GHEORG HE FSPA.LISSEANU

LEGENT}E $IPOVE$TI

ANTTCEPrelucrate dupfl autori greci Si romani

Editura MondoRoBucuregti,20lT

'q

ii

Cuprinrs

PREF;\TA/ 5Adme,t gi Alo*sta / 7Amazoanele Hippolyta - Perrtlhesile a / 12Daeclalus gi lcan,ls / 22Mincrs Ei Pasiphae /27Herc, gi Leandru / 32Orptreu qi Eurydice 148Glaucus gi Scylla 155Scylla qi pdrul lui l\isus / 6llMelanippa/ 71Meleagru gi v'dndtoarea din Ca$aCorr / 74Polyidus 184Cocorii lui lbycus / 87Theonoe / 92Belerofonte /94Amphion Ei Zlethus/ f)8Ceyx qi Halcyona/ 102Ternplul Junonei din Hierarpurlis / 114Philoctet /123Salmoneu /137Sisyph / 139

Legende Ei poueEti sntice

Admet gf, ^&lcestaBasm mitologic (duP5 EuriPide)

Admet, un rege din Fherae' ora$ in Thessalia, voindsd ia in cSsatorie pe frumoasa Alcesta, fiica regelui Pelias,trebuie sd se supunf, la o grea incercare, cdci Alcest4 zAnd a

femeilor, este cea mai dragStagd dintre fetele craiului Pelias.

Avdnd foarte mul[i pe[itori, tatdl ei hotdrS6te sd dea mAna ei

numai aceluia care ar putea s5 inhame la acelaEi car doud

fiare sSlbatice din specii diferite. Admet ins5, cu aiutorul luiApollo, pe care il primise odinioard in g5zduire cu multdnunavoinga, izbuteEte si inhame la carul prinlesei un leu Eiun mistre[.

Admei gi Alcesta nu trdird mul$ ani impreund, cdci ziuafatal5, ursitd de Destin, se apropie curAnd pentru Admet'cand a luat-o in cdsatorie pe Alcesta" a adus sacrificii tuturorzeilor, in afar6 de Diana, cSreia, in culmea fericirii sale, dinzdpdcealS, a uitat sd i se inchine. Zeifa iurd sd se rdzbune'Acelasi Apollo insi, binefdcitor gi, in acelaEi timp,recunbsc5tor, izbuti sd cAgtige de la sora sa Diana favoarea

de a putea si-i cru[e viata prietenului s5u, dacd s-ar gisialtcineva care sdmoar€in locul lui.

Cand sosi clipa fatalS, Admet cdutd in toate pdr[ile pecineva care sd-i lacd acest mare serviciu de a se iertfi pesine pentru rege. 5e adresd mai intdi bdtrdnului s5u tata, insiacesta avea cu totul alte idei. Se duse apoi, bietul, la mama

sa, gi ea tot bdtran6, Ei o mgd s5-gi dea via[a pentru tineretEa

lui; dar incercarea ii rimase, de asemenea, zadamicd' Inmarea lui dorinfi de a trai, se adresain cele din urm6 tuturorsupuEilor regatului, dar nirneni nu consim[i s5 moard de

7

G he.orghe P opa-L isse u n u

bundvoie in locul siu. $i n-ar fi gdsit pe nimeni dacd tandrasa sofie, in nerndrginitul ei devqrtament, n-ar fi venit,nerugat5? ca sd-rii dea dlele pentru cele ale lui Admet.

