1. ASPECTE GENERALE

Retelele de calculatoare reprezinta n prezent suportul principal pentru realizarea comunicatiilorn majoritatea organizatiilor moderne. Evolutia continua, schimbarea practicilor n afaceri si noile apli-catii forteaza nsa limitele tehnologiei catre noi performante, grade de flexibilitate si fiabilitate. Astfel,solutiile viitorului vor permite disponibilizarea unei latimi de banda mai mari, un trafic multimedia si oadministrare simplificata a retelei.

Tehnologia comutatiei va fi cea care va aborda noile cerinte, marind durata de viata a retelelorexistente n timp ce va permite aparitia noilor arhitecturi. Ea va fi cea care va oferi functii de scalabilitatesi flexibilitate necesare pentru interconectarea retelelor n secolul urmator.

O data cu extinderea domeniilor de aplicare a calculatoarelor, a crescut si numarul utilizatorilor cedoreau sa faca schimb de date sau sa prelucreze informatiile comune.

De exemplu, zeci de angajati ai unei firme lucreaza mpreuna la elaborarea bugetului, fiecare dinei fiind responsabil de un anumit compartiment. n cadrul unei companii de transporturi aeriene biletelela una si aceeasi cursa pot fi vndute de mai multe agentii, care evident, se afla n orase diferite. Pentru asolutiona astfel de probleme, au fost elaborate mijloace tehnice care permit calculatoarelor sa comunicentre ele

Numim retea o multime de calculatoare ce pot schimba informatii prin intermediul unei structuri decomunicatie.

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08graphic: StrangeNoGraphicData

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData 0x08 graphic: StrangeNoGraphicData

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData

0x08 graphic: StrangeNoGraphicData

1.1 Topologia retelelor de calculatoare

Prin topologia unei retele se ntelege modul de interconectare a calculatoarelor nretea. Folosirea unei anumite topologii are influenta asupra vitezei de transmitere a datelor, a costului deinterconectare si a fiabilitatii retelei. Exista cteva topologii care s-au impus si anume: magistrala, inel,arbore. Pe lnga acestea ntlnim si alte modele topologice: stea, inele intersectate, topologie completasi topologie neregulata. n figura 1 se pot vedea reprezentate, sub forma de grafuri, aceste modele.

1

2

Fig. 1. Topologii de retele

Topologia de magistrala este cea mai folosita atunci cnd se realizeaza retele locale demici dimensiuni, iar performantele nu trebuie sa fie spectaculoase. Acest model topologic semai numeste si magistrala liniara, deoarece exista un singur cablu care leaga toate calculatoareledin retea. Avantajul este att acela al costului mai scazut (se foloseste mai putin cablu), dar siacela ca, n cazul ruperii unui cablu sau defectarii unui calculator, nu se ajunge la oprirea n-tregii retele. Dezavantajul folosirii unui singur cablu este ca, atunci cnd doreste sa transmita date,calculatorul trebuie sa "lupte" pentru a cstiga accesul (trebuie sa astepte eliberarea cablului).

Topologia de inel conecteaza fiecare calculator de alte doua, imaginea fiind aceea aunor calculatoare asezate n cerc. Datele transmise de un calculator trec prin toate calcu-latoarele intermediare nainte de a ajunge la destinatie. Daca nu se folosesc cabluri su-plimentare, oprirea unui calculator sau ruperea unui cablu duce la oprirea ntregii retele.Performantele unei retele inel sunt ceva mai mari dect ale unei retele magistrala.

Topologia stea foloseste un calculator central care va fi conectat cu toate cele-lalte calculatoare prin cabluri directe. Toate transferurile de date se realizeaza prin inter-mediul calculatorului central. Daca se foloseste un calculator central de mare putere, atuncireteaua va avea performante ridicate, nsa defectarea acestuia duce la oprirea retelei.

n afara de cele prezentate mai sus se mai pot folosi topologii combinate, cum ar fi lantul de stele,nsa orice topologie ar fi aleasa, exista un numar de probleme ce trebuiesc rezolvate (modul de obtinerea accesului este una dintre cele mai importante, trebuind eliminata posibilitatea ca un singur calculatorsa "monopolizeze" mediul de transmisie). Apar probleme suplimentare atunci cnd reteaua noastra esteeterogena (conecteaza diverse tipuri de calculatoare sau este formata din mai multe retele diferite ca tip).

Trebuie sa se realizeze o separare ntre topologia fizica, despre care am discutat maisus, si topologia logica (modul n care datele sunt transferate de la un calculator la altul).

1.2. Protocoale de comunicare n retea

Un rol important n retelele de calculatoare l joaca protocolul de comunicare.

Protocolul este un ansamblu de conventii si reguli pe baza carora se realizeaza transmitereadatelor.

Arhitectura retelei este data de modul de interconectare a compo-nentelor retelei, pentru a realiza un anumit protocol de comunicare.

3

4

Fig. 2. Protocolul de comunicare ISO/OSI

Arhitectura unui sistem trebuie sa ofere informatii despre modul n care se conecteazacomponentele sistemului si despre interactiunea dintre acestea, dar ofera si o imagine gener-ala a sistemului. Stabilirea arhitecturii sistemului, fie ca este vorba despre o retea sau de-spre un produs software, este una dintre cele mai importante etape ale realizarii unui proiect.Este foarte important sa se stabileasca zonele critice ale sistemului, adica acele componentece prezinta risc mare de defectare sau care, prin defectarea lor, pot provoca oprirea partialasau totala a sistemului. Trebuiesc luati n considerare si factorii care ar putea avea influentaasupra sistemului (pna si conditiile atmosferice ar putea influenta functionarea unei retele).

Pentru reducerea complexitatii alcatuirii, majoritatea retelelor sunt organizate pe mai multenivele (straturi), n sensul mpartirii stricte a sarcinilor: fiecare nivel este proiectat sa ofere anu-mite servicii, bazndu-se pe serviciile oferite de nivelele inferioare. Atunci cnd doua calculatoarecomunica, n fapt, se realizeaza o comunicare ntre nivelele de acelasi rang ale celor doua masini.Nivelul n al masinii A realizeaza schimb de date cu nivelul n al masinii B prin intermediul unuiprotocol numit protocolul nivelului n. n realitate datele nu sunt transmise de la nivelul n al uneimasini catre nivelul n al alteia. n schimb, fiecare nivel realizeaza prelucrarile specifice asupra datelorsi le transmit nivelului inferior, pna la nivelul fizic unde se realizeaza schimbul efectiv de date.Doar din punct de vedere logic se poate vorbi de o "conversatie" ntre nivelele a doua masini.

ntre oricare doua nivele adiacente exista o interfata , care stabileste care sunt serviciile oferitenivelului superior. n momentul proiectarii arhitecturii retelei trebuie sa se specifice clar numarulde nivele si interfetele aferente. Multimea protocoalelor si a nivelelor reprezinta arhitectura retelei.Specificatiile arhitecturii (i.e. documentatia ce descrie arhitectura) trebuie sa fie destul de detali-ate pentru a permite implementarea de aplicatii care sa se conformeze specificului fiecarui nivel.

1.3 Modelul arhitectural ISO-OSI

Odata cu aparitia unei noi tehnologii, se manifesta si un fenomen de proliferare a produselor ceutilizeaza tehnologia respectiva, fiecare producator dorind sa impuna pe piata propria realizare (mai bunasau mai proasta dect altele). Dupa un anumit timp, piata realizeaza o "selectie naturala", ramnnd ncompetitie doar produsele de calitate. Acest interval de timp duce la "maturizarea" tehnologiei respectivesi reprezinta un test al utilitatii ei. Urmeaza interminabile discutii si controverse ntre firmele combatante,iar o comisie internationala ncearca sa stabileasca un set de reguli si conventii obligatorii pentru toti cei cedezvolta produse bazate pe tehnologia n discutie. Astfel se naste un standard . Din punct de vedere fizic,standardul se prezinta sub forma unui "metru cub" de documentatie, prea putin accesibila omului de rnd,continnd recomandari pe care nu toti le respecta sau ar fi imposibil ca, respectndu-le, sa "iasa" un pro-dus functional. Standardul este important pentru unificarea diverselor variante ale tehnologiei respectivesi defineste un set de reguli generale, universal acceptate, contribuind la aparitia de produse portabile.

Standardele sunt aprobate de organizatii internationale, cum ar fi: OSI (International Stan-

5

dards Organisation), ECMA (European Computer Manufacturers Association), IEEE (Institute ofElectrical and Electronical Engineers), ANSI. Elaborarea standardelor pentru retele a devenit nece-sara datorita diversificarii echipamentelor si serviciilor, care a condus la aparitia de retele etero-gene din punctul de vedere al tipurilor de echipamente folosite. n plus, multitudinea de mediifizice de comunicatie a contribuit la decizia de a defini reguli precise pentru interconectareasistemelor. ISO a elaborat un model arhitectural de referinta pentru interconectarea calcula-toarelor, cunoscut sub denumirea de modelul arhitectural ISO-OSI (Open System Interconnection).

Modelul ISO-OSI mparte arhitectura retelei n sapte nivele, construite unul deasupra al-tuia, adaugnd functionalitate serviciilor oferite de nivelul inferior. Modelul nu precizeaza cum seconstruiesc nivelele, dar insista asupra serviciilor oferite de fiecare si specifica modul de comuni-care ntre nivele prin intermediul interfetelor. Fiecare producator poate construi nivelele asa cumdoreste, nsa fiecare nivel trebuie sa furnizeze un anumit set de servicii. Proiectarea arhitecturii penivele determina extinderea sau mbunatatirea facila a sistemului. De exemplu, schimbarea mediu-lui de comunicatie nu determina dect modificarea nivelului fizic, lasnd intacte celelalte nivele.

n figura 2 se pot vedea cele sapte nivele ale modelului arhitectural ISO-OSI:

Fig. 3. Nivelele modelului arhitectural ISO-OSI

1. Nivelul fizic are rolul de a transmite datele de la un calculator la altul prin intermediulunui mediu de comunicatie. Datele sunt vazute la acest nivel ca un sir de biti. Problemeletipice sunt de natura electrica: nivelele de tensiune corespunzatoare unui bit 1 sau 0, durata im-

6

pulsurilor de tensiune, cum se initiaza si cum se opreste transmiterea semnalelor electrice, asigu-rarea pastrarii formei semnalului propagat. Mediul de comunicatie nu face parte din nivelul fizic.

2. Nivelul legaturii de date corecteaza erorile de transmitere aparute la nivelul fizic, realizndo comunicare corecta ntre doua noduri adiacente ale retelei. Mecanismul utilizat n acest scop estempartirea bitilor n cadre (frame), carora le sunt adaugate informatii de control. Cadrele sunt transmiseindividual, putnd fi verificate si confirmate de catre receptor. Alte functii ale nivelului se refera la fluxulde date (astfel nct transmitatorul sa nu furnizeze date mai rapid dect le poate accepta receptorul) sila gestiunea legaturii (stabilirea conexiunii, controlul schimbului de date si desfiintarea conexiunii).

3. Nivelul retea asigura dirijarea unitatilor de date ntre nodurile sursa si desti-natie, trecnd eventual prin noduri intermediare (routing). Este foarte important ca fluxulde date sa fie astfel dirijat nct sa se evite aglomerarea anumitor zone ale retelei (conges-tionare). Interconectarea retelelor cu arhitecturi diferite este o functie a nivelului retea.

