Formare de Formatori

46
FORMARE DE FORMATORI august 2012 Durata (în ore de pregătire)– 40 ore pregătire teoretică - 40 ore Formator: Prof.dr. ELENA GHEORGHE

Transcript of Formare de Formatori

Page 1: Formare de Formatori

FORMARE DE FORMATORIaugust 2012

Durata (în ore de pregătire)– 40 ore pregătire teoretică - 40 oreFormator: Prof.dr. ELENA GHEORGHE

Page 2: Formare de Formatori

COMPETENȚE

1. Pregătirea formării2. Realizarea activităților de formare3. Evaluarea participanților4. Aplicarea metodelor și tehnicilor speciale

de formare5. Marketing-ul formării6. Proiectarea programelor de formare7. Organizarea programelor și a strategiilor

de formare8. Evaluarea, revizuirea și asigurarea calității

programelor și a strategiilor de formare

Page 3: Formare de Formatori

1. Cadrul general al formării profesionale a adulţilor în România Societatea în care trăim este una

complexă, dinamică, în continuă schimbare.

Conceptul de învățare pe tot parcursul vieții.

În acest context, programele de formare ocupă un loc central.

Page 4: Formare de Formatori

O.G. nr. 129/2000, republicată, stabileşte obiectivele formării profesionale, iniţiale şi continue a adulţilor : Facilitarea integrării sociale a indivizilor în

concordanţă cu aspiraţiile lor  profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii;

Pregătirea resurselor umane capabile să contribuie la creşterea competitivităţii forţei de muncă;

Actualizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de bază, precum şi în ocupaţii înrudite;

Schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială sau de modificări ale capacităţii de muncă;

Însuţirea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

Page 5: Formare de Formatori

PROIECTAREA UNUI PROGRAM DE FORMARE PROFESIONALĂ

Pentru a proiecta şi autoriza un curs de formare profesională este necesar:

1.CALIFICAREA/OCUPAŢIA să existe în NOMENCLATORUL CALIFICĂRILOR/COR.

2. Să existe un Standard Ocupaţional sau un Standard de Pregătire Profesională.

Page 6: Formare de Formatori

DICȚIONAR1.COR - Clasificarea Ocupaţiilor din România2.Standardele Ocupaţionale - Documente care

stabilesc un numãr de norme pentru o ocupaţie:•Competenţele (Unităţi de competenţă);•Modalităţile de a atinge competenţele (Criterii de

realizare).3.Competenţa (Unitatea de competenţă) defineşte

ceea ce trebuie să ştie şi sã poatã sã facã o persoanã, pentru realizarea unei activităţi.

4. Standardele de pregătire profesională - Documente care stabilesc normele de pregãtire profesionalã într-o ocupaţie.

Page 7: Formare de Formatori

2. Rolul şi competenţele formatorului

Formatorul este specialistul în formare care proiectează, derulează, evaluează şi revizuieşte activităţi teoretice / practice şi / sau programe de formare şi dezvoltare a competenţelor profesionale, derulate în instituţii specializate sau la locul de muncă.

Page 8: Formare de Formatori

Formatorul descris prin standardul ocupaţional este: Conceptor al programelor de formare, pe

baza documentelor normative în vigoare, a standardelor ocupaţionale / de pregătire profesională şi a nevoilor unui anumit sector sau domeniu de activitate – inclusiv al celui de formare a formatorilor.

Proiectant al programelor şi al activităţilor de formare, pe baza identificării nevoii şi cereriide formare dintr-un anumit sector sau domeniu de activitate.

Organizator al programelor de formare, asigurând toate condiţiile necesare desfăşurăriioptime a programului de formare.

Page 9: Formare de Formatori

Facilitator al procesului de învăţare şi de dezvoltare prin crearea unor situaţii de învăţare adecvate dezvoltării competenţelor profesionale care se constituie în ţinte ale formării.

Evaluator al competenţelor efectiv formate sau dezvoltate la participanţii la formare, precum şi al propriei prestaţii ca formator.

Evaluator al programelor de formare – atât al celor proprii, cât şi al programelor de formare propuse spre evaluare în vederea autorizării.

Persoană care învaţă pe tot parcursul carierei profesionale, dezvoltându-şi permanent propriile competenţe de formator.