Soful prinri propunerea so[iei Ei aceasta, chemAnd defa[5 pe scumpii ei copii, iEi a*dta ultima ei dorinfd, rostindacestea:

jertfindu-mi ldafa mea pentru ca tu sd te po(i bucutra delumina zilelor tale, eu rnor perrtru tine, cu toate cd ag puteasd nu mor, ci sd-n"ri aleg un;rlt bdrbat dintre thessalieni gi s6locuiesc in acest palat cu str.dlnrcire regald; n-arn vrui sdtrdiesc departe de [ine, cu co;pii

'rfani; nu m-arn gfindit Ia

mine Ei la toate daruritre tinere[ii chg care ag fi avut dieptul'sdmd bucur. Tat6l tdu gi mama ta te-au pdrdsit, mEcarcd autrdit deshrl, pentru cer s'f, rnoard fdlii regret, $i ar fi fost firrrnospentru ei ca, nturind in cinste, sii-l scape pe fiul lor. Cdci tuai fost singu:rrrl lor fiur qi, tu .murind, ei n-ar mai putea aveanddejde acurn, la bdtrA:ne(ea lor, sd mai dea niqtere altorcopii; eu, in cazul acesta, aE mai prutea trdi, fu n-ai mai aveasd pldngi irr restul rjXelor tale pierderea unei sofii gi sdveghezi asupra unor copii orfeni. Dar se vede cd un z.eu avmt sd fie astleh r,"oin[a lui s,i se'lrnplineascd! Tu, insd, fd_miin schimb o lavoare - o favoare nu egald, cdci niciodatd nu[i-aE cere-o, clegi rdmic nu este mai siump dec6t viala, ci ofavoare dreaptd, crrm ai sd mdrturiseEti tu insutri. Tu ii iubegti,intr-adevdr, nu mai putin decAt mine, pe aceEti copii, fiindcdeqti in inima ta un om cinstit; fd ca ei sd rdmAnd stdpdni incasa mea gi ftu,le d5ruil o mama vitregd, nu lua o altd femeiecare n-ar fi ca rnine Ei care, in gelozia eio ar ridica m6naasupra copilk:r tdi Ei ai mei. Deci, te conjur sd nu o faci, cdcimagtera care ar venl ar fli dugmana copiilor din prlmacdsdtorie gi nu r'ai pufin crudii decat o viperd. un bdiatg6segte, cel pufin, in tatil s;d,u un zid de apdrare puternic, ii

8

Legende gi PoueEti antice

impdrtdEeEte plffngerile sale gi-i primegte sfaturile; dar hr,fiiia mea - zise ea adresandu-se cltre fata sa ce-i stitea infala - crnn o s5 petreci cu demnitate anii t5i de fecioarS? cefemeie vei gSsi tu ?n tovSrSgia tatSlui t5u? Ah! Mi cutremur,s5 nu arunce asupra ta weo patS ruginoasE 9i in floareatinere{ii tale s5 nu necinsteascS speran[ele unei cSsitorii-cSci nu o s6 mai ai o rnarnS care s5 te incredin[eze mainilor

unui b5rbat, nu va fi de fa[d, fiica mea;'o mamd care s5 teincurajeze in durerile nagterifl, rnornent ln care nimic'nu emai dutce decSt o mama. C6ci eu trebuie s5 mor gi sfarEitul

fatal n-are s5. vini rndine, nici peste o sdptdminS, ci chiaracum eu trebuie s5 m5 numdr printre cei care nu mai sunt.

Adio, rimAne[i ferici[i! Tu, scumpe bdrbat, tu poti sd tefelicigi c6 ai avut-o pe cea rnai bund dintre femei,'iar voi,copiii mei, de a fi ndscu$ de cea mai bunS dintre mafile'

Copiii, agd[Andu-se de hainele mamei lor, pldng, iar ea'

luAndu-i in niatre, ii s6ruti unul dupd altul, ca in clipa rnor[ii.Sclavii pHng gi ei, pl6ng cu togii in palat, migcali de milapentru rtapa"u lor. Ea intinde rnana fiecdruia dintre ei gi nu

Lste niciunul, oricht de umil ar fi fost, ciruia si nu-i adresezeun cuvdnt Ei de Ia care ea sd nu primeascd unadio'

