'a, Domineca, 31. Mart. 12. ApriJe. Nr. 50....

Pest'a, Domineca, 31. Mart. 12. ApriJe. Nr. 50. Anulu antâiu, MDCCCLXVJII.

Caicelari'a Redactinnii : Mlfilulu inf. ala Dunării , Nr. 32

1

Locninti'a Redactorului : Xttuln inf. a la Dunării , Nr. 19 .

S<| Scrisorile nefrancate nu se roru prind decâtu numai de la corespun-

di dinţii regulari ai „Federatiuni i" irtiolii trântişi si nepublicati se

roru arde.

F E D E R A T I U N E A Diurnaln politicu, litcrarin, comerciala si economica.

Va esi Luni-a, Mèrcuri-a, Vineri-a ser'a, si Dominec'a deminéti'a.

Pretiulu de Prennmeratiune : Pre trei lune . . . 4 fl. v. a. Pre siese lune . . . 7 fl. 5() cr. Pre anulu intregu. . 15 fl.

Pentru România : 4 galb. pre anu, — 2 galb. pre % de anu, — si 1 gálb. pre % de anu.

Pentru Insertion! : 10 cr. de linia, si 30 cr. taps'a t imbrale pentru fîesce care publieati-une separatu. In Loculu deschisu

20 cr. de linia Unu esemplariu costa 10 cr.

t:

I e I C

Christosu a inviatu ! I D e veti avè credintia numai câtu

• • i unu grauntin de mustariu si veti dîce

s muntelui acelui-a sê se mute, elu se t- - j»-r.ü*» . ,Ta muta.

"Coiceste cuvinte seljaîuîa* l i 8 i T , ' R r » i a ^ 1 tinj, si prin ele inaltia unu principiu santu, ca ins'a-si 1 ftomnedieirea, premarescu adeverulu, lumiu'a si dre-'flrt^ta^caxi personificate si crucefipte in.,„D-dieu-Oföanáuf" jpoTtam celu mai splendidutriumfu ce ome-

wiaii, * «potutu serbà de la crearea sa pana adi.

Serbandu suvenirea invingerei adeverului, se deşi wsejfà, in noi dorinti'a de a potè saluta pre .popore

d ^ötwiavv trivimfulu acelui principiu d-dieescu, de li ia care depinde fericirea omenimei, venitoriulu si ti tóractáliiatea staturiloru; audîndu pre creştini sa-V ht&aâu-se „Christosu a inviatu" ni se aprinde dort jaJn de a vede introdusa si incetatianita in lecsico-u nulu lorn salutarea : „libertatea a inviatu !"

Esperinti'a toturoru poporeloru, si a totni'oru timpiloru ne invetia, câ nici o idea, nici unu principiu mare n'a triumfatu innainte de: a fi fostu incununatu euupini, crucefiptu si ereştinatu prinbotezulu sângelui. I|t0ri'a Aî&ericei, Franciéi, Italiei, Daciei, Poloniei si ftrecîei ne einumera cu destula elocintia mulţimea saterïficièloru aduse pre altariulu noului Ddieu alu poporeloru, ne spune câ principiele celeamantuitorie, earí facu onore genului omenescu numai prin martiriu se sanctiuneza. Cu tote acestea câte popore au

iu, ai suntu încununate cu spini, si totu-si nici asta-di nu potu celebra „pascele libertăţii." Unde zace misteriulu acestei neintielese si triste nepotintie ? In amorţirea consciintiei omenimei. Ca unu poporu sê se pota face demnu de „pascele libertăţii" trebuie lê devina la consciinti'a misiunii sale pre pamentu, sê-si cunosca majestatea sa. sê-si stime demnitatea,

fi à É Încete de a joeà rolulu unei turme fâra alta de-s «tinata de câtu aceea, de a fi tunsa si mulsă pana <? cei àâ sangeh. Lasati sê se suia poporulu pre tro-z recita, ce VYa usurpatu tiranVa, si elu indata va pro-r mulgà legea libertâtii si infratîrei natiuniloru. Popo-r rulu, care scie judeca atâtu de bine, poporulu, alu \ cărui ochiu este ochiulu lui Ddieu, poporulu, care a porta in anima libertatea, candu vorbesce, prin elu v rorbesoe Ddieu, dreptatea insultata. Lasati ca voin-t) ti'a poporului sê devina lege, dreptu publicu, si atunci ci vomu reavè etatea de auru. Sê se redee poporului <? ceea ce s'a luatu de la elu, sê i se repareze pierderea,

care i-a adormitu consciinti'a si i-a rapitu sufletulu, c \& wce, ce \uanau-i-se libertatea i s'a luatu sufletulu, s si elu a devenitu unu cadavru fâra vietia, unu sche-1 lêtu, o papusia ce se mişca dupa cum lu-porta » mau'a despotismului. Candu consciinti'a unui poporu al adonne, elu cade in letargia, ratecesce de la calea í <şa. dreçta, dar nu more, câ-ci e dotatu cu darulu

wiutinerirei eterne, e unu fenice ce Se renasce d'in cenusi'a sa. Candu libertatea se personifică intr'unu poporu, candu ea devine „naţiune", corpulu ei e

( chiar' asiè nemoritoriu ca si spiritulu ; sê nu creda t tirania câ va potè ucide acestu corpu si incatenà 8 aceatu spiritu. Unu poporu,. ca intregu cugetatu, nici

odată nu se face culpabilu in ce-va, portarea lui pro-

f 'vine d'in o necesitate interna, si sortea lui e totu-deun'a unu resultatu alu acelei-a ; si daca elu, obo-situ de lupta si catene, adorme — D-dieu nu-lu pa-rasesce, ci asiedia langa elu pre desceptatorii lui ve-nitori. Anulu 1848 a fostu prevestitoriulu renascerei

' Europei, alu acelei renasceri, ce are sê urmeze in curendu ; elu ne intarl totu odată in credinti'a despre regenerarea poporeloru.

Nu lipsele, nu diferinti'a raseloru, nice cea a i inclinârei animeloru sfasîa unirea si desbina popo-Í rele, ci aceea politica satanica, inemica omenimei, ca

rea separa, desparte, desbina, free intrige, ca sê le pota aservi si domni. Intielegemu lupt'a pentru unu principiu sublima si maaturtoriuydar nu o intielegemu pentru o pasiune mârsiava. Popoarele tote au o tienta : „ l i b e r t a t e a t o t e au unu inemi$a internu si esternu

