610; Ilsolncng

IJag 'H J ernllpg

rBlrunlnJ lnldar( 'I Intunlo^

Jsougruor Inlnlderp BIrolsI

nIJUB(I ezotal

' 610zl9'ru uorlezrlEqolg Jo I

puD uolsaqoJ ptcog '{guap1 1

ep elsrleU ur'suoooq-oDg ;4Seuguroa ereretrT IIpnrS ap

lo"todwayV aq1 ig1g71E'm wesrnocsrq u7',(la!cog umuotsopu? eJnlerelr.I IrI rus4?.trolnsQapoJ q)DalpJ azl :IIDC{ -1o

tno u! {to7n11 uatlllttt--l z

uDtuotuoy u1 tto1s111 puD ,qur rus4ern]Incplnl^I Jo rrlolec411od aiqp$ op zultl1uotun lD)utlod a41

aql u! l DT l1^1) umumtoYut'tsauoruo"t t

-cepued ut'autptls'aueur11-orco5 ltpnlq ::-t8t,to owalqoq :qOOL GZt! an4uo fllryfit p g.a'otuotltsuo,tl utpo.tdnso Dt aIsaco oiuanyAJ

'ecrpunl eiur4$ ep sJsLtaUtq)al. ap ru8o4 '.ggpt - _

putmtd yionptsuoc a1x1otdnso auDwolo aiwngryr! 'acod n.4uad ti

ouacs ad of qD).tDu1..,

'{ceg 'H'J 'pg 'I 'lo_r

uo1 nc) 'ploouag ouoal'prooc) rolneoc'aap-or.f-1trn 'pg 'uowot ldatA-nltlsut DttolsJ :a()t_t -

'BAOTBIJ Urp EelE::

'0002-1661 EpEorr.;. -urp eelu1tsrelrun 1da(

'EAOIBTJ

lefuecq le.Loru:3 up

09 """""""""""""""""'cseuguIoJ Inrieds u! eprJollJel IJEZIIBISIlJ 'B-Z B eaunlices

6n"""""""" IqSqo ele gunpuoJ ap ateuuoN'E$

Lr"""""""" "'etezrue?to tS acttsuatcercc uqgsg:1 '7$

vv................ ........EuErlarne eere8e4e5.1$

nV"""""""" "'glelloulel eelSqg'1 eeunticag

Vn"""""""""""rsauBruor ralrunlnr ln1n1darp EIinlo^a 1S uaruurog'111 1n1o1rdu3

8V"""""""" """""""""'Elecapn[ap Ernpecord'9'Z

2V"""""""" 'ertuelSour ap lnldarq'7'7Lt"""""""" 'elcurluoc rS nie8rlqg'g'7

9€ """""""" """""""'eet4artdot4'7'7

98 """""""" " €llltuEJ rS etro1psg3 '1'7

EE """""""" """""""'aclpunl ttinlpsul '7$

88 """""""" 'roleueos.rad p cpunl lnur8ea 'rnpldarp alereonzl '1$

88 """""""" """"'BIoBC uI ueIrIoJ rnlqderp earucrldy 'e-g e ueun{ceg

I8 """"" eu€uroJ rorceq B Erercueug tS pntlerlstutrupe earczrueBJo'e-Z e eeunticeg

0E """""""" IuEtuoJ eJlpc ep IeIcBC EeJIJecnJ '1 eeunriceg

09"""""""' """"RIJB( uI ustuoJrnlnldarp ua.reclldy auuruor HrlraJnr lndup u! IIrsp-olaC '11 1n1o1rdu3

82 """""""" Elelpls epuotred uI rollcep-ole8 e1e ecptmleleu;o51 '7$

la """"" ' Inlntets areolqS;auerd epeoued uI Jollc€p-ole? ap ecrpunla1auuo51 '1$

-a" """"""""cep-ole8 crpunllntuelsls 'B-, e eeuntfceg

6l " " " "' """"""""pcep-ole8 Belelelcos u1 tet8tler FIoU 'Z'Z

9l"" """"" """'cep-o1a8mlnlelseemzrue?tg'17

9l """""""'pcep-o1e8 Belslalcos u3 tet8rler FIod 'cep-ola8 rnlnl4s eerezlue8r6 '7$

EI """""""" "" tiueutrurelep IJolced'cep-o1e8 Inpl€ls eereuuog'1$

EI """"""""cep-ole8 mFlels eemzrue?to rS elarelcerec'ee;euuog'e-g e eeunticeg

U"""""""" """"'guuulor-ocer8eerunlncroltcep-o1a8eprieleS'g$

I I """""""" ruesnde rrurcen '7$

0l """""""' """"""'lluolJelululJ'IuelIlESEJ rrurcen'1$

0I """""""' """"uuetuor-ocer8

eetunl nc rS eurce,t aleruodod nc rollcep-ole8 eplieleg 'e-7 e eeuntfceg

6 """"""""" """" Inlnlels IIJgruoJ EJBoIJslue epeoued u1

ropcep-o1e8 e pctylod EIrolsI put,rud eulqJls IIJnUEI I '1 eeunticeg

6 """"""""' """"" rup-o1a8 rulunlnc lnldarq '1 1n1o1tdu3

i """""ltSeugluoJ elenerparu rS arr]ue runllnJ [E srJcseu Irue]cBJeJ 'e-7 e eeuntfceg

I """"""""" Ecseeugluor egerSouolsr ug eJezlpoued ep rue1r3 '1 uaunriceg

I """"""""" """""""'araJnpoJlul

IIA """"""' Iranarqv

surrdnJ

nluBN ullqlql :rolceparouq._pBIA ecuerg :lolcepeu

'rLmlrPe:'Iceg'H'c IlJnllpg IB surs In

m8rlserd nc Em1rpa EpJepF

nBs lceJrp 'e:edo rerm ap 1gde8eleiul es 'rr8e1 uuolrora/rS eunrice4ur ep+r1suoc @eoogines eerszrJo]ru ?rqI lrEntreJa !:olesnpord e nes .lo1e:edo ea:pur,rrrd 966llg'ru ee8el rnp r

uI selE reru 'el4rprceds ep roF-D

;I\fI.

'H'3 erruIp3 :

VI Istoria dreptului romdnesc Dreptul cutumiar

$1. Primele formaliuni politice romAneqti. Cronicile strdine despre rom6ni .....50

$2. Organizarea sociald in cadrul primelor formaliuni politice romAnesti......... 51

Sec(iunea a 3-a. Formarea statelor medievale romdnegti.... ...............52

$ 1. Unitatea politicd - visui de veacuri al romdnilor .....................52

$2. Formarea statelor medievale... ......... 55

Secjiunea a 4-a. Organizarea politich a statelor medievale romAneEti................... 59

$1. Domnia ........................591.1. Trishturi generale .....................591.2. Atribu{iile domnului ................. 61

$2. Sfatul domnesc...... ....... 63

$3. Marea adunare atdrii.......... .............63

$4. Dregdtoriile centrale ........................644.1 Trdsdturi caracteristice.................. .................644.2. Ciasificare............... ..................644.3. Dregatori cu atribu{ii privind administra{ia ([rii................................... 65

4.4.Dregiiori cu atribulii militare .......................664.5. Dregdtori in serviciul domnului sau al curlii domneqti.........................61

$5. Organizarea de stat a Transilvaniei................ ......68Secliunea a 5-a. Organizarea admtnistrativ-teritoriald............. .......... 70

$ 1 . JudeJele qi linuturile .. . ............ ...... .... 7 1

$2. Comitatele, scaunele qi districtele. .......................11

$3. Oraqele sau tArgurile ........................72

$4. Satele .......14Sec{iunea a 6-a. Organizareaftscald ..........76

Capitolul IV. Principalele institufii a)e Legii flrii ............ ................80Sectiunea 1. Problema originilor si a influentelor dreptului cutumiar romAnesc ..... 80

Sec{iunea a 2-a. Principalele institulii ale Legii larii ............. ............ 85

$1. Persoanele................. .......................85

$2. Familia.. .......................90

$3. Proprietatea............... .......................93

$4. Obliga{ii si contracte.. ......................95

$5. Succesiuni................. .......................99

$6. Infrac(iuni qi pedepse ..................... 101

6.1. Infracliunile............. ............... 101

6.2. Pedepsele................. ............... 104

6.3. Procedura de judecat5.................. ...............10'7

Bibliografie 109

d.Hr.

ed.

Ed.

ibidem

idem

i.Ik.

i.e.n.

op. cit.

p.

t.

ufln.

vol.

