----aI

I

I

I

Creat cu pasiune gi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.

Kassia St Clair

FIRUL DE AUR SAU

ISTORIA LUMIIVAZUTA PRIN URECHILE ACULUI

traducere din limba englezh de

INES HRISTEA

wirdvft e 0

vov gt

&., =

CUPRINS

Prefaf5........... ............................7

Irrtroducere ............................ 13

1,. Fibrele din pegterd. Originile artei fesutu1ui............... 37

2. Linloliile. PAnzeturile mumiilor egiptene ................... 56

3. Daruri gi cai. Mdtasea in China anticd.........................814. Orapele ndscute din mdtase. Drumurile Mdtdsii...... 105

5. Dragonii cupdnze. Velele din lAni ale vikingilor.... 129

6. Rdscumpdrarea regelui. LAna in Anglia medievald...1547. Diamante gi gulere inalte. Dantela pi luxul...... .........1788. Hainele lui Solomon. Bumbacul,

America pi comerlul .......207

f. imbrdcdmintea in extremis. Haine cu care

si cucerepti Everestul gi Polul Sud................ ............. 240

10. Mnncitori in fabricd. Trecuhrl intunecat alviscozei ....26511. Sub presiune. Costumele pentru cdldtoria inspalru....29212.Mai dur, mai bun, mai rapid, mai puternic.

Jesdturile pentru depdgirea recordurilor in sport...32313. Mantia aurie. Cum si obfii mdtasea pdianjenilor ....352

Firul de aur. Coda...... ........376

Mulfumiri..... ........................382

G1osar............ ..-.....-...............384

No1e............... ........................ 393

Bibliografie... ........................41.4

Indice............ ........................442

,,egti teapen ca rdzboiul de fesut", ,,feqi poveqti" sau te

gAndegti ce o persoand aratd nilel cam,,brodatd". Limbajul

textilelor e ca ticditul ceasului dintr-o incdpere: odatd ce-l

sesizez| nu pofi sd nu-l rr.aiauzi.Totuqi multe dintre aceste metafore devin ele insele

,,supra-elastice" sau ,,toase" de banalitate, intrucAt majo-

ritatea dintre noi nu avem suficienti experienld in a le

folosi qi nici nu le inlelegem prea bine sensurile originale.

Vorbind despre posibilitatea de a lese o argumentalie

coerentd, exprimarea ne-ar fi mult mai bogatd dacd noi

inEine am fi folosit mdcar o datd rdzboiul de lesut, tre-

cAnd firul dintr-un capdt in celdlalt al urzelii. Sd ludm,

de pildd, expresia ,,galbencapaiul" -,,pdiul" poate sd se

refere la grdu, dar gi la fibrele aurii de in, inainte de a fitoarse. Sau ,,egti feapdn ca rdzboiul de fesut" - aici este

vorba despre cadrul pe care se intind firele de urzeal6.

Dacd disparilia acestor formuldri pare improbabild,

totugi trebuie sd ludm in considerare soarta unor alte

expresii, care, deja de acum zeci de ani, au devenit fluprin folosirea in exces sau prin neinlelegerea lor exactd.

Foarte pulini dintre contemporanii noqtri ar mai sPune

despre o situalie incurcatX cd e ,,ojurubild innodatd", aqa

cum se exprimd adesea personajul Sherlock Holmes, al

lui Arthur Conan Doyle. Sau ar mai apela la termenul

,,darac" - un instrument cu care se pieptdnau fibrele de

in sau de cAnepi - ca sinonim pentru ,,chir{' sau ,,9t1i6".

Chiar gi expresia ,,aivorba de barchet" gi-a pierdut sensul

infepdtor. Barchetul, un tip de pdnzd asprd pe o fafd,

adesea confeclionati din bumbac, a fost deturnat lingvistic,

ajungAnd sd semnifice ,,o exprimare bombastic5, pom-

poasd sau nepotrivit de pretenfioasd"'

De la limbaj la basme, la tehnologie 9i la relaliile

sociale, vielile noastre sunt intrefesute cu firele producliei

de textile. Probabil cd Moirele nici nu ar accepta ca lucru-

rile sd stea altfel.

