DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus...

14
JOSF BUTACON DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) DESCRIZION DAL MÉS DI GE Il prin a salta für, fra lus e scür, dut cuant intabossat tal so tabar, al il glact Genr. E apene saltät für dal scus, al scr il mond atr atr; e, sofland ore a buere ore a gherbn, al imbramis Iis mans anche al fachiri; e al par eh' al sevi il so divertiment di sporch di fumate il firmament, di la cuincand la tiere di ploe, di nv, di giace, e d'incrud talmentri l'atmosfere di fa bati la barbe in chase e in place. In eheste gran crere al par ch'a sevi muarte la nature. A' no si vid un'nime a gira pe strade o pe campagne. Tant chel dal pian che chel de la montagne a' si sta ritirat a chase so o, se al va für, al dopre il palet. E il scric e la favite si trin sot la lobie a becota chel ch'il polam noi podüt becä. 'L sl il püaret che cence fc n tet al va dal mont al pian a domanda di lozo e un po' di pan. Oh, cui saräel mai chel om cussi crudl, cussi inuman ch'a no si movi a compassion dal fradi che di fan e di frd al gem e al vai? 246

Transcript of DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus...

Page 1: DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus tramande. Il contadn si sint a consola a viodi il biel aspiet de la stagion; e,

JOSF BUTACONDESCRIZION DI OGNI MÉS (1876)

DESCRIZION DAL MÉS DI GE

Il prin a salta für, fra lus e scür,

dut cuant intabossat tal so tabar,

al il glact Genr.

E apene saltät für dal scus, al scr

il mond atr atr;

e, sofland ore a buere ore a gherbn,

al imbramis Iis mans anche al fachiri;

e al par eh' al sevi il so divertiment

di sporch di fumate il firmament,

di la cuincand la tiere

di ploe, di nv, di giace,

e d'incrud talmentri l'atmosfere

di fa bati la barbe in chase e in place.

In eheste gran crere

al par ch'a sevi muarte la nature.

A' no si vid un'nime a gira

pe strade o pe campagne.

Tant chel dal pian che chel de la montagne

a' si sta ritirat a chase so

o, se al va für, al dopre il palet.

E il scric e la favite

si trin sot la lobie a becota

chel ch'il polam noi podüt becä.

'L sl il püaret

che cence fc n tet

al va dal mont al pian

a domanda di lozo e un po' di pan.

Oh, cui saräel mai

chel om cussi crudl, cussi inuman

ch'a no si movi a compassion dal fradi

che di fan e di frd al gem e al vai?

246

Page 2: DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus tramande. Il contadn si sint a consola a viodi il biel aspiet de la stagion; e,

DESCRIZION DAL MÉS DI FEVRR

Noi apene Genär tirat il pd

che Fevrarut, dabon,

al chapat dal par defont il sit ;

e, sul moment paron

dispotic deventat dal mond intir,

a' si mole a plas pai globo in gir.

E, par fa ben, in prime

al scurte un póc Iis gnots, al slunghe i ds,

al scove vie la nv

dal pian e de coline,

ma no le toche in cime

de la Mont Lunghe e de la Mont Chanine,

anzi la radoplee.

Pur nus d cualchi di di parads,

e si vid a svola mo ca mo l

pai beare la pavee.

Ma poi, cuasi pentt, di cuand in cuand

un ajar cussi fin al va sofland

ch'ai passe cence stent par ogni buse

e t'imbramis il ns e i méj de muse.

Al cuvierg cualchi volte

del cl la volte di nül sore nül,

come d'un gran linzül,

e al fas tem al pian e a la montagne

di vint, di ploe, di név une cucagne;

e l'indoman, s'a bute,

'1 il d seren e biel

come un voli ducei.

E la calandre biele,

alcade s de tiere in alt in alt,

a fas sint il so chant par la taviele.