'ZL'd''\x'do'mcng 'q ,'8rt 'd '']lc 'do 'oqwuq O :9OZ'd ''1tc 'do 'ntcu.octoq '17

,'91-69'd '9361 'rlSerncng 'EcIlIIod'pE 'leqeceq EI elstqerng eleA'np)ag 'Q

r

le 'Edgcs Je EcEp 'p,trrlodurq 'qceruISI'I lgcep eJelu teru eIp[eIUIJd o te ru1ued g .to,r.

rS qcerursrl rnl eruuop ednco roA r8er rile lgcepletunu'stcn g Je-l Ecep IoEC 'sulleeu

EuEruEr gs Inuo Bc Jol InseJelul uI elsa gc snds e-e1 'tnle8er ee:tsdaped EI es-npul^.

-urodrul 'salteqctuorg '(rSuud ropueurSnp erdnse ES EIoA gdnp pcse;p1oq ps pldn1'-: rnp[arupd e-s ec lnrodod ec lderp alsa pcpurg) €eueotu nc lrsdeped tS ro1 elrneul

:-:. ::: ?s 1S qtdn[ ut sutrd eg gs ele8er ec gteec ps tS e8uls PS" lndecul ne ttie8 9a gWIe

.:: :-:::t l?J|salrEqJruolc rnl e unBcs ep Belelec 'st1eg e1 rsnp rs }iernldec'tsut,tu1-:-.--l:t?r,u rauBoJ emEc urp flqpls '-rol eelec u[ p101 purrlsnd'eueuopeceur

..:- -.r :l:l;::or as rtia8'tugrtuol Elr:rrzJgl Ieur gtlulglul'et8e1e.4s o pulsolod- :: i>-:-.!r: arirpadra Enop p'gsu1 'co1 eJV'nES IEIE] BI ImJup ep lucJpcu1

: :-.:-:-. : .; lrla3 'alednco alIIJolIJel €pec eA, leuotse.rdrut qoeIuIsI'I Ec- - -:-, , - -:- - -;:'-rozr-rd tznl rS sutrd else erec'qcerutstl Ft tnu'e1co1e8y ep

r:-- - : :-:: :--.-,:c ir r.rrr,,r e1 erirpadxe Edele eruud ul'edele gnop ul'ered es'e1er--:-.-::r ::-.-: -.---g -:l a1a6a: ri'uopece14 nJpuexelv Inl lruoseccns'qcEIuISI'I:^--- - - - :-:-' : .----:: 'SuaS 1S!JE ul 'JlSe qAIl€CUruuIaS 'lolIcIJOlSI el€ eJBoIJeUn

:'.-:-..:: -.: l!'*:ri,:jsap a1 'roep-o1a8 nrluad IlJoltugep lrqeqord'trnlgsprl tSeel

-erY '::1i:n:'i-ins EalEtrlEuorur ur nEeperc erec tle1t,r. rs riderp IuetuEo ep rodod un ec

riesriqlul luns rria8 'toporeH rnl elrJEleleJ ulq'JH'J rIS mlnue 1runlu1 'roltitcs €Jluoc

':olrSrad a1a3e: 'snr:eg rn1 erirpedxe BI pJoJeJ es rS loporeg rn1 eurirede t1 erieuuogutqlueuodtur reur Boc cep-o1e8 mFlels IlJEuuoJ qJEolJalue epeoued rulued

'-toltcep-o1e8 lerrolsl Eeuec uI eqle rur8ed elpru qseI eg 'trg1erfuelul ep colqsEI og 'ec eeec usr,\rloerqns ep glrsdrl rcru 'pleldruoc IcIu else nu eut8erut plseecv'rolrcup-ole8 eier,L e;dsep eur8etur o pJeJo eu eJec reder ep elcund elepdtcutrd luns'gueuror rS gceer8 Eetunl urp putue,r.ord'eurgrls eleluetuncop'ueece eq 'gslJcs gJnllnc

o €eJo B ep rolro€p-o1e8 ea;edncoerd lelsrxe e nu 'sor8rleJ Iec eU gs aleod luuuodruttuur Iec eJ€c eJlurp 'e,ulour asJenrp urp 'eelsace elzol nC 'rroprolsn8eu tS roluu8-nSelSeru e1u rS rc ;lnla8ar rerJelecuec ele nes uru{oerd ele eleo Ierunu nu luns In[ns

-rJcs EeJezrlrln Elelsuoc es eJEc uJ elrrpeu'pJnsgtu ple8e u1 'reullel eJelc€Jec nc eg

'rlSecer8 eJelcerec nc eg rnlnsrJcs €errsoloJ g1se1e ecrSoloeqJ€ ellJnodocsaq'lnslJcs

]ncsorJno ne erlSece pc eleol nc 'gsucs gJnllnc o ]nA€ nE nu trcep-o1e8 1gcru]uJ 'euIEJls

lgcep g 1od nu 'tcep-o1e8 e[ ereoltJeJer rtieur:o3ut puudnc eJPc (eAIleJ€u eleJeoAZI

'elu1r1ercads ep EJlsBou BJnteralrl u1 ]uezerd u1 gugd eluruudxe rolttutdo ]l^IJlod

rnlnlBls rIrEruroJ ErBorrolus Bpsolrad uI ro[lJBp-olaB B

Ecllqod BIrolsI pu$rrd aulErls lrrnlrEl J'I saunlires

cBp-olo8 rBlrunlnr InldorcI FIolIdBf,

?IEsI:)^mIqnce4 urp ru€ed olece zr:

Plrm{uoc es eJBc nr Ealsllrrtu'zec lsece uI glqzaldalep euri nu eelslrlerue8 rur p'lsmllnc rulsou rLrnEzel urpomc Iec ad elSeunn arepdo

teu r{rpuoc roun 1nr4od Ec

10 Istoria dreptului roni,ttiesc Dreptul cutumiar

va purta recunoqtinlA tracilor (adica gerilorr . iar cetdtile, c6te mai inainte fuseserh instip6nirea tracilor, le vor cdgtiga din nou fhra nici un pericol2". Finalul acestei istoriicapdtit accente de fabu153, avAnd scop moralizatoi'. Dromichaites organizeazi o mas6,

unde Lisimach qi sfetnicij sai sunt serviti cu fastul cunoscut la cu(ile elenistice, in timpce fruntaEilor geli le erau aduse mAncdruri sdricdcioase in vase simple. DiferenJa destul

de elocventd dintre doud lumi cu dou[ moduri de viata diferite eviden]iaza aceleagi

trisaturi caracteristice ale poporului get, remarcate de cdtre Herodot, si anume vitejia qi

spiritul de dreptate. in plus, Dromichaites este nu numai un bun comandant de oaste cigi un politician diplomat care reuseste si se faca ascultat de cdtre neamul sdu.

Pe de altd parte, prin aceastd istorie este atestata existenla unor uniuni de triburiale cdror conducitori sunt remarcali de istoricii antici fie in lupta pentru apdrarea

acestora, he prin autoritatea pe care au exercitat-o. De exemplu, Tucidide aminteqte

despre un regat a1 odryzilor, conduqi de Sitalces care stlpAnea qi peste gelii de lamiazd-noapte de Haemus. StdpAnirea odryzilor se intindea de la Abdera, in sudul Traciei, pAnd

.a rArsarea Istrului in Pontul Euxin iar grecii qi,,barbarii" plateau 400 de talanli de

::srnt lui Seuthes, urmagul lui Sitalcesa.Tertele unor inscriptii din Histria menlioneazd numele a doi c6rmuitori daco-geti,

2".::odegikos 5i Rhemaxos, a cdror putere se exercita qi asupra cet5lilor grecegti de

:= :ralul Pontului Euxin5.

Iustinus. care-l citeaza pe Pompeius Trogus, scrie despre regele Oroles gi despre

luptele acestuia cu bastamii6. De la Pompeius Trogus aflam Ei despre puterea pe care

au a\-Llt-o dacii in timpul regelui RubobostesT.

in ciuda informafiilor sporadice, pe care istoriografia antic6 ni le oferE privindexistenla gi modul de organizare al acestor uniuni de triburi, se poate remarca faptulcd ele reprezintl un prim pas spre formarea statului geto-dac.

