedesc ineficiente sau contraindicate.9cestea se dovedesc a fi de cele mai multe ori ca"uri cu artrite periferice trenante.9dministrarea locala de glucocorticoi"i, intraarticular sau la nivelul proceselor ente"opatice, este mult mai mult folosita si cu beneficii certe pentru pacient.Arogulcel mai folosit este betameta"ona 3Aipropos'.

    +erapia de fondulfasala"ina in do"a de 2-)g < "i. Efectele favorabile ale terapiei apar in 5-&saptamani.#entru formele e(trem de re"istente la tratament se poate incerca metotre(at sauciclofosfamida.

    !. +ratamentul ortopedic- cirurgical %ăcut de speciali=ti are ca scop reducerea treptată, cu autorul aparatelor gipsate sau

    al imobili"ării limitate 7n timp a le"iunilor iperalgice.+ratamentul ortopedic este indicat pentru corectarea unor mari diformitati care seinstalea"a, cu tot tratamentul medicamentos si balneo-fi"oical corect aplicate.Cand po"itiile fi"iologice nu pot fi controlate si corectate cu autorul posturilor saucand durerile si contracturile musculare sunt mari si nu diminuea"a sub tratament potfi indicate corsete rigide de gips. #entru a forta corectarea cifo"ei dorsale,uneori seintroduc bucati de fetru intre corset si stern. #entru prevenirea si corectarea fle(ieicoloanei cervicale cat si proiectiei anterioare a capului se adaoga corsetului unsuport pentru barbie, care mentine privirea bolnavului inainte si e(tensia coloaneicervicale.

    +ot ca masuri ortopedice pot fi indicate cadre sau paturi de ipere(tensie.Indicatiile uneia sau alteia dintre posibilitatile oferite de ortopedie se va face infunctie de starea clinica a bolnavului si de felul cum raspunde la tratamente, avandtotdeauna in vedere faptul ca ancilo"a coloanei si a altor articulatii afectate inspondilita, este de dorit sa se faca in po"itii fi"iologice cu pastrarea a(elor,functionale, de miscare.

    12

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    13/36

    +ratamentul cirurgical %+ratamentul cirurgical are rol protector =i corector. Este recomandat 7n regiunilelombare =i cervicale, re"ecţia articulaţiilor interapofi"are =i a ligamentuluiinterspinos este destul de dificilă =i se aplică pe scară destul de răstr>nsă.+ratamentul la această boală este re"ervat unor ca"uri speciale atunci c>nd afectareaarticulaţiilor periferice este de o agresivitate intensă sau c>nd deformările =iancilo"ele sunt at>t de pronunţate, 7nc>t fac dificilă sau imposibilă activitatea deauservire a bolnavului. Msteotomiile vertebrale sunt indicate celor cu deformare fi(ă=i mare a coloanei 7n fle(ie.9rtrode"a unei articulaţii mari.Endoprote"ele, dacă indicaţia pentru endoprote"a se pune relativ u=or 7n ca"ul

     pacienţilor de 5*- 6* ani, 7n ca"ul tinerilor nu se poate opta de la 7nceput pentruendoprote"ă ca soluţie definitivă.

     Ca&itoll III TUDIU DE CA2

    Ca$ nr.1.Aiagnostic% .9. forma a(ială ascendentă cu prinderea artic. Cr. stg.A/ 8 formă incipientă.N. 7n v>rstă de 26 ani, #ite=ti se internea"ă pentru%:.I. 8 dureri lombare cu caracter inflamator trenant.  - dureri 7n artic. Cr. stg. de tip mi(t.  - impotenţă funcţională marcată a artic. Cr. stg. cu mers modificat

    - redoare coloană dorsolombară9HC 8 fără importanţă9## 8 sindrom anemic la 6 ani de etiologie nepreci"atăCondiţia de viaţă =i muncă% lucrea"ă cu condiţii de frigIstoric% Aebut 7n urmă cu & ani, la v>rsta de 1; ani cu dureri lombare cu caracter inflamator =i 7n impotenţa funcţională a segmentului lombar. Nu a urmat tratamentmedicamentos, simptomatologia dureroasă lombară persist>nd 7n timp 7nsoţită deredoare matinală.Dn urmă cu )* ani apar dureri 7n artc. Cr. stg. de tip inflamator, 7nsoţită deimpotenţă funcţională, moment 7n care este investigat radiologic =i paraclinic .9 urmat tratament cu 9IN =i L+ ambulatoriu sau la domiciliu. poradic a urmat băi

    la 0ălţăte=ti .episodul actual a debutat 7n urmă cu o lună cu accentuarea simptomatologieidureroase la nivelul coloanei vertebro-toracale =i =old drept, motiv pentru care seinternea"ă%M0IEC+IE%a' Generale%- reecilibrarea regimului de viaţă

    1)

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    14/36

    - ameliorarea vieţii profesionale 7n cadrul afecţiunii.1' ă 7nt>r"iem =i să oprim progresiv boala?2' Educaţia bolnavului?)' 9meliorarea durerii =i inflamaţiei?!' :enţinerea supleţei articulaţiilor periferice?$' :enţinerea volumelor respiratorii 7n limite normale?5' Aesensibili"area generală specifică.

    E EI+P 8 sporturile ce implică fle(ia articulaţiei Cr% popice, biliard.- Control la =ase luni.

    CA2UL II

    Aiagnostic% .9. formă a(ială ascendentă. tadiul III 8 I 7n puseu eutiv cu co(ită bilaterală.