)6 Kassia St Clair tsroRrA LuvtrvAzutA pntru UREcHtLE AcuLUt ,7

1

FIBRELE DIN PESTERA

ORIGINILE ARTEI TESUTULUI

PRIMII TESATORI

,,Cu legdtura hranei sacrificiale, cu amuleta, cu firul vietiicel colorat, al cdrui nod e adevirul: cu toate acestea ifiimpletesc inima qi spiritul. Ceea ce-i inima ta trebuie sd fie

a mea. Ceea ce-i inima mea trebuie sd fie a ta."

Mantri vedicd

C6nd Eliso Kvavadze s-a aplecat spre lentila microscopu-

lui, se aqtepta sd vadd o mostrd de polen din perioadaneolitici. Ca botanist angqat la Academia Nalionali de

$tiinfe din Georgia, asta ii era munca. Spera ca urmelemicroscopice de plante strdvechi, colectate de pe podeaua

unei pesteri indepdrtate, s6-i furnizeze informa{ii despreclima schimbdtoare a lumii antice. Diferiti arbori qi diferiteplante prosperd in cursul perioadelor de glaciafiuni gi

in epocile cu climate mai temperate, astfel cd mostrelede polen provenite de la diverse specii sunt martore

elocvente ale vremii din perioadele lor de origine' insd,

in acea zi din anul 2009, bobilele minuscule de polen de

pe lameld au fost indepdrtate brusc de pe scena qtiinlificX

de ceva extraordinar, aflat aldturi: cele mai vechi fibre

cunoscute care au fost produse qi folosite de oameni'

Peqtera studiatd de Kvavadze - 9i de o echipd alcdtuitd

din cercetdtori georgieni, israelieni 9i americani - este

cunoscutd sub denumirea de Dzudzuana. Ea sfredeleqte

munlii Caucaz, din partea de vest a Republicii Georgia'

Pentru ochiul neantrenat, peqtera aceasta nu pare deloc

remarcabild. Are gura ,,sttdns6" sau ,,fdcutd pung6", pe

,;pirtare" are incrustatd o formaliune care amintegte de

litera ,,D", este pozilionatd la aproximativ 560 de metri dea-

supra nivelului prezent al mdrii 9i, pornind de la deschi-

dere, pestera se ,,zvArcolegte" in sus 9i-n jos, prin roca dur6'1

Datarea cu carbon 14 a urmelor de pagi de pe podea ne

sugereazd cd primii oameni au abordat-o inifial cu timidi-

tate, in urmd cu 34 500 de ani. Deqi au trdit acolo in jur de

doudzeci de milenii, locuitorii Dzudzuanei s-au manifestat

cu delicatele gi nu au lSsat prea multe in urma lor. Ceea ce

gtim totuEi este cd aceqti primi lesdtori erau vAndtori efi-

cienli gi deloc mofturogi. JudecAnd dupd oasele imprSgtiate

pe podeaua pegterii, locuitorii din paleolitic se pare cd pre-

ferau capra de munte gi, mai tArziu, bizonul, dar cd aduceau

acasd gi bouri, jderi de copac, mistreli sdlbatici, ba chiar 9i

lupi. Mai gtim gi cd oamenii aceqtia igi confecfionau o varie-

tate de unelte _ rdzultoate gi lame asculite fdcute din piatrd

sau obsidian - gi cd purtau pandantive decorative'z

PAnd aici, tabloul e destul de tipic. insd descoperirea

lui Kvavadze ne-a aritat cd aceiagi locuitori ai peqterii

Dzudzuanaproduceau gi fibre din plante - ceva dificil de

rcalizat chiar gi in cele mai bune perioade istorice -,folosind o tehnologie despre care anterior se crezuse cd

era mult mai recentd. Realitatea aceasta elimind multe

prezumfii, indelung suslinute, in legdturd cu strdmogii

l8 Kassia St Clair rsroRrA ruvrrvAzurA pRttrt URECHtLE ACULUT

nostri timpurii gi intinde lesitura istoriei mult mai in urmd

decAt qi-ar fi imaginat vreodatd multi dintre nol oferindu-ne

o imagine mai bogati gi mai ampld a viefii unora dintrestrdmogii nogtri timpurii.

FIRE NOI

,,Frate, cAnd imi vei fi adus inul impletit,

Cine o sd mi-l vopseasca, cine o sd mi-l vopseascd?