Secfiunea a2-a. Relafiile geto-dacilor cu popoarelevecine si cu lumea greco-romanfl

$1. Vecinii rlsflriteni. Cimmerienii

Sunt infEligali de autorii antici ca un popor rdzboinic care intreprindea expedilii,uneori impreund cu triburile traciceE. Descoperirile arheologice, constdnd in arme ;i

I Istoricii antici il considerd pe Dromichaites cand trac, cAnd get. De exemplu, Diodor ilnumegte c6nd trac, cdnd get, iar Trogus (\\'l.l.l9). rer Thracum; la fel Ei Poliainos, in timpce Strabon (VII,3,8,11), Memnon (FGrH:st IllBr sj Pausanias i1 numesc rege get (a se vedeaIstoria RomAnilor, Vol. l, Ed. Encrcio:ej.;:.. Bu;u:esti. 2001,p .462).

2 Diodor, XXI,I l.3 H. Daicoviciu, op. cit.,p.76.4Idem, p. 66.5 D.M. Piwidi, Studii clasice. \rc6 lustinus, Epit., )OOilI, 3- 6.7 Incrementa dacorum per Rubob8 Istoria 1166Anilor, Vol. L op- ci

. V- Ed- Academiei R.P.R., 1963,p. 137.

srem regem @ompeius Trogus, Proleg, 3,2).

- D- {O?.

piese de hamaqament, r inLocuitori ai teritoriului cu:{iilor lui Herodot, spre Asi"

Asemdnarea dintre cul:-deau expedilii impreuna .-considere tracil.

Scilii. Prezenla lor::al Vll-lea i.Hr., fiind ac:::romanesc, stabilite in r:., -prin nordul Moldorei: ::.:cdmpia munteanS. Olte: . .

Principalele triburi. :.=munlii Apuseni: S3rg3i.:. ::Siretului, sacii, la rasari: ::timpul, aceste triburi :i-:'. :

Descoperirile arhe.' .' -.numeroase in partea dr :,..sd ofere date prir ind ::: :Danubiano-Ponlic si ::;. .imult sd presupunem. c:--: :

scilii au aceleasi arnrc. -:.acest meqtequg.

In egal6 mdsurd. s: ::,normelor de conduit] ..maleria convenliilor s: .,-.-,

JurdmAntul il resdsin: ::,infralirea haiduceasci. --,printr-un ritual asema: '. . -

Firi razboinice. ir:,- :: ,-Ia criterii militare. C. ..: -,adunarea poporului i:.-.perioada anterioard t,':.:',:

$2. Vecinii apuseni

Acegtia sunt ilh rii. :,extrem de sdrace nu ::-

1 Strabon,l,3,27.2 Herodot,Istorii, IV,l3- E3 C.C. Giurescu,D.C- Gira Denumirea corectE- pror

Istoria romAnilor, Vol. L e- G

apropie de traci. Pomind de hSpargapeithes - se parc ca rctt

'Idlcs nr rsspruq a6 BIli?J? Ec ered es - soqilede8Jeds

- lncsounc e8ar rnym8urs eletunu e1 ep rS ero$are Inrumoqe el op puruJod 'lcer ep erdorde

II loporeH 'gt4 tnlsece eeur8uo elSe,tud ec rr., uI {6Op'd 'frc 'do '1 '1on 'ro1tu-eruor elro}sleepel es e) ctuoSo pleJeplsuoc alse 1silt1to8o e1 ap prmraa,ord 'g1ceroc eeJlrunueq ,

'09 'd'.t1t 'do'ncsatrug '3'q'ncsa,mtg '3'2 ,' ZEZ- I OZ'd' 8 002'q5amcng's4rueumH'pg' t I'AI' lto1s1' I o p o'o 11,

'IZ'E'I'uoqD4S I

e(I 'Ilc"p-ole8 nc BJolsece ropmlroder sannlpsuoceJ lrured nu ec€JES ep lue4xeelgieuuo;ul ruouued erdsep tS pfttt erdsaq'ui1sc rS rruouued'Ilrtrlll lrms eESecV

Iuasnds IIuIroA'z$

'lnln1els IIJpruloJ PJEoIJelue epeouad

14 rcup-o1e8 u1 rS plulsuoc es erezrup8ro ep IeJls€-O 'l€ruJel4 mlmodod ?eJ€Impe

ep purruod crlgod yivzr.:r-?n lrms 'mptoqzpJ Inlnez es-npugullcul 'ectutoqzpr mg'crlrcs mlec Jolpuprues€ lequ rm-4urrd

BIer{cuJ es 'eruepru ep ?turoJ ec rqipgr4 eleluurJel urp Brrn 'pcszecnpreq eeripgul'royeqord erJe]€ru r{ cseugruoJ Jerum+nc FldeJp 14 nrzrg} reur urrsp8er II Inrugrupml'eJeolEtrytues" e1elrT"potu o-4ug rircs u1 rS rie8 e1 rS efeqglug es ropliue,tuoc BIJelBtu

r{ mlnlugurpml uerucrlcerd 'nyduexe e( 'Jollcep-o1e8 ep P]mpuoc op roleuuoueiunud ug rS piuengul Ellumu€ o elslxe re pc ermdnserd es 'qrnspru ple8e u1

'Sn6elSeur pece

uIcE( ul re nc snpe nu 'ro1e1e1eu eerercnlerd pulugdpls 'ga'erJJJE tSeelece ne rrircs

rS uieE ererpc lrlr.qod 'eprptcnl ml ?cJEIueJ BI -lulpug8 eu PcEp 'urermdnsard PS lpurIec ruelnd 'ttcup-o1e8 nc roy ropriuleJ B.rn+Eu

"cseellq€ls PS IcIu tS ctluo4-ouelqnueq

plieds u1 roy reiuezerd epeoued u1 'ro1{rcs e pcrl4od ?IJo}sI punud e}Bp eJeJo ES

pmluu ep rms nu rS snde ards eurind rcur rS rerugruo1 ? lrJgspJ ep eegud 14 es€oJerunu

r€tu Ims 'pcplcs ErrUpc ap elueruele plsel€ eJec 'ectSoloeqre epruedocseq'gSeu4Spq erielndod ep elelrulse putg 'eele14uept lnprerd nu-lS rmqr4 elsece 'pdrutl

n3 'uz8prgg ug ueduu rS runpdy ep pns e1 rS um:o1som( ep llJEsEJ u1 'trces itnpprglB rolreJul psmc ad'ue1ed lrnynleng yu nrcolftur psrnc ed'giu8rzs iruesndy $unuu1 'rllSrge8e :lsoJ ne 'cseugruor mieds plenlce u1 elezeSe 'Fnql4 eyeludrcurr4

'reeSorqoq urrd tS luueg 15 EIUoIO 'puueltmul etdtu-ec

uud lerue4suerl ards pns ep rS colhru ep e^oplolN utrd ire,rop1o141 pprou uFtd

lsoJ ne 'ougag BS eeffJcnl 14 'uzrugd eIrsEA ep c4elodt potu u1 ellllq"ls 'cseugulolpliuds uJ secc? ep elpC 'zrueuaurulc ed lz8tmye ne-I eJ€c BIem putg ''rH'J Bel-IIA IeInloces nc pugdecul glz$ep eNe pu€elrrysgr eetmt8er u1 ro1 uiuazeq 'fit?S

'rIcB4 eJeplsuoc

I-ES Icpu" rJolne rrrm ed leuruuelep e-r ecrce4 ell-mql4 nc ptme:drug rtiryedxe neep

-urrde4u1 IJoerm pc p1de3 tS pueueruurrc eec rS pc\ceq Em11nc e4ulp €eJ€uEIuesV'EcrI tr €ISv erds '1opore11my ropri

-prrrJu" lrrrr4od 1er3lu nu rudr1q rS 8ng 'n-qsr51 e4ug suudnc InlnIJolIJel Is uoJlncoT'euerJeulurc reriepdod IE puruou IruelczrEc auuguoc ?s uJA lueuruSeruuq ep eserd

)Dp-ol 1D .,t't trt tt)rO I n ldatQ

'(7'g 'Ee1or4 'm3or.1

'LEt'd '€96I '?

Eape^ as B) rea o8rr ,r.l;:t 'durl u1 'sourzrlo6 rS 1ag e1 :'-:-:l! roporc 'nldruaxe a6 rrF : -=

tS acrue uJ puglsuoJ 'aJr;1,' :

'l1ilpedxa eapuudarlur ari: :

EuBrualorBodod nJ I

.JEP

plde; ecreurer eleod as 'r-urqpunud EJoJo aI ru Ecurre p!

erec ed eerelnd erdsap rS ry1erdsep rS selorg e1e3ar ardsa

ap qSece"6 royig1ec erdnse r!