Come ehest ucelut, il Cristian

ch'ai alci il so pensr

a chel ch'ai mande a timp il frd e il chald,

e a' j d par nuje la bevande e il pan.

247

Page 3: DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus tramande. Il contadn si sint a consola a viodi il biel aspiet de la stagion; e,

DESCRIZION DAL MS DI MARCSi lu cognos a l'ande,

al estro, al portament,cui so chapiel in bande,come un govin lizr, cence judizi;si lu ds dal moment, a prime viste,il ms de stravagance e dal caprizi.

Ore al mole il gherbn, ore la buere,cum nus fas chaldon di Primevere.Plui voltis nel d stesal discuvierg e al sclupe al mont e al piandel soreli il rifls.U '1 seren, domanil cil sar cuviert di nuvolonsch'a parin gravids di lamps e di tons.E talore al misturecun incostance matee vint e nv e ploee un poche di tempieste e di brusate.

Cun dut achest il cur a' si ricreeviodind pei prts a sverde l'erbuce,a sglonfäsi i botonsdel ghatul, del noglar,e a compar la tnere fuecedel salis, del olnr. La violutesi mostre apene sot il verd de fuee,come une biele frute ritrosuteal voli del pastór. Oh ce odorch'a mande intór intr! ce maravee!

Tornade la sisile - benedete!E a va, come saete,svoland s e j pe vile;e' j ga visitatil lue, il puarti, il nid del an passät.Oh, la sisile no bandone maiil so nd - prove che lu ame assai.Ognun impari mo da la sisilead ama la so Patrie e la so vile.

248

Page 4: DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus tramande. Il contadn si sint a consola a viodi il biel aspiet de la stagion; e,

DESCRIZION DAL MS DI ÄVRIL

Sul fä d'un govin galandn, gintl,

al chativ Marc al sotentre l'Avrl.

Al ven al flanc de la so chare spose,

la biele Primevere,

che ridarne a la vite e cl e tiere.

Da la so boche di color di rose

al spire da principi un ventisei

tant lizern, tant tepidut e dolc

al pian e al cuel, ch'ai siolg in un moment

e la giace e la nv in rampide aghe

e al fas scori il torent

e sverdea la plui sterile plaghe.

D'Avrl al compar

dut, al intr, si vid ringovan,

dut a' si viest di flórs. Nasin i flrs,

par cussi d, tra i ps;

fra i rams, nes vals, pardut si viodin flrs

ch'a mandin un odor di parads.

E fra chesch flórs Iis matis des paveis

fasin Iis maraveis

des Iis lr danzis e dei lr amórs.

Ma, lassät un moment

il bon Avrl il so divertiment,

al cor tal champ, tal ort,

e da matine a sere

al va cun cure preparand la tiere;

e al piante vts e lens d'ogni maniere,

e al semene su l'ecle in abondance

chanaipe, lin, salate,

bledis, radrc e dut

che che j p da frut

e j p sta ben pe panze.

Oh ce biel timp! Il cl al seren

o, se al pluv d'une bande,

da l'altre a rd la spere dal soreli,

e si vid l'arc-balen

cun duch chej biej colrs che nus tramande.

Il contadn si sint a consola

a viodi il biel aspiet de la stagion;

e, butat sul teren in genoglon,

ch'ai ringracii il Signor

di chej favrs ch'a j d

e che lu prei propizi al so sudór.

249

Page 5: DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus tramande. Il contadn si sint a consola a viodi il biel aspiet de la stagion; e,

DESCRIZION DAL MS DI MAI

Il plui biel ms dal an, il ms di Mai!

In nissun timp si vid

plui biele la campagne. A va Nature,

pompose de so vieste nuzial,

misurand la pianure e la montagne

sul fa d'une regine

che ne so capital a fas l'ingrs.

e des provinciis sós a chol posss.

'L pur biel il soreli cuand ch'ai nas!

Cemüd che al par plui grand!