Inul, cine o sd mi-l vopseasc6?"

CAntec de dragoste sumeriary 1.750i.Hr.

Firele descoperite de Kvavadze sunt invizibile cu ochiul

liber, iar obiectele din care au fdcut parte s-au dezintegrat

cu mult timp in urm6. Cu toate acestea, fibrele respective

lc permit curioqilor sd le intrezdreascd secretele uimitoare.

Unul dintre lucrurile pe care le reveleazd este cd oamenii

cirre le-au produs erau foarte muncitori. Cu mult peste o

mie de fibre microscopice au fost identificate in pdmAntul(:are s-a acumulat incetul cu incetul pe podeaua din peg-

teraDzudzuana, ele reprezentAnd multe ore de muncd -rle la recoltarea inului pAnd la impletirea firelor, astfel

irrcAt sX creeze obiectele din structura cdrora au fdcut

parte. in stratul cel mai vechi au fost descoperite aproape

500 de fibre; intr-un strat mai recent, care acoperd o

;:erioadd intre 19 000 gi 23 000 de ani in urm5, s-au gdsit

787 de fibre. Probabil cd metoda de realizare a fibrelor era

transmisd cu grijd din generalie in generalie. Secretele de

producfie e posibil sd fi fost dezvdluite in lumina revdrsatd

prin intrarea in pegtera Dzudzuana.3

Firele erau realizate din bast - fibre flexibile provenite

din sistemul interior al tulpinii plantelor -, pentru obfine-rea lor fiind necesard o procesare sofisticatd. Unele fibre au

fost toarse, altele au fost doar rdsucite. intr-o lucrare prin

care gi-au anunlat descoperirile,Kvavadze si echipa ei au

notat, cu oarecare uimire, cd mai multe mostre ,,pat sd h

fost rdsucite in S dublu, urmAnd un model relativ com-

plex". Firul rdsucit este alcdtuit din doud sau mai multe

fire, rdsucite impreund in direclia opusd sensului in care

au fost toarse. in termeni practici, asta inseamnd cd, atunci

cAnd firul rdsucit este corect tealizat, el e echilibrat struc-

tural, iar lucrul cu el devine mai ugor: nici nu se deqir6,

nici nu se incurcS. Pe scurt, daci mostrele respective au fost

intr-adevdr rdsucite in S dublu, ele indici un nivel uluitor

de cunogtinfe in ceea ce privegte produclia de textile'a

incd gi mai surprinzdtor a fost faptul cX multe dintre

fibre par sd fi fost vopsite, probabil cu ajutorul unor

substanle colorante oblinute din plante. $i, la fel ca in

cazul mostrelor de fire rdsucite, gama de culori descoperitd

ne sugerea zb, ch lesdtorii din Dzudzuana erau foarte

pricepuli. Degi majoritatea firelor erau cenuqii, negre qi

tvrcoaz, au fost gdsite qi unele galbene, rogii, albastru-violet,

verzi, kaki, ba chiar qi roz - ceea ce ne demonstreazl' o

cunoagtere sofisticatd 9i ne indicd folosirea unor plante

colorante locale, ca 9i a altor pigmenli. Stratul care acoperX

perioada 19 000-23 000 de ani, fafi de prezenf a revelat cele

mai multe fibre vopsite. Dintre cele 488 din stratul cel mai

vechi, 58 au fost vopsite; dintre cele 787 gdsite in urmdto-

rul strat, 38 au fost vopsite, varietatea de culori fiind 9i mai

mare - aici a fost identificat hrul roz.s

Cercetdtorii care au examinat peqtera au mai descope-

rit gi rdmdgifele unor larve de molii care se gdsesc de obicei

in textile putrezite, ciuperci care se dezvoltd pe haine qi

urme de pdr de la o specie de caprd. Prin urmare, fibrele

de bast se poate sX fi fost confeclionate in scopul de a fi

folosite ca a!6, cu care sh se coasd piei de animale, croite

ca haine. De asemenea, ele puteau sd fie intrebuinfate pe

post de sfori sau de frAnghii, necesare pentru invelirea

cozilor de la unelte sau pentru impletirea de coquri'