'coSTtt*i%t „servitutea** Cine ajuta poporului sê scape de iuemiculu sêu si sê-si ajungă tient'a, acel'a a radicatu petr'a de pre mormenjku, a ruptu giolgiulu dé morte ce a' infasiuratu cottfcciinti'a lui, acel'a e Messi'a. Ori cine va fi acel'a, lium'ele lui va fi „Libertate." Veni*va ore acelu Mejjsi'a? De sicuru. Dreptatea incepe a triumfa, Ddieu s'a induratu de sufe-rintiele poporului sl-i va tramite pre Messi'a ca sê- lu repună pe tronu. Daca tirani'a a scrisu unu codice infernalu, o biblia satanica care a octroatu-o poporeloru, — Ddieulu • dereptâtii^a compusu unu altu codice eternu si neschimbaţii, care odată va fi „magna, charta", „bibli'a omenimei" de la unu polu la altul». Daca prinralu paragrafii d'in' codicele tiranicu dîee: „poporulu este ofeatu pentru multiumirea si ambiţiunea mea" ; — in eodicíle djivinu, acelu para-grafu tracteza despre jate^rfseriptibilelc drepturi omenesci, si despre libertafeea ^ infratîrea poporeloru. Cine se va mai indol despre tfiumfulu acestui codice divinu, scrisu intr'o limba universale, limba ce o in-tielegu tote poporeie, limVa iibertâtii ? Nimene. E lunga suferinti'a poporeloru, dar1 e mai lunga cerbi-cositatea tiraniloru. Ore candu se voru pocal, cându voru fi siliţi sê intielega, c â a rapl unui poporu libertatea este unu pecatu, o <#ima de lesa-umanitate, mai mare de câtu coleeti vitalea celoru siepte pecate capitali, e o monstruositate de care si infernulu se infiora. Veni-va diu'a mantuirei, desceptà-se-va poporulu, imbracà-se-va in vestminte de serbatore, in-cununà-si-va fruntea cu lauru, pregatl-se-va ca sê primesca pre Messi'a — dar' tiraniloru! atunci poca-inti'a va fi tardîa. — Cocosiulu romanu a cantatu a dou'a ora, ar' trebui sê se reverse de diua ; cu tote aste la noi inca e nopte, noptea nedreptâtii, noptea servitutii. Libertatea — asemenea unui Prometeu — este legata de o stanca si espusa iu pred'a vulturi-loru tiranici ; la piciorele ei îngenunchia incatenata o femea, cu ochii stinşi de plânsu, cu bratiele ferecate in fieru, si cu fati'a arsa. Acelu scheletu ce tîpa, ce lamenta, e naţiunea romana. Fierale i-au roşu bratiu-lu si lu rodu inca si asta-di, paciinti'a ei inse este mare, este fâra parechia; ea sufere, câ-ci a invetiatu a suferi si scie, câ dupa restignire, — diu'a inviarei nu este departe, unde e Messi'a? Consultandu isto-ri'a natiunale, aflâmu câ romanii au avutu talentu pentru tote libertăţile civile, publico-natiunale, câ ei totu deun'a au aperatu drepturile omenesci si combătură sclavagiulu. Ei fura nisce „ludi magistri" ai libertâtii. Pre pamentulu romanescu domnia odiniora libertatea si inflorià frăţietatea. Aci e „Campulu Pa-nei," aci „Alba-Julia," aci „Campulu libertâtii," totu monuminte ale marirei străbune, dar' aici sunt si „Car-patii" — Calvariulu natiunei romane. In Carpati ar-burii cânta, petrele vorbescu si predica istori'a martiriului romaniloru. Acestu pamentu e santu, descul-tiati-ve cei ce voiţi sê-lu călcaţi!

Pentru noi singur'a idea progresista, culmea prudintiei politice, si unic'a mântuire este remanerea pre langa credinti'a străbuna, cultur'a, unirea in cugete, simtieminte si acţiune si înrolarea in legiunea ace-lor'a ce apera triumfulu tempului, principiulu drepturiloru poporeloru. Sê ne aretâmu bravi pre campulu sciintiei si alu infratîrei, precum se aratara străbunii noştri pre celu alu luptei. Sê sterpimu cultulu egoismului, alu interesului privatu, câ-ci d'in elu na-sce particularismulu, care este mortea morale a unei naţiuni. Străbunii noştri aveau curagiu si convicţiuni, noi avemu numai păreri, si apoi se cere mai multu

de câtu opiniuni spre a potè rădica ruinatulu templu alu Românismului.

Testamentulu strabuniloru noştri sê fia relegiu-nea nostra, sê fimu apostolii românismului, sortea lui sê fia centrulu toturoru cugeteloru nostre, sê fia ani-m'a vietiei nostre. Le adresâmu aceste-a la toti fraţii romani d'in noue tiere ; éra confratiloru de suferintie, li aducemu aminte, câ vieti'a unui poporu e mai lunga ca a unui tiranu, câ a eredî libertatea e nimicu, a o pastrà e multu, a o recuceri e — totu.

Renascerea unui poporu stâ in apostolii sêi, in acei-a, ce ieu asupra-si si porta pana in capetu crucea lui. Deci voi, cei dotaţi de la D-dieu cu darulu in-tieleptiunei si alu sciintiei, faceţi-ve invetiatorii virtu-tiloru străbune, apostolii adeverului, preoţii românismului, si desceptatorii aceloru principie si virtuţi, cari voru salva naţiunea in dîu'a desceptarei con-sciintieloru. Veniţi dara, ca dandu mana cu mana si jurandu pre evangeliulu libertâtii, sê ne silimu a rădica petr'a de pre mormentulu, unde zace geniulu libertâtii. Atunci vomu fi demni de „Pascele libertâtii."

Inchiâmu cu cuvintele marelui esilatu d'in S. Elen'a: „Uniti-ve cu toţii pentru salutea publica si pentru a remanè o naţiune independinte. E neînvinsa si perpetua o naţiune care combate pentru justiţia si libertate" — si urandu toturoru serbatori fericite, dorimu d'in sufletu, ea câtu mai cnrendu imbratiosi-andu-ne sê ne potemu saluta : „Libertatea a inviatu !"

IC. D.

Ce cere dualismulu de la noi ?

In situatiunea, in care ne aflâmu, nu strica a ne face astfeliu de intrebâri ori câtu de dese, chiarifi-candu-ne, câtu potemu, orisontulu nostru politicu, acoperitu pana acuma de nori intunecosi, proveniţi d'in raped'a schimbare si d'in neasteptat'a strămutare a positiunei nostre politice. Cine d'in noi nu au vediutu si nu au simtîtu uimindu-se, cu anim'a inghiaciata, si standu-i mintea in locu : cum cabine-tulu Austriei preste nopte si-schimbâ politic'a sa pana atunci contraria aspiratiuniloru maghiare, schimban-du-o, dîcu, nu numai in favorulu acelor'a-si, dar inca dandu-le concesiuni, cari insi-si magiarii nu credeau câ le voru cascigà cu atât'a usioretate. Sunt patru ani de dîle, de candu Romanului d'in Transilvani'a începuse a-i suride unu ceriu de primavera, ce lu in-dreptatià a-si forma planuri si aspiratiuni, cari le nutrià cu scumpetate in sinulu sêu, crediendu câ i-au venitu ocasiune de a si-le réalisa in diet'a sa legale, in care începuse a-si asigura libertatea, limb'a, rele-giunea si autonomi'a patriei sale, pe care o iubesce, cu atât'a adore. Inse, „omulu cugeta, Ddieu dispune." In anulu 1866. erumpe resboiulu austro-prusianu,care se decide cu pierderea Austriei. Austri'a este scosa d'in Grermani'a si acuma se vede restrin sa numai la pro-vinciele ce-i mai remasera d'in grati'a Prusiei si a lui Napoleonu III. Austri'a slăbită de fatigele resboiu-lui trebue sê se intaresca si sê-si renoiesca poterile. Acést'a inse nu se pote face decâtu numai prin pacificarea cu Ungari'a, care nu cere alfa nemica decâtu legile d'in an. 1848 si uniunea cu Transilvani'a. Pe scurtu, br. Beust introduce dualismulu fâra casé mai cugete câ ore prin acestu faptu politicu de mare in-semnetate, nu neindreptatiesce pe ceilalţi factori, atâtu de eterogeni, d'in cari se compune Austri'a. Elu se tiene nu mai de doue eleminte, adecă, de nem tiu si de unguru cu alu caroru ajutoriu si-creeza basea pe care apoi si-zidesce faimosulu sêu sistemu alu dualismului, cugetandu pote cu renumitulu Metternich : „Sistemulu acést'a sê ne tiena pe noi, apoi ce ne pasa, urmeze dupa noi chiaru si diluviulu." Doi factori sunt deci asta-di in Austri'a, doue eleminte sub a caroru egemonla noi cestilalti factori suntemu necon-siderati, asemenea unui grauntiu de grâu in amba-riulu de bucate alu unui economu. Ce e dreptu, noi Romanii d'in Austri'a, luaţi in relatiune cu totalitatea celorlalte eleminte a le Austriei intrege, nu suntemu unu numeru prea mare, inse deca vomu aplica acesta proportiune in patri'a nostra mai angusta, lu

ki

194

er ulu stä cü tötulu almintreä. Aci formâmu noi majoritatea, si totu-si nimene nu ne baga in sama. ;