'yie3-ocep Folrnuu-Eo lop B al

ep riue14 ap 00, neary1d -rupugd'tetcerl Fpns r4

"rapqj -gzEIaJ z1 ep uie8 elsad rS eaue$elrurue epplcnJ trlduaraeemtpde ru1ued e1dn1 q ag

Imql4 ep Iunlm rorm siuars'nEs IrurrEeu e.trEc q

rc elsBo ep lueprrsrrroc rmq rm

rS zrlelu. erunu€ rS Joporag arSeelecz pzeriuepr,re a1ln.Lrp Ip]sep eiuere;rq 'eydrurs esan,

durp 14 'ec4srue1e apimc u1 ur'pseru o pzeezmBn seilsgJfi

Iuolsr relsem FI€uI.{'..zloJlr14 EJesesry eluleq reur elBc :

II

t2 Istoria dreotuIui t'o- :':'., cLtnqlllar

asemenea, influenla celtica, manifesta:a ::;: ;s*pra ill1'rilor si pannonilor, cAt Eiasupra geto-dacilor, fac aproape imposl'r:-: s:.::lirea unei arii de culturd illyrica gi

pannonicd care sd se manifeste 5i in spaiiul carpato-dundrean. De aceea, atentianoastrA se opreste asupra cellilor a caror patrie era. potrivit afirmaliilor lui Hecataiosqi Herodot, in sud-vestul Germaniei. sudul si centrul Franlei qi o bunl parte dinElvelia. Legaturile cu lurnea -greceasci si trusco-italicd au determinat dezvoltareaunei civilizalii superioare concretizata prin cetAti si monumente funerare fastuoase,prin meEteguguri gi artl de o neobisnuita originalitatel.

Expansiunea cel1ilor, datoratd printre altele creqterii demografice, a inceput din a

doua jumatate a secolului al V-lea i.Hr. in Dacia au ajuns dupi anul 300 i.Hr.,pdtrunz6nd pe doua drumuri: de-a lungul Dun[rii qi de-a lungul Carpalilor.

Coexistdnd aldturi de celli sau convie{uind cu acestia, dacii au preluat o maiavansatd tehnologie a fierului qi roata olarului2. Influenla celticl s-a manifestat gi inprivinja organiz1trri politice, imprimAnd o tendinla spre un centralism mai accentuat3.Asem[ndrile dintre druizii celli qi clasa religioasd geto-daci a condus spre concluziaunor influenle qi in privinla organizdrli qi mentalitijii religioase.

$3. Rela{iile geto-dacilor cu lumea greco-romani

Raporturile geto-dacilor cu lumea greceascd sunt determinate de aqezarea colo-niilor grecesti de-a lungul larmului Mirii Negre. incepAnd din secolul al Vl-lea i.Hr.,aceEtia isi intemeiazf, o serie de oraqe. Astfel, ionienii inaltd cetatea Histria l6nghlacul Sinoe, spre miazdzi intemeiazi oraqul Tomis iar dorienii, pe locul Mangaliei deastdzi, intemeiazf, orasul Callatis.

Relaliile dintre greci qi autohtoni au fost, in general, favorabile, fiind consemnatemomente in care coloniile grecegti au apelat la protectoratul regilor ge1i1. Schim-buriie comerciale au determinat influenle manifestate mai mult in privinla culturiimateriale geto-dace. Astfel, au preluat de la greci ceramica cenuqie. Omamentelororiginale din Delos gi Megara li s-au adaugat motivele proprii cum ar fi spicul desrau sau roata stilizati. incep6nd din secolul al V-lea circulS pe teritoriul get, inspecial in Dobrogea qi Muntenia, monede de argint qi de bronz bdtute de orageleHistria si Callatis iar din secolul al IV-lea patrund tetradrahmele si alte monedemacedonene bltute de Filip al Il-lea, Alexandru cel Mare qi de cltre regele mace-donean al Traciei, Lisimach.

Apropierea roman5 a determinat incheierea unor tratate intre oragele greceEti qiRoma cum ar fi, de exemplu, oraqul Callatis in secolul al Il-lea sau punerea acestorasub autoritate romand, ceea ce a echivalat cu o ,,a doua intemeiere a cetdlii".Stdpdnirea romand oferea o proteclie mai solidd decAt cea oferita de stip6nii efemeriai regiunii.

r Istoria romdnilor, Vol. I, op. cit., p. 415.2 H. Daicoviciu, op. ctt., p.61-63; LC. Drdgan, op. cit., p. 124; Vl. Hanga,lstoria statului

gi dreptului R.P.R., Vol. I, Litografia qi tipografia inv6!6mAntului, BucureEti, 1951 , p. 59-61.3 Vl. Hanga, op. cit., Istoria statului gi dreptului R.P.R., p. 66-68.a De exemplu, Rhemaxos a fost solicitat sd intervinl impotriva atacurilor tracilor condugi

de Zoltes.

in ceea ce ii priveste :,relafiilor comerciale. Inc:;nu numai de cdtre nequi:aletradrahmele thasiene -: .

folosili intr-o proportie :.-'

statului celui mai put::depageqte inilial granit: :daci. grabind procesul c= .

daci gi romani ror cu :: '

transformarea acestei.r :: :

$1. Formarea statul

in literatura antica --:r

siunea qi autoritatea r::;Primul qi cel mai in-.:.-:geografului grec Strabc:-,

sau. a ridicat poporu1 ; .

mult l-a indreptat prir: .:incit doar in pulini ani : -lmai mulli vecini. Ba c:.::-prdda Tracia p6nd in \i.:,cu tracii Ei cu illlrii. :"- :pe taurisci i-a sters -.conlucrat cu Deceneu. -.:

prevestitoare prin car: ;:;socotit pdtruns de sur... ,supunere. gelii s-au,:r:.Cel de-al doilea ter'.. , .

inceput a domniei lui 3-putere la Roma". aC:;,Dionysopolis contraz:- :domnit tatil lui Bure: :..tArziu. la o data Def r=,..':'care Burebists ?jur.i= ::_-

care o dobandeste as-.-,si cel mai mare di:::. -=

1 H. Daicoviciu. o:2 Strabon,Geosra:-.3 H. Daicoviciu. c:

Sectiursir

: ' trJ do'ntcttocmq '11 ,

. . 'll.\ 'ege:8oeg 'uoqo.r1g ,__ J "tic 'do'mcrtonoq'11 ,

',,eripJEdruJ eJuur o" EcseeJnp; ES Ee.\E a.rer'..::.1:ri uSer eJlulp eJetu reru 1ac tS

Iglulp lec" eg qs pug8unle'unqu1 ap Joltunir:.:S.:o:t:nqu1 EJdnsE alsapugqop o erec

ed eeluluolnp 'rou n4ued 'alsa g,r.rlecgruues 'ienEC IE J;eJ e8unle Elslqerng eJeo

uJ InIUalUOtu ep lueJeJrpul ,,g'u'e'r 09-01 IIUE altut EtEnlls 'qlezlreJdeu PlEp o BI 'nrztglrEtu rerJEC [nuoJl" lednco u JB aJBJ rsnsur plsrqpJnB nu ts ElslqeJn8 tnt [9lEl ltuulop

U JE uoABpeBrV el ep eiurpeSer ur alpJ €l llep glseace ec1zeJluoc stlodos(uotqe1 ep eriducsut 'uergd Joun lIAIJlod 'rH'l a8 rnlnue 1n:n[ uJ pclpe ',,Btuo5 e1 e:e1nd

ed uugtu snd e e11(g pugc EeIuaJA ed" g :e areo 'etslqeJng Inl Ieluruop e lndeculep epeoued BI EJeJer es 'seueprol lo8 rnlnJuotsr puguri;ede 'lxel Bellop IE-ep IeC'..,( "') ur^ plEI pcserpJ] gs rS at,r.-ep-eir,t erel ps rieceldnpul 1ESEI nu-s trie8 'ereundns ..1 '

ep utrres u1 't$'srxloureTatdsap lIqJoA tu? tunc IeJ u1 'ut,rtp Ingns ep suru1gd1[1ocos