Ofer Bar-Yosef, un arheolog israelian care a colaborat

strAns cu Kvavadze, s-a ?ntrebat dacd nu cumva atunci, inurmd cu atAtea mii de ani, locuitorii din pegtera Dzudzuananu gi-au impletit fibrele intr-o manierX asemindtoare cu

tehnica macrameului. Elizabeth Wayland Barber, expert intextile preistorice, susline cd simpla fabricare a sforii indicdo tehnologie de mare importanld, care a revolufonatmodulde viafd al strdmogilor noqtri. ,,Cu sfoari puteai si legiobiectele sub formd de pachete gi astfel sd cari mai multelucruri odatd. Puteai sd intinzi plase gi capcane, cu care sd

prinzi mai mult vAnat, astfel incAt sd te hr5negti mai bine."6

sI BLANA, INCOTRO?

,,Haina il face pe om."

Proverb englezesg secolul al XVJea

Antropologii considerd cd hainele indeplinesc doudfr-rnclii importante irr societatea umand. Prima este functiatle reprezentare. insd oamenii sunt capabili sd opereze

clistinclii vizuale gi in lipsa hainelor, apel6nd la tatuaje, la

bijuterii, la piercinguri corporale si la diverse adaptiri.Multe popoare, inclusiv hunii din secolul al V-lea care i-auinfricosat pe romani, bandajau craniile copiilor ca si le apla-

tizeze, astfel cX lestele adullilor erau alungite inspre in spate

;i in sus. Odatd ce oamenii au inceput sd poarte haine, eposibil sd le fi folosit ca sd-gi reprezinte statutul social, firsd

acesta nu este un motiv suficient de convingdtor, care sicxplice de ce ei au considerat cd hainele le erau necesare.T

O motivafie mai practicd a apariliei hainelor o repre-zintd capacitatea lor de a-i proteja pe oameni de frig.Specia umand nu este adaptatd la traiul in alte zone decAt

rrcelea cu climd caldd, in care a evoluat inilial. Prin compa-

ratie cu multe alte mamifere - ba chiar gi cu alte primate -,

Kassia St Clair ISTORIA LUMIIVAZUTA PRIN URECHILE ACULUI

sistemele noastre de apdrare impotriva frigului sunt inefi-

ciente. De pilda noud ne lipseqte grdsimea brund, care

poate sd fie metabolizatl' rapid, astfel incAt sd genereze

cdldurd - o strategie utilizatd de multe dintre rudele

noastre cele mai apropiate la nivel genetic' insd poate cd

sldbiciunea noastrd cea mai evidentd, in acest domeniu,

o reprezintd relativa lipsd de pilozitate.

Iepurii iqi ating limita de frig la -45 de grade Celsius; in

lipsa bldnii, limita lor de frig s-ar situa in jurul a 0 grade

Celsius. Unui om dezbrilcat incepe sd-i fie frig de la

27 de grade Celsius - o temperaturd de-a dreptul pldcut6'

Temperatura noastri corporald este in jur de 37 de grade

Celsius; dacd ea scade sub 35 de grade Celsius, se insta-

leazd hipotermia, iar decesul survine dupd ce temperatura

ajunge 1a29 d.egrade Celsius. Chiar Ei o hipotermie blAnd5

reprezintd o problem5. O broEurd tipdritd de armata brita-

nicd ii avertizeazl,pe soldali cd hipotermia poate sd-i facd

pe oameni sd se comporte iralional 9i cd riscurile sunt

exacerbate de epuizare sau de malnutrifie.8

Daci lipsa de pilozitate este atAt de defavorabild pentru

specia noastrS, aEadar cAnd Ei de ce ne-am transformat in

maimufd fdrdpdr? Din acest punct de vedere, oamenii sunt

nigte mamiferebizare.(tn cazul altor mamifere, precum ele-

fanlii gi balenele, au existat motive evolutive speciale pen-

tru care p5ru1 a dispdrut.) Ca sd explice aceastd bizarctie,

unii au presupus cd poate omul a trecut printr-o fazd semi-

acvaticd. Aceeagi teorie susline ci mica membrand interdi-

gitald este una dintre legdturile vestigiale cu stilul nostru de

viald anterior, iar lipsa pilozitdlii este o alta. O a doua teorie

susfine cd lipsa noastrd de pdr ne-a ajutat si ne rdcorim

cAnd am pdrdsit habitatul impddurit 9i am ajuns in habita-

tul mai cald, de tip savand. insd pielea neacoperitd absoarbe

mai multd energie in cursul zilelor calde qi o pierde mai

rapid cAnd alard e rece, ceea ce inseamnd cd sistemul acesta

de gestionare a cdldurii e ineficient in ambele situafii'