Page 10: Formare de Formatori

Competenţe care definesc profilul de personalitate al formatorului căutat azi pe piaţa serviciilor educaţionale de a conduce în aşa fel procesele de învăţare

destinate adulţilor, astfel încât aceştia nu doar să achiziţioneze simple cunoştinţe, ci să-şi formeze abilităţi, competenţe, cu caracter practic-aplicativ, demonstrabile imediat;

de a identifica concepte şi activităţi de învăţare relevante pentru contextele reale din viaţa cotidiană a cursanţilor;

de a se manifesta ca persoană dinamică, flexibilă, acceptând independenţa de manifestare a cursanţilor;

de a se adapta la diversitatea cursanţilor, pentru a putea oferi fiecăruia ce aşteaptă să obţină prin programul educaţional la care participă (în funcţie de: nevoi de învăţare, caracteristici personale, interese de cunoaştere), prin selectarea unor strategii de instruire adecvate nevoilor de educaţie, pregătirii anterioare, valorilor culturale, vârstei şi altor caracteristici personale;

Page 11: Formare de Formatori

Competențele formatorului de a lucra în echipă cu alţi formatori şi de a

promova munca în echipă şi la nivelul activităţilor desfăşurate de cursanţi;

de a comunica cu uşurinţă cu participanţii la curs şi de a facilita procesele de comunicare dintre aceştia;

de a stabili cu uşurinţă contacte cu persoane, instituţii şi comunitatea interesată de realizarea anumitor programe educaţionale destinate adulţilor;

de a stimula motivaţia cursanţilor, evidenţiind progresele şi utilitatea practică a cunoştinţelor predate;

de a planifica un program educaţional şi de a evalua rezultatele acestuia.

Page 12: Formare de Formatori

Rolurile formatorului de adulţi: expert al actului de predare-învăţare, care asigură un

control multiplu: prezentarea noului material, controlarea discuţiilor şi dezbaterilor;

consilier: nu trebuie să prezinte informaţiile cu toate detaliile ci să orienteze cursanţii să descopere ei înşişi lucruri noi, care să îi motiveze în a continua participarea activă la curs;

facilitator: facilitează o cale de acces către conţinuturi noi, orientând cursanţii cum să înveţe să descopere lucruri noi, utile în procesul de instruire dar care pot fi aplicate în viaţa cotidiană;

manager: încurajează cursanţii să colaboreze, sa-şi împărtăşească ideile şi cunoştinţele dar mai ales responsabilităţile, formatorul având sarcina de a manageria fiecare grup constituit;

ghid şi iniţiator: poate propune proiecte pentru menţinerea competenţelor dobândite;

evaluator al competenţelor efectiv formate sau dezvoltate la participanţii la formare, precum şi al propriei prestaţii ca formator;

orchestrator: formatorul are misiunea de a dezamorsa eventualele conflicte;

Page 13: Formare de Formatori

Trăsături de personalitate definitorii pentru profilul formatorului de adulţi înalte standarde de competenţă şi afirmare

în domeniul în care se manifestă; respect faţă de abilităţile celorlalţi; disponibilitatea de a împărtăşi ceea ce ştie; dorinţa de a oferi sprijinul ori de câte ori

este nevoie; capacităţi empatice; competenţe de comunicare; deschidere, flexibilitate; încredere în sine şi abilitatea de a forma

acest sentiment şi celor pe care îi formează; atitudine pozitivă

Page 14: Formare de Formatori

Competența 1: PREGĂTIREA FORMĂRII

1.1. Definirea obiectivelor1.2.Proiectarea activităţii de formare1.3. Construirea situaţiilor de învăţare1.4. Organizarea activităţilor de

formare: - organizarea spaţiului în care are loc formarea;

- pregătirea suportului de curs și a materialelor auxiliare

Page 15: Formare de Formatori

1.1. Definirea obiectivelor Pentru realizarea oricărui program,

una din etapele care trebuie parcurse este de a stabili:

•scopul;•obiectivele;•indicatorii de măsurare a

rezultatelor.

Page 16: Formare de Formatori

DICȚIONAR1. Scopul unui program este o afirmaţie generală cu

privire la rezultatele instruirii pe care o realizăm ; formularea lui este cuprinzătoare şi legată de o nevoie sau mai multe ale comunităţii, ale unei instituţii, ale unui grup.

2. ObiectivulObiectivul unui program •este rezultatul anticipat care urmează să fie atins.

Este obligatoriu ca fiecare program să aibă cel puţin un obiectiv – un rezultat concret la care se doreşte să se ajungă.