1so3 e tSnsul neuecaq 'durt1 gncs uI 'lligllul^Ip elIJeJA eeSnlsep a:uc uud ereoltlse,r.erd

euuros elrtunue 1eip,r.ug e rS ldr8g ur-rd lr8eqr-rd € eJec IoEJ,\ un 'nauaceq nc ]eJcnluoce 1e rnlruodod eera8ur,r.uoc ruluad 'rnlnlugurgd efug ed ep s.re1S e-t tcsunel ed

rS uncerd 'sorrselu3 rnl BeJellncse qns nege es eiec uoq ed ;er 'ttr.(11t nc tS rtcetl nc

necelseutp es erec Ililec ed 1e;lse trrlsnd y 'err,{111 rS eruopece61 u1 gugd ztcurl epgrd

rS 1ru1s1 lecr{uleu EeJecer eceJuoep }nrue} BJe rueuroJ ep tS retqc pg 'Iuicel 1i1nru reurec ed ropie8 eerrugdpls qns snpe u rS erig-rgdruJ erelu o ]lrnR] e rue turind uJ reop lgcuJ

'rcuruod ep eJBUncsB rS glelgdrunc EiEr . 'uepulrdep elurnue ut:d 1eldarpul e-l UnLuep lgle rS eruoqzg.r rolelrSrygseu eurcrrd urp roleu ep lrSaldoc 1ruodod lectpu u 'nps

rnlnu€eu erru-Ec rurgtu ul pugnl" ElslqeJng gx glele erec 'uoqe;13 cer8 rnlryerSoe8

lnlxe] else 'elep e11nru rer.u e[ec euriuoc eceJuoep 'luepodrur Ieur IeJ rS 1nruu4'cep-o1a8 rnlnlels EeleuuoJ e:dsep '11c11dru1 'rS elstqe:ng mleBe; Bel€llJolne tS eeunts

-uecse ardsep csalurruu eJ€o elxal Ie4 glslxe queIUoJ-oceJB pcrlue eJnleJelll uI

liuuugurralap IrolrBd 'cup-o1a8 Inlnluls uaruurrog '1$

JEp-olo8 rnlnlBls BarBzluBBro IS

alerolJBrBJ 6BerBtuJod'B-€ B BounliJas

'pueruoJ etcut,tord uJ Elelsece BeJBuuoJSuEJl

rs rarJEC EeJrJecnc nc'ee1-11 IB rnlnlocas 1n1ndecu1 e1 'eutuqnc Jo.\ Iuetuor tS rcup

aJlurp eJeouelln elelcrUuo3 'cep-o1e8 rnlnlels Ie aJBZrlElsIJc ep lnsecord purqgr8 'rceprulued ereroftr8ul ep Arlotu un ernJrlsuoc Elseece 'ttrgunq eleirue:8 lerirur elSeSqdep

nu puBruor eeunrsuedxe gcep rerqc 'eyed g1p ep ed 'rcluelnd reur Inlec mlnlelsale elelrlec punq ep epouotu ec 'IueuroJ IIrEuep eJetu Ieur tol erirodord o-4u1 rirsolo;

luns unrqcuqu,{q rS eruoloddy rlSece.r8 roleSero eleulqerp tS euerseql oleluqerpeJlolp8ugl e4 'rueruoJ rec eJlqc ep rS rc 'rceJ8 rus8nSelSaru rS rrrolsn8eu erlqo ep teulnu nu

elnlEq?Jls ]uns rerceq elrJnunJp 6Eel-II Ie Inloces urp pugdecul 'elstcJerlot :opfeler

BJoJS uI IgluJ IBr.u eJr.urseJ es guetuor eeratdorde 'tcep-o1e8 ad alsenrrd IJ ec seec uI

lop-ota8,to t tu n t nt y da.tq

rsnpuoJ lo[JErl JolunJElE e \t.-.'8

9-:.' 19-69'd'1961'rlSarncng'::

Inlnlels euopl'oBuo17 1-1 :l:,

rJerueJe rrugdpls ap qtua-Io .;',.lliplec 3 ereleruelul enLr:BJolsace ee.reund nBS Ea[-ll'.rS rlSecel8 eleSao ertur .t.-:

-aceu alo8al ellpJ Jp rs :-lepeuotu e11e rS eleruqErp:--:eleSero ep elnlpq zLrorq :lu1 '1eB Inuoluel ed gynr::r ,

ep lncrds g JB runc rudo:: :

Jolelueruetue'erSnuac e,.:,'=rrJnllnc eiurnrrd uI tlnu . ^--urltlos 'ryie8 rolr8ar IntE-.--:elelrruesuoc purg'e1rqe:u-r r._-

ep rerpSueTrq pcol ad 'ri:: .-p8uel eutsrg eeleteJ gi'r-''JH'I ?el-IA Ie lnlo]as uli a--oloc eetazeSe ap eleurL:-_:-:

Errt

.aseo61

Prznlcuoc erds snpuoc e EJEp'El"nluecce rEru IUSITB-Brrix, Imug rS le1se;rueru e-s gcqlec zirr€ru o lenlerd ne rrcup ?u*

'roliefue3InBu{ r

''rH'J 008 puu gdnp sunfe I

e urp lndecul u 'ecgu-6oury

'esuonlseg eJeJaurg eluaumuoeeJel.lo^Zep lsuluuelap nB E:utp egud prmq o rS rsiuergsoreleceH m1 roprieuugu lrtEIiuelB 'eeece eq 'rmarElrru>

rS pcrr.(p gmlpc ap IIIB leurrS 1gc 'ropuouued lS roprig

TI

t4 Istoria dreptului rontt:,:::- - ---:':. -1:.ititiar

De aceea, personalitatea regelui Burebista, dorinla sa de a uni toate triburilegeto-dace sub o singur[ conducere qi capacitatea acestuia de a-gi fnaliza aspira]iile,reprezintd unul dintre factorii determinanli in formarea statului geto-dac.

Un al doilea factor care, potrivit unor opinii majoritare in istoriografia romd-neascd afayorizat constituirea statului geto-dac, ilreprezinti dezvoltarea economicd.Teritoriul locuit de geto-daci era bogat, oferindu-le numeroase posibilitali de exploa-tare. in primul rAnd, agricultura gi creqterea animalelor continud sE fie ocupafiile de

bazdale geto-dacilorl, numai c[ din inventarul agricol face parte plugul cu brdzdar qi

culit de frer, a c[rui folosin]d incepe din secolul al III-lea i.Hr. gi se generalizeazd,

intre secolele II-I i.IIr.2 De asemenea, sunt folosite seceri, securi, sdpdligi, tdrnd-coape, greble, coase, cosoare pentru viticultur[ qi pomiculturd., toate fiind confec-

lionate din fier, ceea ce permite nu numai o uqurare a muncii, dar gi o creqtere a

productivitdlii. Geto-dacii, ca gi celelalte ramuri tracice, erau mari producdtori de

cereale: secar6, orz, olir (secarl albd)3, linte, bob, grau, care recunoscut gi apreciat degreci, frcea obiectul schimburilor comercialea. in egal[ mdsurd, dacii erau renumilicultivatori de vijd-de-vie, iar ,,marea rdspAndire a amforelor locale std mdrturie gi

pentru practicarea unui comert local de vinuri5". in privinla cregterii animalelor,oasele de porc, oaie, caprd,, bou qi cal descoperite in mari cantitdli in urma sdp[turilorarheologice, aratd preocuplri dominante, dar qi o dezvoltare a acestei ocupa{ii. Rasa

de cai foarte iuli ai gelilor devenise cunoscut66. in plus, se pare cd in Tracia ingeneral exista un cult pentru cai7.

Pe de altb parte, tn aceeaqi perioad[ se dezvoltaserd qi megte;ugurile. Din l6naoilor qi din cdnepd iqi frceau vegminte, cu toate cd lesdturile fine qi stofele scumpepentru uzul nobililor gi al cur,tii regale erau importate. Perioada cuprinsl intre secolul Ii.IIr. qi secolul I d.Hr. este consideratd epoca de aur a prelucr[rii ceramicii. in primulrAnd cd ceramica geto-dacicd era lucratd in general cu roata. Pe ldngd influenlelestriine privind procedeele tehnice de prelucrare a ceramicii, meqterii olari geto-daci

au preluat gi motive gi forme ornamentale diferite de cele cunoscute pAnd atunci.Motivelor geometrice gi formelor specifice cum ar fi ceaqca dacicd, li se adaugd

acum, sub influenla ceramicii elenistice, vasele pictate cu motive animale si vegetale,vase imitAnd cupele grecegti de tipul celor din Delos etc. in general, toatd ceramica,datdnd din aceast[ perioadd, aratd faptul cd ,,meqterii olari din Dacia nu erau intru

r Acest fapt inlStura in egali mdsurd,,ideea unei existenle nomade"; vezi A. Ubicini,Lesorigines d'histoire Roumaine, Paris, Ed. Emest Leroux, 1886, p. 51 .