Scriemu, strigâmu, spunemu in gur'a măre, câ suntemu nedreptăţiţi, dara cine ne aude, cine voiesce numai sê ne asculte ! Austri'a sub a lé earei stindarde Romanii s'au luptatu de atâte-a ori cu bravura, si carei-a i-amu juratu loialitate, acésta Austri'a ne sacrifica, fâra nici-o mila, inimiciloru noştri, dîcundu-ne : „Voi incorporaţi fiindu Ungariei, totu supuşii mei sunteţi, totu mie-mi serviţi, celu mai slabu si celu mai micu la numeru trebue sê se supună celui mai tare si celui mai mare, fâra nici o conditiune." Intielepta massima de statu, in adeveru merita tota recu-noscinti'a !

Éta deci, ne aflâmu íatia cu nisce evineminte, ce sunt fapte complinite. Magiarulu capetandu-si aceea pentru Care s'au luptatu cu atât'a inversiu-nare, triumfeza in modulu celu mai splendidu, ma, si mai multu, lui i succede a-si spelà tote petele de pe obradiu, capetandu amnesti'a toturoru crimeloru politice. Lui i sucese a transforma revolutiunea d'in 48 intr'o purcedere legale, a reabilita pe sceleraţii ban-delorU sale, ce au masacratu si fusilatu pe celelalte popore, cari asta-di detestând u istori'a trebue sê resigneze de la onestitate si legalitate, vediendu-se con-strinsi a figura ca rebeli inaintea Europei intrege. Acestea sunt frumosele consecintie a le dualismului, prin Care honvedii capeta remuneratiune de mii de galbeni pentru eroicele si sublimele fapte sevarsîte in contra rebelilpru romani ! Se mai afla inca undeva o ironia mai amara a sortii ? !

Pre candu celelalte popore a le Austriei se bucura de triumfurile loru, unulu d'in causa câ au in-vinsu germanismulu, éra altulu pentru câ i-au suce-su in fine a-si scote capulu de sub jugulu apesato-riü numitu „Concordatu", noi ne vedemu condamnaţi a privi numai la d'insii. Numai noi nu ne bu-curâmu, numai noi suferimu si ore pentru ce, pentru câ suntemu Romani, si d'in unucapritiu, ce ne place a-lu avè, nu voimu sê ne facemu magiari. Si ore avemu :noi dreptu a ne tienè de acestu capritiu cu atât'a seriositate ? Sê vedemu ce ne dau magiarii, séu mai bine, ce ne ceru ei daca ne vomu lasà de acelu capritiu? Mai antâiu de tote, daca vremu sê nu mai fimu Romani, ce, dupa cum credu dd. magiari, nune costa nemicu, de ore ce asiè cum se lapeda de naţiunea si numele loru toti acei-a, a le câroru nume le cetimu in tota septeman'a si in tota diu'a in registrulu schimbării oru de nume, — ne potemu lapedà si noi ; apoi atuncea ei ne voru da libertate de a ne numi si noi, „magyar ember", care nume, dupa cum dîcu unii, sê aiba o potere magica, carei-a nu-i poti résiste si care te impie cu mai multa mândria si arogan-tia decâtu simplulu nume de Romanu.

Apoi daca nu vomu mai totu carâl si borborosl despre autonomia, dieta si legile d'in 186 3 / 4 , ei ne voru permite prea gratiosu a gustà si noi d'in dulcetiele constitutiunei magiare care apoi ne va da dreptulu a ne numi si noi nobili civi ai marei Ungarie. Limba, este dieuderisu ca semai cugete, cine-va la limb'a romana avendu ocasiune sêaudi in tote dîlele accentele sonore si melodiöse a le dulcei limbe magiare, care

chiaru si Adamu si Ev'a o au vorbitu, este deci cea mai antica limba a lumei afara de ceea a bestieloru. Sé te miri, câ nu ne amu ingretibsiatu chiaru si pana äcuma de limb'a nostra materna, si nu invetiâmu limb'a culta si diplomatica a magiariloru, care chiaru si miniştrii cabinetului austriacu o vorbescu candu au onorea nespusu de mare a conversa cu miniştrii Ungariei. Ce ne trebue noue istoria, câ noi nici nu avemu, ' ma chiaru nu potemu sê avemu istoria, de óre ce istóri'á höstrá este compusa numai d'in min-tiuni culese de pe la ciobani, — singura istori'a unguriloru e adeverata, si claca in Rom'a se mai afla o columna a lui Traianu, aceea nu stâ in neci o legătura cu noi. Scole romane ce ne trebuescu noue, daca vomu avè libertatea si onorea a sieiè cu nobilii fii ai magiariloru totu pe acele-si scaune. Apoi beserica, pentru ce? Dumnedieulu Unguriloru este cu multu mai perfectu de câtu alu nostru, pentru ce dara sê ne inchinâmu la alu nostru, sê mergemu si sê ne inchi-nâmu la celu ungure^cu.

Vedeţi DomnilorC* 'seriosu dîsu, tote acestea bunuri nestimabile le potemu capetà, daca vomu aduce miculu sacrificiu de ane lasà de naţiunea nostra romana. Nu ceru delà noi afara inca de o mica contri-butiune pentru bugetulu cabinetului ungurescu, si câte-va mii de ficiori pentru armata, nemicu mai multu, dara nici mai putienu ? Dieu, strictu conside-randu; trebue sê fimu inca multiamitori domniloru noştri câ ne lasa incai celu putienu vieti'a fisica neatinsa, de nu ne ceru si ca'dur'a anime i ca sê incal-diesca cu ea masîne de fabrice.

Asie, ungurii deveniţi la potere, si cu ei dualis-mulu, nu au, cu privire in deosebi la romani, nimicu santu, nimicu sacru pentru limb'a, pentru natiunalitatea nostra, ba, ce e mai multu, ei cerca sê ne omora chiaru si materialminte, sciindu bine câ atacandu in acestu modu pre o naţiune, i ataca, in simburele sêu, insa-si potinti'a de-a seaperà. Romanii sunt consideraţi de rebeli, daca se tienu de legile sanctiunate prin Majestatea Sa, ei se. dîcu conturbatori ai ordinei publice si ai pacei, candu si-rechiama, cu totu respe-ctulu, drepturile loru- avitice, recunoscute odată chiaru si prin legi positive. Pre scurtu dualismulunu pretinde alt'a de la noi si nu se silesce dupa alt'a, de câtu ca : sê nu mai esistemu ca romani.

Acestoru tendintie neumane si nedrepte a le absolutismului dualisticu, le opunemu noi dreptele nostre pretensiuni. Pretindemu in Ungari'a drepturi egali natiunali, egali in intielesulu celu mai strinsu alu cuventului, éra Ín'Transilvani'a, restituita in marginile ei, pretindemu o representantia, o dieta a tierei, basata pre principiele dreptâtii eterne.