4. Nivelul transport realizeaza o conexiune ntre doua calculatoare gazda (host)detectnd si corectnd erorile pe care nivelul retea nu le trateaza. Este nivelul aflatn mijlocul ierarhiei, asigurnd nivelelor superioare o interfata independenta de tipulretelei utilizate. Functiile principale sunt: stabilirea unei conexiuni sigure ntre douamasini gazda, initierea transferului, controlul fluxului de date si nchiderea conexiunii.

5. Nivelul sesiune stabileste si ntretine conexiuni (sesiuni) ntre pro-cesele aplicatie, rolul sau fiind acela de a permite proceselor sa stabileasca"de comun acord" caracteristicile dialogului si sa sincronizeze acest dialog.

6. Nivelul prezentare realizeaza operatii de transformare a datelor n formate ntelese de entitatilece intervin ntr-o conexiune. Transferul de date ntre masini de tipuri diferite (Unix-DOS, de exem-plu) necesita si codificarea datelor n functie de caracteristicile acestora. Nivelul prezentare ar trebui saofere si servicii de criptare/decriptare a datelor, n vederea asigurarii securitatii comunicatiei n retea.

7. Nivelul aplicatie are rolul de "fereastra" de comunicatie ntre utilizatori,acestia fiind reprezentati de entitatile aplicatie (programele). Nivelul aplicatie nu co-munica cu aplicatiile ci controleaza mediul n care se executa aplicatiile, punndu-le la dispozitie servicii de comunicatie. Printre functiile nivelului aplicatie se afla:

identificarea partenerilor de comunicatie, determinarea disponibilitatii acestora si aut-entificarea lor;

sincronizarea aplicatiilor cooperante si selectarea modului de dialog;

stabilirea responsabilitatilor pentru tratarea erorilor;

identificarea constrngerilor asupra reprezentarii datelor;

transferul informatiei.

7

Primele trei nivele de la baza ierarhiei (fizic, legatura de date, retea) sunt considerate ca formndo subretea de comunicatie. Subreteaua este raspunzatoare pentru realizarea transferului efectiv al datelor,pentru verificarea corectitudinii transmisiei si pentru dirijarea fluxului de date prin diversele noduri aleretelei. Acest termen trebuie nteles ca desemnnd "subreteaua logica", adica multimea protocoalelorde la fiecare nivel care realizeaza functiile de mai sus. Termenul de subretea este utilizat si pentru adesemna liniile de transmisie si echipamentele fizice care realizeaza dirijarea si controlul transmisiei.

Modelul OSI nu este implementat n ntregime de producatori, nivelele se-siune si prezentare putnd sa lipseasca (unele din functiile atribuite acestora n mod-elul OSI sunt ndeplinite de alte nivele). Modelul OSI este un model orienta-tiv, strict teoretic, realizarile practice fiind mai mult sau mai putin diferite.

Sa vedem cum se realizeaza un transfer de date ntre doua masini gazda. Cel mai bun ex-emplu este modul n care putem citi o pagina web aflata pe un calculator situat la mare distanta:

utilizatorul lanseaza un program pentru vizualizarea paginilor web (browser);

browserul este entitatea aplicatie care va "negocia" pentru noi obtinerea paginii;

nivelul aplicatie va identifica existenta resursei cerute de client (clientul este browserul,care-l reprezinta pe utilizator n aceasta "tranzactie") si a posesorului acesteia (serverul- nteles ca fiind entitatea ce ofera resursa ceruta nu calculatorul central al unei retele; incazul nostru avem de-a face cu un server de web). Se realizeaza autentificarea serveru-lui (se verifica daca partenerul este ntr-adevar cine pretinde ca este) si se stabilestedaca acesta este disponibil (poate si vrea sa ne satisfaca cererea).

Nivelul sesiune va stabili o conexiune ntre procesul client si procesul server;

Nivelul transport se va ocupa de ntretinerea conexiunii si de corectarea erorilor ne-tratate la nivelul retea;

Nivelul retea va asigura transferul datelor n secvente (pachete), stabilind drumul aces-tora ntre server si client

Lucrurile sunt ceva mai complicate decat n cele prezentate mai sus. Datele sosescprin intermediul mediului de comunicatie ca un flux de biti. La nivelul legaturii de date,bitii sunt transformati n cadre, iar la nivelul retea n pachete. n cele din urma, dateleajung la nivelul aplicatie unde sunt preluate de browser si ne sunt prezentate. Fiecare niveladauga sau sterge o parte din informatiile de control atasate datelor de celelalte nivele.

1.4 Modelul TCP/IP

8

Modelul TCP/IP a fost utilizat de reteaua ARPANET si de succesorulacesteia, INTERNET, numele provenind de la protocoalele care stau la bazamodelului: TCP (Transmission Control Protocol) si IP (Internet Protocol).

Obiectivul central avut n vedere la proiectarea retelei a fost acela de a se putea interconectafara probleme mai multe tipuri de retele, iar transmisia datelor sa nu fie afectata de distrugerea saudefectarea unei parti a retelei. n plus, arhitectura retelei trebuia sa permita rularea unor aplicatii cucerinte divergente, de la transferul fisierelor si pna la transmiterea datelor n timp real (videoconferinte).

Modelul TCP/IP are doar patru nivele:

Fig. 4. Modelul architectural TCP/IP

[1.] Nivelul gazda-retea

Modelul nu spune mare lucru despre acest nivel, esentialul fiind acela ca, printr-un anumitprotocol (nu se zice nimic despre el), gazda trimite prin intermediul retelei pachete IP. Acest pro-tocol misterios difera de la o retea la alta si subiectul nu este tratat n literatura de specialitate.

[1.] Nivelul internet

Acest nivel este axul pe care se centreaza ntreaga arhitectura, rolul sau fiind acela de a permitegazdelor sa emita pachete n retea si de a asigura transferul lor ntre sursa si destinatie. Se defineste unformat de pachet si un protocol (IP), nivelul trebuind sa furnizeze pachete IP la destinatie, sa rezolve prob-lema dirijarii pachetelor si sa evite congestiile (lucreaza asemanator cu nivelui retea din modelul OSI).

[1.] Nivelul transport

9

Este proiectat astfel nct sa permita dialogul ntre entitatile pereche din gazdele sursasi destinatie, pentru aceasta fiind definite doua protocoale capat-la-capat: TCP si UDP.

Protocolul de control al transmisiei (TCP) permite ca un flux de octeti emis de o masinasa fie receptionat fara erori pe orice alta masina din retea. TCP fragmenteaza fluxul de octetin mesaje discrete pe care le paseaza nivelului internet. La destinatie, procesul TCP recep-tor reasambleaza mesajele primite, reconstituind datele initiale. TCP realizeaza controlul fluxu-lui de date pentru a evita situatia n care un transmitator rapid inunda un receptor lent cu maimulte mesaje dect poate acesta sa prelucreze. TCP este un protocol orientat pe conexiune.

UDP (User Datagram Protocol- protocolul datagramelor utilizator) este un proto-col nesigur, fara conexiuni, destinat aplicatiilor care doresc sa utilizeze propria secventieresi control al fluxului si nu mecanismele asigurate de TCP. Este un protocol folositn aplicatii pentru care comunicarea rapida este mai importanta decat acuratetea trans-misiei, asa cum sunt aplicatiile de transmitere a sunetului si imaginilor video.

[1.] Nivelul aplicatie

Nivelul aplicatie contine protocoalele de nivel nalt, cum ar fi terminalul virtual (TEL-NET), transferul de fisiere (FTP) si posta electronica. Protocolul TELNET permite utiliza-torului sa se conecteze pe o masina aflata la distanta si sa lucreze ca si cum s-ar afla ntr-adevar lnga aceasta. Pe parcurs s-au adaugat alte protocoale ca DNS (serviciul numelor dedomenii), pentru stabilirea corespondentei dintre numele gazdelor si adresele retelelor, NNTP-folosit pentru transferul articolelor (stiri), HTTP-folosit pentru transferul paginilor web, e.t.c.

1.5. Clasificarea retelelor

Urmeazaprezentarea ctorva tipuri de retele (att locale ct si globale). Voi ncerca sa fac o trecere n revista atopologiilor de retea, a ctorva modalitati de conectare la o retea precum si a ctorva protocoale de retea.

Avem n primul rnd doua mari categorii de retele: retele de tip LAN(Local Area Network) si retele de tip WAN (Wide Area Network).

1. Reteaua LAN este constituita din mai multe calculatoare care alcatuiesc o retea, de regulareteaua e construita n interiorul unei cladiri sau cel mult pe o distanta de cteva cladiri (din cauza unorrestrictii de tip hardware Exceptie fac LAN-urile cu transmisie de date prin cablu cu fibra optica).

Topologia retelelor LAN poate fi construita n mai multe feluri ce diferaintre ele prin intermediul modului de conectare a calculatoarelor intre ele.

Retelele de tip Client/Server folosesc un calculator separat (server) care lucreaza la nivelcentralizat cu toate fisierele si efectueaza serviciile de tiparire pentru mai multi utilizatori. Clientii

10

din retea sunt statii de lucru (workstations) si sunt conectate la server. Clientii sunt reprezentatin general de calculatoare puternice dar pot aparea si calculatoare mai slabe n timp de Serveruleste n genere un calculator foarte puternic, n comparatie cu calculatoarele care urmeaza a fi legatela el, si care este n asa fel configurat nct sa ofere cele mai rapide raspunsuri pentru clientiiretelei si pentru a asigura cea mai buna protectie din retea pentru datele critice. Din cauza caServerul trebuie sa poata rezolva simultan mai multe solicitari este necesar ca el sa ruleze un sis-tem de operare (SO) care sa fie specific destinat acestui lucru: aici se recomanda n general oriceSO de tip *NIX cum ar fi Linux, Unix, FreeBSD, dar si altele cum ar fi OS/2 sau Win NT.

Retele de tip Peer-to-Peer nu folosesc acel calculator central numit Server, ci dimpotriva elefolosesc mpreuna unitatile de disc si imprimantele sau de ce nu chiar fisiere si programe. nsa acesttip de retea are destul de multe defecte: deoarece un calculator de birou nu este un calculator super-performant cu SO-uri de tip *NIX instalate exista pericolul destul de mare de altfel de a suprasaturastatiile de lucru daca mai multi utilizatori acceseaza n acelasi timp resursele aceluiasi calculator.