    A/ 8 formă incipientăAeficit de locomoţie%G.9. 7n v>rstă de 2& ani, #ite=ti se internea"ă pentru%:.I. - dureri cervicolombare, caracter inflamator cervical  - rigiditatea coloanei dorso-lombare

    - impotenţă funcţională =old bilateral.- gonalgie bilaterală de tip inflamator - deficit de locomoţie

    9:C 8 frate 8 99## 8 neagă.Condiţii de viaţă =i de muncă% condiţii de frigIstorie% - Aebut 7n urmă cu 12 ani, dureri de tip inflamator dorso-lombare culimitarea mi=cărilor la nivelul coloanei lombare. Aiagnosticat la Institutul/eumatologic ca fiind 9. 9 urmat tratament cu preparate corti"onice.a $ ani de la debut acu"ă dureri 7n articulaţia co(ofemurală de tip inflamator,impotenţă funcţională care au determinat 7n scurt timp, 7n ciuda tratamentelor antiinflamatoare, limitarea marcată a mobilităţii 7n articulaţia co(ofemurală, ulterior ancilo"ă a articulaţiilor bilaterale. Ae 1 an de "ile acu"ă dureri de tip inflamator 7n

    articulaţiile genuncilor.Dn pre"ent are tratament cu #rednison 2 tableterstă de !2 ani, #ite=ti, mecanice internea"ă pentru%

    1!

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    15/36

    :.I. - dureri CA cu caracter inflamator trenant- redoare coloana dorso-lombară

    9:C 8 frate cu 9.9## 8 9. diagnosticat 7n urmă cu 1* ani.Condiţii de viaţă =i muncă% lucrea"ă 7n frig.Istoric% debut 7n urmă cu 1* ani cu dureri lombare cu caracter inflamator =iimpotenţă funcţională a segmentului lombar. 9 urmat diverse tratamente cuantiinflamatoare, simtomatologia dureroasă lombară persist>nd ă7n timp fiind7nsoţită de redoare matinală.Dn urmă cu 2 ani a fost internat la Institutul de reumatologie din 0ucure=ti unde seindică tratamentul cu al"opirină pe care 7l abandonea"ă după $ luni din cau"acostului ridicat.poradic a urmat tratamentul Linetic. Episodul actual a debutat 7n urmă cu o lună cudureri la nivelul coloanei dorso-lombare de tip inflamator.

      Ca&itoll IV Trata/entl re"&erator B.F.T.

    a'. #rincipiile =i obiectivele tratamentului 0..+! .- reducerea durerii, care este factorul determinant in cadrul recuperarii- obtinerea stabilitatii- obtinerea mobilitatii- coordonarea miscarii coloanei vertebrale

     b'. +ratamentul prin idrotermoterapie%

    +ermoterapia este, dupa 4inetoterapie, procedeul fi"ical cu cea mai larga aplicare.#rincipalul său scop este de a favori"a programul postural =i de mi=care prin efectulantialgic, decontracturant =i sedativ pe care 7l produce, dar contea"ă =i beneficiileipertermiei 7n sine, generatoare de vaso dilataţie, urmată de ameliorarea nutriţieitisulare, intensificarea eliminării cataboliţilor =i 7mbunătăţirea unor funcţiiimunologice. e utili"ea"ă deopotrivă termoterapia prin conducţie, convecţie =iradiaţie, cu accent pe cea dint>i, 7n aplicarea generală.9plicaţiile de căldură se 7mpart 7n%

    - aplicaţii generale de căldură?- aplicaţii locale de căldură?

    9plicaţiile generale de căldură se 7mpart 7n aplicaţii umede =i uscate. Ain cele umedefac parte băile, 7npacetările generale cu nămol =i băile cu aburi.

    0aile calde%

    !) i"io- Linetoterapia si /ecuperarea :edicala si 9fectiunile aparatului locomotor- I. E. /oslav Liss

    1$

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    16/36

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    17/36

    mai lent. Ae acea, la baile de namol se folosesc temperaturi mai mari, pana la !5-!6*

    C fata de !!-!$* C in baile cu apa.:ai des folosite in statiuni balneare sunt baile cu namol diluat 3$-1* Lg.

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    18/36

    umiditatea relativa 1*- 1$ grade', timpul de e(punere &, 12,1$ minute o data, apoi dedoua ori si procedeul de racire 3dus'.auna se e(ecuta intr- o camera cu pereti din lemn de pin, temperatura aerului seridica la &*- 1** grade celsius dar umiditatea aerului este foarte mica. Este binesuportata ciar de cei cu infart in antecedente. In timpul procedurii se poate arunca

     peste piatra incinsa 1- 2 litri de apa, care se evapora instantaneu si da sen"atia unui et de caldura pe piele. e poate face si flagerare cu nuele foarte elastice careeliberea"a istamina, marind vasodilatatia. Aupa aceasta supraincal"ire, urmea"aimersia intr- un ba"in mic cu apa rece sau un dus foarte rece sau imersia in piscinaterapeutica.

    0aia completa de nisip%Este indicata la cei cu spondilita in timpul curei de litoral. e poate face pe plaamarii sau cu nisip fin, cu artos incal"it artificial la !*- $* grade celsius. #acientul se

    asea"a de"bracat pe nisip, apoi va fi acoperit cu un strat de nisip, gros de 1*- 12 cm.,compresa rece pe frunte, durata 2*- )* minute. Aupa procedura urmea"a spalarecompleta sau baie in mare, aplicatiile locale ca si cele generale pot fi umede sauuscate.Aintre aplicatiile locale de caldura se pot recomanda%

    Impacetarea cu parafina9plicata corect este cea mai buna procedura de termoterapie locala. #arafina aretemperatura de topire de $*- 5* grade celsius si termoconductibilitatea mai mica

    decat a apei. Corect, parafina, se aplica licida sau semilicida prin pensulare, baiesau turnando intr- un manson in urul articulatiei. Impacetarea cu parafina va fiurmata de spalarea regiunii la 2*- 22 grade celsius.