C) teorie mai recentS, avansatd in 2003 de doi oameni de

qtiin!5 britanici, susfine cd oamenii gi-au pierdut blana

deoarece aceasta addpostea parazili purtdtori de boli, dar qi

din cauza selecliei sexuale. Pentru potenlialii partenerisexuali, pielea goald' netedd gi lipsitd de parazifi ar fi fostcchivalentul gezutului colorat al mandrilului sau al pena-jului splendid al pdunului - deci ar fi fost irezistibild.e

in mod ciudat, parazilli au fost folosili de oamenii de

;tiinfd si ca sd determine chnd aminceput sd purtdm haine.

l)eloc surprinzdtor, pdduchii corporali se hrdnesc cu sub-

stanfe din trupul oamenilor, insl triiesc exclusiv in haine.

I)Andu-ne seama cAnd aceste organisme au evoluat dinstrf,mogii lor, pdduchii de cap, ne-am dat seama cAnd au

irrceput oamenii si poarte constant haine. Aplic6nd aceastd

rnetodd, dovezile stiintifice ne-au ardtat cd am inceput sd

purtdm constant haine abia in urmd cu 42 000-72 000 de

nni sau cam in aceeaqi perioadd in care oamenii au prinssi pdrdseascd Africa - ceea ce inseamnd cd vreun milionrle ani am triit goi.10

Fireqte, nu toate hainele trebuie sd fie realizate dinrnateriale impletite. E foarte probabil cd, pentru o lungdperioadd, oamenii s-au mulqumit cu piei de animale dra-pate pe trup, pentru ca apoi, la un moment dat, sd inceapd

si coasd pieile rudimentar (degi probabil cd pentru asta

au apelat la o ,,a16" din fibre). Finalmente insd, avantajelernaterialelor impletite au devenit evidente. O piele de

irnimal cu bland groasi oferd o proteclie termicd excelentd,

claci persoana std pe loc sau intinsd, dar, odatd ce incepe

si se migte sau iese in bdtaia vAntului, pielea de animal nun.rai e atAt de eficientd, intrucAt ea nu se muleaz6, pe trup.Cu cAt mai mult aer pdtrunde in spatiul dintre corp gi

harind, cu atAt stratul de izolafie e mai afectat. De fapt, pro-prietdfile de izolare ale hainelor scad cu 50% cAnd omulsc' deplaseazS.inpas alert. De asemenea, hainele trebuies.i respire, intrucAt vegmintele umede nu sunt capabile sX