•afirmaţie privitoare la cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile pe care participanţii trebuie să le demonstreze la sfârşitul cursului; acestea îl conduc la realizarea scopului.

3. Indicatorii de măsurare a rezultatelorIndicatorii de măsurare a rezultatelor (a performanţelor) sunt de trei tipuri:

•indicatori ai resurselor (financiare, umane, materiale);•indicatori ai rezultatelor (cantitativi şi calitativi);•indicatori ai eficienţei (raportează costurile la

rezultate).

Page 17: Formare de Formatori

În procesul de pregătire a unui program de instruire, etapa de stabilire a obiectivelor  programului poate fi una din cele mai dificile sarcini.

În acest punct al procesului există trei elemente majore de care trebuie să se ţină seama:

1.Unde vreţi să ajungeţi?(obiectivele programului determinate de nevoile identificate);

2.Cum vreţi să ajungeţi acolo?(forma de pregătire, personalul, bugetul, marketing, planuri de instruire, detalii logistice);

3.Cum veţi stabili dacă aţi ajuns acolo? (evaluarea programului);

Page 18: Formare de Formatori

CRITERII DE FORMULARE A OBIECTIVELOR  Următoarele întrebări sunt utile în analiza obiectivelor,

din punctul de vedere al clarităţii.1. CINE VA FACE ACTIUNEA? Obiectivele trebuie formulate în termeni de performanţa

ai celui care învaţă. 2. CE VA FACE CEL CARE INVAŢĂ?Obiectivele se formuleazăin termeni de comportamente

observabile si măsurabile ( va aplica,va demonstra, va enumera, va identifica, va descrie, va enunţa, va rezolva)

3. IN CE CONDITII VA PERFORMA CEL CARE INVATĂ?Exista două elemente care trebuie luate în considerare: - Mijloacele asigurate participantului, ca şi ceea ce-i este

interzis (Ex: dictionar;formulare, carti de referinţa etc.); 

- Situaţia în care se aşteaptă dobândirea comportamentului (Ex: atunci când se  confrunta cu o situatie neobişnuită; atunci când moderează o întâlnire etc.)

Page 19: Formare de Formatori

4. CARE ESTE NIVELUL DE COMPETENTA /PROCENT PREVAZUT?

Obiectivul poate fi formulat in termeni de numar/ procentaj de itemi corecţi, de schimbare a scorului obţinut intr-un formular de sondare de atitudini, dar si in termeni detimp.

5. CAND SE ASTEAPTA SA FIE DEMONSTRAT RESPECTIVULCOMPORTAMENT?

Acest element este formulat de obicei in termeni de durata a experienţei in cadrul instrui

Page 20: Formare de Formatori

ATENȚIE!

Când definim un obiectiv trebuie să stabilim dacă aceasta este:SMART

•S= specific şi simplu• M= măsurabil;•A= adecvat;•R = realistşi relevant, săpoatăfi

integrat în situaţii reale din viaţa profesională;

•T=încadrat în timp;

Page 21: Formare de Formatori

CONCLUZIE: Obiectivele programului de formare

reprezintă răspunsul furnizorului de formare la nevoile identificate şi sunt adecvate la cerinţele de bază ale ocupaţiei.

Orice activitate, curs sau program de formare profesională a adulţilor trebuie să constituie un răspuns la nevoile de formare ale unui anumit public ţintă.

Identificarea nevoilor de formare presupune determinarea diferenţei dintre o stare de cunoaştere şi competenţă existentă şi o stare dorită. Această diferenţă reprezintă de fapt valoarea adăugată a activităţii, cursului sau programului de formare profesională.

Page 22: Formare de Formatori

1.2.Proiectarea activităţii de formare

Conţinuturile de învăţare reprezintă informaţia vehiculată şi cunoştinţele care vor fi însuşite, explicaţiile formatorului, acţiunile concrete ale participantului la formare şi deprinderile care vor formate, atitudinile profesionale aşteptate, modalităţile de supervizare a activităţii participantului la formare, obstacolele previzibile în calea formării.

Page 23: Formare de Formatori

Activităţile de formare sunt definite în funcţie de:

1. obiectivele operaţionale stabilite, sunt adaptate la caracteristicile individuale ale participanţilor la formare.

2. dimensiunea grupului de formare şi în funcţie de resursele disponibile ale furnizorului de formare.