    0aia ascendenta la e(tremitati%e face in ca"i speciale pentru maini si picioare? la inceput apa are temperatura de )$grade celsius si in decurs de 5 minute se creste pana la !*- !! grade celsius. Aupaatingerea acestei temperaturi, procedura se continua 2*- !$ minute? este indicate,

    mai ales bolnavilor de spondilita care au tulburari de circulatie periferica. Aacarestul corpului este i"olat termic 3acoperit' si sudoarea nu se poate evapora suficient,aportul de caldura poate avea efect iperemiant.

     Cataplasme, impacetarile locale cu namol% a !!- !5 grade celsius in strat de 2- ! centimetri pe o durata de 2$- )$ minute,reali"ea"a o termoterapie mai intensa. e aplica in regiunea dorsala a trunciului pe

    1&

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    19/36

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    20/36

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    21/36

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    22/36

    ca ultrasunetul sa mareasca permebealitatea de membrana se pot introduce substantemedicamentoase care cresc actiunea fibrinolitica. Eficienta ultrasunetelor este maimare daca este facuta dupa masa sau parafina.

    d'. +ratamentul prin masa%unt diferite forme% 3manual, uscat sau umed' face parte din QtriadaQ caldura-miscare- masa sau masa- miscare- caldura, in afectiunele aparatului locomotor.:asaul este o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului in scop fi"iologic saucurativo profilactic.:asaul Rare efecte locale si generale%

    1. manifestarea unei actiuni sedative, asupra durerilor nevralgice,musculare sau a celor articulare.

    2. actiune iperemianta locala de imbunatatire a circulatiei locale,care se manifesta prin incal"irea si inrosirea tegumentului asupra carora se e(ercita

    masaul). inlaturarea licidelor interstitiale de sta"a, cu accvilerarea

     procesel=or de resorbtie in regiunea masata.

    Efectele generale sunt%1. stimularea functiilor aparatului circulator si respirator?2. cresterea metabolismulu&i ba"ar?

    ). efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului, cu imbunatatireasomnului, indepartarea durerii musculare, etc.

    :asaul este compus din manevre principale si secundare.:anevrele principalesunt%nete"iri si vibratii3 manevre sedative'framintat,frictiune si taponament 3manevretonifiante'+oate aceste efecte se e(plica prin actiune e(citanta asupra pielii3organ

     bogat vasculari"at si inervat'in piele e(istind numeroase terminatii nervoasee(teroceptori, punct de plecare a unei serii de refle(e.a aceaste trebuie adaugataefectele e(citante pe care le e(cita masaul asupra terminatiilor nervoase din musci,tendoane , etc,la nivelul carora iau nastere stimuli de diferite intensitati, care pornescspre sistemul nervos central.. aceste refle(e esplica efectele generale ale masaului,

     precum si o parte din actiunile lui locale. +rebue mentiuonat ca organele interne insuferinta se manifesta prin sen"atii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal,

    deci superficiale, fiecarui organ corespu"andu- i o anumita "ona cutanata.n alt mecanism de actiune al masaului este repre"entat de aparitia, in urmacompresiunilor, ciupiturilor, framantarii sau baterii, a unor reactii interne in piele, cuformarea in cadrul metabolismului acestuia, a unor produse metabolice care trec incirculatia generala.n alt mod de actiune al masaului este cel manifestat asuptra licidelor interstitiale,cand acestea sunt in e(ces in spatiile interstitiale ale tesutului conuctiv, masaul sa

    22

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    23/36

    intervina favorabil autand la resobtia in sange, pentru a putea fi eliminate apoi./e"ulta o imbunatatire a conditiilor circulatorii si o reducere a efortului inimii, careare de mobilio"at o masa de licid mai mica.

    - Aescrierea anatomica a regiunilor cervico- dorso- lombare%celetul "onei este alcatuit din coloana vertebrala, centura scapuloumerala, cutiatoracica si centura pelviana.Coloana vertebrala este alcatuita din )2- )) vertebre intre care se afla discurileintervertebrale, este strabatuta, de canalul vertebral, in care se afla maduva spinarii,cu invelisurile ei. M vertebra tip este alcatuita din doua parti% corpul vertebral ase"atanterior si arcul vertebral ase"at posterior.Coloana vertebrala pre"inta mai multe regiuni, iar vertebrele care le repre"inta vor

     pre"enta particularitati in functie de aceste regiuni%- "ona cervicala alcatuita din 6 vertebre%

    - "ona dorsala alcatuita din 12 vertebre?- "ona lombara alcatuita din $ vertebre?- "ona sacrala alcatuita din $ vertebre sudate?- "ona coccigiana alcatuita din !- $ vertebre sudate.

    Centura scapuloumerala este sceletul format din omoplat 3scapula', clavicula3situata anterior', acromeon.Cutia toracica este alcatuita din 12 pereci coaste legate posterior de coloanavertebrala, dorsala si anterior se articulea"a cu osul stern.Centura pelviana este alcatuita din oasele co(ale 3ilion, iscion' posterior se

    articulea"a cu coloana vertebrala, iar anterior cu osul pubis.:asa musculara a "onelor este alcatuita din trape", sterno- cleido- mastoidian, mariidorsali, romboi"i, rotun"i 3mare, mic si pronator' dintati, patratul lombar, musciifesieri./egiunea cervicala% are urmatoarele caracteristici%Corpul este alungit transversal, apofi"ele spinoase si transverse sunt bifide, iarorificiul vertebral este triungiular. In aceasta regiune e(ista ! vertebre de trecere,

     printre care 9tlas si 9(is pre cap si ! sau 5 spre regiunea toracala. pre e(emplu9tlasul este lipsit de corp vertebral si are forma de inel, iar arcul anterior re"ulta dinlipsa corpului vertebral, este mai mic si pre"inta pe partea superioara cate o cavitate

    glenoida prin care se articulea"a cu condilii occipitali. #e partea interioara maselelaterale pre"inta cate o suprafata de articulare,cu 9(isul. 9re o prelungire in parteasuperioara a corpului, numita apofi"a Mndontoida, datorita asemanarii sale cu formaunui dinte. ertebra C5 are apofi"a spinoasa si apofi"ele transverse maivoluminoase, C6 are cea mai lunga apofi"a, usor palpabila sub piele.