Muciu Scevola.

D'in budgetulu magiaru de pre anulu 1868.

Cetimu in „Pesth. Lloyd" o impartesîre despre capitlele 1 — 10 si 47—50 a le budgetului magiaru de pre anulu 1868, care se desbatù in consiliulu ministeriale , si se va propune câtu mai curendu dietei.

A n t â i u l u capitlu contiene, intr'unu modu simplu si nedetaiatu, recerintiele intretienerei curţii

pre inalte cari facu 3.100,000 fl. Cumca acoperirea! acestoru spese s'a statoritu, in locu de 3 mii., — precum se credea mai nainte — in o suma urcata la li. mil. si 100,000, ast'a provine d'in impregiurarea, cSj MM. LL. cerceteza mai a dese ori capital'a Ungariei? la ce se receru, firesce, spese estraordinarie. I

Alu d o i l e - a capitlu e asemene forte scurtu>| cuprinde spesele pentru cancelari'a cabinetului Maj jest. Sale,, la cari Ungari'a nu contribue dupa pro| porţiunea de 30 si 70, ci in p a r t e e g a l e , fiindi[ câ acestu postu, la cererea delegatiunei, s'a trecuţi d'in budgetulu comunu in budgetulu tierei. Si así Ungari'a are de a solvi 36,400 fl., ca spese pentrii cancelari'a cabinetului.

Alu t r e i l e - a capitlu contiene concursulu Ungariei la spesele afaceriloru comuni, care, precum st? scie, se urca la 22.048,000 fl.

Alu p a t r u l e - a capitlu cuprinde sum'a dt, 400,000 fl., care Ungari'a are a-o contribui la pensiunile guvernului centrale de mai nainte. Cu privirt la acestu postu este de observatu, câ tractârile relative la afacerea pensiuniloru nu sunt inca terminate cu guvernulu cislaitanianu.

Alu c i n c i l e - a capitlu statoresce concursul Ungariei la detorl'a de statu, care, computandu uşii-rele, amortisatiunea si unu agio de 20 la suta pentru solvirile ce sunt a se respunde in argintu, se urca k 32.723,200 fl.

Alu s i e s e l e - a capitlu alu bugetului cuprinde spesele casei magnaţilor u, a le casei representantiloru si a le delegatiunei. Cele d'antâiu facu 7,440, era cele doue d'in urma 923,083 fl. ; se mai adauge inca o suma de 9000 fl. pentru diverse reparatiuni, facute| in şalele de siedintie, si o alta suma de 6000 fl. pentru publicarea si traducerea legiloru in limb'a romana, italiana, germana, slovaca, serbesca si croata. Legelatiunea rechiama laolaltă 945,523 fl.

Receriuti'a presiediului ministeriale se cuprinde in capitlele 7 si 8. — Capitlulu alu s i e p t e l e - a cuprinde spesele sectiunei presiediali a acestui ministeriu cu o suma de 76,510 fl. D'in acésta suma 32,000 fl. sierbescu spre intertentiunea ministrului presiedinte (20,000 fl. ca intertentiune si 12,000 ca| competintia de funcţiune. Afara de acést'a, ministrulu presiedinte are cortelu liberu in palatiulu presiediului ministeriale. — In capitlulu alu o p t u l e - a sunt specificate spesele biuroului de pressa cu o suma de 16,060 fl. Di'n acésta suma capeta ca intertentiune si bani de cortelu : 1 consiliariu de secţiune 3400 fl.; 2 secretari laolaltă 3900 fl., 4 concipisti 4200 fl., res-tulu compete adjunctiloru si personalului de sierbi-tiu. Aceste sume, se subintielege, nu sunt decâtu o par-? ticica neinsemnata a acelei sume enormi, care regimulu* o intrebuintieza pentru pressa. (Da, da, press'a straiuai« a buna-sema inca nu ar' laudà si inaltià pana la ce-j riuri constitutiunea dualistica numai asiè de fiori de| cucu. Cui.) Aci nu se cuprindu nece spesele rece-* rute pentru insa-si masîn'a, neci a le materialului í de incaldîtu, ci numai a le acelor'a, cari au de a con- j duce press'a. *

Pre ce nu se mai dau inca bani! SêvedemuJ Ministeriulu de langa Maj. Sa consta 96,733 fl. Unu!

F O I S I O R A. . Literae Fundationales

( U r m a r e . )

15) I u p r o e m i a e m i n e n t i u m s t u d e n t i u m in g y m n a s i o s u p e r i o r i e t i n f e r io r i B la s i ens i d a b u n t u r o m n i a n n o

1 6 ) p r o 20 l i t u r g i i s i n s a l u t e m e t r e f r i g e r i u m a n i m a e m e a e , m e -o r u m p a t r u m , f r a t r u m a c a l i o r u m c o n s a n g u i n e o r u m m e o r u m d i e b u s in fe r iu s §. X X I I . s p e e i f i c a n d i s , in locis e t d i e b u s o m n i a n n o c e l e b r a n -d i s , h i sce l ego e t t e s t o r . . .

17) Ecc l e s i i s B i s t r i ë n s i e t Sz i -l á g y - S ö m l y o v i e n s i , q u i b u s ego p r a e f u i p a s t o r a n i m a r u m p e r p l u r e s a n n o s , n e c n o n eccles iae A b r u d -B á n y e n s i , u b i p a r e n t e s e t alii con-s a n g u i n e i me i p i e in d o m i n o qu ie -s c u n t , s i ngu l ae e x p r a e f a t i s eccles iae t i t u lo dot i s o m n i a n n o p e r s o l v e n d a e , h i s ce a s s igno , e t d a r i vo lo 5 0 fl. v . a., u n i v e r s i m o m n i b u s c e n t u m q u i n q u a g i n t a floren

xn s u m m a s u m m a r u m

fl.

60

4 0

150 8 7 9 0 |—

Litere fundatiunale. ( U r m a r e . )

15 ) C a p r e m i e p e n t r u s t u d i n -t i i e m i n i n t i d ' in g i m n a s i u l u s u p e r i -o re si infer iore d e B l a s i u se v o r u d à in t o t u a n u l u . . . . .

16 ) P e n t r u 2 0 d e l i t u r g i e , c a r i v o r u fi a se s e r b à p e n t r u m â n t u i r e a si r e p a u s a r e a suf le tu lu i m e u , a p a r i n t i l o ru , f r a t i l o ru si a l t o r u c o n s â n g e n i a i me i , i n t o t u a n u l u la d î l e l e si l ocu r i l e a r e t a t e m a i l a va l e in §. X X I I . l a su si t e s t e z u p r i n a c e s t e - a .

17 ) B a s e r e c e l o r u d ' i n B i s t r ' a si S î m l e u , c ă r o r a E u l e - a m fostu in m a i m u l ţ i an i p a s t o r i u sufletes-cu , p r e c u m si b a s e r e c e i d ' i n A b r u -du , u n d e p a u s e z a i n D o m n u l u pă r in ţ i i si a l t i f e r i c i t i c o n s â n g e n i ai me i , a s e m n e z u si vo iescu a l i -se d à d e oseb i t a fiesce-carei-a d ' i n t r e a m i n t i t e le b a s e r e c e c â t e 5 0 fl. v; a., c a r i vo ru fi a se so lv i i n t o t u a n u l u s u b t i t l u lu d e d o t a t i u n e , t o t u r o r u l a o l a l t a : u n a s u t a c inci -dieci fl. v . a.