2 D. Berciu, op. cit p. 19-20; O. Drimba, op. cit., p. 360.3 N.S. DerjaviLr, Istoria Bulgariei, Ed. Academiei de $tiinle a U.R.S.S., Moscova, Leningrad,

1945, p. 53.a Pliniu cel Bdtrdn,Istoria naturali, in Izvoare privind Istoria RomAniei, Vol. I, Ed. Aca-

demiei. Bucure;ti. p. 409.5 D. Berciu, op. cit., p. 20.6

,,Hergheliile prinlilor scili gi geli erau renumite. DeEertul gelilor (Bugeacul actual) hrineao rasd de cai de lupta robustl gi viguroasd, care fumiza exemplare excelente pentru cavaleriau;oari. Filip a ales 20.000 de iepe pe care le-a transportat in Macedonia pentru a rispAndispe{a", in A. Ubicini, op. cit., p.51-52.

1 D. Berciu, op. cit.

nimic inferiori meEterilor c.treaptd de civiliza{ie1".

Aceea5i valoare o capi::in special cele de la Sanr:z:-cele mai mari ateliere di: .

Prelucrarea ;i utilizarea t :-':-din fier Ei in cea mai sdri.'.:uneltele folosite in asricu .-:la obiecte servind la prelu;:=burghie. tesle. z6voare si :='sile (nicovale, ciocane. b::--,anicole (lanpri. cArlise c: -lionale in mod special dl:r=.:bele gi accesoriile pentr; :

etc.). Acestea din unra ;.,dovadd de mare mdiestr:e :.folosit, se pare, numai c: ;.includea gi o mare canti'.a:i i

Cunosculi cultir aton ;;cai, cunoscu(i apicultori'. s.:eeto-dacii exportau grau'.

"schimburi intre produseie .ulterior, intensificdndu-s3 . -

rarziu) sau autohtone. ir:..::-in concluzie. geto-i:-

romAnii au practicat-o -:,argintari, ori se ocupa- ::elementele preluate de : -

1 O. Drimba, op. cit., p. 362.2 O ipotezd ar fi aceea ci n

aurului.3 Herodot aratd cd albinele e

pe oameni sd treacd fluviul. Chipreocupiri ale geto-dacilor era a

a Multe din a;ezEri si cet&Peninsula Balcanicd nu se giseprod use comercializate, c(xlstioera exploatat acel zAcimin-apropierea salinelor.

t ,,9ti1i, fire indoiala, ca mi

de gr6u adusd din Pont este rnri

$i nu trebuie si ne mire. Lrsrrmai mare cantitate de grau t--iVol. I, Bucuregti, Ed. Acadal

6 C.C. Giuresca, D-C- Gitozop. cit, p. 365.

'998 'd '']rc 'do

'oqatrq 'O :09-69 'd '']rc 'do 'runtonoq 'H :7,9 'd'1rc 'do 'ncsa,utg '3'q 'ncsa.mrg '3'3 n'gl t'd'1961'tetruepecy'pg'r1Se:ncng'1'1on

'rerugruoA errolsl put,r.t:d eJEoAzI u1 'unsrncstq 'aualsoruaq'..("') nCJB eP eleuluec oJEIU I€Iu

eec ecnpord lnurf lsece pc n4ued Ielunu nu 1e;lse ce:led as eluruJnT 'eJtul eu Ps elnqeJ] nu IS'elprcJeruoc unyod e11e1e1ec ulp auIA eu ec eeec 1o1 ]gcep ereur I€Iu else ]uod ulp ESnp? ngr8 ap

eelelrlue3 'tluelu€o riol lgcep llnru letu leyodrur ngr8 urrsolo; rou 9c 'q1eropul grg '{p$" ,

uL e1r:edocsep er,leuo.,, erern,Zer urrd rs r€rlsuo.,ep ldug 'lugtupcg, ?i"J'ffi,:tl:":::Jpun elo-4uec n:lued a;e11o,rzep rS errfqSoqrul ep qsJns o puln}]suoc 'eleztletcreutoc esnpord

alaledrcuud ulp Inun lluelep e Bls?ec€'eres ep eluwrgcgz nuesg8 as nu Ecluecleg elnsulued

ur pc rnlnldeg qllroleq 'roleulles eeretdo:du ul l€uuoJ ne-s riglec rS r:pzeSe urp o1[nhl ,'e:n11ncrde eJe Jollc€p-ole8 e1e r:gdncoe:d

:':rzJLour.rd urp Eun gc elsepalop 1n1xe1 '1e:a8exe else pcep :eIqJ [nIAnU qceo4 Ps tueureo ad

-:r.:::;.rj: Lr lgrur LuEunC p 3ug1s 1n1eur ad ellnru ep eSe ne.Ie eleurq[€ 9x gle:r- ]oporeH r'rnlrunE

.-,:.: ;:i:: lr]douour un trnlUSUI g:e cep-o1e8 rnlnl€]s ale8er pc eeocB U re gzalodt g ,'ZgE'd ''tlc 'do'oqruuq 'g ,

t- -: r .;1--'tr1-,? elar nJ'rueruol rs rilec'1ircs'rcer8 el ep elenleld eleluautela-' - , '. :, --- *. :urqLul ps lnr1s nE 'Inlnleg eeJuJrn[eJd ep nednco es IJo

(IJEJUIS]€

nes rrelo nBJe pc eg 'rlecol rue8nSelSeru 'ppugr E-ep eloces o-]BollceJd ne ItugtrloleJEc ed Eec nc erBolEugruese grnlpcu8e o nEcllcerd Ilcep-ola8 'etznlsuoc uI

'elusruoJ ruBuep n€s tlseceJS ele(UqeJp€4el puglllul 'auolqolne nus (ntzrglretu) eueruoJ rS rlSecer8 elepeuou ellsoloJ eg ES 'lniJetuoc es-npugcglsuelul 'rouel1n

'ec n-r1ued 'rcar8 ruolsn8eu ap esnpe elec tS euolqolne elesnpo:d er1uI ImqruqcsnBcrlc€rd es lerirul 'oJES rS uluel 'el€urrue ep tetd 'e1t,r 'rngr8 neuodxe ttcep-ola:

'oeles ep rJneJeurru u1 rS rrnpgd u1 ele8oq rrJolue] purugdgls 'ryollnctdu Iincsounc 'IEO

ep lerceds u1 tS eleurtue ep IJolPcserc 'et,L-ep-gira. 'eugr8 ep IJoleAIllnJ tincsoun3'JnB urp slcelqo ep elEllluBc eJ€u o Is eepnlJul

'uererl ap qlenl rcqzpJ ep eperd qc eleol nc 'ze8eJ eJlEc ep I€tunu 'ered es 'llsoloJEra'lrulglur urind reLu'lnlnv'Jol eaJEZIlPol ul elzelueJ Is et]lsalpur JJeu Jp EpBAopneePgP IJEtuI;rE ttrelSeu rne 'luISJe utp tS ele.Icnl nEJe Euun ulp eelsecy '('c1e

a1e4ed 'alnqu 'llEiplq 'trnlseu 'eurerelec) elullupcgrqtul ru1ued eltlJosecce tS eleq-:-.lli ri -iep '( Jta untnJs 'eleuurnd'rrqqs 'eirlns'lcupl) eleuue lutceds poru u[ eleuori-,':---.rr n?ra l.rl urq ('c1e rJrJq ep etue[ (rceJJeoJ'gilpun ep e8rFgc'gniuel) eloclue:lie attJaJtp Et '(lilqp'r1Se1c'e1td'pfrog ep euecolc tS esuoreq'auecotc'elea.octu) elts

-ualsn esJanrp BI ep l('e'S eqeocs 'e1uti 'tSn rulued oletueleq tS e.reo,rgz 'e1se1 'etq8rnq'oJeodol 'ernc 'are4sprag) rricrulsuoc uI n€s rnlnutuel eerercnlerd €l putnlas elcetqo el

'('c1e rrnces 'r8r1pdps 'esBoc 'ed€ocqulgl 'odBS 'treces) qrnllncr-r8e ul ellsoloJ elelleunEI ep :eleIJeA n€Je JeU q eleJcnl eleloelqo 'Eqlloc ESEoIcqcgJES IEIu eec u1 rS .rag urp

elcerqo elrsg8 1so; n€ lpcul llnru ep lgl€ esesurlxe es rnlruag eetEztlrlrr tS eerurcnler4'rs€ruoJ ep pcuJ ludncoeu redornE IE nllollrol p8e4u1 ulp eJeIIelB IJEIU IPru elac

nBJe I€qeceq rn1 1ndur1 uJ eJec 'rrutrnle.rdul urp tS esnle8eztlrues e[ ep ales lerceds u1

'rnlnmu tS tn1ryut3.re 'tn1n:eg e erercnle;d ep eleJetlole rS glqdec o eJ€olEA tSeeacy

rSeaece ed

9I

',,,e1iezr1r xc ep pldeerl

nBUE es glep eece BI oJEJ e.ruodod ellelJolec roluelSaur IJoIJoJUI clrulu

cop-o1a8,o1wn1nc y4da,rq

tpugdsgr e rulued ?ruoparel\ jEI.laIEABc ru1ued aluelec\e p-r'-eeugrq (1en1ce lncze8ng) :o 1 ri:-

-ecv'pE 6I 'lo^ 6rerugruou e 'r.