[1.] Reteaua WAN este alcatuita din foarte multe calculatoare legate

n retea si care este localizata pe o suprafata ntinsa, n cazul Internet-ului pe totglobul. Reteaua este alcatuita din multe servere care n general sunt masini UNIX,care pot asigura un multitasking controlat si un multithreading adevarat, spre deose-bire de Windows care doar simuleaza doar (foarte bine ntr-adevar) aceste lucruri.

n cadrul acestui tip de retea se folosesc anumite protocoale pentru a putea transmite date n cadrulunui asemenea gigant. Se folosesc de asemenea adrese de locatie numite adrese IP (Internet Protocol) cuajutorul carora serverele de Internet gasesc mult mai usor calculatoarele din retea. n cadrul acestei retelese foloseste un protocol de transfer de date care de fapt este o denumire colocviala pentru mai mult de 100de protocoale diferite dar care au fost inglobate sub aceeasi denumire TCP/IP (Transmission ControlProtocol/Internet Protocol). Acest protocol cuprinde ntre altele si protocoalele de Telnet (Terminalemulation), FTP (File Transfer Protocol), HTTP (Hyper Text Transfer Protocol), SMTP (Simple MailTransfer Protocol). Acest protocol a fost elaborat de Ministerul Apararii Nationale din SUA in anii 70si are, si acum, cea mai larga arie de utilizare. Principalele avantaje pe care acesta le prezinta ar fi:

[1.] Independenta de platforma. Protocolul TCP/IP nu a fost conceput pentru utilizareantr-un mediu destinat unui anumit tip de hardware sau software. A fost si este utilizat nretele de toate tipurile. Adresare absoluta. TCP/IP asigura modalitatea de identificaren mod unic a fiecarei masini din Internet.Standarde deschise. Specificatiile TCP/IP suntdisponibile n mod public utilizatorilor si dezvoltatorilor. Oricine poate sa trimita sugestii demodificare a standardului.Protocoale de aplicatie. TCP/IP permite comunicatia ntre mediidiferite. Protocoalele de nivel nalt cum ar fi FTP sau TELNET, au devenit omogenizate nmediile TCP/IP indiferent de platforma.

Conectarea la INTERNET a retelelor WAN se poate face la noi prin doua modalitati: prin

11

modem sau prin cablu de televiziune. n ambele cazuri avem nevoie de un ISP (Internet Service Provider)care sa furnizeze servicii de conectare la Internet. Aceste ISP-uri pot oferi o conectare mai rapida saumai lenta n functie de serverele pe care le poseda. Daca Serverul este configurat sa poata fi folositsi ca Proxy atunci automat si calitatea serviciului se va mbunatatii, un server de Proxy foloseste disc-uri de cache astfel nct paginile si n general informatia pe care utilizatorul o cere prin intermediulprotocoalelor se va descarca n primul rnd pe acele disc-uri de cache asigurnd astfel o comunicare maibuna cu clientul. Transmiterea datelor se face pe bucati numite packages care n cazul cel putin alunui modem sunt destul de mici si astfel se ntalneste de multe ori situatia cnd serverul de pe care se iarespectiva informatie sta si asteapta ca propriul nostru calculator sa primeasca acele packages. Marimeaacestor packages se numeste MTU(Maximum Transfer Unit). n cazul unui modem de mica viteza,cu ct MTU-ul este mai mic cu att mai bine, cu att mai repede se desfasoara transferul datelor.

Conexiuni prin modemuri asincrone: ISP-ul asigura o conexiune de dial-up cu ajutorulunui protocol numit PPP (Point-to-Point Protocol) sau SLIP (Serial Line Internet Protocol).

1.1.1.1.1.1.2.3.4. SLIP este un protocol extrem de simplu, care furnizeaza un mecanism de transmitere printr-oconexiune seriala a pachetelor generate de IP (datagrame). Transmite datagramele pe rnd,separndu-le printr-un octet numit SLIP END, pentru a sugera ca marcheaza sfrsitul unuipachet. SLIP nu asigura mijloace de corectare a erorilor si nici de comprimare a datelor, astfelca a fost nlocuit de PPP.

PPP este un protocol pe trei niveluri care mbunatateste fiabilitatea comunicatiilor serialeTCP/IP prin asigurarea mijloacelor pentru corectarea erorilor si pentru comprimarea datelor,caracteristici care i lipsesc protocolului SLIP. Cele mai multe pachete TCP/IP contin suportpentru PPP, la fel ca si majoritatea ISP-urilor. Daca ar fi sa alegem ar trebui sa ne indreptamspre PPP deoarece asigura capacitate de transfer superioara si comunicatii mai sigure.

1.6. Comunicarea prin intermediul HTTP (Hyper Text Transfer Protocol)Dupa cum i spune si numele, HTTP este un protocol care permite transformarea unor comenzi

de formatare de text. Aceste comenzi sunt scrise n limbajul HTML (Hyper Text Markup Language) sipot fi scrise cu orice tip de editor de texte fiind mai apoi interpretate de un parser integrat ntr-un Browsersi care astfel ne permite sa vizualizam pe Internet documente realizate n cele mai felurite moduri, nfunctie de imaginatia si resursele celui care a creat acel document. De fapt ce este HTML-ul mai exact?

HTML-ul este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de document astfel nct fiecareportiune sa apara cu format distinct atunci cnd documentul este accesat de un program de anal-iza sintactica (parser). HTML este limbajul de marcare ce stabileste aspectul documentelor WWW(World Wide Web), iar prin intermediul browserelor se poate vedea documentul gata formatat.

HTML este de fapt un subset al standardului SGML (Standard GeneralizedMarkup Language) si include capacitati care permit autorilor sa insereze hiper-legaturi care afiseaza alte documente HTML cand se executa clic pe ele.

12

2. BAZELE INTRANETULUI

Un intranet este o retea interna, independenta, ce conecteaza mai multi utilizatori folosindtehnologia Internet. De fapt, intranet-ul mparte teritoriul nelimitat al Internetului, stabilind sec-toare cu acces controlat n care utilizatorii pot comunica si interactiona liber. Construita sigestionata de companii sau organizatii (numite si sponsori), aceste retele se bazeaza pe WorldWide Web, stabilind comunicatii pe platforme diferite ntre utilizatorii autorizati n timp real.

Aceasta idee a retelelor intranet nu este chiar att de noua. De fapt, unele dintre cele maifolosite aplicatii folosite n Internet, cum ar fi BBS (buletin boards) si accesul la servicii comer-ciale cum ar fi America OnLine (AOL), sunt de fapt Intranet-uri la scara larga. Acestea folosescgrupuri identificabile de utilizatori care au acces la un site pe Internet, care se conecteaza folosindun nume de identificare (username) si o parola sau alte metode de recunoastere. De exemplu,fiecare abonat la AOL are un cont individual pentru care este stabilita o parola pentru acces.

Cu ajutorul sistemului de parole, utilizatorul poate sa-si aleaga si sa-siculeaga ce informatie doreste, sa contracteze servicii si sa participe la tranzactii

13

Web. Pe de alta parte, sistemul permite providerilor de servicii comerciale sa ur-mareasca folosirea si ntretinerea contului abonatilor si informatii despre plati.

n contrast cu aceste servicii comerciale extinse, retelele intranet sunt create pentrugrupuri specifice de utilizatori. Ele sunt mici, personalizate n functie de grupul de uti-lizatori, si mai sofisticate n caracteristici dect serviciile extinse. n plus, folosite camediu de comuncare intern, retelele intranet poseda mecanisme de securitate sporita.

Diferenta de baza ntre serviciile cu acces general al abonatului si reteauaintranet a unei organizatii este n structura si n scopul folosirii acesteia.

Desi conceptul de baza este acelasi, diferenta poate fi exprimata ntr-o fraza: majori-tate contra minoritate. Serviciile extinse pentru utilizatori ofera toate lucrurile tuturor uti-lizatorilor indifferent de categorie, pe cnd intraneturile specifice organizatiei se concentreazaasupra unui grup finit de utilizatori care solicita informatii clare pentru a-si atinge scopurile.

O greseala des ntlnita este aceea de a considera intraneturile ca sistemul de postaelectronica. n esenta, posta electronica conventionala foloseste un sistem central de routare pentru aoferi comunicatia liniara, secventiala ntre doi utilizatori. Pe de alta parte, retelele intranet, functioneazape baza tehnologiei Internet. Aceasta nseamna ca mai multi utilizatori pot interactiona efectiv n timpreal, pot stoca sau cauta documente, pot colabora la documente, pot schimba imagini, sunete, filme. nfunctie de cum este construit intranetul, utilizatorii pot sari dincolo de retea si sa acceseze obisnu-itul Web pentru cercetare sau alte scopuri, fara sa realizeze ca s-au mutat din intranet n Internet.

2.1. Avantajele intranetuluiRetelele intranet ofera multe avantaje care se mpart n

doua mari categorii: productivitate si eficacitate. n acest context, productivitate nseamna mbunatatireatransferului de informatie: schimbul, primirea, evitarea obstacole logice pentru strngerea si raspndireainformatiei necesare. Eficacitatea nseamna impactul organizational pentru colaborare si luare de decizii.

Cresterea productivitatii

Cresterea productivitatii poate fi lesne observata si masurata cantitativ. De exem-plu, multi sponsori ai intranetului aduc la cunostinta economii consistente (tarif postal, cos-turi pentru telefoane, etc). Alte economii se fac din diminuarea documentelor pro-duse, cum ar fi manualele companiei, brosuri pentru anumite produse, materiale pentruclienti, care pot fi raspndite electronic n loc sa fie tiparite sau trimise prin posta.

Unul dintre cei mai importanti factori pentru cresterea productivitatii este economia timpuluiangajatilor. Un intranet care functioneaza la maxim poate reduce costurile telefonice, poate schimbaplanuri de documente, si poate economisi timpul petrecut n coordonarea achizitionarii de informatii.

n multe organizatii, un intranet centralizeaza articolele (secvente dintr-o stire), le taie, le uneste, sise creaza electronic noi articole dintr-o singura locatie, mai bine decat n mai multe birouri din companie.

14

Departamentul de vnzare a unei companii foloseste intranetul foarte mult ca unmediu de relatii cu clientul. Reprezentantii de vnzari acceseaza informatiile despre pro-dusul online din birourile clientilor, n caz ca au nevoie de slide-uri sau informatii de-spre acesta. Pentru produsele mai sofisticate ale unei companii, departamentul de market-ing a creat un sector n intranet specific clientilor, care utilizeaza parole pentru a accesanoutatile n cercetare si dezvoltare si informatiile nepublicate nca despre un produs.

Continutul unei retele intranet

Un factor n cresterea valorii unei retele intranet este continutul. Orice retea in-tranet de succes contine un volum calitativ de informatii, nu neaparat mare, de care ben-eficiaza utilizatorul. Binenteles, ceea ce cuprinde intranet-ul poate varia considerabil, de-pinznd de grupurile de utilizatori si de prioritatile acestora. Oricum, cteva principii debaza valabile pentru orice continut al oricarei retele intranet este ca informatia sa asigure:

Relevanta: aceasta este mai ales pentru utilizator. Organizatiile care folosescun intranet numai pentru forumuri pasive ale unor grupuri pot fi dezamagite deaceasta investitie.

Oportunitate: blocajele n intranet descurajeaza utilizarea acesteia; utilizatoriirevin la metodele conventionale de comunicare cnd mesajele si e-mail-ul suntncetinite sau nesigure.

Update-uri frecvente: foarte multe site-uri, fie publice sau private sufera de asa-zisul continut static, iar interesul pentru acestea scade drastic. Intranetul oferacapacitatea de a schimba consistent informatiile o capacitate ce trebuie ex-ploatata prin automatizare sau alte caracteristici.

Accesibilitate: cea mai buna informatie din lume nu are nici o valoare daca uti-lizatorul nu poate intra repede n posesia ei. O particularitate a intranetului este safaca informatiile disponibile, si constructia site-ului sa aiba n grija introducereade motoare de cautare sau alte utilitare pentru mbunatatirea accesului utilizato-rilor.