Q u i d q u i d a u t e m e x i n t e ru su r i i s cap i t a l i s 2 0 0 , 0 0 0 fl. s u p r a p raespec i f i ca t a s s o l u t i o n i s , v e l e t i a m a n n u a l e m c o n t r i b u t i o n e m r e g î a m d e i l l is i n t e r u s u r i i s p e n d e n d a m , a u t a l i a s i n e v i t a -bilea e x p e n s a s , a b u n d a r e t , a u t é u p e r m a n e r e t , id

S u m ' a to t a l e

fi. [cr

6 0

4 0

1 5 0 8 7 9 0

O r i ce a r ' pr i sos i inse , séu a r ' r e m a n è d' in u ş u r e l e cap i t a lu lu i d e 2 0 0 , 0 0 0 fl., d u p a so lu t iu nile specificate m a i in susu , s é u si d u p a eon t r i -bu t i unea a n u a l e r e g e s c a , c a r e v a fi a se r e s p u n -|de d ' i n ace le i u t e r e su r i e , s é u d u p a a l t e spese

t o t u m in a u c t i o n e m conf landi nov i cap i t a l i s ( § . I I . e t I V . ) c o n v e r t a t u r .

§ . X .

Si j u x t a r e s e r v a t i o n e m §. I I I . s u p e r i u s f a c t a m c o n t i n g e r e t , u t E g o a l i q u i b u s v iduabus j e x c o n s a n q u i n e i s e t i am m e i s , v e l a l i is in a l io t e s t a m e n t o , a u t condici l lo e x h a c f u n d a t i o n e pens iones a n n u a s s t a t i m pos t m o r t e m m e a m eis d a n d a s a p p l a c i d a r e m , h a e pensiones post] m o r t e m i l l a r u m p e r s o n a r u m , q u i b u s a s s i g n a t a e e r u n t , n o n t r a n s i b u n t a d i l l a r u m p o s t e r o s , sed r e d i b u n t i n e m o l u m e n t u m , e t a u g m e n t u m h u i u s funda t ion i s , et p e n s i o n u m , a c s t ipend iorura §. I V . e t I X . c o m m e m o r a t o r u m .

§- X I .

S t u d e n t e s , p r o q u i b u s s u p e r i o r i §. I X . p t i n c t i s , 7. 8 . 9 . e t 1 0 . s t i p e n d i a ass ignata j s u n t , u t i q u e e o u s q u e t a n t u m benef ic ium s t ipendi i sui r e ţ i n e r e p o t e r u n t , d o n e c b o n a m c la s sem e s tud i i s e t m o r i b u s — q u o d omni a n n o tes t i -monio s u p e r i o r u m scolas t ico c o m p r o b a r e e r u n t obs t r i c t i — r e t i n u e r i n t , e t d o n e c app l i ca t i o -n e m in a l iquo officio ( s t u d i a c o n t i n u a t i v e con-t i n u a n d o ) o b t i n u e r i n t .

§ . X I I .

T u n c q u a n d o funda t ion is v i r e s a d m i t t e n t ,

a u t m u l t i p l i c a t i s c a p i t a l i b u s — m o d a l i t a t e §.

I I . s u p e r i u s e x p r e s s a — i n t e r u s u r i a quoque '

n e i n e u n g i u r a t e , — t o t u a c e e a sê se intrebu-in t i e ze p e n t r u i m m u l t î r e a c a p i t a l u l u i n o u ( § . II | si I V . ) , c a r e l e v a fi a se a d u n à . |

§. x. I D a c a , p r e l a n g a r e s e r v a t i u n e a făcuta 1

m a i s u s u l a §. I I I , s ' a r ' i n t e m p l â , c a E u se incu-| v i i n t i e z u d ' i n a c é s t ' a f u n d a t i u n e i n t r ' u n u altu | t e s t a m e n t u seu cod ic i lu p e n t r u u n e l e veduvej c h i a r u si d e a le c o n s a n g e n i l o r u m e i a t a r i pens i u n i a n u a l i , c a r i v o r u fi a l i - se d à i n d a t a dupa m o r t e a m e a : a c e s t e p e n s i u n i , d u p a m o r t e a per-| soneloru , c a r o r ' a a r fi a s e m n a t e , n u v o r u tre-i ce l a u r m a ş i i lo ru , c i se v o r u rer r torce sp t t | e m o l u m e n t u l u si i m m u l t î r e a aces t e i fundatiuni, si a le p e n s i u n i l o r u si s t i p e n d i e l o r u memorate in §. I V . si I X .

§ . X I .

S t u d i n t i i , p e n t r u c a r i s ' au a s e m n a t u stipendie m a i d e a s u p r a l a § . I X . p u n c t e l e 7, 8 , 9 si 10, in t o t u ca su lu n u m a i p a n a a t u n c i si-vorupotè r e t i e n è benef ic iu lu s t i p e n d i u l u i l o r u , p a n a cand u v o r u a v è c a l c u l u b u n u d ' in s t u d i e si morav u r i — aceea ce ei v o r u fi i n d e t o r a t i a dovedi i n t o t u a n u l u p r i n t e s t i m o n i u sco l a s t i cu de la super ior i i l o r u , — si p a n a c a n d u v o r u capetà ap leca t iune l a c a r e - v a oficiu ( con ţ inuandu- s i stu-diele n e i n t r e r u p t u ) .

§- X I I .

A t u n c i , c a n d u v o r u i e r t a po te r i l e funda-t iune i , s é u c a n d u , i m m u l t î n d u - s e capi ta le le -in m o d u l u a r e t a t u m a i i n s u s u l a §. I L — inte-

195

ministeriu acestu-a, care, precum se scie, n'are nimicu de a face , si care, a fara de distribuirile de nobilitate, nu provede decâtu funcţiunile unei es-pediture. Pre langa tote aceste, a fara de ministru, mai este in Vien'a unu seeretariu de statu eu 8000 fl. si cortelu liberu câtu se pote de frumosu ; mai sunt inca 2 consiliari ministeriali, cari nu consulteza nimicu, 6 secretari si 6 coneipisti, eari n'au nimicu de a concepe, avendu toti laolaltă unu salariu de 40,000 fl.! Sermane poporu, tu ar' trebui sê contribuesci statului, pentru ca si statulu, d'in partea sa, sê con-tribuesca la fericirea si binele têu, dar', pre langa avere, tî-se rapescu si drepturile neviolabile. Ore adusu-si-a guvernulu a minte, ca sê puna in budge-tu, nu dîcu numai 10,00011., pentru educatiunea tine-rimei romane d'in Ungari'a? Sê trecemu la alte sume.

Alu d i e ce le-a capitlu cuprinde unu pausialu de. 7000 fl. spre acoperirea speseloru, cari sunt de lipsapentru comunicatiunea ambelorufhinisterie sub desbaterile delegatiuniloru.

Capitle 47— 50 contienu recerintiele ministeriului pentru aperarea tierei, laolaltă 513,600 fl. cari se specifica : pentru conducerea centrale 60,000 fl. pentru recrutare 11,000 fl., pentru ieparïele militari si depusetele de armăsari 432,600 fl., in fine pentru pensiuni, cari sunt a se dà fostiloru oficiali ai locutie-nintiei, 10,000 fl.

D'in câte insîrarâmu, vedemu unu projectu de budgetu, care trece preste 60,000,000 fl. Cea mai mare parte nu pote fi objecfcu alu discussiunei, re-ductiunile nu potu fi dara decâtu detotu neînsemnate.

Transilvani'a. Clusiu, 3 0 . m a r t i u 1 8 6 8 .