    2)

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    24/36

    /egiunea toracala% vertebrele acestei regiuni pre"inta urmatoarele caracteristici%corpul si orificiul vertebral sunt aproape cilindrice, iar apofi"a spinoasa esteindreptata in os. #e corpul vertebrei si pe apofi"ele transverse pot fi intalnitesuprafetele de articulare cu coastele.

    /egiunea lombara% are cele mai mari vertebre, iar printre caracteristicile lor pot fiamintite% corpul mare, neuniform orificiul vertebral in forma de triungi, apofi"aturtita lateral, apofi"ele transverse ascutite la capete.

    /egiunea scrala% este repre"entata de sacrum, care are forma triungiulara fiindformat din $ vertebre, care au fu"ionat intre ele. ata anterioara a acestiu os esteconcava si pre"inta citeva linii transversale si patru pereci de orificii sacraleanterioare. Cealalta fata- cea posterioara- are forma conve(a si pre"inta patru perecide orificii scrale, anterioare pe unde ies nervii sacrului e(terior si a crestei sacrale.

    pre varf pre"inta ilul co(al, care repre"inta desciderea canalului vertebral.:arginile scrului se articulea"a cu oasele co(ale, formand ba"inul. 0a"a lui esteindreptata in sus si se articulea"a cu ultima vertebra lombara $, formand un unginumit promotoriu, iar varful este indreptat in os si se articulea"a cu coccisul.

    /egiunea coccigiana% este formata din asa numitul os coccis, care pre"inta o ba"a dearticulare cu segmentul sacral si un varf ce participa impreuna cu acestea la formarea

     ba"inului.

    :uscii coloanei cervicale%/egiunea spatelui si a cefei este repre"entata de o masa musculara bine de"voltata.:uscii din aceasta regiune sunt situati in $ planuri%

    1. primul plan, cel superficial cuprinde doi musci% trape"ul si mareledorsal. +rape"ul are o forma triungiulara, avand originea pe coloana cervicala de laC1 la C6 si insertia pe spina omoplatului. +rape"ul are o po"itie, postero- superioara,rolul sau este cel de a mentine po"itia verticala a capului, de a ridica si de a apropiaomoplatii.:arele dorsal este ase"at in partea postero inferioara a spatelui. Este un musci latde forma triungiulara, cu fibrele orientate sus- os, dar intr- o parte oblici. 9re

    originea pe apofi"ele sopinoase de la +6 la +12. este ase"at sub trape", pe fascialombo- dorsala si pe creasta iliaca. ocul sau de insertie este cel de pe santul

     bicipital al coloanei, actiunea sa este de a apropia bratul de corp 3aducere' si de aauta corpul la ascensiune, in care in primul rand, este solicitat sistemul membrelorsuperioare.

    2. in alt plan se afla muscii subtrape"i si romboi"i? musci ce isi auoriginea pe ultimele vertebre cervicale si primele vertebre toracale. Insertia lor se

    2!

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    25/36

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    26/36

    M parte din sangele arterei aorte va aunge in arterele subclaviculare din care indreptul vertebrei C6 se va desprinde artera ventrala. 9cesta trece prin orificiul de la

     ba"a apofi"elor transverse ale primelor 5 vertebre si patrunde in craniu prin mareagaura occipitala.#rin unirea a doua artere vertebrale pe linie mediana se formea"a trunciul ba"inelor care pe partea anterioara a fruntii se bifurca si formea"a arterele cerebrale

     posterioare, atat in traiectul intraacromion cat si in cel e(tracomion.9rterele lombare sunt in numar de!, dispuse in pereci si pornesc de pe partea

     posterioara a aortei. iecare artera lombara da o ramura dorso spinala, carevasculari"ea"a muscii din geaburile vertebrale meningele raidian si maduvaspinarii.9orta descendenta da nastere la ) artere la nivelul vertebrei !% artera sacrala mediesi doua artere iliace comune.9rtera sacrala medie se gaseste defapt in continuarea arterei abdominale, ia este

    foarte subtire si merge pe fata superioara a vertebrei $, a sacrului si coccisului si daramuri la muscii din aceasta regiune la colana vertebrala si rect.9rtera iliaca comuna se bifurca la nivelul vertebrei ! formand artera iliaca comunastanga si dreapta.

    Inervatia coloanei vertebrale%Inervatia coloanei vertebrale este reali"ata de catre nervii spinali.nervii spinali sauraidieni, impreuna cu cei cranieni, formea"a sistemul nervos periferic.repre"intacaile de conducere a influ(ului nervos periferic la maduva si invers.ei au re"ultat

     prin unirea fibrelor nervoase ale radacinilor posterioare si anterioare care strabatindcele trei invelisuri ale maduvei spinarii, piamaterul , aranoida si duramaterul. aclegatura cu coarnele anterioar, laterale si posterioare medulare.n nerv spinal cuprinde%-neuronul sen"itiv somatic sau vegetativ al ganglionului spinal ale carui dendriteaung in piele pentru sensibilitate profunda.- neuronii somatici aflati in substanta cenusie?- neuronii motori, repre"entati prin neuronul radicular?