Este important sa retinem ca intranet-urile sunt de fapt construite pentru cerintele sipreferintele utilizatorului, iar acestea trebuiesc introduse nca de la conceperea si dezvoltareainitiala a site-ului. Ca n orice alt proiect de constructie este mai usor si eficient saproiectezi de la nceput dect sa faci modificari dupa aceea. Caracteristicile si functiilesite-ului trebuie sa faca continutul relevant, de actualitate si accesibil care permite aduc-erea la zi a informatiilor foarte usor pot fi incorporate in specificatiile de la inceput.

15

2.2. Scopurile intranetului

Principiul de baza pentru un intranet apreciat este informatianecesara organizatiei. Ca o regula generala, intranet-urile sunt cele mai folositoare organizatii care :

sunt raspandite geografic

mpart obiectivele comune ale firmei

au aceleasi necesitati informationale

apreciaza colaborarea.

Cum sugereaza si aceasta lista, criteriile pentru utilitatea unui intranet suntsi obiective si subiective, logistice si culturale. Deci, ca un intranet sa fie sem-nificativ, trebuie sa reflecte un obiectiv comun, central cel mai adesea activi-tatea comuna sau obiectivul organizational impartit de diversi indivizi sau grupuri.

Este important de retinut ca nu orice organizatie necesita un intranet. O companie mica, ceopereaza ntr-o singura locatie, de exemplu, poate face schimb de informatie mai mult dect adec-vat prin memorandumuri, ntlniri etc. O astfel de organizatie poate foarte bine sa foloseasca In-ternetul ca o sursa de a achizitiona informatia, dar nu necesita puterea si eficienta unui intranet.

n contrast, o companie cu mai multe departamente de vnzari sau sectoare n diferitelocatii, asociatii comerciale sau grupuri non-profit cu multi membri sau filiale, pot benefi-cia semnificativ prin implementarea propriului intranet. Organizatii ca acestea se stradui-esc sa echilibreze necesitatile managerilor pentru informatii care trebuiesc sa fie cuprinzatoaresi de actualitate, dar sunt ngreunati de provocarile logistice care apar din cauza fusurilororare, a computerelor incompatibile si a serviciilor telefonice neregulate, dezordonate.

Ca un rezultat al acestor obstacole,deciziile critice nu pot beneficia de colaborare deplina ntre colaboratori sau de ntelegerea multilateralaa informatiei distribuita egal catre toti cei care iau decizii. Pot fi mari diferente ntre filiale sau birourin abilitatea de a mparti informatiile membrilor si angajatilor. La fel, organizatiile raspndite se lovescdes de problema transmiterii datelor (despre vnzari, despre profit, finante etc) catre sediul central.

Intranetul ajuta firmele sa creeeze si sa promoveze o imagine comuna desprecomponentele separate ale oragnizatiei prin mputernicirea individualismului. Pentru multe companii,acesta este un concept revolutionar: a atinge scopul colectiv distribuind nu centraliznd puterea.

Adoptarea utilizarii unui intranet este o decizie careurmareste sa raspunda anumitor scopuri ale firmei sau organizatiei respective. Dintre acestea mentionam:

Structura: ntelegerea structurii organizatiei ajuta n general la determinarea utilitatii in-tranetului si functiile acestuia vor fi de cea mai buna calitate.

16

[1.] Are organizatia mai multe birouri in diferite locatii?Angajatii audiferite functii (vanzari, relatii cu clientii, drept, tehnologie etc) mpartitein mai mult de o locatie?Este firma organizata ierarhic? Este mprastiata?Este centralizata? Este descentralizata?

1.2.3. Schimbul intern de informatii/comunicatii: ntelegand care este rutina informatiei n firmaajuta foarte mult la eliminarea obstacolelor n comunicatia cu ajutorul intranetului.

[1.] Care sunt sursele cele mai importante de informatie din interiorulsau din exteriorul firmei? Care este modul prin care circula informatia(prin e-mail, prin predare de urgenta posta, telefon, conferinte etc)?

Cum se iau de obicei deciziile?Cum este cercetarea de obicei mpartita sicoordonata?

1.2.3.4. Comunicatiile externe: A ntelege cum firma interactioneaza cu principali clienti ajuta lasugerarea oportunitatilor pentru utilizarea intranetului pentru a-si nsusi mai bine nece-sitatile.

[1.] Exista grupuri n afara organizatiei (cum ar fi: clienti, actionari,voluntari) cu care firma colaboreaza frecvent?Cum i tine la curent orga-nizatia?De ce informatii au nevoie? Dorinte? Asteptari?Cum primeste sielaboreaza informatiile primite firma de la ei?

1.2.3.4. Obstacole: O analiza drastica a obstacolelor ce stau n calea realizarii unei comunicari efi-ciente ajuta sa descoperi punctele slabe ale organizatiei si sa creezi prioritati n dezvoltareaintranetului.

[1.] Care sunt principalele obstacole ce se opun comunicarii eficiente?Aceste obstacolesunt de natura tehnica? Logica? Culturala?Care este impactul acestor obstacole?

1.2.3. Resurse: Evaluarea resurselor actuale ajuta la stabilirea unui punct de plecare real nimplementarea si dezvoltarea retelei intranet.

[1.] Care este nivelul tehnologic actual al organizatiei? Care suntresursele angajati si intermediari ce sunt necesare pentru construireasi ntretinerea intranetului?Care sunt resursele financiare, tehnice, etc care sunt disponibile n prezent?

17

Cum am spus mai devreme, scopul unui intranet poate fi modest sau ambi-tios, foarte specific sau foarte larg. Ca n orice initiativa majora, organizatia ce spon-sorizeaza trebuie sa-si puna cteva ntrebari de baza nainte de a finanta intrenetul.

1.2.3. Ce ne dorim sa realizam? Aceasta este obiectivul de baza care ajuta la creareascopului pentru dezvoltarea intranetului.

De ce vrem sa-l realizam? De fapt, este o ntrebare pentru a forta organizatiasa considere intranetul ca o strategie de afaceri. (Un raspuns ca: Deoarecesi altii au facut asa ceva nu se accepta).

Cum ne asteptam sa ne atingem scopul? Aceasta ntrebare ne ajuta sa sta-bilim cadrul de dezvoltare pentru planificarea proiectului, incluznd sta-bilirea conducerii, specificatiile tehnice, cerintele de resurse, un program sitiparul personalului.

Ct va costa? O imagine reala a costurilor intranetului trebuie sa includaestimatii de cheltuieli pe termen scurt si sa se astepte la economii n timp.

Cum vom supraveghea progresul? Intraneturile au tendinta de evolutie ntimp, si este esential sa construim mecanisme pentru determinarea progresu-lui in comparatie cu asteptarile.

Cum vom obtine succesul? Ca orice alta initiativa, eficienta intranetului esten final determinata printr-o analiza bilant costuri/cstig.

La un nivel mult mai strict, organizatia sponsor trebuie sa defineasca urmatoarele elemente:

Care sunt utilizatorii meniti sa foloseasca intranetul? Grupul utilizatorilor poate filarg sau restrns n functie de cerintele organizatiei. Poate fi definita ca: companiafiecarui angajat sau toti sefii de departamente.

Cum sa ne asteptam ca audienta la care tintim sa foloseasca intranetul? Interactiuneautilizatorului cu intranetul va creste considerabil, n functie de functiile site-ului side necesitatile utilizatorului. Pentru fiecare grup de utilizatori, organizatia trebuiesa defineasca utilitatile si beneficiile specifice pentru a ajuta la constructia site-ului,ca sa ndeplineasca nevoile si asteptarile pentru fiecare grup. De exemplu, directoriimedii gasesc foarte bun ca utilitar, serviciul de mesaje, iar reprezentantii vnzarilorgasesc foarte util sa existe o arhiva centrala.

De ce are nevoie audienta pentru folosirea lui? Daca am ales cine sa utilizeze in-tranetul si n ce scop, urmatorul pas este sa estimam ceea ce deja exista n materie decomputere, conexiuni, si expertiza interna. n unele cazuri, de exemplu, un anumit

18

grup de utilizatori poate cere cursuri suplimentare pentru perfectionare, n timp cealtii au nevoie de conexiune si de un manual de utilizare.

2.3. Nivele de utilizare si nivele de impact asupra utilizatorilor

n evaluarea beneficiilorpotentiale ale intranetului, este util sa consideram trei nivele de functionalitate, fiecare va fi discutatseparat. Iata n ordine crescatoare, n functie de dificultate si n functie de impactul organizational:

Nivelul I : prezentarea informatiilor generale;

Nivelul II : mpartirea informatiilor despre afacere;

Nivelul III : comunicatii interactive;

Flexibilitatea nnascuta a intraneturilor le permite organizatiilor sa porneasca de la un nivelsimplu si sa-si mareasca capacitatea n functie de necesitati. Multi sponsori de intraneturi folosescacest mediu exclusiv pentru a propaga informatiile n organizatia lor. Dar din cauza obstacolelororganizationale sau din cauza alegerii pe care o fac, ei nu depasesc nivelul I. Sponsorii mai am-bitiosi au ca scop colaborarea de la nivelul III de la nceput. Pentru aceste organizatii, nivelul Isi nivelul II ofera resursele pentru nivelul III. Indiferent de scopul initial al organizatiei, sau caleape care o va alege pentru atingerea scopului, este util sa ntelegem aria larga de posibilitati.

Referitor la aceste trei nivele de acces, organizatiasponsor poate defini care dintre acestea este cel mai potrivit pentru grupul de utilizatori. n unele cazuri,intraneturile pot functiona ca buletine informative numai pentru angajati, iar n alte cazuri grupul deutilizatori se extinde si cuprinde si pe altii, ca: clienti importanti, parteneri actionari sau investitori.

Nivelul I: Prezentarea informatiilor generale

De la cel mai mic grup pna la cel mai mare trade multinational, fiecareorganizatie are o forma de informare comuna att pentru proprii membrii ctsi pentru cei din exterior. Formale sau informale, aceste informatii ajuta la atine legata organizatia, aratnd pe ntelesul tuturor telurile, resursele, stirile etc.

La baza sa, un intranet functioneaza ca un depozit de informatie al sponsorului, acce-sibila pentru acele organizatii care sunt mandatari. Acestea pot fii angajati, voluntari, membriiai asociatiei, liderii comunitatii, clienti, actionari, sau orice alt grup pe care-l cuprinde organiza-tia. Totate aceste grupuri de mandatari, pot fi considerate ca potentiali utilizatori ai intranetului.

19

Informatiaafisata pentru acesti mandatari poate avea multe forme, care pot fi adaptate pentru mediul intranetului.Ca o metoda empirica generala, virtual, tot ce se poate tipari poate fi atasat la intranet, si chiar poatenlocui metoda conventionala de tiparire. Mai mult dect att, fata de o brosura tiparita, de exemplu,continutul intranetului poate fi rennoit constant on-line, ceea ce reprezinta economie de timp si bani.

De exemplu, registrele cu angajati, manuale si proceduri standardde operare care n farte multe companii sunt ntr-o revizuire perma-nenta pot fi publicate n intranet si citite de catre utilizatorii autorizati.

Intranetul poate fi folosit pentru raspndirea documentelor care necesita sa fie citite(de exemplu procedurile de siguranta) prin urmarirea accesului utilizatorilor si evitnd metodatraditionala si ngreunata de a citi si a nsemna cum este prezentata n figura urmatoare.

