DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus...
Transcript of DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus...
JOSF BUTACONDESCRIZION DI OGNI MÉS (1876)
DESCRIZION DAL MÉS DI GE
Il prin a salta für, fra lus e scür,
dut cuant intabossat tal so tabar,
al il glact Genr.
E apene saltät für dal scus, al scr
il mond atr atr;
e, sofland ore a buere ore a gherbn,
al imbramis Iis mans anche al fachiri;
e al par eh' al sevi il so divertiment
di sporch di fumate il firmament,
di la cuincand la tiere
di ploe, di nv, di giace,
e d'incrud talmentri l'atmosfere
di fa bati la barbe in chase e in place.
In eheste gran crere
al par ch'a sevi muarte la nature.
A' no si vid un'nime a gira
pe strade o pe campagne.
Tant chel dal pian che chel de la montagne
a' si sta ritirat a chase so
o, se al va für, al dopre il palet.
E il scric e la favite
si trin sot la lobie a becota
chel ch'il polam noi podüt becä.
'L sl il püaret
che cence fc n tet
al va dal mont al pian
a domanda di lozo e un po' di pan.
Oh, cui saräel mai
chel om cussi crudl, cussi inuman
ch'a no si movi a compassion dal fradi
che di fan e di frd al gem e al vai?
246
DESCRIZION DAL MÉS DI FEVRR
Noi apene Genär tirat il pd
che Fevrarut, dabon,
al chapat dal par defont il sit ;
e, sul moment paron
dispotic deventat dal mond intir,
a' si mole a plas pai globo in gir.
E, par fa ben, in prime
al scurte un póc Iis gnots, al slunghe i ds,
al scove vie la nv
dal pian e de coline,
ma no le toche in cime
de la Mont Lunghe e de la Mont Chanine,
anzi la radoplee.
Pur nus d cualchi di di parads,
e si vid a svola mo ca mo l
pai beare la pavee.
Ma poi, cuasi pentt, di cuand in cuand
un ajar cussi fin al va sofland
ch'ai passe cence stent par ogni buse
e t'imbramis il ns e i méj de muse.
Al cuvierg cualchi volte
del cl la volte di nül sore nül,
come d'un gran linzül,
e al fas tem al pian e a la montagne
di vint, di ploe, di név une cucagne;
e l'indoman, s'a bute,
'1 il d seren e biel
come un voli ducei.
E la calandre biele,
alcade s de tiere in alt in alt,
a fas sint il so chant par la taviele.
Come ehest ucelut, il Cristian
ch'ai alci il so pensr
a chel ch'ai mande a timp il frd e il chald,
e a' j d par nuje la bevande e il pan.
247
DESCRIZION DAL MS DI MARCSi lu cognos a l'ande,
al estro, al portament,cui so chapiel in bande,come un govin lizr, cence judizi;si lu ds dal moment, a prime viste,il ms de stravagance e dal caprizi.
Ore al mole il gherbn, ore la buere,cum nus fas chaldon di Primevere.Plui voltis nel d stesal discuvierg e al sclupe al mont e al piandel soreli il rifls.U '1 seren, domanil cil sar cuviert di nuvolonsch'a parin gravids di lamps e di tons.E talore al misturecun incostance matee vint e nv e ploee un poche di tempieste e di brusate.
Cun dut achest il cur a' si ricreeviodind pei prts a sverde l'erbuce,a sglonfäsi i botonsdel ghatul, del noglar,e a compar la tnere fuecedel salis, del olnr. La violutesi mostre apene sot il verd de fuee,come une biele frute ritrosuteal voli del pastór. Oh ce odorch'a mande intór intr! ce maravee!
Tornade la sisile - benedete!E a va, come saete,svoland s e j pe vile;e' j ga visitatil lue, il puarti, il nid del an passät.Oh, la sisile no bandone maiil so nd - prove che lu ame assai.Ognun impari mo da la sisilead ama la so Patrie e la so vile.
248
DESCRIZION DAL MS DI ÄVRIL
Sul fä d'un govin galandn, gintl,
al chativ Marc al sotentre l'Avrl.