Cemüd che i rais ch'ai spand

su Iis cimis des monts a fasin chas!

Chel vintuln frescut che, land a spas,

al va spacand des fue'is la rosade,

al par ch'ai cori a dj une busade.

Sint, sint chej rusignüj

in te eise, fra i sterps, vicn ai nds

ce msiche ch'a fasin! Oh ce strds!

ce batudis! ce chants! ce melode!

L'un l'altri a' si rispuind,

l'un l'altri a gare al va

par salud chel astro benedet!

Ma noi d sol Iis rosis,

al d gnes cualchi frut il ms di Mai.

'L passät in proverbio: »II ms di Mai

Iis primis ciriesis i cerchai«.

Sintistu, ce sussur? ce batibui!

Parc chej contadns

vano batind falcets, ssulis, cls?

Oh, chale in alt ce nvole di äs!

Chale cemüd ch'a van intór chel len!

Ali a j butade, metipen,

la lor regine; e l, atór di j,

si tachin dutis cuantis int'un grop.

E dopo ps moments, prime di sere,

cence nissun intop,

Iis metar tal boc il lr cultór

parch'j fasin di gnuv e mil e cere.

A son Iis äs al om esempli e scuele

d'industrie e di lavór

e par chatäsi a vivi in comunele.

250

Page 6: DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus tramande. Il contadn si sint a consola a viodi il biel aspiet de la stagion; e,

DESCRIZION DAL MÉS DI GUGN

L'Istt al vicn.

Il chald al va cresind di d in d;

e su la buse il gri

al chante cence fin;

e su pai lens la c'iale

a ripet simpri la so cantilene

ch'a fs fastidi e pene.

A si vid cresi sot i vj la siale,

il uardi ed il forment;

ed il sorg-turc ben stafart e neri

al piate tun moment

il chan ed il pujeri.

11 fen al madur, j la stagion

di la in prat; se si vul vlu bon

ch'a si lu sei par timp!

E ga i setrs, armats del lór falcet,

a si metin a l'pare, e di schene

a j menin dut il d. Cui lr forchet

e cui rischei a ur vegnin di daur

e govins a frutatis

che, racuend il fen, legris e matis

nei lr chants dut il d a j batin dür.

Anche i frutats van vulintr tai prats

e a cerchin divertisi. I plui sodats

a tegnin sot i vj

la pline ch'a pasone

e intant tindin archets

a Iis gharlis ch'a stan becand gupets.

E part di lór si sfidin a salta,

cui che p plui, sui cj,

e part son distiräts

su Iis tanis dai gris

e cunt'un fros e' tentin cuciaju

par faju salta für e par chapaju.

Si vid anche in ehest ms

la mostre de galete,

par cui duch cuanch a metin in sachete,

plui e manco, cualchi sold.

J la galete l'uniche risorse

ch'a sglonfe un póc la borse:

pren cuindi il Signor

che nus mandi dal cl il so favor

e nus dei di galete un bon racolt.

251

Page 7: DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus tramande. Il contadn si sint a consola a viodi il biel aspiet de la stagion; e,

DESCRIZION DAL MS DI LUI

Dut cuant spetoracat

e di sudr grondand,

'1 ca, '1 ca l'Istat.

E il temporal, ch'ai va di cuand in cuand

manacand il racolt fra tons e lamps,

al met spavent al cur dal contadn

ch'ai tem fatai distn

su Iis charis sperancis dei siei champs.

E ga la biave a j perdüt il verd,

ga il spi s'impalidis e al si fas biond,

e il gran pesant e aviert

fra la so buie, se un moment di vint

parentri al spire, come un mär '1 ondege

pleand il chav a tiere

e al par che al clami il bon agricoltór

a metij il fir intór prime di sere.

Une sdrume ven j da la montagne

di fminis, di frutis

cu la ssule in man

par para j il grossan;

e ca e l si fitin a zornade

par chapa cualchi sold, par cueisi i sps

che larssin pierdüts o in boche ai gris;

e cussi par l'Inviér ch'ai vegnar

cuistsi la bochade.