Din ce n ce mai mult, acest principiu se aplica si la fisierele audio si video. De exemplu,campania de publicitate a unei organizatii poate fi publicata pe un site intranet, pentru a fi vizual-izata de utilizatorii autorizati. n acest caz, functia de cautare este o alta provocare, dar ceea ce aaparut rapid n motoarele de cautare este functia de a citi imaginile la fel de bine ca si cuvintele.

Multe companii folosesc intranetulpentru a publica istoria fondurilor de pensie ale angajatilor, planurile fondurilor detinute. Ctiva pasi maideparte: un computer al retelei intranet al unei compani permite angajatilor sa contribuie direct la planul401K folosind un soft de nalta securitate. Alte organizatii prezinta pe bucati sau pe regiuni performantelen vnzari, rennoite si comparate lunar, pentru a permite tuturor comerciantilor sa si vada vanzarile incomparatie cu altii. Alte companii publica alte informatii comparative, ca de exemplu timpul pierdutn accidente, performanta mbunatatita in anumite locatii, sau raportarea progreselor in noi initiative depiata, pentru a fi vazute de toate grupurile de utilizatori sau de anumite grupuri de utilizatori (functionari).

Informatiile despreproduse este o alta categorie a intraneturilor, ale caror sponsori vad n acest mediu marirea serviciilorpentru clienti. n unele cazuri, adaugarea intranetului a nsemnat chiar nlocuirea metodelor traditionalepentru prezentarea informatiilor despre produs, cum ar fi 800 de numere de telefon pentru informatii.

Concernele industriale au adoptat repede aceasta metoda deoarece, n majoritatea cazurilor clientiisunt in numar mic si in general prefera accesul la Internet. Pentru aceste companii, intranetul oferaposibilitatea sa anunte repede clientii in cazul aparitiei unor noi informatii despre produse sau unor noiproduse, dar si sa ofere noile specificatii despre utilizare, avand grija ca aceasta informatie sa fie densa.

Nivelul II: mpartirea informatiilor despre afacere

n plus fata de a publica informatii istorice sau relativ statice, ca de exemplu raporturianuale sau relatarea activitatilor, fiecare organizatie pastreaza datele care sunt n continua schimbare.

Aceste date pot determina cantitativ productia, vnzarile saptamnale, sau in-ventarul produselor; poate confirma numarul de membri sau taxele. n plus,

20

multe organizatii genereaza date care reflecta viitorul - pe partea vnzarilor, de ex-emplu estimarea bugetului, sau rapoarte despre progres pentru noile proiecte.

La nivelul II, intraneturile pot ajuta organizatiile sa gestioneze aceste date carese modifica permanent (sau adesea n particular), date care sunt depuse n baze dedate puternice, cum ar fi Oracle. Aceste baze de date permit capacitate maximapentru schimbari rapide ale continutului site-ului, adesea chiar fiind automatizate.

De exemplu, supermarket-uri computerizate din mai multe oraselegate ntre ele, folosesc baze de date pe care le utilizeaza n comun, pentru a avea n evidenta inventarulsi vnzarile. Daca s-a ntmplat vreodata sa vi se spuna ca n magazinul n care va aflati nu se afla n stocun anumit produs, dar un alt magazin l are, nseamna ca ati fost informat prin intermediul unui intranet.Fiecare magazin si tine propriul sau inventar si l updateaza la o baza de date centrala. Unele magazineupdateaza n fiecare noapte sau saptamanal, iar altele chiar n fiecare minut. Folosind o legatura directa n-tre magazine, pastrarea inventarului comun este o procedura relativ simpla. Apoi, fiecare dintre magazinecunoaste ce produse au toate celelalte magazine n stoc si poate oferi servicii mbunatatite clientilor.

Iata un exemplu de o astfel de retea de magazine:firma Bikes USA, un vanzator regional de biciclete avand 11 locatii in Maryland, Washington D.C.,Virginia, si Carolina de Nord, a atins nivelul II al unui intranet iar n curand l va atinge si pe al III-lea.

n februarie 1995, compania a nceput sa dezvolte un sistem informaticcare i va ajuta la tinerea evidentei si sa mbunatateasca relatia cu clientii. Astfel s-a renuntat la lipsade comunicatie ntre magazine, si s-a folosit o baza de date comuna pentru inventarierea produselor.

n prezent cele 11 locatii unde se afla Bikes USA sunt conectate la serverul centraldin Alexandria, care este de fapt si sediul central. Aceasta legatura permite vnzatorilor sa accesezeserverul si sa caute un produs in orice locatie. De exemplu, daca un cumparator doreste un anumit tip debicicleta, care nu este momentan n stoc, vanzatorul cauta in baza de date care dintre magazine o are nstoc si ndreapta cumparatorul spre acea locatie. Rennoirea bazei de date se face n fiecare seara. Acumcompania planifica utilizarea n viitorul apropiat al unui WAN ca sa poata tine evidenta n timp real.

Alte mbunatatiri sunte-mailul n timp real si transmiterea vocala (conferinte) pentru a economisii banii dati pentru telefoanelepe distante lungi. De altfel firma doreste sa centralizeze muzica din magazine si sa ofere informatiiclientului interesat de biciclete, ca de exemplu evenimente importante sau deschideri de noi magazine.

Pentru a duce pna la capat capabilitatile retelei sale, fiecare magazin are cateva noduri dintr-unLAN, si sediul central foloseste un ethernet (retea 10baseT) care permite inventarierea de seara, primireavanzarilor si transferurile din fiecare locatie. Foloseste un modem asincron pentru dial-up de 14,4bps.

Bikes USAfoloseste n paralel doua servere, pentru service si pentru inventarul magazinelor sale. La sediul centralruleaza Novell 3.12 si IBM AS/400 pe server cu aplicatii ce ruleaza pe ambele platforme. PlatformaAS/400 suporta JDA MMS (Merchandise Management System) un soft pe care Novell nu l suporta.

21

Utilizarea nivelului II al intranetului ncurajeaza schimbul si bilantul activitatii ce sedesfasoara. O firma de constructii utilizeaza o parte din intranet pentru a uni managerii marilor proiecte deconstructii din intreaga lume. Deoarece multe din aceste proiecte de exemplu centralele hidroelectrice folosesc un design comun si necesita cam aceleasi resurse, abilitatea de a schimba rapoartele de progres,specificatiile tehnice, grafice, si alte informatii permite fiecarui manager sa invete din experienta celuilalt.

Folosirea acestui sector aevoluat anual si a inclus schimbul colegial de glume, la fel de mult ca si rapoartele formale. Ca rezultat,managerii proiectelor au devenit mai uniti intre ei si de asemenea si cu firma. Mult mai vizibil, membriisediului central relateaza la timp documentatia, si astfel intalnirile dintre manageri au scazut drastic.

Intrane-turile incorporeaza numeroase nivele de acces si securitate. De exemplu, o companie restrange accesulla estimarea vanzarilor sau la planul de buget, facandu-le accesibile numai pentru un grup restrans de uti-lizatorii. Dupa un anumit timp, compania face vizibile aceste date pentru oricine din sectorul de vanzari.

Designul intranetului face distinctieintre cine poate vizualiza informatia, cine publica informatia si cine are voie sa modifice informatia.

Daca intranetul a fost creat bine, schimbarea si adaugarea de nivele de acces si crearea de noi grupuri deutilizatori nu trebuie sa fie complicata sau sa consume timp. De fapt, multe intraneturi contin functii carepermit utilizatorilor sa creeze conferinte private pe site si sa acceseze ceea ce au nevoie. Pentru a beneficiade aceste functii, trebuie ca sa se pastreze o anumita ordine si utilizatorii sa aiba flexibilitate maxima.

Nivelul III : Comunicatii interactive

La nivelul cel mai dinamic, intraneturile ofera un mediupentru colaborarea in timp real, creaind platforme sigure pentru comunicatii interactive din interiorulorganizatiei. Functiile unui intranet sunt independente de limitele traditionale. De fapt intranetul creazao comunitate, si singurele reguli care sunt aplicate sunt acelea pe care le introduce organizatia sponsor.

O companie de aviatie in extinderea domeniului de cercetarefoloseste propriul intranet pentru incurajarea cooperarii dintre expertii tehnici din diverse departamente.

Inainte, acesti specialisti au lucrat izolati, fiecare concentrandu-se asupra unei singure compo-nente ale prototipului unui avion comercial. Peste timp, managementul avansat a recunoscut ca acest tiparde munca a creat bariere in productivitate si inevitabil s-au produs neintelegeri intre sefii de departamente,in loc sa fie o stare pozitiva. Managementul a avut nevoie sa sparga aceste bariere, sa stabileasca o per-spectiva comuna, si sa repuna in functiune drumul spre atingerea scopului coumn, constructia unui avion.

Intranetul companiei a fost mijlocul de a ajungela scop. La inceput, managementul de top, a trebuit sa clarifice faptul ca, compania, in sensul afaceriieste pe cale sa se schimbe, si aceasta nu inseamna numai colaborarea dintre departamente, dar acestaeste un lucru necesar. Si-au dat seama ca, introducand intranetul nu este de ajuns; facandu-l dinamicinsemna ca muncitorii de baza sa progreseze si sa reporteze sefilor de echipa si expertilor tehnici.

22

Nivelul III al intranetului companiei este impartit in sectoare, fiecare reprezentand un proiect individual,dar fiecare putand fi legat cu echivalentul sau. Fiecare proiect are o echipa de cercetare si dezvoltare aicarui membrii sunt o echipa de utilizatori bine definita a intranetului cu acces la toate informatiile despreproiecte. Reactia initiala a fost de respingere si de neclaritate, dar sefii de echipe au stimulat muncitoriiprin utilizarea intranetului in diverse forme, cum ar fi conferinte online, si punerea informatiei in intranet.

In acest caz, curiozitatea tehnologica a invins, fiind condusa de softistii companiei. Intersul lordespre tehnologia intranetului si potentialele sale aplicatii i-a indemnat sa-l descopere si sa-l utilizeze.Astfel, din ce in ce mai multi utilizatori folosesc intranetul, iar site-ul a devenit din ce in ce mai complex,reflectand ideile si nevolie lor. Soft-ul interactiv le permite utilizatorilor sa modifice desenele tehnice,sa tina conferinte in timp real (cum se vede in figura urmatoare), si sa genereze simulari animate aleunor avioane care sunt inca in faza de dezvoltare. Managementul de inalta calitate cinsteste intranetul,nu numai pentru cresterea productivitatii, ci si pentru atragerea si motivarea unor noi talente in tehnica.

2.4. Aplicatii necomerciale ale intranetuluiIata cateva exemple care arata cum o organizatie poate utiliza intranetul pentru centralizarea

comunicatiilor si pentru reducerea eforturilor redundante ale angajatilor pentru o mai buna functionare:

Scopul activitatii: Lasa intranetul sa aminteasca zilnic fiecarui angajat ce fac si de

23

ce fac. Poate ca aceasta poate fi integrata intr-un mesaj de intampinare pentru totiutilizatorii care se conecteaza la intranet.

Calendarul comitetului executiv si al administratiei: Instruirea personalului or-ganizatiei despre liderii pe care ei i-au ales si eliminarea acestui obicei de a seinforma cand sefii nu sunt la birou.

Informatii pe scurt despre angajati: Membrii poate vor sa afle ca asistentul execu-tiv este in asociatie de 25 de ani;

O lista cronologica si cu informatii pe scurt ale directorilor inca de la inceputurileorganizatiei: Nicioadata nu se stie cand jurnalistii pot cere informatii despre unfost director.