Page 24: Formare de Formatori

1.3. Construirea situaţiilor de învăţare

Situaţiile de învăţare reprezintă modalităţi structurate de organizare şi desfăşurare a unor activităţi de învăţare, inclusiv de evaluare formativă (de parcurs).

Elementele de bază ale situaţiei de învăţare sunt metodele, tehnicile şi procedeele de formare şi de evaluare formativă a rezultatelor formării, precum şi suportul de curs, echipamentele şi materialele utilizate.

Page 25: Formare de Formatori

Procesul de invatare la varsta adulta prezinta anumite particularitati, in principal datorita factorilor, dar mai ales surselor care contribuie la intreg procesul de invatare.

Ca trasaturi definitorii ale invatarii adultilor trebuie subliniate urmatoarele aspecte:

- autonomie;- asumarea unui rol active;- orientarea spre rezolvarea unor probleme

practice;- experienta profesionala si de viata

Page 26: Formare de Formatori

Literatura de specialitate promovează ideea conform căreia instruirea adulţilor trebuie abordată într-o altă modalitate decît cea a copiilor şi adolescenţilor.

Din aceasta perspectiva intalnim mai multe modele de învăţare a adulţilor, dintre care prezentam sintetic:

•modelul androgogic;•modelul de invatare experientiala;•modelul de invatare constructivist.

Page 27: Formare de Formatori

Modelul andragogic

Andragogia este considerata „arta şi ştiinţa de a-i ajuta pe adulţi să înveţe”.Poate fi definită astfel:

•ştiinţa care se ocupă cu metodele de educaţie a adulţilor;

• practică socială al cărui scop este activitatea educativa destinata adulţilor;

•forma de învăţare facultativă pentru adulţi.

Page 28: Formare de Formatori

Caracteristici ale adulţilor implicaţi în procesul de instruire:•adulţii sînt autonomi şi autodirectivi; ei trebuie să fie

liberi să se direcţioneze în mod independent, iar moderatorul – doar să faciliteze instruirea;

•adulţii au o vastă experienţă de viaţă acumulată de-a lungul anilor care trebuie valorificata; referinţele de rigoare, conexiunile cu experienţa de viaţă vor contribui la eficientizarea procesului de instruire;

• adulţii, implicîndu-se în procesul de instruire, au o motivaţie intrinsecă şi sînt orientaţi spre un scop bine definit;

•adulţii sînt selectivi şi atenţi la relevanţa cunoştinţelor;•adulţii sînt foarte responsabili, au un grad mai înalt de

conştiinciozitate;•adulţii au un respect profund pentru profesori, dar, la

rîndul lor, simt necesitatea de a fi respectaţi de aceştia;

Page 29: Formare de Formatori

Modelul învăţarii experienţiale

Învăţarea experienţială este“ învăţarea prin care cursantul face

ceva - nu doar să se gândească la ceva.”

Se considera ca experienta este un profesor foarte bun.

Page 30: Formare de Formatori

Elemente caracteristice învăţarii experienţiale:•se bazează pe experienţele cursantului;•are la baza implicarea activă a cursantului;•asigură un dialog activ între cursant şi moderator;•este o învăţare bazată pe percepţie, nu pe teorie –

învăţarea experienţială stimulează abilităţile cursanţilor de a motivaşi explica un subiect, din perspectivă proprie;

•invăţarea se bazeaza pe conceptele cursantului; nu există un "profesor" care să citească din cărţi.;

•evaluarea motivelor interne şi externe - evaluarea este considerată a fi o experienţă de învăţare pe care cursanţii învaţă să o aplice pe ei înşişi;

•invăţarea este centrată pe fiecare persoană în parte - se pune accentul pe învăţarea personală în cadrul grupului;

Page 31: Formare de Formatori

Modelul învățării constructiviste

In sensul acceptat de constructivism, instruirea este mai mult decat transmitere de cunostinte si moderare a discutiilor. Instruirea este alcatuirea unui mediu propice invatarii, schimbare de perspective, pregatirea materialelor pentru canale diferite deinvatare, crearea de situatii sociale in care se invata de la altii si impreuna cu ei.