Al ven al flanc de la so chare spose,
la biele Primevere,
che ridarne a la vite e cl e tiere.
Da la so boche di color di rose
al spire da principi un ventisei
tant lizern, tant tepidut e dolc
al pian e al cuel, ch'ai siolg in un moment
e la giace e la nv in rampide aghe
e al fas scori il torent
e sverdea la plui sterile plaghe.
D'Avrl al compar
dut, al intr, si vid ringovan,
dut a' si viest di flórs. Nasin i flrs,
par cussi d, tra i ps;
fra i rams, nes vals, pardut si viodin flrs
ch'a mandin un odor di parads.
E fra chesch flórs Iis matis des paveis
fasin Iis maraveis
des Iis lr danzis e dei lr amórs.
Ma, lassät un moment
il bon Avrl il so divertiment,
al cor tal champ, tal ort,
e da matine a sere
al va cun cure preparand la tiere;
e al piante vts e lens d'ogni maniere,
e al semene su l'ecle in abondance
chanaipe, lin, salate,
bledis, radrc e dut
che che j p da frut
e j p sta ben pe panze.
Oh ce biel timp! Il cl al seren
o, se al pluv d'une bande,
da l'altre a rd la spere dal soreli,
e si vid l'arc-balen
cun duch chej biej colrs che nus tramande.
Il contadn si sint a consola
a viodi il biel aspiet de la stagion;
e, butat sul teren in genoglon,
ch'ai ringracii il Signor
di chej favrs ch'a j d
e che lu prei propizi al so sudór.
249
DESCRIZION DAL MS DI MAI
Il plui biel ms dal an, il ms di Mai!
In nissun timp si vid
plui biele la campagne. A va Nature,
pompose de so vieste nuzial,
misurand la pianure e la montagne
sul fa d'une regine
che ne so capital a fas l'ingrs.
e des provinciis sós a chol posss.
'L pur biel il soreli cuand ch'ai nas!
Cemüd che al par plui grand!
Cemüd che i rais ch'ai spand
su Iis cimis des monts a fasin chas!
Chel vintuln frescut che, land a spas,
al va spacand des fue'is la rosade,
al par ch'ai cori a dj une busade.
Sint, sint chej rusignüj
in te eise, fra i sterps, vicn ai nds
ce msiche ch'a fasin! Oh ce strds!
ce batudis! ce chants! ce melode!
L'un l'altri a' si rispuind,
l'un l'altri a gare al va
par salud chel astro benedet!
Ma noi d sol Iis rosis,
al d gnes cualchi frut il ms di Mai.
'L passät in proverbio: »II ms di Mai
Iis primis ciriesis i cerchai«.
Sintistu, ce sussur? ce batibui!
Parc chej contadns
vano batind falcets, ssulis, cls?
Oh, chale in alt ce nvole di äs!
Chale cemüd ch'a van intór chel len!
Ali a j butade, metipen,
la lor regine; e l, atór di j,
si tachin dutis cuantis int'un grop.
E dopo ps moments, prime di sere,
cence nissun intop,
Iis metar tal boc il lr cultór
parch'j fasin di gnuv e mil e cere.
A son Iis äs al om esempli e scuele
d'industrie e di lavór
e par chatäsi a vivi in comunele.
250
DESCRIZION DAL MÉS DI GUGN
L'Istt al vicn.
Il chald al va cresind di d in d;
e su la buse il gri
al chante cence fin;
e su pai lens la c'iale
a ripet simpri la so cantilene
ch'a fs fastidi e pene.
A si vid cresi sot i vj la siale,
il uardi ed il forment;
ed il sorg-turc ben stafart e neri
al piate tun moment
il chan ed il pujeri.
11 fen al madur, j la stagion
di la in prat; se si vul vlu bon
ch'a si lu sei par timp!
E ga i setrs, armats del lór falcet,
a si metin a l'pare, e di schene
a j menin dut il d. Cui lr forchet
e cui rischei a ur vegnin di daur
e govins a frutatis
che, racuend il fen, legris e matis
nei lr chants dut il d a j batin dür.