E ga cun dut fervór

si mtin al lavór, a van a gare

cui che al p prin fin la so cumiere;

e, pur fra tantis strusiis,

sot la chandele d'un soreli ardint

eheste püere int

alegre a va chantand la falulele.

E, fint il lavór di sesela,

let il baie, sul char al dar di lune

a si lu mene sot la lobie; e fatA 1• 1A Vt A

un pos di dis secha,

cui batalis sul lastri si lu bat.

Oh ce fadis! oh ce sudrs! cetant

ch'ai coste al contadn il gran che al spoat!

Veramentri la vite su la tiere

a no altri che fadle,

ma la stesse fade si fas solv

al om che nel lavór al cród, al spere

e al sa racuei il frut dal so sudór.

253

Page 8: DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus tramande. Il contadn si sint a consola a viodi il biel aspiet de la stagion; e,

DESCRIZION DAL MÉS DI AVOST

'L' un chald ch'ai cope. Il soreli in Leon

dute la fuarce e la fierece al mostre

di chel nemal di cui al puarte il non.

De la tiere infogade,

come da boche di fornäs ardint,

il fuc te muse a rivoc si sint.

A j rare la ploe, plui rar il reful

ch'ai tempere i calórs - e daperdut

su fas laments pai sut.

Pe campagne anchim son granch lavórs.

A principi del ms il contadn

al ghave la chanaipe, al tae il lin,

che, ben ben inagat

e dopo fat sech,

cun un bocon di len '1 macolt;

e, ridot ben pult in fine brtule,

si prepare il fila

nes lunghis gnots d'Unvir a Iis pulgetis.

Anche in ehest més nes sós fadis al chate

un solv, un plas, l'agricoltór.

Dula ch'ai volte il voli, dapardut

al vid madür un frut

par bagnasi la boche.

Culi, d'emuj di France

l'arbul chamt cuasi la tiere al toche;

cul piersu], perucs in abondance,

e framboe e fraulis e melons e fs,

ch'a son cui pan un past di parads.

Oh benedt, miei chars, la Providence,

che cun tante sapience

e' provedut a tempera i ardrs

de l'estive stagion, e a da un premi

a cui ch'a noi ten cont dei siei sudrs!

254

Page 9: DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus tramande. Il contadn si sint a consola a viodi il biel aspiet de la stagion; e,

DESCRIZION DAL MS DI SETEMBAR

Un póc al calmt

il chald ferbent d'Istat.

E, come in Primevere

al passe cualchi timp prime ch'a torni

a schaldsi la tiere,

cussi '1 necessari te Sierade

ch'ai passi cualchi d

prime che si rafredi la zornade.

Cetanch dafas cum ne la campagne!

Al pian e a la montagne

'1 plui ce fa in Autun

che nes altris stagions dutis in grum.

Epür i contadns

no son mai cussi legris e contents

come in ehest timp. E' van di cuand in cuand

cui voli contempland

Iis plantis de Iis vds. In cierts moments

e' alcin Iis is da tiere,

Iis sgombrin da Iis fueis

parch'al passi il soreli e l'atmosfere.

Dopo si chape s il formenton,

si racolgin i geis,

si mene für il char: fieste dabon!

A corin i parinch ed i vicns,

duch uelin da une man,

duch si fasin amis dei contadns.

Govins e vechos, fminis e frutis

a si metin scartocä;

e fin ch'a dure l'opere

a si chante e si rd a maravee;

si discór del racuei, del semena,

e a si contin mil altris storielis

che a risguardin la bianche e nere cee

sucedudis pai prats e pes tavielis.

Sui ultins di ehest ms

duch in vile si dan Iis mans atór

a prepara chel mobil ch'ai ocór

pe prossime venderne.