( P i n e d ' in n r . t r . )

In t r e a l t e dec i s iun i , c o m i t e t u l u p e r m a n e n t u , cu p r i v i r e la economi'a a r d e l e a n a r e s p e c t i v e in i n t e r e s u l u economie i n a tionale, a a d u s u o t a r i r e a : sê se r o g e r e g i m u l u p r i n o a d r e s a , ca in p r iv in t i ' a m o n o p o l u l u i d e s a r e , la p e r t r a c t a r e a a c e -lai-a sê m â n e c e d ' i n u r m a t o r i e l e c o n c e p t e :

a) F i i n d u c â s a r e a s e r v e s c e d e u n u c a p i t a l u a l u d â r e i indirepte, d r e p t a t e a a r p r e t i n d e , c a d a r e a a r u n c a t a p r e s a r e sê fia in to tu l o c u l u si p e n t r u o r i c ine in t r ' o f o r m a d e m a r e radicandu-se p r e t i u l u s a r e i , a f a r a de r a i o n u l u m i n e l o r u , n u mai cu p r e t i u l u t r a n s p o r t u l u i .

b) V i n d e r e a s a r e i p e n t r u v i te , c u ca r ea s p e c u l a n ţ i i c o -mitu ins ie la t iun i , a r ' fi sê se 3terga, s i i n l ocu lu a s i è n u m i t e i „sare de v i t e " a r ' fi ca sê se v e n d a , a t â t u la m i n e , c â t u si i n alte locuri s a r e a m e n u n t a d ' i n s f a r i m a t u r i , c u 2 0 % m a i ie-ftenu, d e c â t u s a r e a in g r u n d i .

c) Sê se d e l a t u r e z e a c e a r e s t r i n g e r e d e p a n a a c u m a , carea fia c a r e a fostu i n d r e p t a t u l a u n u m a g a s i n u a n u

mita de sa re ; s ê se s u s t i e n a m o n o p o l i u l u s a r e i n u m a i p r e t e -ritoriulu m i n e l o r u si o c n e l o r u d e s a r e , é r a m a i d e p a r t e sê fia libera n e g o t i a t u r ' a c u s a r e , sê si-o p o t a c u m p e r à or i c ine \rade-i p lace , si sê o p o t a folosi s p r e a c e l u s c o p u , sp re c a r e l e togma v a vo i .

d) Sê d è r e g i m u l u m a n a d e a j u t o r i u , ca in a p r o p i a r e a uemidilocita a m i n e l o r u si o c n e l o r u de s a r e , p r e c u m si a m a -gazineloru e r a r i a l i d e s a r e , sê se r e d i c e f ab r i ce , s u b inspec t iu -

n e a s ta tu lu i* c a p r e a s t a ca l e sê se r ă d i c e p r e t i u l u ş a re i p r i n f a b r i c a t e .

D u p a ce r e g u l a r e a monopo lu lu i d e s a r e j a t i n g e m a i d e a p r o p e p r e t i e r a n i , i n spec ie p r e n ras i to r i i d e v i t e , p r i n u r m a r e d e a p r o p e si p r e p o p o r u l u r o m a n u , a m p r o d u s u a i c i a a c e s t a d e c i s i u n e a c o m i t a t u l u i Clus iu lu i , c a m a t e r i a l u p e n t r u acei-a , ce s e v o r u fi o c u p a n d u cu aş ta s p e c i a l i t a t e .

P e n t r u c a sê c u n o s c a , ce i ce se i n t a r e s e z a , s t a r e a m a t e r ia le a c o m i t a t u l u i C l u s i u l u i , sê amin t i e scu si d e s p r e u n u r a -por tu a l u of le iolatului , d u p a c a r e veni tu lu t u t u r o r u c o m u n e l o r u a c e s t u i c o m i t a t u , c a p r e c e p t i u n i face . 3 3 , 7 7 4 fl. 3 6 c r . é r a spese le 4 7 , 8 1 5 fl. 4 0 c r .

p r in u r m a r e def ic i tu lu p r e a n u face in ca l cu lu r o t u n d u c a m 1 2 , 0 0 0 fl. v . a.

C o m i t e t u l u c o m i t a n s e a i n d r u m a t u of ic io la tulu , c a p e n t r u d e l a t u r a r e a aces t e i a n o m a l i e , sê c u g e t e la mid i loce c o r e s -p u n d i a t o r i e si in spec ie sê ingr igesca d e f u n t a u e n o u e p e n t r u r a d i c a r e a v e n l t u r i l o r u c o m u n e l o r u ; — m a i c u s a m a se i n g r i g e s c a , ca cu p r i v i r e la a v e r e a c o m j n e l o r u , a ê . s e d e l a t u r e a c e l u a b u s u , d u p a c a r e l % i n u n e l e l o c u r i c o m u n ' a p o l i t i c a s e c o n f u j d a c u b e s e r e c ' a , — apo i si d e a c e e a , c a a v e r e a c o m u n e l o r u sê se i n t r e b u i n t i e z e n u m a i s p r e s c o p u r i c o m u n a l i .

N u p r e c e p e m u , c â c e e s t e i s i u n e v r e sê d è c o m i t e t u l u , r e s p e c t i v e of ic iolatulu, l a dec i s iunea : „ca c o m u n ' a b e s e r e -cesca c u c e a pol i t ica sê n u se confunde ."

N o i s c imu , c â i n t o t u l ocu lu a v e r e a c o m u n e i po l i t i ce s e a d m i n i s t r e z a s e p a r a t u si a be rece i é r a s e p a r a t u .

A i c i d a r a n u e s t e d e d e l a t u r a t u n e c i o a n o m a l i a . D e c i s i unea a c é s t ' a i n i r o s a d a r a a l t u c e - v a ; o r e n u a r e d e scopu c a sê op resca c o m u n e l e pol i t ice , sê n u m a i c o n t r i b u e n e m i c a d ' in a v e r e a l o r u , p e n t r u scole ăi b e s e r e c e ? O r e n u a r e d e scopu , c a acolo , u n d e cu a j u t o r i ele c o m u n e i po l i t i ce , a i c â r o r u m e m b r i i s u n t u t o t u ace ia-s i , c a r i c o m p u n u si b e s e r e c ' a — s'a r a d i c a t u si se a j u t o r e z a scole , sê âe s u b t r a g a a c e s t e a j u t o r i e si scolele sê se d e r i m e .

O r e n u m a i r e u n i u n i l o r u h o ü v e d i l o r u si p r a c t i c a n t i l o r u d e l a n g a d e p u t a ţ i i d ie te i d ' in P e s t ' a sê li fia i e r t a t u c o m u n e

l o r u a d à a ju to r i e d ' in c a s s ' a loru*?

T e m e r e a n o s t r a n u e s t e n e f u n d a t a ! C h i a r u v o r b i i c u u n u

p r o t o p o p u r o m . c a r e l e m i spuse , c â s 'a p l â n s u l a D s a u n u p r e -

o tu r o m a n u d ' in c o m i t a t u l u C lus iu lu i , c u m c a J u d e l e p r o c e

sua le a o p r i t u c o m u n e i c u r a t u r o m a n e , c a v e n i t u l u d ' in c a r -

c i m a r i t u l u ce lu d e 3 l u n e , c a r e l e a l t m e n t r e l e a e s t e a v e r e a f o

s t i lo ru i o b a g i si n u a i n t r e g e i c o m u n e , sê n u - l u m a i d è p e n

t r u sco la ; v ede ţ i , u n d e t i en tesce o t a r i r e a m e n t i u n a t a si c â t u d e s in i s t ru se esp l ica !