Anche i frutats van vulintr tai prats
e a cerchin divertisi. I plui sodats
a tegnin sot i vj
la pline ch'a pasone
e intant tindin archets
a Iis gharlis ch'a stan becand gupets.
E part di lór si sfidin a salta,
cui che p plui, sui cj,
e part son distiräts
su Iis tanis dai gris
e cunt'un fros e' tentin cuciaju
par faju salta für e par chapaju.
Si vid anche in ehest ms
la mostre de galete,
par cui duch cuanch a metin in sachete,
plui e manco, cualchi sold.
J la galete l'uniche risorse
ch'a sglonfe un póc la borse:
pren cuindi il Signor
che nus mandi dal cl il so favor
e nus dei di galete un bon racolt.
251
DESCRIZION DAL MS DI LUI
Dut cuant spetoracat
e di sudr grondand,
'1 ca, '1 ca l'Istat.
E il temporal, ch'ai va di cuand in cuand
manacand il racolt fra tons e lamps,
al met spavent al cur dal contadn
ch'ai tem fatai distn
su Iis charis sperancis dei siei champs.
E ga la biave a j perdüt il verd,
ga il spi s'impalidis e al si fas biond,
e il gran pesant e aviert
fra la so buie, se un moment di vint
parentri al spire, come un mär '1 ondege
pleand il chav a tiere
e al par che al clami il bon agricoltór
a metij il fir intór prime di sere.
Une sdrume ven j da la montagne
di fminis, di frutis
cu la ssule in man
par para j il grossan;
e ca e l si fitin a zornade
par chapa cualchi sold, par cueisi i sps
che larssin pierdüts o in boche ai gris;
e cussi par l'Inviér ch'ai vegnar
cuistsi la bochade.
E ga cun dut fervór
si mtin al lavór, a van a gare
cui che al p prin fin la so cumiere;
e, pur fra tantis strusiis,
sot la chandele d'un soreli ardint
eheste püere int
alegre a va chantand la falulele.
E, fint il lavór di sesela,
let il baie, sul char al dar di lune
a si lu mene sot la lobie; e fatA 1• 1A Vt A
un pos di dis secha,
cui batalis sul lastri si lu bat.
Oh ce fadis! oh ce sudrs! cetant
ch'ai coste al contadn il gran che al spoat!
Veramentri la vite su la tiere
a no altri che fadle,
ma la stesse fade si fas solv
al om che nel lavór al cród, al spere
e al sa racuei il frut dal so sudór.
253
DESCRIZION DAL MÉS DI AVOST
'L' un chald ch'ai cope. Il soreli in Leon
dute la fuarce e la fierece al mostre
di chel nemal di cui al puarte il non.
De la tiere infogade,
come da boche di fornäs ardint,
il fuc te muse a rivoc si sint.
A j rare la ploe, plui rar il reful
ch'ai tempere i calórs - e daperdut
su fas laments pai sut.
Pe campagne anchim son granch lavórs.
A principi del ms il contadn
al ghave la chanaipe, al tae il lin,
che, ben ben inagat
e dopo fat sech,
cun un bocon di len '1 macolt;
e, ridot ben pult in fine brtule,
si prepare il fila
nes lunghis gnots d'Unvir a Iis pulgetis.
Anche in ehest més nes sós fadis al chate
un solv, un plas, l'agricoltór.
Dula ch'ai volte il voli, dapardut
al vid madür un frut
par bagnasi la boche.
Culi, d'emuj di France
l'arbul chamt cuasi la tiere al toche;
cul piersu], perucs in abondance,
e framboe e fraulis e melons e fs,
ch'a son cui pan un past di parads.
Oh benedt, miei chars, la Providence,
che cun tante sapience
e' provedut a tempera i ardrs
de l'estive stagion, e a da un premi
a cui ch'a noi ten cont dei siei sudrs!
254
DESCRIZION DAL MS DI SETEMBAR
Un póc al calmt
il chald ferbent d'Istat.
E, come in Primevere
al passe cualchi timp prime ch'a torni
a schaldsi la tiere,
cussi '1 necessari te Sierade
ch'ai passi cualchi d
prime che si rafredi la zornade.