Kassia St Clair ISToRIA LUMIIVAzUTA PRIN UREcHILE AcULUI

conserve cdldura. Qi sunt 9i foarte grele. Materialele imple-

tite respiri mai mult decAt blana, iar cAnd sunt croite pe

forma trupului oferd o izolate excelentd, impiedicAnd

aerul rece sd ajungd la suprafala pielii' Astfel, capacitatea

de a produce haine impletite le-a oferit strdmosilor noqtri

o serie intreagd de avantaje materiale, odatd ce au pdrbsit

Africa gi au ajuns in zone cu climd mai rece'11

Probabil ci necesitatea de a avea o formd eficientd de

proteclie impotriva elementelor naturii era mult mai pre-

santd atunci decAt e acum. in ultimii 130 000 de ani s-au

inregistrat modificdri severe de temperatur6, existAnd

perioade cu temperaturi scdzute, insolite de vAnturi puter-

nice. in intervalele cele mai reci ale ultimei perioade gla-

ciare se estimeazd ci, in unele zone populate, in timpul iemii,

temperatura medie a fost de -20 de grade Celsius' Condiliile

acestea dure, impreund cu informafiile din domeniul hzio-

logiei umane gi cu multe dintre uneltele descoperite de-a

lungul timpului, care se crede cd au fost folosite in produc-

lia de haine - de la rdzuitoare pAnd la diverse lame sau chiar

urechi de ac de cusut -, reprezintd motive suficiente ca sd

credem in existenla hainelor, degi piesele de vestimentalie,

in sine, lipsesc. Confeclionarea hainelor a fost probabil una

dintre abilitilile importante - pe lAngd aceea de a realiza

addposturi gi de a face focul -, de care oamenii au avut nea-

pdrat nevoie ca sd prospere in diverse regiuni ale lumii'12

DE LA BAST LA LANA PIEPTANATA

,,O femeie modemd vede o bucatd de pinzd' de in, insd

femeia din Evul Mediu vedea in acea bucatd de pAnzd

cAmpurile cultivate cu in, sim{ea mirosul iazurilor de

topire, auzea scrAgnetul aspru al daracului 9i intrezdrea

sclipirea blAndd a inului lucitor."

DOROTFIY HARTLE\, The Lnnd of Englmd' 1979

Firele descoperite in pegtera Dzudzuana erau din in -plantd din care gi azi se produce pinz6.Inul este o plantdanuald inaltd, cu tulpind subfiricd. Capdtul aflat cam laun metru deasupra pdmAntului este impodobit cu frunzesulilate, pentru ca apoi sd fie imbrdcat intr-o multitudinec{e flori - unele roz, altele violet, dar cel mai adesea intr-orruanld de albastru-saschiu. Varietatea de in pe care oI'olosim noi, in prezent, este una domesticitd: Linum usits-

tissimum. Strdmogul ei probabil - Linum angustifulium -cregtea sdlbatic in zona mediteraneeand, in Iran gi in Irak,

astfel cd, evidenf locuitorii acestor arii geografice au fost cei

care au utilizat prima datd aceastd varietate sdlbaticd gi au

t'lomesticit-o. Inul intrebuinfat de fesdtorii din Dzudzuanacra varietatea sdlbaticd. Oamenii cavernelor care voiau se

proceseze aceastd plantd trebuiau si iasd din pester6, s-o

gdseasc5 gi s-o recolteze.ins6., odati ce adunau o cantitate

suficientd, treaba nu era nici mdcar pe departe incheiatd:

irrul trebuie sd treacd printr-o serie de etape elaborate, fie-care implicAnd o terminologie strdveche, qi abia apoi poate

sd fie transformat in fire.13

Bastul se gdsegte in cAnepd, in iutd, in ramie si in in.1a

lribrele acestea sunt alcdtuite din celule lungi qi subliri,r-rnite cap Ia cap, astfel incAt sd formeze Eiruri - ca nigte

rndrgele tubulare insirate pe ald -, care urrneazd. direcliariddcind-vArl fiind unite in mdnunchiuri. O singurd tul-pind poate sd conlind intre cincisprezece gi treizeci gi cincide mdnunchiuri, fiecare inglobAnd pAnd la patruzeci de

libre individuale. Acestea sunt lungi (intre 45 gi 100 de

ccntimetri), subfiri (in jur de 0,0002 centimetri), catifelate

1i rezistente. La atingere par grele gi mdtdsoase gi au o strd-

lucire perlatd. in interiorul plantei, fibrele de bast au rolulcle a proteja gi de a susline canalele care conduc nutrienfiide la riddcind in sus - aga cd trebuie sd fie puternice. Bastul

cste incastrat in miezul lemnos al inului sau in xilem Ei

este linut laolalti de gume pectice, de ceruri gi de alte

Kassia St Clair tsroRtA LUMl vAzurA pRtN URECHTLE AcuLUl

substanfe. Toate aceste straturi alcdtuiesc mdnunchiurile

de fibre foarte dificil de extras din tulpini' in primul rAnd,

inul trebuie smuls din rdddcind (nu tdiat), la vArsta potri-

vitd. CAnd tulpina este tAndrd 9i verde, inainte ca semin-

lele sd se dezvolte, fibrele sunt foarte subliri - deci sunt

perfecte pentru lesiturile delicate. Mai tdtziu, cAnd tulpi-

nile devin galbene, bastul capdtb asprime, dar 9i forfd,

astfel cd este mai potrivit pentru hainele de lucru rezistente'