C u a c e s t e a m i - i n c h i a i u rapprtulu d e s p r e s i e d i n t i e l e co m i t e t u l u i p e r m a n e n t u a l u c o m i t a t u l u i C lus iu lu i si t r e c u l a a l t e objecte .

fn i u c e p u t u l u co re spund in t i e i aces t e i - a a m a m i n t i t u de u n u v o t u s e p a r a t u a l u s e c r e t a r i u l u i g u v . L . V a i d a . D s ' a n u s'a i n d e s t u l i t u c u a t â t a , ci c a sê c o n v i n g ă p r e cei d e l a c â r m a d e s p r e l ips ' a u r g e n t a a c o m e n t â r e i p a t e n t e i , a s c r i su in d i a r i u l u m a g i a r u d e a ic i , „ K o l o z s v á r i K ö z l ö n y " u n u c i c l u in-t r e g u d e a r t i c l i , c a r i i n t r e p r o p r i e t a r i i m a g i a r i , se v e d e n ' a f a c u t u in to tu locu lu s â n g e b u n u . D e aici t o t u in K . K . n r u l u 2 3 u n u B . se a p u c a sê r e s t o r n e a r g u m e n t e l e a d u s e p r in L . V . si sê a r e t e , c â p a t e n t ' a u r b a r i a l e a r ' fi d e s t u l u d e c h i a r a si c o m e n t a r e a n ' a r ' fi d e l i p s a .

L . V a i d a n u n u m a i r e s p u n d e lui B . i n K . K . si-i r e -

s t o r n a a r g u t a i o t e l e , d a r a i n t r ' ö b r o s i u r a de 1 0 0 fet ié , s u b t i t l u l u

„Câte-va cuvinte despre necesitatea neincungiurabile a unui comentariu la prè inalt'a patenta urbariale d'in 21. iuniu i 834 si: una părere modesta despre modulu cum s'ar potè mediu-loçï rescumperarea prestaliuniloru, ce apesa pamenturile dîle-riloru, si cum s'ar' potè elibera, dîlerii de robota, f&ra dauna proprietartioru" a d o c u m e n t a t u p a n a l a c o n v i n g e r e n e c e s i t a t e a unei c o m e n t ă r i a u t e n t i c e a pa t . u r b a r i a l e .

T i t l u l u ace s t e i Căr t icele i a r e t a d e s t u l u i n s e m n e t a t e a , d e u n d e se p o t e r e c o m e n d à fia c ă r u i j u r i s t u r o m a n u s p r e stu-d i a r e se r iosa .

I n fine, v r e o c â t e - v a n o u t â t i . C o m u n i t a t e a c e t â t i i l i b e r e r e g i e a C lus iu lu i , a dec i su câ i n C l u s i u p r e spese c o m u n a l e sê se r ă d i c e o s co l a i n d u s t r i a l e . V e n i n d u i n c o m i s i u n e a es -m i s a p e n t r u c o m p u n e r e a s t a t u t e l o r u , l a o r d i n e a s t ud i e lo ru si l i m b ' a r o m a n a , m e m b r i i c o m i s i u n e i (ved i b ine n e r o m a n i ) t o t i a f a r a d e u n u l u , a u fos tu i n c o n t r a i n t r o d u c e r e i l imbe i r o m a n e i n t r e s t u d i e l e o b l e g a t e a l e scoloi i n d u s t r i a l e .

S e d î c e , c â m a i n i u l t u v e n i n u a ve r sa tU i n c o n t r a l i m b e i r o m a u e u n u p o p a m a r e r e f o r m a t u , c a r e l e n u d e m u l t u r e sp in sese, sc r i sor i le r o m a n e s c i a le ep i scop ie i d ' in (xhe r l a , fiindu c â n u e r à u u n g u r e s c e . E r a p a r t i n i t o r i u l u l i m b e i r o m a n e a fostu d e c a n u l u sa sescu H i n t z , c a r e l e a si d a t u l a p r o t o c o l u c u p r i v i r e l a l i m b ' a r o m a n a u n u v o t u s e p a r a t u . S u n t e m u cu r ioş i c â c o m u n i t a t e a p r i m i - v a l i m b ' a r o m a n a , c a s t u d i u o r d i n a r i u la i n f i i n t i a n d ' a s co l a i n d u s t r i a l e .

A p r o p o s : fiindu v o r b ' a d e a f a c e r e a l i m b i s t i c a a p o p e i c e l u i m a i m a r e a R e f o r m a t i l o r u , c u ep i scop i ' a g r . c a t . d ' i n G h e r f a, v e i n c u n o s c i n t i e z u , c u m c a d ' in f u n t a n a s i g u r a a m af la-t u , c â s u p e r i n t e n d i n t e l e ref. a t â t u p r i n g u v e r n u , c â t u si p r i n in. m i n i s t , m . d e cu l tu , a fo3tu ^ i n d r u m a t u i n t e r m i n i c a t e gor ic i , c â sê p r i m e s c a s c r i so r i l e r o m a n e s c i . —

V e t i li c e t i t u in d i u a r i e l e m a g i a r e , c u m c a s 'a p r o i e c t a t a s t r a f o r m a r e a r . a c a d e m i e d e d r e p t u r i d ' in C l u s i u in u n i v e r s i t a t e .

I n c o m i s i u n e a i n c r e d i n t i a t a c u f o r m u l a r e a m o d a l i t â t i -loru a c e s t e i s t r a f o r m â r i , i nca a v e n i t u la d e s b a t e r e ca tedr*a p e n t r u l i m b ' a r o m a n a . C u m s u n t e m u i n f o r m a ţ i , si a i c e a n u m a i e n e r g i o s ' a a p e r a r e a p ro fesore lu i D r . G r . a scos 'o l a ca l e c a sê se i e e i n t r e c a t e d r e si p r o f e s u r ' a l i m b e i r o m a n e .

C u aces t ea i n c h i a i u . A.

ROMÂNIA. Adunarea) deputatiloru.

I n s i e d i n t i ' a d e l a 1 2 / 2 4 m a r t . a d u n a r e a d e p u t a t i l o r u d u p a ce a t r a m i s u l a c o m i s i u n e a r e s p e c t i v a m a i m u l t e pe t i t i u n i ce i s ' a u a d r e s a t u , a d i s c u t a t a si a v o t a t u p r e r e n d u : 1 u

P r o i e c t u l u de l ege r e l a t i v u la c u m p ă r a r e a p e s é m ' a j u d e t i u l u i P u t n ' a a o spe lu lu i r e p a u a a t u l u i C r a i m l a u d ' in F o c ş a n i : 2 0

p r o i e c t u l u d e l ege r e l a t i v u la inf i int ia i 'ea u n e i t a c s e d e 1 1. 10 b,]de fia-ce c a s a d ' in c o m u n ' a D r a g a s i a n i p e n t r u i n t r e t i e n e r e a c u l t u l u i r e l i g io su ; si 3 0 p r o i e c t u l u d e l ege r e l a t i v u l a l a s c h i m b u l u moşiei T i g l i n ' a a S t a t u l u i p e n t r u raosi'a S lobo z i ' a C o n a c h i a o r a s iu lu i G-alati. T o t e a c e s t e p r o i e c t e a u fos tu p r i m i t e ' c u m a j o r i t a t e d e c a t r a A d u n a r e .

D u p a a c e s t e a A d u n a r e a a l u a t u in d i s c u t i u n e p r o j e c t u l u d e l ege r e l a t i v u la î n s t r ă i n a r e a u n e i parti d ' i n d o m e n u r i l e s t a t u l u i , si s 'a v o t a t u a c e s t u p r o i e c t u p a n a la A r t 2 4 i n c l u s i v u .