Page 32: Formare de Formatori

Caracteristicile modelului învățării constructiviste •se accentueaza ideea de sistem in care este incadrat

autorul formarii; •scopul de baza al activitatii de formare este aceala de

a stimula curiozitatea; •in timpul activitatii de formare moderatorul pune la

dispozitie contexte; •datorita fenomenului de „rezistenta la schimbare” –

participantii adulti au nevoie de„un timp pentru reflectie(intrebari adresate in „stanga si dreapta colegilor”, pauza necesara pentru relaxare – chiar daca din perspectiva moderatorului aceasta este este potrivita);

•informatiile transmise in cadrul unei prezentari sunt selectate si interpretate diferit de catre fiecare adult in parte – transfer intersubiectiv – „fiecare alege acele informatii din oferta informationala pe care le poate folosi in favoarea pozitiei sale”

Page 33: Formare de Formatori

Stiluri de învăţare a adulţilor Stilul de învăţare este definit ca un set

de caracteristici individuale ale modalităţilor de răspuns la situaţiile de învăţare şi de prelucrare a informaţiilor.

Conform mai multor abordări psihologice pot fi evidenţiate patru stiluri de bază de învăţare:

- stilul energic, - stilul reflexiv, - stilul teoretic, - stilul pragmatic.

Page 34: Formare de Formatori

APLICAȚIE Parcurgeţi chestionarul stilurilor de

învăţare şi punctaţi conform instrucţiunilor.

Timp de lucru 15 min. Corectitudinea rezultatelor depinde

de cât de sincer veţi fi. Nu există răspunsuri bune sau

proaste. Dacă sunteţi de acord cu o

afirmaţie, puneţi semnul “√” .

Page 35: Formare de Formatori

Energicii Preferă activităţile care îi implică direct în

experienţele noi. Le place tot ce este nou, sînt deschişi,

entuziasmaţi şi fără prejudecăţi sau scepticism, sînt flexibili.

Cel mai mult le place să se afle în vîltoarea evenimentelor, activităţilor, atenţiei celor din jur.

Principiul lor de bază este: „Voi încerca orice măcar odată!”.

Deoarece sînt foarte entuziasmaţi de tot ce este nou, de regulă, mai întîi acţionează şi apoi se gîndesc la consecinţe.

Devin ineficienţi şi, practic, nu mai sînt interesaţi să înveţe ceva, dacă în activitate nu mai este nimic nou sau nu este implicare directă, activă.

Page 36: Formare de Formatori

Reflexivii Preferă să observe ceea ce se întîmplă în jur. De regulă, evită participarea imediată în realizarea

sarcinilor pe care le dă formatorul: mai degrabă observă ce fac ceilalţi dintr-o parte.

Înainte de a trage o concluzie, o cîntăresc foarte bine.

Principiul lor de bază este: „De şapte ori măsoară şi o dată taie!”.

Sarcinile care necesită multă gîndire şi analiză îi fac pe reflexivi să înveţe uşor şi cu mult interes.

Spre deosebire de energici, nu le place să fie în centrul atenţiei, evenimentelor.

Sunt foarte eficienţi în realizarea sarcinilor de evaluare, elaborare şi completare de chestionare etc.

Page 37: Formare de Formatori

Teoreticienii Preferă să analizeze şi să sintetizeze toate

informaţiile pentru a le transforma în teorii bine fundamentate logic.

Lucrează cel mai bine la realizarea sarcinilor care ţin de formulare, analiză, valorificare de principii, ipoteze, modele, reguli etc.

Manifestă o gîndire logică pronunţată, cu uşurinţă elaborează scheme logice, standarde etc.

În procesul de învăţare se bazează doar pe fapte şi dovezi concrete.

Sînt sceptici, nu acceptă oricare metode de instruire, mai ales cele interactive.

Principiul lor de bază este: „Dacă este logic, este bun.”

Page 38: Formare de Formatori

Pragmaticii Preferă experimentarea ideilor. Ei leagă orice lucru pe care îl învaţă de

practica de fiecare zi. Le este interesant să înveţe doar atunci cînd văd legătura dintre ceea ce învaţă şi ceea ce pot aplica în viaţa de fiecare zi, ceea ce le poate aduce un beneficiu personal, un rezultat concret în activitatea practică.

Principiul lor de bază este: „Dacă funcţionează, înseamnă că este bun.”

Se irită atunci cînd trebuie să asculte prelegeri teoretizate sau să facă lucruri care nu prea au aplicabilitate practică.