Si fäs cerclä Iis botis,

si stagnin i tinacs,

a si purghin Iis cocis e i butacs,

si justin pleris rotis

e si preparin geis e buincs e corbis.

Emplait simpri, o Signor,

i scus da l'üe di ehest bon licór,

ch'ai ten legre la int urbis et orbis.

255

Page 10: DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus tramande. Il contadn si sint a consola a viodi il biel aspiet de la stagion; e,

DESCRIZION DAL MS DI OTOBAR

'L il ms de la venderne. Ognun sospire

ehest cussi biel moment.

'L limpid e seren il firmament,

j mite la stagion; un'arie a spire

ch'a invide a l'alegre.

I fruts van s e j gupand pe vigne

e a conchin a plas mo ca mo l

i raps plui biej ch'a si puedin chata.

Poi saltin sul brantiel

e si pasin di üe fin al cuel.

Pardut rimbombe l'arie

d'ucadis e di chants

ch'a fasin Iis fantatis

a gare rispuindinsi come matis.

E eheste a conche i raps e met tal gei,

chest'altre i cos racuei

e cui buine su la spale

chantand la so canzon

a porte l'üe racolte tal brenton;

mentri cualchi altri, ga

di most pasüt e plen,

fasind des gerometis pai teren,

al fas radoplea

dei govins l'alegre e des pulgetis.

Di ehest biel ms sul ghespui,

si chapin s Iis srbulis e i gnespuj,

i granäts, i codogns,

e pirucs, i milucs

e duch chej altris fruts

ch'a son di meti vie par l'Unvier.

Oh, pren il Signor

cun cur devot e fr

ch'a nus devi in ehest ms simpri lavóri

256

Page 11: DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus tramande. Il contadn si sint a consola a viodi il biel aspiet de la stagion; e,

DESCRIZION DAL MS DI NOVEMBAR

Plui no d la campagne

al om nissun plas.

Si vid la név in cime a la montagne;

chad la gulugne al pian, e ga la fuee

gale ingrispade a cole a maravee

e a fas ristrengi il cur,

savind che come j

anche n chadarn un d sigür!

Il d dei muarts in sul bruni de gnot

soi lat al cimiteri.

i vidut une vedue che valve,

che valve a dirot

sore la tombe del so par marit.

O i vidüt anche une chare bambine

ch'a meteve sul st

dul che il pari '1 ere sepelt,

une corone di rosis e flórs.

Anche jo devant la Crós del Redentór

mi soi ingenoglt

e o i preat. i preät: »Dait, o Signor,

la requie eterne a duch i pars defonts,

ai parinch miei, ai miei ams, a chej

che per la patrie la lór vite n dat,

e a chej che cui lr sfuarcs n procurat

di juda nel progrs l'umanität«.

I biej ds dal Autun a son passats.

Al un regal solen

se si viód un biel d clar e seren.

Spes da fumate folte

la viste dal soreli nus cholte;

il garbn e la buere

nus semene la nv sore la tiere;

e la nature che si spoe e a pierd

il so biel abit verd

nus ds che dut peris caj. La sole

virtut simpri a sussist e mai no cole.

257

Page 12: DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus tramande. Il contadn si sint a consola a viodi il biel aspiet de la stagion; e,

DESCRIZION DAL MS DI DICEMBAR

L'an si avicine al fin. Di d in d

il frd al va cresind, e Iis zornadis

si scurtin simpri plui.

Non apene ch'ai nas sul orizont,

il soreli al precipite al tramont.

Come i dis al principi del Istat,

Iis gnots confinin cu l'eternitat.

In requie ed in ripós

sta la campagne, il contadn e il bo;

ch, cuviert il teren di nv e giace,

si mostre a ogni man d'opere redrós.

Cun dut achest, i paris di famee,

Iis fminis di chase

e fs e fies di buine volontat

a chatin mo cef a maravee.