Zilele de vacanta sau alte zile in care firma va fi inchisa de pe tot parcursul an-ului: Eliminarea neclaritatilor si scuzelor si planificarea zilelor de concediu aleangajatilor. Aceasta fiind publicata inca de pe 1 ianuarie in fiecare an.

Date despre livrari importante: Informarea membrilor inainte cand mari livrarisunt programate astfel ca ei si personalul insarcinat sa isi planifice timpul in func-tie de acestea si sa minimizeze intarzierile.

Istoria firmei si istoria primului produs: Avand aceasta informatie imediat sepoate scoate raportul anual sau reinnoirea brosurii cu angajati.

Calendarul cu evenimente: pentru a fi sigur ca nimeni nu lipseste de la conferinte,sedinte, seminarii, prezentari, plasarea in intranet a datelor intalnirilor ce urmeaza,secretarul, chiar daca nu cunoaste data intalnirii, poate accesa imediat aceasta datadin intranet.

O pagina cu informatii despre conferintele organizatiei sau despre expozitiileacesteia: Tinerea la curent a angajatilor si pregatirea lor pentru fluxul mare deinformatie care soseste inainte de un eveniment major. Aceasta pagina trebuie sacontina raspunsuri la otate posibilele intrabari, incluzand informatii despre anu-mite date, inregistrari, zboruri, rezervari la hotel, zborul avioanelor, resaturante,evenimente sociale, auditii, ceremonii de premiere, numere de telefon, adrese aleangajatilor.

Informatii despre anunturi: Cei care se ocupa cu anunturile sunt prea ocupatipentru a-si cunoaste termenii finali. Trebuie sa avem in intranet raspunsuri laintrebarile privitoare la anunturi, incluzand accesul la un calendar editorial, unpachet media, evaluarea publicitatii si a datelor finale pentru editare, calendar cuintalniri si ghiduri.

Pagina legislativa reinnoita: Publicarea celei mai noi activitati legislative, alaturide o lista cronologica a legilor si regulilor care stimuleaza industria, si numele si

24

adresele senatorilor sau membrilor reprezentanti care sunt pentru sau impotrivaunui proiect de lege sau o noua regula.

3. DEZVOLTAREA RETELELOR INTRANET

3.1. Servere Web

Serverele Web sunt programe care inteleg si se exprima in limabjHTML. Else sunt utilizate pentru a raspunde cerintelor HTML si sa raspunda cu raspunsuri HTML. Unserver Web de baza poate fi folosit sa execute orice operatie HTML si sa raspunda corect prin documentesi headere. Serverele mai avansate au mai multe functii care usureaza gestiunea documentelor HTML.

Dintre cele mai cunoscute functii sunt cele ce permit ca serverulsa analizeze sintactic fisierele sau sa ruleze programe externe, si mai sofisticat este folosirea fisierelorDBM in loc de fisiere text, functii de logare avansate, sau controlul accesului prin blocarea IP-ului.

Fisierele analizate de server

Pe langafisierele HTML, serverul analizaeaza si alte fisiere sau ruleaza programe externe. Sunt multe metodepentru a face acest lucru, dar doua dintre cele mai cunoscute sunt Server Side Include si programele CGI.

Server Side Include (SSI-urile) permite paginilor HTMLsa cuprinda diferite obiecte in timp ce pagina este descarcata. Aceasta permite programelor sa ruleze sisa-si afiseze interfata. O utilizare comnua a SSI-ului este generarea header-ului si footer-ului. Aceastapermite modificarea site-ului prin schimbarea unei pagini sau doua, in loc de a le schimba pe toate.

CGI (Common Gateway Interface) permite rularea programelor.Acesta poate fi folosit sa faca ceea ce orice alt program poate face. Diferenta dintre CGI si alte tipuri deprogramare este introducerea si scoaterea functiilor programului. CGI, de obicei, analizeaza intrarea subforma de linie de comanda sau de variabile globale. Ceea ce rezulta trebuie sa fie un format HTML valid.

AutentificareaFunctiile HTTP permit autentificarea de baza, adica

serverul solicita un nume de utilizator si o parola. Cum sunt acestea verificate, depinde de serverul Web.

Cele maimulte servere folosesc autentificarea folosind numele utilizatorului si parola dintr-un fisier text. Acestefisiere text contin parola in format text standard. Desi nimeni nu trebuie sa vada acest fisier, este posibilca el din intamplare sa fie vizibil pe Internet. Cautarea unei parole intr-un fisier text este OK pentruun numar restrans de utilizatori, dar cand creste numarul la cateva sute, se dovedeste foarte inceata.

25

Serverele mai avansate detin alte moduri pentru verificarea parolei. Unele folosesc fisiereDBM ce contin parole, care sunt mai rapide, care sunt mai precise decat fisierele text. Unele permitcautarea din propria structura. Un exemplu este logarea NDS pe care o foloseste serverul Web Netware.

LogareaMulte site-uri

trebuie sa cunoasca cine foloseste serverul Web. Aceasta ajuta pentru aflarea a ceea ce cauta utilizatorul.Din orice punct de vedere, logarea este una dintre cele mai importante functii ale serverului Web.

Cele mai multe servere Web suporta momentan modelul comun de logare. Acestea retin maimulte lucruri, incluzand numele calculatorului clientului, ID-ul utilizatorului, ID-ul grupului (daca estecazul), data, ora, cerintele HTTP, starea curenta a cerintelor utilizatorului, si numarul de biti transferati.

De altfel exista si alte tipuri de logare, care necesita mai multa informatie. Serverul proxyNetscape ofera modalitati de logare extinse 2 modalitati de logare. Aceasta include alte detalii despretranzactie cum ar fi timpul de comunicatie dintre serverul proxy si server si timul de transfer. ServerulApache permite utilizatorilor sa creeze noi tipuri de logare, adica te poti loga cu orice informatie doresti.

Controlul accesuluiMulte servere Web permit

administratorului sa creeze liste de acces despre anumite calculatoare sau utilizatori care se pot conectala anumite parti ale serverului. Aceasta permite izolarea intranetului de Internet pe baza adreselor IP.

Interfata administrativaServerele Web pot fi foarte complicate de

administrat si acesta este cel mai important aspect al serverelor Web. Primele servere Web cereau editareamanuala a fisierelor de configurare si cunoasterea tuturor optiunilor si cum functioneaza impreuna.

Serverele Web mai noi pot fi administrate cu ajutorul interfetei grafice. Aceastainterfata grafica te ajuta sa nu faci greseli. Permite de asemenea schimbarea usoara a diferitelor optiuni.

3.2 Modul de functionare al serverele Web

Serverele Web si browserele pot comunica folosind limbajul HTML.Ce ne intereseaza este cum functioneaza. Iata un exemplu simplu careexplica ce se intampla atunci cand un browser cere un document.

Utilizatorul cere un document. In acest caz, URL-ul este:http://www.company.com/.

Browserul se conecteaza la portul de baza HTTP (portul 80), si cere documentulprin transmiterea comenzii GET /. A transmite catre server comanda GET / in-

26

seamna sa se pozitioneze la inceputul documentului, care este de obicei index.html.

Servereul vede cererea de cand supraveghea portul 80, si se orienteaza spre docu-ment. Serverul verifica configuratia sa pentru a vede ce document este. De obicei,DocumentRoot/DirectoryIndex.

Serverul verifica sa nu fie restrictionat accesul la acea pagina. Daca sunt impuserestrictii si clientul nu poate primi documentul, atunci el intoarce o situatie de eroare.

Daca clientului ii este permis accesul la document, serverul genereaza un header.Acest header contine: tipul paginii, de exemplu text/html. Acesta transmite clien-tului ce tip de fisier este. Apoi serverul transmite haderul si pagina.

Clientul primeste headerul si pagina, citeste headerul si decide cum va fi afisata pag-ina. Daca clientul stie cu trebuie afisata pagina, atunci o afiseaza. Daca clientul nupoate afisa tipul-mima atunci un mediu de vizualizare extern este pornit sau fisieruleste salvat pe disc.

Tipurile-mima

Tipurile mima sunt utilizate pentru a spune clientuluide la distanta ce tip de fisier este transmis. Serverul de obicei detine un fisier denumit mime-types.

Fisierul se comporta ca o referinta pentru a informa serverul ce fisiere pot fi folosite si cu ceaplicatii. Aceasta se face cu ajutorul citirii extensiilor fisierului. Un exemplu de tipuri-mima arata astfel:

application/postscript eps ps

application/zip zip

image/gif gif

video/mpeg mpeg mpg mpe

text/html html htm

text/plain txt

Ceea ce face serverul cand transmite un document este sa atasezeun header Content-Type alaturi de tipul-mima. De exemplu, daca serverultransmite index.html, va spune clientului sa afiseze pagina ca text/html.

Clientul are un tabel de cautare la fel cu cel al serverelor. El stie ca poate afisaformatul text/html in browser fara sa fi nevoie sa porneasca un mediu de vizualizare ex-tern. Daca, de exemplu, este un fisier video/mpeg si nu poate reda filmul, va cauta unmediu de vizualizare extern care sa il afiseze, sau sa anunte utilizatorul sa salveze fisierul.

27

Aceasta permite o mare flexibilitate mai ales in intraneturi.De exemplu, compania dumneavoastra creaza o aplicatie, sa spunem o bara, pusa sub forma de fisier.foo,se poate stabili un tip-mima pentru a le putea utiliza. Pe un server se poate crea un tip-mima de tipul:

application/bar foo

Pentru clienti, ii se va spune soft-ului cand va lua tipul application/bar-ului sa utilizeze unmediu de vizualizare extern. Acum exista un mod simplu de a distribui fisierele foo in companie.

3.3. Crearea unui sistem de fisiere sigur

Asti sa construiesti un model de sistem de securitate este important. Se ncepe prin crearea unui model allocului unde sunt tinute fisierele importante. Extrage computerele care detin aceste fisiere si computerelepe care pot fi transferate. Daca cineva are acces la aceste fisiere si acces la alt sistem de fisiere, estesigur sa avem in vedere ca acea persoana va transporta fisierele de la un sistem la altul. Daca un sistemde fisere este sigur si altul nu este, atunci este o problema, deci trebue sa oprim transferul datelor.

Atentie la conexiuni! Cteodata aceste conxiuni trec prin conturile utilizatorilor; iar in altecazuri nu. Rutele conexiunilor nu sunt intotdeauna rapide. Ele trec pe la deiferiti utilizatori, folos-esc diferite computere la un anumit moment si pe o anumita ruta. Aceasta combinatie utiliza-tor/computer/timp/aplicatie poate fi o gaura de securitate suficient de mare pentru a compromite sistemul.

Odata ce a fost creata o lista cu locatiile acestor fisiere, si cum sunt elestocate, trebuie creata o lista cu cei care au acces la ele. Utilizatorii le potaccesa numai prin FTP sau isi fixeaza un sistem de fisiere pe calculatoarele lor?

Niciodata sa nu fim ingrijorati de aceste pagube! Cea mai mareproblema poate fi deteriorarea informatiei din neglijenta sau transferulfisierelor, care este periculos cand cineva doreste sa intercepteze datele.

Infrastructura intranetului

Infrastructura intranetului se bazeaza pe patru roluridistincte pentru gestionarea informatiei: administratorul Web, cei care publica datele, editorii si autorii.