Cetanch dafas cum ne la campagne!
Al pian e a la montagne
'1 plui ce fa in Autun
che nes altris stagions dutis in grum.
Epür i contadns
no son mai cussi legris e contents
come in ehest timp. E' van di cuand in cuand
cui voli contempland
Iis plantis de Iis vds. In cierts moments
e' alcin Iis is da tiere,
Iis sgombrin da Iis fueis
parch'al passi il soreli e l'atmosfere.
Dopo si chape s il formenton,
si racolgin i geis,
si mene für il char: fieste dabon!
A corin i parinch ed i vicns,
duch uelin da une man,
duch si fasin amis dei contadns.
Govins e vechos, fminis e frutis
a si metin scartocä;
e fin ch'a dure l'opere
a si chante e si rd a maravee;
si discór del racuei, del semena,
e a si contin mil altris storielis
che a risguardin la bianche e nere cee
sucedudis pai prats e pes tavielis.
Sui ultins di ehest ms
duch in vile si dan Iis mans atór
a prepara chel mobil ch'ai ocór
pe prossime venderne.
Si fäs cerclä Iis botis,
si stagnin i tinacs,
a si purghin Iis cocis e i butacs,
si justin pleris rotis
e si preparin geis e buincs e corbis.
Emplait simpri, o Signor,
i scus da l'üe di ehest bon licór,
ch'ai ten legre la int urbis et orbis.
255
DESCRIZION DAL MS DI OTOBAR
'L il ms de la venderne. Ognun sospire
ehest cussi biel moment.
'L limpid e seren il firmament,
j mite la stagion; un'arie a spire
ch'a invide a l'alegre.
I fruts van s e j gupand pe vigne
e a conchin a plas mo ca mo l
i raps plui biej ch'a si puedin chata.
Poi saltin sul brantiel
e si pasin di üe fin al cuel.
Pardut rimbombe l'arie
d'ucadis e di chants
ch'a fasin Iis fantatis
a gare rispuindinsi come matis.
E eheste a conche i raps e met tal gei,
chest'altre i cos racuei
e cui buine su la spale
chantand la so canzon
a porte l'üe racolte tal brenton;
mentri cualchi altri, ga
di most pasüt e plen,
fasind des gerometis pai teren,
al fas radoplea
dei govins l'alegre e des pulgetis.
Di ehest biel ms sul ghespui,
si chapin s Iis srbulis e i gnespuj,
i granäts, i codogns,
e pirucs, i milucs
e duch chej altris fruts
ch'a son di meti vie par l'Unvier.
Oh, pren il Signor
cun cur devot e fr
ch'a nus devi in ehest ms simpri lavóri
256
DESCRIZION DAL MS DI NOVEMBAR
Plui no d la campagne
al om nissun plas.
Si vid la név in cime a la montagne;
chad la gulugne al pian, e ga la fuee
gale ingrispade a cole a maravee
e a fas ristrengi il cur,
savind che come j
anche n chadarn un d sigür!
Il d dei muarts in sul bruni de gnot
soi lat al cimiteri.
i vidut une vedue che valve,
che valve a dirot
sore la tombe del so par marit.
O i vidüt anche une chare bambine
ch'a meteve sul st
dul che il pari '1 ere sepelt,
une corone di rosis e flórs.
Anche jo devant la Crós del Redentór
mi soi ingenoglt
e o i preat. i preät: »Dait, o Signor,
la requie eterne a duch i pars defonts,
ai parinch miei, ai miei ams, a chej
che per la patrie la lór vite n dat,
e a chej che cui lr sfuarcs n procurat
di juda nel progrs l'umanität«.
I biej ds dal Autun a son passats.
Al un regal solen
se si viód un biel d clar e seren.
Spes da fumate folte
la viste dal soreli nus cholte;
il garbn e la buere
nus semene la nv sore la tiere;
e la nature che si spoe e a pierd
il so biel abit verd
nus ds che dut peris caj. La sole
virtut simpri a sussist e mai no cole.
257
DESCRIZION DAL MS DI DICEMBAR
L'an si avicine al fin. Di d in d
il frd al va cresind, e Iis zornadis
si scurtin simpri plui.