Il bon colono e brav

d'Unvir come d'Istat

diband a noi sa sta;

e, cuand che tai siei champs a noi p l,

si met cu Iis ss mans

a tiessi geis e cos

di vminis di salis e noglar,

al juste cerclis, jvs e musolons,

al fas réts di pesch

e al prepare Iis scovis di sors.

Lis fminis intant a dan di man

a la rochute e al fus,

o a daspin chantucand,

o sul davoltedór

a fasin s glimucs di man in man

ch'a van fland, o stuargin fl e lane

par fasi i vestiments di miegelane.

Altris infn, cui la fortune e' dt

un póc plui comud stat,

lavorin di gusiele,

e racontansi cualchi storiele

van ricamand un fior,

un arbul, un nemal, un pasut.

Noi manche mai lavr

a cui ch'ai ul prestasi par dabon.

D'Istat, d'Inviér, d'Autun, di Primevere,

in chase e für, pardut,

da la matine a sere al cef.

Al nome il poltron

chel che noi sa chata

n d n lue n mud di lavora.

258

Page 13: DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus tramande. Il contadn si sint a consola a viodi il biel aspiet de la stagion; e,

GLOSSARIETTO

B

baie = covone

barbe — mento

batali = correggiato

batibui — frastuono

beare — frutteto

biave — frumento

boc — alveare

brantiel = tino

brenton = tino grande

brtule — pennecchio, roccata

brusate — gragnla (grandine minuta)

buine = bicollo, bigollo

butac — barilotto

s'a bute = magari, forse

C

c'iale = cicala

cls = chiavi

eoee = zucca (da vino)

co] = covoni (di fieno)

corbe = cestone

cos = cesto, cesta

creme (crire) = gelo

cueisi — raccogliersi

cuinc — intridere, bagnare

C

chas = effetto, colpo

conch — staccare, recidere

D

dasp = annaspare, ammatassare

davoltedór = arcolaio

E

ecle (jecle, jeche) = aiola

emul = susina

F

falulele = stornello

favite = scricciolo

ferbent (ferbint) = ardente

fis (fcs) — fichi

formenton = granoturco, mais

frmboe (frambue) = lampone

fros = fuscello

G

garbn, gherbn — libeccio

geromete = balletto

gnes = anche, pure

grant — melograno

grossan = cereali

gusiele — ago

G

gharle = avérla

ghatul = salice

ghespui — vespro

gulugne (gilugne) = brina

gup — saltellare

gupet — cavalletta

I

imbram — intirizzire

inag ammollare

intabosst (intaposst) — imbacuccato

L

lastri = aia

lobie = tettoia

lozo = alloggio, ricovero

lue — casa

M

macola = gramolare, maciullare

mj de muse = guance

metipen = scommetto

musolon — museruola per buoi

N

noglr — noccilo

O

olnr — ontano

259

Page 14: DESCRIZION DI OGNI MÉS (1876) - micura.it · e si vid l'arc-balen cun duch chej biej colrs che nus tramande. Il contadn si sint a consola a viodi il biel aspiet de la stagion; e,

tira il pid — tirare le cuoia, morire

pulgete = ragazza

rampici — puro, limpido

refui = refolo, filo d'aria

redrós (ledrós) = ribelle

rivoc — riverberare

eh'a si lu sei = lo si falci

setór = falciatore

Sierade = autunno

sodt = robusto

spaca = scrollare

spere = raggio

spetoract — scamiciato

stafart — troneggiante

sterp — cespuglio

salis — salice

sars = saggina

sciupa = nascondere, coprire

scric = pettirosso

scus = guscio

sdrume = folla, schiera

taviele = campagna

U

uardi (vuardi) — orzo

ucade = grido di giubilo

ISTITUT LADIN »MICUR DE RÜ«

Jan Batista Runcher

(1714-1791)

MAGNIFICAT

Prejentaziun de Clemente Lunelli

(defata dan man)

260