     Nervii spinali au caracter mi(t, sunt foarte scurti, deoarece imediat ce au iesit pringaura de conugare, se impart in ! ramuri, fiecare avand urmatoarele portiuni%

    - radacinile sunt in totdeuna doua la numar?- radacina posterioara?- radacina anterioara?/adacina posterioara are pe traiec un ganglion spinal. 9ceasta radacina este formatadin a(onii si dendritele ganglionului spinal. 9(onii se reali"ea"a cone(iuni cucoarnele posterioare sau ciar cu coarnele anterioare si laterale, iar unii aoini mariaung si in bulbul raidian.

    25

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    27/36

    /adacina anterioara anervilor spinali este formata din a(onii neuronilor somatici dincoarnele anterioare ale maduvei si a celor vegetativi din coarnele laterale. +runciulnervilor spinali care re"ulta din unirea celor doua radacini./amurile nervilor spinali pot fi%- posterioara?- ventrala?- meningiala?- comunicanta alba?E(ista )1 pereci de nervi spinali, ase"ati asimetric, de o parte si de alta a maduvei sisunt repre"entati astfel%- & pereci in regiunea cervicala?- 12 pereci in regiunea toracala?- $ pereci in regiunea lombara- $ pereci in regiunea sacrala?

    - 1 perece in regiunea coccigiana?iecare perece porneste dintr- un centru nervos medular, prin urmare% e(ista )1asemenea centri, care corespund unui anumit teritoriu tegumentar, numit dermatom.egaturile dintre centrul nervos si dermatomul respectiv se face prin oerecea denervi respectiva.

    - +enica masaului%9vand in vedere ca pacientul cu spondilita ancilo"anta pre"inta dureri, se efectuia"aun masa sedativ, se e(ecuta pe regiunile% cervicala, dorsala, lombara si in

    articulatiile periferice.Inaintea masaului se poate e(ecuta o procedura de incal"ire pentru rela(areamusculaturii.0olnavul este ase"at in decubit ventral cu bratele in abductie, se incepe cu nete"ireade os in sus de la plica fesiera cu palmele intinse, se merge ascendent pe

     paravertebrali si pe interiorul "onei dorsale spre umeri si a(ile. e face nete"irea sidinafara. Nete"irea este de mai multe feluri%

    - nete"irea cu palma intreaga sau cu ambele palme cu degetele bineintinse si lipite care se e(ecuta pe suprafete mari de musci, la inceput cu apasaremai usoara impingans samgele venos catre inima mai mult cu radacina mainii, ritmul

    este lent, aceasta apasare este in functie de adaptarea tesutului.- o alta forma de nete"ire este nete"irea cu doua degete departate de o

     parte si de alta a coloanei vertebrale cu aratatorul si mediu, cu spina vertebrala intredegete, pe partea noastra si pe cea opusa.

    - o alta forma de nete"ire este nete"ire!a romb care se face la regiunealombara pe muscii patratul lombar 

    26

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    28/36

      Aupa nete"ire urmea"a a 2-a manevra principala este petrisaul sau framintareaspecifica musculaturii.e e(ecuta intotdeauna cu toate formele transversale pe fibramusculara in felul acesta autind la tonifierea musculaturii.:anevra framintare consta in compresiuni si rele(ari transversale pe fibra muscularasi ciar stoarceri ale ei.9ceste compresiuni se fac intre el police si cele ! degete carese string ca si cind ar fi un singu deget si intotdeuna se are gria ca acestecompresiuni sa fie facute cu pulpa degetului nu ci varful degetelor, fara sa scapefibrele musculare din mana. ormele framantarii sunt% framantarea cu o mana in carese fac pe straturi musculare unde timpul de compresiune este egal cu timpul derela(are avand gria sa mergem in deaproape cu aceste compresiuni fara sa sarim,ridicand musciul de pe planul osos ca sa actionam mai mult la aceastacontractibilitate.

    - o alta forma de framantare este framantarea cu doua maini undemainile se asea"a una in fata celeilalte facem compresiunile si rela(arile simultan cu

    ambele maini, in felul acesta actionam mai puternic asupra fibrelor muisculare decatframantarea cu o mana, este ceva mai dura se face pe aceleasi straturi.

    - Contratimpul este una dintre ultimele forme ale framantarii, care see(ecuta tot transversal pe fibra musculara, mainile una langa alta cu singuradeosebire in timp ce facem compresiunea cu mana dreapta, cu mana stanga pregatimmusciul pentru a face compresiunea in timp ce cealalta mana rela(ea"a. In felulacesta musciul este stors, marind si mai mult contractibilitatea fata de framantareacu doua maini actionand mai puternic dacat toate celelalte manevre.

    - 9lta forma a framantarii este geluirea care se e(ecuta la coloana

    vertebrala cu doua degete departate, pentru muscii proprii ai coloanei vertebrale3spinali interspinosi' care se e(ecuta cu degetul aratator si mediu flectand degetul dela ultima articulatie si tragand cu pulpa degetului muscii profun"i cu mici pasinuminduse geluire, pasind scurt se face si intercostal pe straturile intramuscularecudoua trei degete apropiate.rictiunea% -spre deosebire de framintare specifica elementelor anatomice dintr-oarticulatie specifica santurilor intramuscularii,insertiilor muscularii.Ea are actiune decapatare a tendoanelor si ligamentelor a elasticitatii si rela(area tendoanelorantiinflamatoare la bursa seroasa si indepartarea licidelor de sta"a dintrefascicolele musculare resorbtia lor si eliminarea catre organele escretoare.rictiunea

    consta prin apasari si miscari circulare pe puncte e(ecutate cu pulpa degetulu, mai puternic deget peste deget avind si actiune refle(a asupra organelor interne care suntin suferinta .are mai multe forme%

    - frictiunea deget peste deget?- frictiunea cu doua degete departate, aratator si mediu care se face la

    coloana vertebrala si intercostal?