'pe:3urua1'elocso,\l''S S U I .

se1 'tutcrqp 'y vet i,.

ruluJ nere nu €rc?c urp '*. .

'EcrrueJeo g1eol'1eraua3 u' :_

'a1ele8ea. rS eleurrue o \rl!:-: -,g8nepe es rJ 'pJrJpp Ers;;:'rcunl€ guud elncsounJ ;'::tcep-o1e8 rrelo rrretsaru':::.eleiuangur g8ugl e4 €tE.- -Inr.utrd ul 'Ircu.uEleJ ulpj--t :- a ..I Inloces erlur psuJ rdnf, Er3.-- :

adruncs eJeJols rS aug ;':- -aBug[ urq 'elun8nSstSrul .: :-

uI erc€rl u1 gc ered as 's: .

eseg'rriednco relsaoe E :-:. -

:op.rnlgdgs Errun ur liprnu:-.'Jolalelurue rrretSelo eiu; ..'-:tS euq;pru pls elecol .rLr':---rirrunue.r neJo rrcep 'p:ns;- =

ep lutcerde rS lncsounra: :-::ep rJolEcnpo:d rreu nE.ia ';:e eralSe:c o rS rep 'rrlu:: .

-ceJuoc puru el€ol '9rnt': r ,-

-purg '13t1gdEs 'uncas "-::r:pzeezrleJeueS es rS 'rH r :: -

rS repzprq nc 1n8n1d eur- ;::ep apriednco eU ps Enrr:'j,--:-eoldxe ep ri91111qrsod a::r::'ECrUrOuOca €aJello^Zap ?- ..._:

-gruor egurSorJolsr ur :-:-'cep-o1a3 l:r'--.-.

'elttiurrdse ezrleurJ rS-e :: . -elrJnqrJl elBol run e:r i:

-t L'

t6

ingeniozitate qi ajung6.nd la aceeagi pnce.3:: .: >. -.:'..r.. s::iini. Exploatarea sdrii gi

a lemnului constituia o importanta sursi c; .::..- -, .. ranzarea grAului, cailor Eimierii, produse datorita cdrora geto-dacii ie'' e:.s:. ' . .^.,.rscuti in lumea greco-romanE.

Este posibil ca acest fapt sd fi determrna: a::r.:..:3a romand cu un al treilea factorcare a contrjbuit la realizarea statului se:o-i:c -1.srtei. in jurul anului 14 i.Hr.,romanii ajungeau la gurile Dundrii. jar in anul -l i.Hr. isi exercitau deja domina(iaasupra cetatilor grece;ti de pe tarmul Ponrului Eurin. in mod conqtient sau nu,unificdndu-se, geto-dacii au reprezentat rimp de aproape doud secole un obstacol incalea inaintdrii romane. Chiar daca dupa moartea lui Burebista statul geto-dac nu maipistreazd aceleaqi granile, succesorii acestuia, culminAnd cu Decebal, au incercataceeaqi politica de unificare, pentru a putea impiedica transtbrmarea Daciei inprovincie romand. Fie cI au dus o politica de neutralitate, fie cd au intervenit intreburile inteme ale statului roman, a$a cum a procedat Burebista, sau au dat curs

unor atacuri la sud de Dunire, toli regii geto-daci, de la Burebista la Decebal, au

incercat preint6mpinarea ofensivei romanilor.Pe de alti parte, atenlia regelui Burebista se indreaptd gi asupra triburilor celtice

cu care dacii erau in conflict. Potrivit mlrturiei lui Strabon, el i-a ,,pustiit pe celliicare se amestecau cu tracii gi cu illyrii, iar pe boii care se aflau sub ascultarea luiCritasiros, precum gi pe taurisci, i-a sters de pe fala pimAntului". Este posibil ca inperioada imediat apropiat[ formhrii statului geto-dac, mult mai amenintdtoare sa fipdrut autoritatea exercitati de celli in partea vesticS, iar acest fapt este tot un factorcare a grabit centralizarea puterii geto-dacice, cu toate ca in privinla acestui aspect nuau prea existat comentarii. Menfiunea lui Strabon despre atacurile lui Burebistaindreptate impotriva celtilor, ar putea confirma ca pe l6ngd expansiunea romand,dominafia celtica si conflictele acestora cu dacii, reprezinld un alt factor care a deter-minat constituirea statului geto-dac.

$2. Organizarea statului geto-dac. Rolul religiei in societatea geto-dacl

2.1. Organizarea statului geto-dac

in timpul regelui Burebista, granitele statului geto-dac pomeau la vest de laDunirea Panonicf,, Moravia Ei Carpalii Mici, din vestul Slovaciei pdna la Nistru gi

gurile Bugului la est gi de la Carpa(ii Paduroqi la nord, pAnd la Munlii Haemus, inBalcani, la sud. Dupd moartea sa, statul se fhrAmi{eazd in patru qi apoi in cinci parfi.in jurul Daciei vechi, cum o numea Iordanes, din arcul Carpafilor, sunt alipite intimpul lui Scorilo, noi teritorii locuite de cf,tre daci, pentru ca, mai tArziu, fiulacestuia, Decebal, sd conducl un stat ce cuprindea Transilvania, Banatul, Oltenia qi

Moldova pAn6la Prut.incercdndu-se o caracterizare aforma{iunii politice constituite sub autoritatea lui

Burebista, s-a ajuns la concluzia cE aceasta ,,se situeazd pe o treaptd inferioard,raportat la monarhia elenistici, dar mai presus de orice formaliune statald din Gallia,

oric6t de inaintati ar fi ea

gdseqte locul [a mijloc. intr.in ceea ce priveEre car:.

discutabil5 at6ta timp cat ::de munca liberf,. Existen.,sociald a societalii dacic<-'mai mult la edificarea cons-tele religioase. 5i mai pul :Dacia nu a imbrdcat aspec

ca un stat sclavagist, a5a c

Pe de altd parte, rer e:.

convingerea poporului. e.

qi a inv5lat anumite semr3 ,

timp. Deceneu insusi a :,:.despre Zamolxis. gi. i: .vila-de-vie qi sa traiasci :idescoperirile arheoloeic:. :factorul religios in con:;:.Iordanes ,,delinea o pute::realizarea qi aplicarea 1e- '.teocraticd este una Srreu J.fost unul dintre succeso:-.. .qi judiciare. Exemplul lu: ..-.

mare preot. iar Vezinas ..' .

preot a avut la geto-da.: -.:constant a exercilat fun.':., .

cdnd. in egali mdsurd. :determind sd caracterizS:. :

I N. Gostar, V. Lica, Scr,Bucuregti, 7984, p. 156-157.