AbiadupdceAlcestaigiaaouultimasuflareincepuAdmet sd simti congtiin[a lasitaFi sale, iar realitatea trista avdduviei veni sd-i ipeie inima, rimas6 pe viitor qadSsinguritd[ii. ,O, ziduri ale palatului meu, iEi zicea el, dupd*olrtuu ioliei sale, curn voi mai putea eu sd intru intre voi?cum sd mai locuiesc eu aici, dupS aceastd schimbare asor[ii? vai, ce deosebire! odinioard intram in acest palat lalumina de to4e aduse de pe muntele Pelion Ei in rdsunetulcAntecelor de nunt5" [inAnd-o de m6nd pe scumpa measo[ie, Ei in urma noastravenea o ceat6 dB prieteni, felicitand-

o irin"mii de strigdte de veselie pe cea care nu mai este gi

pe mine insumi; Rinoca am6ndoi, deopotrivd de nobili Ei de

ilugtri prin nagtere, ne-aln unit destinele; iar acum' in loc deI

Gheorghe Popa-Lisse anu

centece de nunt5, triste bocete de jale; in loc de peplumurialbe, vegminte cemite md inso[esc in camera nupfiald, sprepatul meu pdrdsit... Cum s5 mai am putere sd mai intru inacest palat? Cui sA mai adresez o vorbd gi ce voce imi va mairdspunde? lnde sd mai gdsesc cdldura dulcilor noastreconvorbiri? incotro si-mi indrept pagii? Singurdtatea caredomnegte aici mi va goni cAnd voi vedea gol patul Alcestei,ca Ei fotoliile unde ea avea obiceiul sd stea, c6nd voi vedeadezordinea gi neor6nduiala din palat, cdnd ii voi vedea copiiimei cdzdnd in genunchi gi plSngdnd-o pe marna lor Ei c6ndservitorii vor scoate gemete pentru pierderea unei astfel destipdne. Iati ce mi agteaptfi inlduntrul palatului! in afari,privirea dispre[uitoare a ferneilor thessaliene; numeroaselelor adundri se vor preface in groazd pentru mine, cici nu voiavea niciodatd curaiul sd rnd uit la fa{a tinerelor tovardEe aleAlcestei. To$ dugmanii mei vor zice de mine: . Pe l6ngd nenorocirile mele se va mai adduga Eiaceasti faimi despre mine."

In weme ce Adrnet se tAnguia astfel, iatd cd soseEteHercule, care in drumul sdu spre lara Bistonilor se opregtela Pherae Ei cere gdzduire regelui. Ospitalitatea este odatorie sfffnt5, la care Admet finea mai mult decit la oricepe lumea aceasta Ca sE nu-l supere pe oaspete, Admet tiascunde doliul familiei, cdci nu se cuvenea ca un vizitator sdintAmpine cea mai rnicd intristare.

Il conduce, deci, pe Flercule intr-o sald unde era pregdtitun ospE[ copios pentru erou, iar servitorii primesc ordinulsd-i ascundS cu grijd strdinului supdrarea care domnea infamilia sa-

10

l,egende Ei Pcuegftr stTtice

A,Eezdndu-se la masd dupd ce-gi iracununase capul, ca de

obicel, cu ghirlande de flori, Hercule' incepe sd facd claef EisI cdnte metoOii vesele, fiiird sdL 5e g€i.n{ieasci o clip,5' mdcarci veselia sa zgomotoas;5 ar put€:a r;'ii nu fie la locul ei'Totugi, cum el bea vinul gol, neanneslecat 9u api.Ei cumbucate peste bucate se perinrdau pe dinerintea luii, eroulincepe ia face at6ta zgorn,ot gi tdrdb,o,i, incAt un serrrit'or aX luiAdmet, cu toatd porunc:a stipdnulr'ri sdu, se aprc'pie deHercule gi-i spune la ureche doud'yorLte despre durr:rea ce

era in caia, poftindu-l sd 'u o tulbun: pr€'a mult cp cAntece

nelalocul lor.Auzind acestea, Flercule antncd ciirt colo florfrle de pe

cap, se ridic5. de la masd fr-lrios pe sirire gi, intrebiil-rd prelndetrece cortegiul, pleac6 nurnaidecat ihllr,acolo. se a9az5 XSng6