    2&

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    29/36

    - frictiunea cu doua degete apropiate se face pe muscii paravertebralisau pe santurile grupurilor e(tensor si fle(or?

    - frictiunea cu pumnul se face pe muscii bine de"voltati 3musci fesieri,cvadricepsi si tricepsul femural'

    +apotamentul% nu se face.

    ibratia% consta in trenuri vibratorii cu o mana sau cu doua maini, ritmice de-alungul fibrelor musculare care se fac tinand incordat bratul din articulatia umaruluisi cotului, iar cu falangele facem trenuri vibratorii ridicand radacina mainii, daracestea se fac de sus in os nu lateral standa, dreapta sau invers.ormele vibratiei sunt%

    - cu palma intreaga?- cu doua palme

    :asaul se inceie cu nete"ireAupa terminarea masaului dorsal pacientul este ridicat in se"ut pentru a i se puteae(ecuta masaul in "ona cervicala. e e(ecuta tot un masa sedativ, dar pe altedirectii, framantarile se incep de la gaura occipitala si se coboara in os pana la C6apoi se inconoara umerii pana la acromion. M alta forma a nete"irii este cand manamaseourului se mulea"a pe gatul pacientului, alta este cu degetele merdius si inde(

     pe langa coloana vertebrala, se coboara de la gaura occipitala pana la C6.

    :obili"area articulatiilor 3Linetoterapia'

    $

     %Incepe din perioada repausului la pat cu e(ercitii i"ometrice. Mbiectivul fundamentalal terapiei spondilitei este mentinerea mobilitatii segmentelor neafectate siinbunatatirea acesteia, atunci cand este diminuata datorita proceselor inflamatorii-osifiante. 9cest obiectiv se realiKeaKa in primul rand prin miscare. #entru a aveare"ultatele dorite 4inetoterapia trebue instituita precoce, individuali"ata, adaptata laforma clinica si stadiul evolutiv al fiecarui pacient in parte. Este bine ca sedinteleindividuale de 4inetoterapie sa fie precedate de practica unei tenici de rela(are ca sia unor e(ercitii de gimnastica respiratorie.#acientul se va ase"a pe salteaua de gimnastica intr- o po"itie potrivita e(ercitiului

    de e(ecutat. Aupa rela(area si e(ercitiile de gimnastica respiratorie prealabila,efectuate in decubit dorsal vom incerca adoptarea po"itiei se"and pe saltea cutrunciul flectat in forma de secera, cerand bolnavului ca dupa inspiratii adanci samareasca fle(ia trunciului. In felul acesta urmarim largirea spatiilor intercostale

    $! Linetologia, #rofilactica, +erapeutica si de recuperare- Ar. +udor benge .

    2;

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    30/36

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    31/36

    - din decubit dorsal cu genuncii flectati si bratele e(tinse lateral, see(ecuta aducerea genuncilor la piept si revenire?

    - din po"itie se"and, inclinatii laterale ale trunciului si rotirea lui?- din po"itie gvadrupedica?- ridicarea in e(tensie pro(imala a membrel4or inferioare, concomitent

    cu flectarea membrelor superioare din coate?- aruncate brusca a bratelor inainte si lateral?- ridicarea trunciului concomitent cu bratele?- se efectuia"a tararea pe burta?

    E(ercitii pentru mobili"area coloanei lombare%- din decubit dorsal se efectuia"a flecsii ale gambei pe coapsa si ale

    coapsei pe ba"in, cu fiecare membru inferior si apoi cu gambele?- din decubit ventral se efectuea"a e(tensii ale membrelor inferioare, cu

    genuncii in e(tensie?- din decubit cu coloana flectata, se fac fle(ii si e(tensii ale coloanei

    lombare in "urul ba"inului?- se"and cu genuncii flectati, se e(ecuta fle(ii anterioare si redresari ale

    coloanei?- din ortostatism se e(ecutra aceleasi miscari?- cu o mana pe bara si cu membru inferior opus pe un plan mai inalt, se

    e(ecuta fle(ii anterioare ale trunciului si arcuit?- din po"itie cvadrupedica se efectuia"a fle(ii ale treunciului si e(tensii,

    concomitent cu e(tensii alternative ale membrelor inferioare?- din aceiasi Spo"itie se efectuia"a curbari si depresionari ale coloanei,apoi trunciul se indreapta spre dreapta sdi stanga, iar pelvisulconcomitent in directia opusa?

    - suspendat, membrele sunt balansate pe rand dreapta- stanga.+oate aceste miscari vi"ea"a, prin urmare, mobili"area coloanei, combaterea atrofieimusculare si sporirea capacitatii vitale. 9ceste e(ercitii 4inetoterapeutice, pot incepeimediat ce perioada algica sa atenuatK. Inafara de gimnastica aplicata din timpKulinternarilor, de miscarile efectuate in ba"inele cu apa calda, in statiunile

     balneoclimaterice% :angalia, +ecirgiol, #uciosa, bolnavii trebue desprinsi sa faca

    e(ercitii la domiciliu. +rebue facut totul pentru familiari"area cat mai deplina a bolnavului cu atitudinea fata de afectiunea de care sufera, pentru mobili"area cat maideplina a capacitatilor sale, in vederea aducerii aportului sau actiuv la reducereaintimitatii sale si la reali"area unei colaborari cat mai eficiente cadru medical-

     pacient.