Page 39: Formare de Formatori

Principii de bază în instruirea adulţilor•adultii au experienta bogata de viata si cunosc multe

lucruri - construirea/dezvoltareain continuare a experientelor si cunostintelor este o cale mult mai eficienta decitinstruirea bazata pe faptul ca adultii nu cunosc nimic;

•invatarea prin experienta (“prin incercari”) este mai eficienta decit prelegerea;

•invatarea este mult mai eficienta atunci cind se bazeaza pe un caz real sau oexperienta reala, decit doar pe teorii fara aplicare in situatii concrete;

•toti participantii la instruire participa in egala masura - astfel contribuind la invatarea proprie si cea a colegilor;

•fiecare din participanti este responsabil pentru succesul, eficienta programului deformare - fiecare participant isi expune activ parerea vizavi de continuturile simetodele de instruire;

Page 40: Formare de Formatori

Bariere în instruirea adulților:

Lipsa timpului Lipsa banilor Responsabilitati

familiale Organizarea

orarului Probleme de

motivatie Lipsa increderii in

sine

Motivarea adulților pentru învățare:

Relatiile sociale Asteptarile sociale Bunastarea sociala Avansarea

profesionala Refugiu sau

stimulare Interes cognitiv

Page 41: Formare de Formatori

1.4. Organizarea activităţilor de formare Condiţiile de formare reprezintă

totalitatea factorilor care favorizează sau care, dimpotrivă, pot obstacola activităţile de formare: spaţiul fizic, materialele şi echipamentele necesare, atitudinile şi prejudecăţile persoanelor implicate, procurarea uneltelor sau materialelor (dacă este cazul), realizarea, în prealabil a unor activităţi de învăţare sau parcurgerea unor materiale informative etc

vor fi asigurate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu programul de formare şi vor fi adecvate caracteristicilor individuale ale participanţilor.

Page 42: Formare de Formatori

Organizarea spaţiului în care are loc formarea: aranjarea mobilierului (mese, scaune)1. Aşezarea în formă de

“U”Avantaje: pentru susţinerea

referatelor; perspectivă bună a

formatorului asupra cursanţilor;

un tip de aşezare cunoscut de la adunări/ festivităţi;

Dezavantaje: necesită mult spaţiu; distanţe mari între

participanţi; în cazul în care se

distribuie scaune şi în partea inferioară a potcoavei, unii cursanţi nu vor mai avea vizibilitate.

2. Aşezarea în formă de “stea”/ pe grupe

Avantaje: potrivită activităţilor pe

grupe; stimulează activitatea

şi munca în echipă;Dezavantaje: unor participanţi nu le

va fi suficient spaţiul; cursanţii sunt distribuiţi

la o distanţă relativ mare unii faţă de alţii.

Page 43: Formare de Formatori

3. Aşezarea şcolară clasică

Avantaje: pentru prezentarea

referatelor; cadru formal, riguros;Dezavantaje: participanţii sunt mai

pasivi; discuţiile în general au

loc între un cursant şi formator;

cei din prima bancă se simt expuşi/ intimidaţi.

4. Aşezarea în cerc fără mese

Avantaje: au loc mai multi

participanţi; stimulează

interactivitatea; se creează o

atmosferă de dialog;Dezavantaje: nu toţi participanţii

sunt obisnuiţi cu o aşezare atât de liberă şi mai puţin formală;

unii adulţi nu se vor simţi prea bine sau se vor simti incomodaţi în această aranjare.

Page 44: Formare de Formatori

Pregătirea suportului de curs şi a materialelor auxiliare

Suportul de curs este adaptat la nevoile şi caracteristicile grupului-ţintă.

Informaţia cuprinsă în suportul de curs şi materialele auxiliare trebuie să fie actuală şi suficientă pentru atingerea obiectivelor de formare propuse.

Conţinutul suportului de curs şi a materialelor auxiliare trebuie să fie relevante în raport cu obiectivele competenţele-ţintă şi programului de formare.

Page 45: Formare de Formatori

Mijloacele reprezintă totalitatea instrumentelor sau a materialelor de suport cu ajutorul cărora este aplicată metoda de predare.

Mijloacele prin care putem transmite informaţii în timpul unui seminar, curs, etc. sunt de trei tipuri: auditive, vizuale, materiale scrise.

Page 46: Formare de Formatori

Mijloacelor auditive: sistemele audio: cd-player, casetofon, microfon.

Mijloace vizuale:graficele, video, Retroproiector/videoproiector

Mijloace scrise:copii xerox, tabla, flipchartul.