Non apene ch'ai nas sul orizont,
il soreli al precipite al tramont.
Come i dis al principi del Istat,
Iis gnots confinin cu l'eternitat.
In requie ed in ripós
sta la campagne, il contadn e il bo;
ch, cuviert il teren di nv e giace,
si mostre a ogni man d'opere redrós.
Cun dut achest, i paris di famee,
Iis fminis di chase
e fs e fies di buine volontat
a chatin mo cef a maravee.
Il bon colono e brav
d'Unvir come d'Istat
diband a noi sa sta;
e, cuand che tai siei champs a noi p l,
si met cu Iis ss mans
a tiessi geis e cos
di vminis di salis e noglar,
al juste cerclis, jvs e musolons,
al fas réts di pesch
e al prepare Iis scovis di sors.
Lis fminis intant a dan di man
a la rochute e al fus,
o a daspin chantucand,
o sul davoltedór
a fasin s glimucs di man in man
ch'a van fland, o stuargin fl e lane
par fasi i vestiments di miegelane.
Altris infn, cui la fortune e' dt
un póc plui comud stat,
lavorin di gusiele,
e racontansi cualchi storiele
van ricamand un fior,
un arbul, un nemal, un pasut.
Noi manche mai lavr
a cui ch'ai ul prestasi par dabon.
D'Istat, d'Inviér, d'Autun, di Primevere,
in chase e für, pardut,
da la matine a sere al cef.
Al nome il poltron
chel che noi sa chata
n d n lue n mud di lavora.
258
GLOSSARIETTO
B
baie = covone
barbe — mento
batali = correggiato
batibui — frastuono
beare — frutteto
biave — frumento
boc — alveare
brantiel = tino
brenton = tino grande
brtule — pennecchio, roccata
brusate — gragnla (grandine minuta)
buine = bicollo, bigollo
butac — barilotto
s'a bute = magari, forse
C
c'iale = cicala
cls = chiavi
eoee = zucca (da vino)
co] = covoni (di fieno)
corbe = cestone
cos = cesto, cesta
creme (crire) = gelo
cueisi — raccogliersi
cuinc — intridere, bagnare
C
chas = effetto, colpo
conch — staccare, recidere
D
dasp = annaspare, ammatassare
davoltedór = arcolaio
E
ecle (jecle, jeche) = aiola
emul = susina
F
falulele = stornello
favite = scricciolo
ferbent (ferbint) = ardente
fis (fcs) — fichi
formenton = granoturco, mais
frmboe (frambue) = lampone
fros = fuscello
G
garbn, gherbn — libeccio
geromete = balletto
gnes = anche, pure
grant — melograno
grossan = cereali
gusiele — ago
G
gharle = avérla
ghatul = salice
ghespui — vespro
gulugne (gilugne) = brina
gup — saltellare
gupet — cavalletta
I
imbram — intirizzire
inag ammollare
intabosst (intaposst) — imbacuccato
L
lastri = aia
lobie = tettoia
lozo = alloggio, ricovero
lue — casa
M
macola = gramolare, maciullare
mj de muse = guance
metipen = scommetto
musolon — museruola per buoi
N
noglr — noccilo
O
olnr — ontano
259
tira il pid — tirare le cuoia, morire
pulgete = ragazza
rampici — puro, limpido
refui = refolo, filo d'aria
redrós (ledrós) = ribelle
rivoc — riverberare
eh'a si lu sei = lo si falci
setór = falciatore
Sierade = autunno
sodt = robusto
spaca = scrollare
spere = raggio
spetoract — scamiciato
stafart — troneggiante
sterp — cespuglio
salis — salice
sars = saggina
sciupa = nascondere, coprire
scric = pettirosso
scus = guscio
sdrume = folla, schiera
taviele = campagna
U
uardi (vuardi) — orzo
ucade = grido di giubilo
ISTITUT LADIN »MICUR DE RÜ«
Jan Batista Runcher
(1714-1791)
MAGNIFICAT
Prejentaziun de Clemente Lunelli
(defata dan man)
260