    )1

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    32/36

    Aupa e(ecutarea individuala a e(ercitiilor, se trece, in etapa urmatoare, la4inetoterapie in grup .#e cit posibil, grupele vor fi alcatuite din pacienti cu formeclinice asemanatoare.edintele vor avea loc , la inceput "ilnic, timp de 2-) saptamini apoi de 2-) ori pesaptaminain sala de gimnastica3a sanatoriului sau policlinicii, eventual in ba"inele

     pentru 4inetoterapie.

    +erapia ocupationala%/epre"inta forme prelungite si speciali"ate de 4inetoterapie intre ele e(istind uneledeosebiri de nuanta.+erapia ocupationala foloseste intregi serii de aparate si instalatiiinscopul imbunatatirii de efectuare a unor munci sau a deprinderii unor ocuridistractive.0olnavii cu .9. trebue sa fie convinsi ca perspectivele lor functionale depind deserio"itatea cu care se supun recomandarilor medicale si ca oricat le- ar fi de greu sa

    inteleaga, beneficiile terapeutice nu depind atat de medicatie cat si de un programstrict de e(ercitiu fi"ic ale carui reguli au fost pre"entate mai inainte. pondiliticulare nevoie de ingriire de tratament. In acest conte("t saunt aspecte asle ambiantei siactivitatilor cotidiene.0olnavii cu .9. trebue sa- si conserve greutatea corporala ideala, pentru a nusiincarca in mod inutil coloana vertebrala si articulatiile portante. In rarele ca"uri de

     predispo"itie la suprapondere sau obe"itate i- si gaseste loc dieta ipocalorica, dar nucarentata. tili"area antiinflamatoarelor nesteroidiene in cura, de obicei indelungata,e(pune bolnavii, cum sa va"ut la reactii adverse de tip dispeptic in cat in regim

    alimentar de crutare a tubului digestiv ar putea fi necesar. Aaca aceste substantesunt, cium se intampla cel mai fregvent, buta"olidinice capabile sa produca retentieidrosalina, se recomanda regim4 iposodat, cel putin in perioada do"aului inalt dincadrul curei de atac. Ideia dependentei puseurilor de activitate ale .9. de coloni"area intestinului cu 4bsiella, germen care provine din alimentatie 3salate, mese reci', acondus la incercarea combaterii bolii cu miloacele dietetice adegvate. /e"ultatele aufost negative.umatul este contraindicat bolnavilor cu .9. din motive de principiu si din altele inrelatie cu insasi boala. Into(icatia tabacica este un factor nociv in plus intr- o boalainflamatoare cronica si care uneori necesita tratament medicamentos nu lipsit el

    insusi de nocivitate.9ctivitatile "ilnice ale bolnavilor cu .9. trebue diriate in mod corespun"ator,

     pentru a evita sau minimali"a factorii susceptibili sa favori"e"e deformarilecaracteristice.In consecinta trebue evitate prestKatiile motorii care abu"ea"a de fle(ia cervicala sisau dorsala. In timpul cititului si pentru urmarirea programului la televi"or tinuta

    )2

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    33/36

     privirii trebue sa fie plasata la nivelul ociului sau putin mai sus pentru a abligasubierctul sa- si conserve e(tensia cervicala.#entru ridicarea obiectelor de pe sol se prefera, in locul apecarii, preluarea acestora

     prin fle(ia- e(tensia genuncilor, spatele ramanand drept. Aeplasarile pe os trebuefacute la pas, evitand pe cat posibil alergarea si salturile. e inter"ice calatoria cumiloasce de tramsport cu suspensie plecara si este preferabil sa nu se abu"e"e deconducerea indelungata a autoturismului.pondiliticii cu coloana fu"ionata se pot auta ion manevrarea diferitelor obiecte princlesti sau adaptarea unor prelungitoare potrivite. 0locarea rotatiei cervicale faceuneoriu utila m4ontarea de oglin"i retrovi"oare la domiciliu sdau pe autoturism.0olnavii cu fle(ie cervico dorsala fi(ata i- si pot inbunatati campul vi"ual, altfele(trem de limitat inainte prin purtarea ocelarilor cu lentile pi"matice. In sfarsit ceicu dificultati de ambulatii trebue sa recurga la miloace autatoare ale mersului, de lacele simple pana la carucioare, autopropulsate. #e langa programul 4ine"ologic

    cotidian obligatoriu, bolnavii cu .9. trebue incuraati spre o activitate sportivaadegvata. 9lergarile 3ogging' sporturile de contact sdau cele care favori"ea"a fle(iatreunciului 3ciclism, boling, etc' sunt contraindicate.#ot fi practicate ocurile ocurile cu raceta3tenis, badminton tenis de masa'sau cumingea 3volei,aruncari la cos'ciar cu note de competivitate.Inotul este un milocideal de a mobili"a coloana vertebrala fara a incarca .tilurile recomandate sintcrol pe spate, brasse si cel lateral.Ideal ar fi ca fiecare bolnav sa- si inceapa "iuacu o umatate de ora natatie in apa incal"ita. 9lte activitati sportive recomandatesunt% plimbarea, turismul si sciul de fond.