Iar cAnd planta ajunge la deplina maturitate, fibrele pot sd

fie folosite pentru a produce sfoari sau frAnghii'ls

Odatd planta smulsd din rddXcinS, tulpinile sunt sor-

tate in funclie de mdrime, iar frunzele 9i bobocii de floare

sunt eliminali: procesul acesta se numeqte ,,curd[are" '

Plantele sunt apoi uscate qi l5sate la topit - un proces blAnd

de putrezire sau fermentare. Topirea se face lent, pe un

acoperiE, sau mai rapid, intr-o apd stdtdtoare, in iazuri sau

in rAuri special amenajate. Procesul acestainmoaie 9i degra-

deazd tulpina exterioard lemnoasS' expunAnd bastul, care

astfel este mult mai ugor de extras. Odatd ce sunt suficient

de moi, tulpinile de in sunt uscate 9i apoi melilate qi pieptd-

nate, pentru a se indepirta rdmdgilele lemnoase nedorite'

Rezultatul il reprezintd fibrele de bast lungi, cu un luciu

subtil, gata pentru a fi toarse 9i transformate in pAnzd'16

Aproape toate fibrele timpurii cunoscute, produse de

om, au fost rcalizale din in, nu din 1An5' (Chiar 9i cAnd in

urmd nu mai rdmAn decAt resturi fibroase microscopice,

diferenla dintre cele doud este ugor sesizabilX' LAna e foli-

atd, nu netedd, ca fibrele de bast, e mai elasticd 9i tinde sd

se increleascd, nu sd rdmAnd dreaptd.) Ceea ce ii nedume-

regte pe arheologi, intrucAt pare a fi o solulie paradoxald'

Oile - chiar gi in versiunea lor strdveche, care probabil cd

era mai pulin ,,pufoasd" decAt cea modernd - iEi etaleazd

vegmAntul lAnos gi fibros, iar lAna lor este foarte uqor de

procesaf pentru a fi transformatd in fire' LAna mai pre-

zint6, qiavantajul cd este foarte ugor de piuat' (Apropo/ nu

se gtie nici pAnd azi dac6. pAsla a fost produsd prima sau

pAnza din lAnd, insd cel mai probabil ambele iqi au origi-rrea in Asia Central6.) Pe de altd parte, fibrele de bast suntclificil de extras gi de prelucrat. Dar prezintd. avantaje: suntlungi, mai uqoare si au o respirabilitate superioarS, deci lesunt mai utile celor care locuiesc in zone cu climd caldd sau

cclor care sunt angajali constant in activitdli fizice intense.lT

DINCOLO DE DZUDZUANA

,,Cum sd ne ir-rchipuim un rdzboi de lesut, care chiar gi informa lui cea mai simpld e un instrument destul de compli-

cat, printre oameni care nici mdcar nu cunogteau metalul?"

]AKOB MESSIKOMME& 1913

in mod tradifional, arheologia a avut o perspectivdItrndamental negativd in ceea ce privegte fesdturile. inlirrrd, ele sunt extrem de perisabile, dispdrAnd in decurs de

Irrrri sau ani, rareori ldsAnd in urmd vreo rdm5gifd pe care

s-o gdseascd vreun om, milenii mai tdrziu. Arheologii -irr majoritatea lor bdrbafi - aubotezat epocile strdvechi( tr nume ca ,,de Fier" sau ,,deBror.z", nu ,,de Ceramicd"ori ,,de In". Ceea ce demonstreazd presupunerea cd obiec-It'lc din metal au reprezentat principala caracteristicd a

;rt'clor perioade, cAnd, in realitate, piesele metalice nu suntrlt'cAt cele mai vizibile Ei mai rezistente in timp dintrevcstigii. Tehnologiile care implicd materiale perisabile, ca

It'rnnul sau textilele, se poate sd fi fost mult mai impor-lirnte in viefile de zi cu zi ale oamenilor care au triit efectivrrr acele epoci, insd dovezile existenfei lor au fost, in cea

rrr.ri mare mdsur6, absorbite la loc in p5mAnt.Firegte, existd gi excepfii. La fel ca in cazul fibrelor din

yrt.;tera Dzudzuana, vestigiile de acest tip pot gi ele sd

r;Lrpravieluiascd, de cele mai multe ori datoritd unui climat

Kassia St Clair r',roRrA LUMI vAzurA pRlN URECHtLE ACULUI