Administratoruleste responsabil cu crearea de oportunitati pentru organizatii in companii si administrarea informatiei.Webmaster-ul, in contrast, se ocupa cu infrastructura tehnica. Aceeasi persoana poate indeplini ambeleroluri, dar necesita calificare in ambele domenii, si sa poata avea destul timp pentru responsabilitati.

Publicatorii precizeaza ce fel de informatii vor fi create si sustinute de organizatie. Ei reprezinta orga-nizatia lor in consiliul companiei, si pot creea sau conduce departamentul editorial. In organizatiile maimari, ei sunt insarcinati cu monitorizarea editorilor, dar responsabilitatea lor ramane cea de publicatori.

Editorii se gasesc in organizatiile care au mai multe linii deproductie sau domenii de servicii. Editorul este de fapt principala persoana in marketing pentru fiecare

28

linie de productie. Editorul determina ce informatii oficiale vor fi create pentru diverse activitati si ges-tioneaza crearea informatiei si reinnoirea procesului, incluzand si trecerea in revista a ceea ce s-a creat.

Autorul creaza continutul.

Iata in cateva imagini cum este structurata o companie:

Harta companiei

29

Managementul companiei

Structura si accesul utilizatorilor

Cu ajutorul structurarii utilizatorilor, se definesc nivelele de acces. Cineva are accesul cel mai mare,si trebuie determinat cine il are. Persoana cu cel mai inalt acces poate sa distruga conturile utilizatorilorsa citeasca informatiile lor si au acces la tot sistemul. Cel privilegiat, trebuie sa merite aceasta putere.

Punctele de autentiifcare

30

Pentru toatedatele si sistemele de fisiere, prin cate puncte de autentificare trebuie sa treaca utilizatorul pentru a accesasistemele? Sunt utilizatorii autorizati sa treaca de un firewall? Daca da, care sunt crintele ca sa treacaprin firewall? Poate cineva sa acceseze firewall-ul? Trebuie stabilit raspunsul la aceste intrebari si deasemenea cine are dreptul de a citi si de a scrie. Abilitatea de a citi si a sterge este determinata de nivelelede acces, dar trebuie avut in vedere daca datele de autentificare sunt plasate la momentul actual al citiriisau scrierii. Are cineva acces sa citeasca datele, sa scrie datele, sau cel ce scrie datele le si distruge?

Pentru siguranta sistemului, utilizatorilor le sunt cerute datelede cateva ori. Cand esti pentru prima data in fata unei statii de lucru, de exempu, utilizatorii sunt rugaticel putin sa introduca o parola. Cand se acceseaza anumite fisiere deosebite, utilizatorii trebuie sa oferesuficienta informatie pentru ca identitatea lui sa fie logata si asociata fisierului indiferent ce face el cuacesta. Chiar daca se conecteaza la o retea dintr-o locatie indepartata, utilizatorii trebuie sa-si dezvaluieidentitatea printr-un username si o parola, sau prin alte metode mai sigure cum ar fi s/key sau kerberos.

Protejarea retelei locale

Oriceplan de protectie a sistemului computerizat trebuie sa inceapa su securitatea fizica. Cel mai importantlucru despre reteaua locala (LAN) este securitatea fizica. Securitatea fizica este importanta deoarece intoate retelele LAN mesajele sunt transmise catre toate statiile. Retelele locale transmit mesajele de laun computer la altul dor din punct de vedere logic. Din punct de vedere fizic, semnalul electric careconstituie mesajul este primit de fiecare computer conectat I retea. In plus, cele mai multe retele LANsunt configurate ca gazdele conectate sa aiba incredere unele in altele. Deci, oricine iti poate interceptacomunicatiile si poate avea acces la calculatoarele existente in retea, sau poate avea acces la diferitedate sau resurse. Administratorii de sistem trebuie sa investigheze si sa blocheze accesul la zonele celemai importante. In plus, este necesar ca administratorul de sistem sa fie in stare sa securizeze toatacladirea si sa impuna un anumit nivel de securitate in fiecare incapere cu computere conectate la LAN.

Pentru protejarea LAN-ului de amenintari nonfizice, trebuie sa luam in considerare urmatoarele intrebari:

- Ce resurse sunt pe LAN? (de exemplu:CD-ROM-uri, soft, statii UNIX, imprimante, date)

- Ce resurse sunt disponibile pe tot LAN-ul?( baze de date, pagini Web, imprimante, e-mail)

- Ce computere sunt in retea?

- Care sunt utilizatorii cu acces la anumite resurse?

- Care sunt caile prin care se intra si se iese din LAN?

- Care sunt utilizatorii permisi sa acceseze LAN-ul?

- Care sunt resursele accesibile pentru utilizatorii care acceseaza reteaua?

- Ce resurse sunt incluse in LAN?

31

Nivelul securitatii retelei depinde de ce computere, soft, apli-catii, date si resurse contine reteaua LAN. Alte preocupari ar fi:

- Vor fi fisierele distribuite pe retea?

- Utilizatorii pot accesa alte calculatoare fizic sau electronic?

- Imprimantele sunt distribuite pe retea?

- Informatiile importante vor fi tiparite pe imprimantele distribuite pe retea?

- Ce baze de date vor fi folosite?

- Cum vor accesa utilizatorii bazele de date?

3.4. Controlul accesului

Adiminstratorul este persoana care adauga noi utilizatori in intranet si ii inzestreaza cu ID-uri si parole. ID-ul unui utilizator este vizibil pentru tata lumea, dar parola este secreta pen-tru orice utilizator. ID-ul poate fi de exemplu numele persoanei respective, dar parola permiteaccesul la intranet. Securitatea site-ului este factorul care determina utilizarea parolei. Dacaintrenetul are un nivel inalt de securitate, de exemplu, parolele utilizatorilor sa fie un amestecde litere, cifre si liniute de subliniere pentru a face cat mai dificil accesul altor persoane.

Stilul unui intranet presupune selectarea si pregatirea unui administrator. Poate fi unsistem dictatorial in care administratorul este atotputernic si foloseste intranetul dupa conven-tii stricte, sau stilul poate fi descris printr-o relatie mai apropiata de utilizatori si administra-tor. In prima situatie, in care securitatea este foarte mare, administratorul poate acorda parolepe care utilizatorii nu au voie sa le schimbe. In organizatiile interactive, in care securitatea nueste asa de mare, utilizatorii isi pot alege singuri parolele, care de obicei sunt simple. De ex-emplu data nasterii, numele psicii, catelului, iubitei etc., si sa le modifice cand doresc ei.

Managementul accesului este un proces pentru a controla accesul utilizatorilorla anumite aplicatii din intranet. Unii utilizatori pot avea acces mai mare decat al-tii in anumte zone. Daca o conferinta este programata, de exemplu, accesul va fi lim-itat numai la cei care sunt implicati. Utilizatorii participanti la conferinta beneficiazade confidentialitate la momentul conferintei, iar ceilalti utilizatori nu vor beneficia.

Administratorul poate de asemenea sa fixeze limitele accesului la documentele intrane-tului, permitand astfel unui grup de utilizatori sa acceseze documentele, sa le editeze sausa faca alte schimbari, iar altui grup de utilizatori sa le permit adoar sa le vizualizeze.

O organizatie nu doreste ca progresul muncii sa fie impartit prematur cum ar fi o fisa de analizasau documente tehnice dein motive competitive sau legale. Deci, in unele cazuri doar utilizatorii careau permisiunea de a modifica si a lua decizii despre un document au permisiunea sa-l vizualizeze. Dinacest grup de utilizatori, doar cativa au voie sa acceseze documentul actual, pe cand altii au voie doarsa-l vizualizeze. Adimistratorii trebuie sa tina seama de zicala: Prea multi bucatari vor strica ciorba.

32

In alte situatii, administratorii trebuie sa creeze multe nivele de acces. Un grup schiteazaun document. La urmatorul pas, documentul este editat de un alt grup de utilizatori. Apoi, doc-umentul se muta la un alt grup pentru aprobare. In final el ajunge la grupul extins de destinatari.In unele cazuri, functia administratotrului pare accea de a impinge hartia in sens tehnologic.

Utilizatorii care detin nivele diferite de acces sunt potriviti pentru un intranet. De ret-inut este ca organizatiile, in general, nu permit accesul oricarui utilizator la munca oricarui an-gajat. Ca si in orice birou, ficare angajat nu are acces la orice intalnire, conferinta etc.

Administratorul trebuie sa aiba acces la toate datele din intreaga arie a in-tranetlui, folosind fie ID-ul de utilizator, fie parola de administrator. Aceastacapacitate este necesara pentru verificarea problemelor si remedierea lor.

Analiza utilizarii

Analiza utilizarii este strangerea de informatii despre logarea utiliztorilor si despreactivitatea lor in intranet: cand s-au logat, cat de des s-au logat, ce pagini au accesat, si timpul cat au statin intranet sau pe anumite pagini. Aceasta ofera administratorului o imagine despre activitatea de pe site.

Analiza utilizarii, este de folos, pen-tru ca prezinta administratorului care sunt punctele de vedere ale utilizatorilor. Aceasta ofera informatiidespre utilizatori, cum ar fi ce parti ale site-ului sunt mai populare si ce sectiuni sunt mai rar utilizate.Cu ajutorul acestei analize arata ce pagini au nevoie de intretinere de editare sau trebuiesc arhivate. Ad-ministratorul poate folosi aceste informatii pentru a lua decizii despre ce aplicatii vor aparea pe intranet.

Suportul tehnic

Pentru a-si indeplini cu succes functia de administrator, acesta trebuie sa asigureutilizatorilor suportul tehnic. Daca utilizatorii nu pot accesa intranetul sau nu inteleg cum se acceseazaintranetul, atunci acesta nu mai este un lucru de valoare al companiei. De aceea este aproape vital caadministratorul sa fi accesibil utilizatorilor. Administratorul poate utiliza analiza folosirii intranetuluipentru a vedea daca utilizatorii s-au logat dupa ce au citit informatiile despre utilizaea intranetului.

Suportul tehnicajuta utilizatorii in intelegerea unei noi aplicatii sau interactionarea cu acestia pentru a vedea ce gandesc.

Intretinerea continutului si arhivarea

Scopul intretineriicontinutului si arhivarea acestuia este folosit pentru usurarea accesului utilizatorilor. Este ca un fel decuratenie. Intretinerea intranetului inseamna scoaterea informatiei care nu este accesata de utilizatori, siarhivarea acesteia, innoind is schimband paginile pentru a le face mai atractive pentru utilizatori, sau fa-cand ordine in unele pagini pentru a fi utilizate eficient de utilizatori, altfel ei nu vor accesa aceste pagini.

33

Cu cat este adaugata mai multa informatie pe site, cu atat este maidificil de gestionat, si va ii fi foarte greu administratorului sa o innoiasca. Daca administratorul editeazao pagina, trebuie de asemenea sa stearga pagina veche pentru a se asigura ca utilizatorii nu acceseazasi utilizeaza accidental pagina veche in loc de cea noua. Informatiile vechi se arhiveaza sau se sterg.