2 V. Popa,A. Bejan,bsitup. 13.

3,,Dualitatea guvemamefltdupd moanea sa. Autoritateasuveranul temporal, ;i pontifi.rJ

divinitate Ei menire. Acest modromani. Acliunea lui Theos nconsiderabil", in A. Ubicini- orelativ civilizate, supuse utreiprezentd.nd sub raport religios g

le era superioar[ prin culnrri I(...) pontif la guvern ;i (...) nusuveranului. El mai pLnta si D

fiindcd gelii primeau rispms.zentari era", in S. Pellotier.IltParis, Imprimerie de Quillau r

';9:-.-a : -- . :'-. ino aPetleuudul'slred'sureu:e8 sep 1e sroyne8 sop luoluer?Ilnctued:: s:- :_- :: :- . -: - /?ltolPd 5 u1 ',.era llreluez-erde; rrugc 1e rsnsug Inlnez ele eloJEJo alsiL :::: :.: : --......dsp: neeutrd ttie8 gcpu1g

rS eles rriglluruep 1eSe1u Ere nllr] lsece Erpun;'.;z :: ::--'.. :i eund reu IE'Inlnuere^nsI€ Iece ep rJnlple Jolelcrpa Jorrunl Eelun{ ut z:.;i :! -:> :.: ":.u t I ri u:aa.n8 e1 lquod ("')ed ercose yg ela8er" '.19'd''1tc'do'tutctql F'ul ..a.::2. .'.:t :i ?lnllnJ ur-rd qreotredns BJe el

erctgc'tezea rn1 lndurrl urp rrle8 nc riplruge asEoja',:- * ti.'' ' ti sor6tlar goder qns pugluezerd

rS pcruroqzp: etfz:coe1 o ep eleuSerdrur oruatnd ::;;:,.:.i raun gsndns 'p1ezt1t,ttc ,r.t1e1er

eunrieu o ueIEJJ Inl €aJlue^ E[ neuuoJ IIJBp" :Ef-;; ; '-:: do 'lut)tqn 7 u1 ',,1tqe:eptsuoc

crplod 1or un eeAE 19 'pseor8rle.r BreJs u! reunu Elr-1la\r :s nu soeqJ Inl eeunricy 'EueuIoJ

€eJrJecnc z1 gugd e:edrue4ug pJq] l€rnp g ps ared aleu:a rn;= ap pottl lsoJv 'eJluetu rS ele1ur,r.rp

ur '1e3: un-r1ut Enulluoc 11 erec ed 'stxlot-uu7 In[ lns€uun 'naz-1ngr1uod rS 'lerodu:e1 Inu€Jalns'ele8er 'egqecreuer eleuosrad gnop a:luJ EII:EdLur sBLLrp-r B eolelllolnv 'es eegeour gdnp

rS lenurluoc e (srx1oue7 rn1) rrier,r lndrurl u1 lelsr\a E aleJ EIetueru?ue,rn8 ee1e1t1enq" ,'il'd

'g66I 'ltserncng'{ceg IIy'pA'!}Seugruor ecrpunlri acrlrlod rtin]r]sul'uD[ag'V'odo4'r1 ,' LSI-99 I 'd'n861'rlSa-rncng

'eeurrunl'pg 'leqecoq El €lslqarnB el ep Pclcep-ola3 Balelatcos'wt7 '1 '.tolsog 1,7 ,

'rgclleJcoal aJelnd o Bc Icep e1 gcrlrlod Eelelnd tnpzuelcgtex ps Euluuelepeu ec eeec 'elrlncexe rS e,trle1st8a1 IIJelnd InJolguliep lsoJ E 'PJnsEru gp8e ul 'pugc

rerc€C ErJolsr uJ aluetuoru lelsrxe n€ 'ureJdns rolpcepnl ap uricurg ]EllcJexe € ]uulsuocpouI ul gc 1n1de3 p8ugl ed eceJBoep 'lueuodutt aUBoJ IoJ un IcBp-ola8 el ln^e e loeJdeleJBru 'e1ut.tnc elle nC '..lBqecec pdnp co1 Eellop IB ee1te" seurzen JEI 'loeld eJEru

rS e8e: Elepolo] lsoJ B snolsotuoC lgcruluI 'r€1nBuIS else nu ml Inlduexg 'sJEIcIpn[ IS

eArl€lsr8el 'e,rrlncexe IFelnd lntitcrexe Puglnrunc 'elnlsece IlJoseccns aJlulp Inun lsoJe neuececl 'ElsrqeJng rnl BeuBo(u pdnp 'sn1d uI 'lelseluoc ep nerS uun elsa qclleJJoe]

erieururop o qc n4ued lueuodurr ep lrqesoep else ec Eeec 'II3el EeJectlde IS BoJBZII€oJ

uJ elsrqeJng ad plnfe IJ eJEc Iec else '..Pcsee8er edeordu eralnd o Bouliep" seuEprol

rnl rueJEd ]r^rJlod 'erec neue3ec 'alEr,els IliglFotne BeJ€JnJuoc u1 sotStler [nJolceJaJE Il erEJ ad lnluecce olse 'lxel lsecE uJ Allecululuas ';ep 'ectSoloeqJe ellJlJedocsep

uud g:euuquoJ tsoJ E nu arl-ep-teit,l. ee;etp1 '..uIA 9JRJ: PcsEIgJl ps tS et,n-ep-eit,r.

..:: ?s tieraldnpur 1ESEI ne-s ttia8 'ereundns ep utues u1 't$ 'sx1orue7 erdsep

:::! .:: L:E LUnr IeJ E[ luIAIp FUns ep suru1gd lpocos lso; e rsnsul neuececl'dIuI]

--r: '-- ::::rur \rp eIlar.\ eesnlsep ercc uud eJEolIlSOAaJd eulues elllunuB leig,Lul e ts. i---- ..-.-- -,4- -,,J - -,

:-^.-;j" Er>lqrtn8 U) Blpte Elsece (uoqBlls In[ In]xe] €l pulue^eJ'egud g1le ep e4

'eure.r^ Euntu }€cJecuJ €-s Illnc ese '1st3e,r.e1cs ]Bls un Bc

lezua\)eteJ g aleod nu cep-o1e3 Inlels tsru 'ectsulc eles elelcedse ]PcElquJ e nu BI3EC

ur lnle,telcs qcep (Beecz eq 'un8nSalSeru rS p;nllnctr8e uI ulind IBIU IS 'eseotBrler e1e1

-ueunuoru rS eliplec g re Illnc 'crlqnd seJelur ep rolrricrulsuoc eeJecglpe EI llnlu IBIU

rilsolog puru 'Elueuluop ESuI elsa nu eJolsece eelellnllcv',,zeolczp IliElercos e EIeIcose]€lrlBer o" purnlrlsuoc ee 'E133eu g eleod nu IeIABIcs efuelstxg 'EJeqII Ecunl,u ep

rc 'EIIAJos Bcunur ep nu eluulruop luns ericnpord ep elrriuler lpc drurl e]gle qllqelncslp

else elseecB 'lsISeAEIcs ]Els Bc cBp-ole8 InlnlsN eeJez,JelxaJec elSe,tud ec Bees uI'..LecrUec eleieplpls rS gcrlsruele erqJeuour e4u1 'colltru EI Inool elSesg8

rS1 'rerinlo,ra I€ ]ueruoru eo 'crcep 1n1e1s 'alutnnc oqe nJ 'Bo U JB gle1ul€uJ ep lgclJo

cop-o1a8,n1wrync yudatq

'BIIIPC ulp qle1els eunrieuuo-:

'greorregur pldeerl o ed gz::In[ ?el€llJolnP QflS 3]IrL]IlS ilra :

rS urue116'lrueuug'EruE \':j-iInu 'nrzJPl rEru 'eJ n:tu:*u1 elrdrlu luns ':o1riefuE3 .-:'1i-rpd rcurc ur rode rS rutec ...

ur 'snuleeH yiunpl BJ Eurj ':

15 ru1sg51 e1 pugd rer)e.\olq '-PI ep lsel e1 neauod re :-.

FJBp-olaB Eal?JarJos ur r;

-JeleP E erec JolcBJ l[P un !:-.._'quetuor eeuntsuudxe pSu:' :elslqeJng rnl eluncetE :jtr!:lnu lcedse rnlsece eiur,rrrd '*. ;'rolJEJ un }ol JlsJ tdel ls:..' ::g gs ereolpiurueure rBLu t-:'..u1 ec pqrsod olsg '..rnlruu:- :Inl eeJellncsu qns neu? .! :_:

I1ilec ed ]l!snd" B-r lo 'urr-,i-

eJrUaJ JolunqrJl ErdnsE rr :.:

ne 'leqeceq e[ p]srqeJng : :sJnc }?p nP nes 'elsrqarng ..:uJ lrueLJelur nB Ec au '.-._'.,uJ rercec eerBuuoJsuElt :: :]EcJecuJ ne 'leqeceq nt :-.:_reru nu cep-o1e8 IntEts E1s:J:--ur IocElsqo un eloces pnc: ::'nu nBS luerlSuoc poru ur ':

erieururop elop nelrclar! , j, -

''tH'L VL rnlnuB lnrni ul ':--

rolceJ eelreJl [e un nc EUE-*,---'gueruor-ocel8 eaLunl ur r:: -. .

tS ropec 'rnlngr8 EOlezuE \ l

IS IFps ee;e1eo1dxg 'rurEls ..:

LI