    .9. este o boala a varstKei productive si marea maoritate a suferintilor sunt apti pentru a desfasura o activitate profesionala potrivita. Ca regula generala, reorientare profesionala daca este necesara, inter"ice activitatile ca obliga in po"itii incordate sifle(ie, acordand preferinta celor care presupun o scimbare a atitudinilor corpului3sortator, van"ator curier, controlor de calitate, etc'.Mrarul de munca trebue sa fie fle(ibil si sa permita cel putin o perioada de rela(aresau dimpotriva de e(ercitiu fi"ic in cursul celor opt ore. 9legerea muncii tine seamade asemenea de posibilitatile de deplesare ale bolnaRvului. In lipsa unor oferte deserviciu e(terior se poate recurge la solutia muncii la domiciliu, facilitate de o seriede adaptari ale miloacelor productive.

    In mediul lor familial, spondiliticii cu forme avansate de boala se vcad, uneori insituatia de a- si pierde afecvtiuneaR si solicitudinea partenerului conugal si acopiilor. Esterolul medicului de a face ca membrii familiei sas inteleaga natura boliisi posibilitatile lor de prevenirea andicapului motor grav, cu scopul de a incuraaeforturile sustinute, si adesea generatoare de discomfort pentru altii, pe care trebuesa le faca "i de "i bolnavul in scopul conservarii functionare.

    ))

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    34/36

    9ctivitatea se(uala poate pune probleme spondiliticului din cau"a rigiditatii spinale.ipsa de informatii, teamna, naivitatea si rusinea pot fi cau"ele pentru care acestaspect important al vietii familiale este lasat laoparte, generand amino"itati, si in celedim urma compromiterea relatiilor in cadrul cuplului conugal. Este deci necesar ca

     prin discutii, in care falsa pudoare nu are ce cauta, medicul sa caute solutii, care in principiu, tin de adaptarea practicilor se(uale la limitarea functionala a ca"uluirespectiv.Ca boala cu determinism genetic, .9. poate face obictul sfatului genetic, singuramasura de profila(ie cu oarecare sanse de succes. In familiile in care unu dintre sotieste spondilitic si poarta antigenu H..9.- 026 po"itiv este de $*J.

    +ratamentul balneologic 3ape minerale, namoluri'%#e langa programul terapeutic descis se vor sdauga in statiunile de profil%

    - bai cu ape minerale?

    - bai cu ape termale?- bai cu plante si sare?- bai cu namol.

    :ediul ambiant ca si esirea din mediul obisnuit va grabi pacientului vindecarea sicorectarea starii psiice. e recomanda statiunile% Mcna :ures, lanic :oldova,Caciulata, Calimanesti, 0aile eli(, 0aile 1:ai, 0aile Herculane. atra Aornei,Eforie Nord, +ecirgiol,:angalia, 9mara, ovata.

    CONCLU2II

    1. 9. este o entitate nosologică a reumatismului inflamator cronic, ce pune serioase probleme disfuncţionale.2. a fel de enigmatică sub raport etiologic ca =i #./. această boală se 7nscrie tot maimult 7n r>ndul afecţiunilor cu predispo"iţie genetică, care devine manifestate clinicsub influenţa unor foarte variaţi factori de mediu, probabil 7n maoritate infecţio=i.

    )!

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    35/36

    ). 9fectea"ă cu predilecţie se(ul masculin cu ma(im de incidenţă sub !* ani.!. #entru limitarea deficienţelor aparatului locomotor este ideal un diagnostic

     precoce care să permită un tratament adecvat.$. Contrar unor păreri mai veci că 9 aunge ine(orabil tot la ancilo"ă vertebrală,andicap>nd bolnavul, s-a constatat că, sub un tratament comple( =i insistent 9

     poate avea o evoluţie favorabilă dacă miloacele terapeutice sunt aplicate precoce =icu perseverenţă.5. :omentul cel mai important 7n tratamentul spondilitei ancilo"ante este perioadaformării ente"elor inflamatorii p>nă nu s-au format sinosta"ele. Dn această perioadăse dă lupta pentru menţinerea c>t mai 7ndelungată a mobilităţii coloanei =iconservării posturii corecte a acesteia 3stadiu I =i II'6. Dn ca"ul 7n care deficienţele neofuncţionale caracteristice bolii s-au instalat dea3stadiu III =i I', obiectivele 4inetoterapiei vor fi de corecţii sau compensări adeposturărilor.

    &. #rogramele 4inetice se 7nvaţă 7n serviciile de recuperare medicală sau 7n staţiuni balneare =i trebuie continuate =i corectate la domiciliul bolnavului.;. Dn programul de recuperare funcţională a spondiliticului, obiectivul respirator nutrebuie emis de medic.Dn stadiile incipiente 3I =i II', c>nd coloana vertebrală =i articulaţiile costovertebralenu au fost blocate de evoluţia ascendentă a bolii, se va pune accent pe gimnasticacorectivă respiratorie =i pe reeducarea respiraţiei toracice.Gimnastica de corecţie se suprapune practic cu e(erciţiile de asupli"are =i posturare.#e măsură ce boala evoluea"ă =i funcţia toracică 7n mecanica ventilatorie scade, se

    7ncepe reeducarea abdominală respiratorie, fără 7nsă a se abandona e(erciţiilerespiraţiei toracice.Dn momentul instalării ancilo"elor toracale aceste e(erciţii nu-=i mai au rostul. 

    BIBLIO(RAFIE

    1. pondilita ancilo"anta- Ar. George ascarace si Ar. Ioan Gutiu- Editura:edicala- 0ucuresti 1;&$

    )$

  • 8/15/2019 Lucrare Ivan Loredana

    36/36

    2. Compediu de /eumatologie- Eugen A. #opescu, /ucsandra Ionescu- Editura+enic 1;;;) i"io- Linetoterapia si /ecuperarea :edicala si 9fectiunile aparatului locomotor-I. E. /oslav Liss!.Linetologia, #rofilactica, +erapeutica si de recuperare- Ar. +udor benge .