3.5. Alegerea celei mai bune solutii intranet

Intraneturile au inceput sa apara peste tot, si au devenit tot mai popularein ultimul timp. Trebuie sa vedem care sunt motivele care determina achizitionarea unei solutii intranet:

Cu ce sunt intraneturile de folos corporatiilorIntranetul preia tehnologia existenta a Internetului si le permite corporatiilor sa benefi-

cieze de el in diferite moduri. In primul rand este usor de dezvoltat si de pus in aplicatie,pe cand in multe cazuri, componentele software de baza cer mult timp pentru dezvoltare. Fi-ind bazat pe Internet, inseamna ca interfetele sunt standard si programarea permite programato-rilor sa introduca cat mai bine utilitatile si programele cele mai facile corporatiei respective.

Intranetul, de altfel, permite mai mult decat comunicatiile point-to-point, ca in cazul tehnologiei e-mail, deoarece poate fi folosit pen-tru tinerea conversatiilor sau pentru colaborarea unui grup de utilizatori.

Intranet-urile sunt mai mult decat servere Web si browsere: desgur, folos-esc web-ul, dar il extind astfel ca sa satisfaca nevoile corporatiei, adica sa cuprindaactivitatea si discutiile acesteia, produsele, documentele, prezentarile si articolele.

In loc sa creeze traditionalele Note, tehnologia intranet se introduce in structurile de date alecorporatiei si astfel datele pot fi pastrate si intretinute, iar utilizatorii pot interoga, crea rapoarte cuajutorul uneltelor autoamtizate de birou, cum ar fi medii de procesare al cuvintelor si articolelor.

Alegerea platformei intranet corecteAlegerea platformei intranet corecte nu este un lucru chiar atat de simplu, si chiar

daca avem unele optiuni, ne putem incurca. Sunt patru platforme diferite: Windows NT(Intel, Alpha,RISC si Power PC), mai multe versiuni de Unix, Macintosh si Novell NetWare. Un numar de produseruleaza numai pe un anumit tip de procesor (cum ar fi Intel NT, sau SGI Unix), iar altele ruleaza eficientcu anumite componente (cum ar fi Open Transport pentru Mac pentru suportul TCP/IP). Se recomandaverificarea urmatoarelor criterii inainte de a alege sistemul de operare corect si hardware-ul necesar:

Usurinta de instalare/configurare

34

Functionalitatea

Integrarea in fisierele existente, serviciile de printare

Scalabilitate

Utiliatare

Usurinta de instalare se refera la cat de rapid se instaleaza software-ul pe hardware-ul existent,anumite aplicatii intranet si configurarea lor pentru a le pune in functiune. Windows NT este liderul inacest domeniu: nu este doar sistemul de operare cel mai simplu de instalat, dar cele mai multe dintreaplicatiile intranet nu necesita prea mult timp pentru a fi puse in functiune. Al doilea, la distanta mica,este Macintosh; in unele cazuri, aplicatiile Mac sunt chiar mai usor de pus in aplicatie decat cele de NT.Unix si NetWare sunt mult mai complexe de setat, atat pentru sistemul de operare cat si pentru aplicatii.

Functionalitatea este dificil de ales cine este cel mai bun, dar separe ca aici conduce Unix-ul, urmat de NT. Unix-ul are la baza tot ce trebuie pentru crearea intranetului:mail, noutati si servere FTP care nu sunt distribuite ca extra cum sunt la alte sisteme de operare.

Alte sanse poate avea NetWare, deoarece inte-grarea unui intranet in sisitemele existente de fisiere si in serviciile de printare este mai usoara cu acesta.NT este si aici o alternativa puternica, dar Novell nu prea detine un numar mare de produse incluse.

Scalabilitatea este abilitatea de a creste performantele platformei folosite cu cat cresc cerintele in legaturacu resursele (hard disk, memorie, procesor, legatura la retea), iar aici favoritii sunt Unix si Windows NT.

In final, utilitarele disponibile, unde aici este greu sa alegem un castigator. Oricum, cel care a pierdut laacest capitol este NetWare. Ceilalti candidati au o varietate de utilitare pentru construirea intranet-ului.

Dupa cum se observa, se pare ca Windows NT si Unix au cele mai bune posibilitati si optiuni.

Trecerea la TCP/IP

O parte din efortul depus este concetratin dezvoltarea modelului TCP/IP in corporatia respectiva. Protocolul TCP/IP este baza Intranetului,si intr-un fel sau altul trebuie utilizat la maxim pentru utilizarea eficienta a intranetului. Aici existacateva strategii: distribuirea a cate unui IP pentru fiecare calculator, pot exista desktopuri cu IP si fara IP,pastrarea IP-urilor serverului pentru a beneficia de tehnologia IP gateway pentru a conecta calculatoarele.

Inainte de a decide strategia IP, trebuie avut in vedere unlucru in privinta infrastructurii: conectivitatea deja existenta. Intranetul se poate implementa pe aceasta.

Daca sealege optiunea toti utilizaeza IP, atunci trebuie sa te asiguri ca poti gestiona IP-urile cum trebuie, si deobicei inseamna instalarea unui server sau servere DHCP(Dynamic Host Configuration Protocol) pe retea

35

si upgrade-area routerelor pentru a permite trecerea corecta a pachetelor IP in diferite subretele. DHCPa fost dezvoltat de Ralph Droms si a devenit standardul Intranetului, si a fost introdus in multe produseale diferitilor producatori : Microsoft, Farlaon, Sun, etc. el permite sa gestionezi adresele IP foarte usor.

Se poate sa se foloseasca si alte protocoale care ruleaza winsock.dll pe comuterele cu sisteme deoperare Windows pentru a pacali aplicatiile bazate pe IP (cum ar fi browserele) aca sa creada ca IP-ul esteprezent, dar de fapt nu este. Produsele firmelor Novix/FTP, On Tecnologies si Quarterdeck, de exemplu,care sunt disponibile pe piata, functioneaza ca si cand ar utiliza adrese IP si ruleaza pe servere NetWaresi NT. De exemplu, cu produsul firmei Quarterdeck, cand un browser deschide conexiunea WindowsSocket, cererea se duce peste un IPX de la calculator catre server unde este plasat intr-un pachet IP.

Achizitionarea produselor necesare

Un proiect intranet poate include o mare varietate deproduse, cum am mentionat mai devreme. Pentru a fi mai usor, trebuie sa ne gandim la necesitati, adicabazate pe publicare sau pe discutie. Mai inati, trebuie sa centralizezi proiectul in jurul serverului web sidiferitelor sale componente. Mai tarziu trebuie sa avem in vedere managementul serverului si componen-tele sale aferente. In urmatoarele randuri sunt expuse ce parti sunt necesare pentru a imbina cu web-ul.

In primul rand, softul serverului Web. Chiar daca s-a ales platforma utilizata,inca mai exista multe optiuni in privinta produselor software. Orice server Webindeplineste o functie relativ simpla: trimite inapoi fisiere sau executa programebazate la cererea browserelor. Cautarea produsului necesar nu va fi o problema, dartrebuie ca acesta sa fie cat mai bun pentru proiect. Oricum, daca sunt multe optiuni,numarul produselor care satisfac cerintele scade drastic. Pentru Unix sau NT, serecomanda software-ul Netscape sau Process Softwares Purveyor pentru servere.Doar pentru NT se recomanda Internet Information Server si produsele ORiellysWeb Site.

Utilitar pentru scrierea codului HTML. Multi folosesc pentru scrierea coduluiun editor text. Important este ca sa se gaseasca un editor HTML care sa suporteultimele functii in materie, pentru a face scrierea mai usoara.

Un editor grafic pentru manipularea imaginilor si salvarea in formate suportate debrowserele web (jpeg, gif). Mai nou se foloseste Adobe Photoshop si Illustrator, siutilitarele din pachetele Macromedia, care pot face orice in materie de design 2D.

Un utilitar care verifica link-urile de pe site pentru a verifica validitatea acestorasi verificarea functiilor de publicare. Cele mai bune produse sunt cele din pachetulMacromedia sau din pachetul Office (Front Page foarte usor de utilizat) care per-

36

mit gestionarea site-ului, analizeaza si verifica link-urile, si permit testarea site-uluipentru a vedea daca documentele si obiectele functioneaza conform cerintelor.

Un utilitar care urmareste cine si ce pagini viziteaza. Aceasta se face cu aju-torul fisierelor de logare care inregistreaza anumite informatii, dar in special adresaIP a celui care acceseaza, data si ora conexiunii la site, paginile vizitate, si alteinformatii. Serverele mai bune permit controlul asupra cum sunt logarile: lunar,saptamanal, zilnic, in functie de exemplu, si permit obtinerea rapida de informatiedespre cine acceseaza. Produsele ca Microsoft Internet Information Server folos-este un model de logare diferit de cel utilizat de celelalte servere web care suportaun format comun, unde fisierele de loagre pot fi manipulate cu programe de analiza.

Intr-un intranet, fisierul de logare reprezinta feedback-ul designerilor, carepot astfel vedea paginile accesate cel mai mult, sau ce link-uri nu sunt bune.Astfel se poate repede modifica serverul pentru a indeplini cerintele utilizato-rilor. Se recomanda pentru aceasta operatie WebTrends pentru platformele Win-dows. Sau se pot gasi folosind motoarele de cautare cu cheia log analisis tools.

Orice program de animatie daca se propune crearea de efecte video. Aici printrecele mai cunoscute este Macromedia Shockwave, si Borland Caf Java.

Un motor de cautare, pentru ca vizitatorii site-ului sa gaseasca repede ceea ce letrebuie. Doua dintre cele mai bune sunt de la Personal Library Software: PL Web,si Verity Topic: mai multe aplicatii pe site-ul lor.

Aplicatii desktop ce utilizaeaza IP-ul, cu ar fi browsere, client email, client FTP,s.a.m.d. De exemplu daca doriti sa faceti o cumparatura online aceasta economisestetimp, sau bani. Pentru o aplicatie desktop IP este important sa suporte formatulHTML, tabele si orice aplicatie web.

O aplicatie help pentru client, care explica functiile site-ului, cum ar fi cele pentruascultarea sau downloadarea fisierelor audio sau vizionarea fisierelor video sau aanimatiilor.

Pentru a doua categorie, softul pentru comunicare. Niste exemple de producatori sunt Attach-mate Open Mind, Netscape Collabra, sunt aplicatii ce prmit stabilirea de conversatii intre membrii unuigrup. Produsele cele mai bune in acest scop sunt: RadNets WebShare si Decs Workgroup Web Fo-rum. Ambele ruleaza pe platforma NT. Un alt produs este Amicus Networks Community Builder.

37

O alta alternativa este folosirea serverelor Unix ca baza pentru comunicari. Unixare avantajul de a avea aceste functii incluse in sistemul de operare. Aplicatia server senumeste NetManages Intranet este un server NT, dar produsul este destul de primitiv.

3.6. Crearea legaturii cu datele companiei

Un intranet nu este complet fara sa utilizeze datele existente in com-panie. Doar copiind fisierele nu este o solutie chiar satisfacatoare, si daca sedoreste modificarea lor frecventa, este necesara automatizarea acestei operatii.

Iata cateva solutii pentru publicarea datelor pe web sau in interiorul grupurilor de discutie:

In primul rand, datele exista intr-o anumita aplicatie si se doreste accesul la eleprintr-un browser sau printr-o aplicatie intranet. Produse care permit vizualizarea in for-mat HTML sunt urmatoarele Attachmate Emissary Hot Publishing System, sau folosireabazelor de date DB2 sau aplicatii CICS. Produsul include