mormdntufunde trebuia depus co4rutl leinsufle[it al Alcestei

Ei, in momentul c6nd Moartea vine s.il-qi ia victima spre a oionduce in ldcagurile intunecate a11'' negrului Ptruton, eroul iiiese in cale, puntndu-i-se de-a cunneziEul" Mwrtea eputemicS qi nu-gi lasS bucuroasS dlin man6 victirrr.a. InsSi-lercule, nU tui Jupiter, e mai tare 4erciit funoartea gi ltuptd cu

vitejie ca s5 repare nenorocirea pe carrs a iilrut-o de, sul'eritcel mai ospitalier dintre oameni- t,u:ptii atdt de binr:, incitizbuteEte si invinge gi si o ia inapoi pe Alcesta- Vine apoi lacasa lui Admet lindnd-o de mflna pe so[ia acestuia, careavea fafa acoperiH cu un voal fr$erar. Adrnet crede lainceput ci *t* ittuittt*a sa o fantonrS ia so[iei sale, dar, incele din uffn5, se asigurd c5 era intr''adev;ir ea, 5i nu oumbrd goald. Scos din minli de f'eri'ciretj Aclmet wea r;d-l findldngd sil-te pe Hercule, dar eroul, fiu al lruri Jupiter, nlr rdmf;neprei mult fimp, ci, pregil.indu-se sd porneasc6 spre Tracia, iizice gazdei sale, p5rdsind'o: ,*Adrne,t, pistreazd pentru vecierespechrl sfAnt al ospitalitSlii."

ll

G heorghe P op a -Lisse a n u

Saytla $i p6nml lui NisusBasm mitologic {dupa Vergiliu)

Dintre toate cetSfile grecegti rSspAndite pe colineleAtticei hrtre Atena, patria regelui Pandion, gi [Srmurile plinede scoici scildate de valurile rndrii theseane, niciuna nuintrece in frumusefe pitoreasca Megara, capitala regatului luilfibus, fiul lui Pandion. Zidurile acestei cetS[i fuseserdridicate odinioard de regele Alcanthous, aiutat in lucrarea sade Apollo, zeul artelor Ei al muzicii. Ca o amintire a acestuiajutor, piatra pe care zeul gi-a pus chitara sa a pSstrat multdrtreme suneful melodios al acestui instrument muzical, cdci,de cdte ori atingea cineva piatra din zidul cetSlii, iegeauindatd niEte accente armonioase care incintau urecheacdldtorului, intocmai ca qi statuia zeului Memnon din Aegypt,lovili de primele raze ale soarelui de diminea[5.

In wemea de demult, pe cSnd se gdsea rege in Megaramiticul Nisus, [ara Atticei a fost pustiitd de flota dugmand alui Minos, regele Cretei, cel mai puternic in arrne dintre to[iregii din acele timprrri strdvechi. Cauza acestui rdzboicrdncen a fost Polyidus, mogul lui Minos, care, refugiindu-sedin patria sa, Creta, a fost addpostit in casa ospitalierd aregelui Nisus din Megara. Refuzul lui Nisus de al preda pePolyidus fdcu sd se umple cAmpiile Atticei de sdgetilevestitei arrnate de arcagi din Creta. Dar nici regelui, nicilocuitorilor din Megara nu le pdsa prea mult de ataculneputincios al cretanilor, gi nici nu se gAndeau rn5car s5-iresprngd cu for[e armate pe nSvdlitori. Ei cunogteau binerispunsul zeilor.

62

Legende Si PoueSti antice

Pe capul lui Nisus, intocmai ca Ei pe capul lui Samsondin Biblie, crescuse o guvi[fi de pdr, in care era un fir rogu ce

con[inea destinul cetS[ii. cat tirrrp avea s5 fie neatins acestfir de pdr, acoperit cu ingrillre de buclele de pe capulregelui, neatins5 trebuia s5. rdniAnS. gi patria sa, Megara'picele, ursitoarele care nu gregesc niciodatd cAnd torc firulvie[ii gi destinul ornului, intSrisera puterea oracolului prin

vointralor nestrSmutatS. Iar griiile tuturor se indreptau acurn

,rr', J*upr. rdzboiului care bdtuse Ia ugd, ci asupra piruluiscump de pe capul regelui, pe care o agrafi de aur deMopsopia il [inea necontenit lr-rcitor-'Treiuserd

gase luni de c6nd armatele cretane impresu-

raserd cetatea gi soarta rdzboiului rdmdsese aceeaEi' iar

zei[a Victoria, cu aripa ei nesigur5, zbura incd departe de

tabdra regelui Minos' $i, tbrd indoialS, multd weme ar fipierdut Cietanii prin Atticaa 9i apdrarea Megarei ar fi rdmas'de-a

pururi nezdiuncinat6, dacd Scyllaa, fiica nesocotitd a lui

Nisus, scylla, care avea s6 sape rnormantul nefericitului ei

pdrinie, al pahiei Ei al ei f isegi, n-ar fi privit, cuprinsd de opatimd nebunS, cu ochii ei frulmoqi gi lacomi, pe eroulLretan Minos. Lf,cornia ochilor ei a pierdut o cetate, pe care

n-ar fi putut si o cucereascfl nicio armat6 de pe lume'Fiu al Venerei, copil sdlbatic ai Edgalnic pe care, cAnd se

mdnie, nu poate sdl-imbiAnzeascd nici mama sa, nici tatdl

s6u Jupiter, gi nici to[i zeii din Olimp, dar care, la rfrndul sdu'

poate ia i*On.tteascS Ei s6 inrnoaie pdnd Ei inima- leilor giiigrito. din Lybia, Cupidon dSdu ascultare indemnurilor zei[ei

Junona, care se supdrase pe Scylla' CSci aceasta' la osdrbdtoare a zeilei, neginand searna de ritualul obiEnuit' i-a

profanat sanctuarul. Din acest moment, avea un picat deispdgit gi se gtie cd n-a existat femeie care sd o supere pe

a Scylla, fiica lui Nisus,capitolul precedent.

nu trebuie confundat5 cu Scy//a din

63

G he or g he P o p a- L,i s s e' tt tt u

Junona gi sE r5rrAniii nepediepsit,S. Cupidon, zeul iubirii,, casd o rdzbr-rne pe zeii[il, scoas;e clin tolba-i strdlucitoare osdgeatd Ei o amnc5'hr pieptult tinerrei fete.

O drago,ster nehund cu;-rrinse din clipa aceasta inirnaScyllei. lle acum iirainte, ltria.ta fatd nu-gi mai putu ghsilinigtea El, iniocmai ca o bacchantd,, scoasd din fire, incepusd cutreiere fd.rir astdmpdr intrepl oraEul, bdtdnd toatedrumurile in lung Ei-n lat" Rup,inclu-se de trecutul ei deprin[es6 alintatS. de p;,ind atunci, nu-Ei mai parfuma pdrulbuclat cu. parfurnuri cXirn mun[ii Ida, nu-gi mai lega picioaneledelicate cu incdlliminte sicl',6rps.t5, nici nu-gi :maiimpodobea gfitu-i alb ca. :zdpada cu pietre scumpe.Gdndurile el se indreptau in all.5 parte; de aceea pasulii eranesigur, iar piciloarele i se irnphticeau.

Pdnd a nru-qi fi r,lat pe falii iubirea ei criminalS pentruMinos, de sute dre ori se urca. gi se cobora de pe zidurilecetS[ii, ca sd priv,eascd - zicea ea - turnurile ce se ridicaupAnd in nori; de sute de ori se urca, oftAnd addnc din sufletulei zbuciumat, pe viflrfi.rl telasei palatului regal, spre a privinoaptea, zicea ea, stq:lele cerului; rle fapt, insd, pentru a priviin depdrtdri tabilla lui Minos, de unde strdluceau mii ri miide focuri"

Biata fatii nu rneui 'voia sd rltie de f,urca de tors, nu rnaivoia sd gtie de suvei,r:d; rlegetele ei nu mai atingeau chitara,iar aurul gi pi,etrele nr:stemate, la care altddatd [inea aEa demult, acum. le disprefuia"

a,[n obrajii ei cei frurnogi nu se mai vedea roEeafa: roEeafa

nu se impacii cu dra.gostea. E;oala ei era fhrd leac; sim[eacum i se furiga rnoartea in n'rSdularele istovite. G6ndul iizbura unde ,l ctrenna durerea, unde o t6ra destinul. Unimbold ascunls o trnpingea spre priipastie. Ce sd facd?... Sd ia

t)e ilscuns pdu:ul fi:.tal de pe capul tatdlui sdu qi sd il trimitii luiMlrros, irt labhr6, c;r iertfd scumpd pentru duEmanul patriei

ti4

l.e'ylende qi poueSlti antlice

sale! Era singurul nrrliloc ca sirEii a.tr,agd iubirearecunosc6toare a celui pe care il ado,rii! Nu se v'i1 gd$i oinimd sim[itgare care sd nll-i s,cuz-e ;rceastii faptli crinr,inald!

Era noapte. Somnul cel drulce, incdtuyr^te aculnpleoapele ochilor lui Nisus. in ldr:erera adffncb aintunericului, doar striiile vegheau Ia por[i, gi ele, p'r:MruIindepbrtdri,

^fficeau mrai mult ,o pialncl,i a zelultd lor de

santinele. in vremea aceasta, ScyllzL rr'e rridic6 din pcrtul ei Ei,cu urechile a[intite, tntrebrdnd oiilecunl ulmbreleintunericuluii, de-abia era in state siii rrespire aenrl rece aInopfii. RidicSLndu-se in v&rful degell,elor, fdcu intAiul pas-Puse mAna pe un cu{it cu doui thigurrl 1;,i alergd in r"bor, ca 9icAnd piciomEele ei n-ar [i atins pdrn,iiurtul' Groanr-a fd'cu sd opdrSseascd puterile. Se opri p,e loc- F,poi, luAnd ca rnartor alincercirii sale criminale ihtunericul cel n{3gru al n'np[ii" pdgiinainte. AjunrgSnd la pragul carnerrei cle dorrrrilla talilui el, seopri o clipi. in vestibul 5i, ridicArrd:u-gii ochii sple asfi:elelucitoare ale cemlui, le ,fiiigddui zeiikrr iertfe bogate dacd ovor ajuta in planurile ,ei.

Corme, guvemanta gi odinioarii doica Scyilei, o auzisecAnd se sculase din pat gi sii.m[ise zgomntul ttgii.inspdimdntatir, se repezi J{a ea gi o prilmr:,in bra[e-

- Ce vn:i sd faci? ii zrise plinii fler grrozrzS.. Tu, dlragS fatd,

pe care te-am crescut dln fragedS-fi cr:piLirie, spruLntl-mi cevrei sd faci, cd nu degeaba te-ai sculiat trl in putere'a. nogr$i.Dacd nu md ingel, tu egti chinujllii rJe l{emesls, zei[ardzbunSrii. Acum imi dau eu seama r:ne ce nu p'uteai s5' bagi[n gurd nici darurile Cere'rei, nici p'g a!'er lui tia'cchus' Acumirni dau seama de ce stliteai neadrormitii in pute'rea. nopfii,cAnd gi griiile cele mai mari tnorrrr in inimile otiosite almuritorilor. Iipune-mi, r),, spLlne nert,orocitei ta,[e doice,spune-mi, in sffirgit, ceea ce pdnd aaruntl n-ai wut sd-;mi spuicAnd te intrebam, vdzAndu{e curn l-e sllirge$'ti din zi in zi. Mi

65