— I n s i e d i n t i ' a d e I a 13 d u p a t r a m i t e r e a m a i m u l t o r u p e t i t i u n i la C o m i s i u n e a r e s p e c t i v a si d u p a a c o r d a r e a

multiplicabuntur , si n e c e s s a r i u m v i d e b i t u r , multiplicări p o t e r i t e t i a m n u m e r u s p e n s i o n u m «uperius §. I X . p u n c t i s 1 . 2 . 3 . 4 . 5 . e t 6 . dduabus c a n o n i c o r u m , f o r a n e o r u m v i c a r i o r u m , decanorum , e t a r c h i - e t v i c e - a r c h i - d i a c o n o -rum ac p a r o c h o r u m a s s i g n a t a r u m , s e m p e r speciali habita r a t i o n e a d l o c o r u m e t p e r s o n a r u m qualificationem, a d n u m e r u m o r p h a n a r u m i n -«ducatarum p r o l i u m e a r u m et m o r u m p r a e s t a n -tiam.

§ . X I I I .

Numerus t a rnen h a r u m p e n s i o n u m v i d u -arum sacerdota l ium — de q u i b u s s u p e r i o r i § . X I I

g agitur, — u l t r a d u p l u m a u g e r i n o n d e b e b i t , • ideet: u l t ra q u a t u o r p e n s i o n e s p r o v i d u a b u s ca

nonicorum, s ex p r o v i c a r i o r u m , d e c a n o r u m , e t actualium a r c h i - d i a c o n o r u m — s e x p r o v i c e -arehidiaconorum, oc to p r o p a r o c h o r u m p r i m a e classis, — octo p r o p a r o c h o r u m s e c u n d a e c lassic quorum m e n t i o § . I X . a p u n c t o 1. u s q u e punctum 5. occur r i t .

§• X I V .

Canonicorum, d e c a n o r u m , v i c a r i o r u m , a c t u alium et v i ce -a r ch i -d i aconorum, n e c n o n p a r o -éorum v iduabus , e o u s q u e t a n t u m , donec a d secundas nuptias n o n t r a n s i v e r i n t , e t t a n t u m talibus dabuntur e x h a c m e a f u n d a t i o n e a n n u a e (fensiones, de qu ibus p u b l i c e cons t ab i t a u t fide ignistestimoniis c o m p r o b a b i t u r , q u o d n o n m o d o morigeram, sob r i amque e t e x e m p l a r e m v i t a m , eonsorte sacerdot is d i g n a m d u x e r i n t , p i e t a t e m fcverint, augendisque r e i f a m i l i á r i s , e t d o m u s nae emolument i s , e t d o m e s t i c a e oeconomiae

r u s u r i e l e inca se v o r u i m m u l t î : d a c a se v a v e d è d e l ipsa , se v a p o t è i m m u l t î si n u m e r u l u p e n s i u n i l o r u a s e m n a t e i n p u n c t e l e 1, 2, 3 , 4 , 5 si 6 m a i in susu l a §. I X . v e d u v e l o r u canon ic i -loru , v i c a r i l o r u foranei , a le d e c a n i l o r u si a r c i -si v i c e - a r c i - d i a c o n i l o r u si p r e u t i l o r u , fiindu t o t u - d e - u n ' a cu d e o s e b i t a l u a r e a m i n t e l a in -s u s î r e a l o c u r i l o r u si p e r s o n e l o r u , l a n u m e r u l u copi i lo ru or fan i n e c r e s c u t i si la m o r a l i t a t e a lor u n e p e t a t a .

§. X I I I .

I n s e n u m e r u l u a c e s t o r u p e n s i u n i a le p r e u t e s e l o r u v e d u v e — d e s p r e c a r i e v o r b a m a i iu s u s u l a §. X I I . — n u v a p o t è sê se i m m u l t i e s c a p r e s t e d u p l u , a d e c ă : p r e s t e p a t r u p e u s i u n i p e n t r u v e d u v e l e canon ic i l o ru , s iese p e n t r u a le\ v i c a r i l o r u , d e c a n i l o r u si a r c i - d i a c o n i l o r u a c tua l i , s iese p e n t r u a le v i c e - a r c i d i a c o n i l o i ' u , o p t u p e n t r u a le p r e u t i l o r u de p r i m ' a c lase , o p t u p e n t r u a le p r e u t i l o r u d e a d o u ' a c lase , oar i se a m i n t e s c u in §. I X . d e la p u n c t u l u a n t â i u p a n a l a p u n c t u l u a l u 5- lea .

§. X I V .

V e d u v e l e canou ic i l o ru , decan i l o ru , v i c a r i l o ru , a r c i - d i a c o n i l o r u a c t u a l i si v ice-arc i -d iaconi loru , p r e c u m si a l e p r e u t i l o r u , n u m a i p a n a a t u n c i v o r u c a p e t à p e n s i u n i a n u a l e d ' in a c é s t ' a f u n d a t i u n e a m e a , p a n a c a n d u n u v o r u p a s î l a u n a a d o u ' a c a s e t o r i a , si n u m a i ace le -a , d e s p r e c a r i se v a sei p u b l i c e , séu se v a po t è d o v e d i p r i n t e s t i m o n i e d e m n e d e c r e d i e m e n t u , c â e le a u d u s u n u n u m a i o v i e t i a m o r a l a , c u m p e t a t a si e s e m p l a r e , p r e cu ra se c u v i n e u n e i socie d e p r e u t u ; c â n u n u m a i a u fostu p i e , si s i - au d a t u

s e d u l a m o p e r a m n a v a v e r i n t , d o m u m s u a m p r o v i r ibus e t f amí l i á in in bono o r d i n e , r e c t a q u e disc ip l ina , e t t i m o r é d o m i n i c o n t i n e r e s t u d u e r i n t , sed e t i a m v i r u m s u u m , to to c o h a b i t a t i o n i s e o r u m t e m p o r e , s e r v a t a inv io lab i l i fide con ju g a l i — u t fidelem v i t a e soc i am d e c e t — dili-g è r e e t fovere , a c a m a b i l i s u a e r g a e u m c o n f o r ma t ione , e t cons t an ţ i social i a d b a e s i o n e , s v a -viorern, e t j u c u n d i o r e m e i d e m ( v i t a m ) r e d d e r e , a c omni r a t i o n e h o n o r e m d o m u s e t v i r i su i sal-v u m sua c o m p o r t a n t i a s u s ţ i n e r e a d n i s a e s u n t

I l l a e r e r o t d d u a e , d e q u i b u s cons t ab i t , a u t con iprobar i p o t e r i t , q u o d v i r u m s u u m a b s q u e r e a t u vir i sui , e t g r a v i v i t io e x pe rve r s i s e iu s d e m m o r i b u s , n u l l o in p r e t i o h a b u e r i n t , n e q u e h o n o r a v e r i n t , sed po t ius i n t o l e r a b i l i b u s m o r i b u s et i m m o r i g e r a v i t a , et l i n q u a e s u a e pe tu l an t i a . domus , et f a m i l i a e s u a e r e r u m n e g l e c t i o n e , aut! d e p r a e d a t i o n e , i n s o b r i a v i t a , e t q u o d h o c pe ius es t , e t p r o e u l abs i t , fidei con juga l i s v io l a t i one m o r t i f i c a v e r i n t , e t a m a r a s v i t a e d i e s v i r o s a c e r do ţ i c a u s a v e r i n t , n o m i n i q u e e t h o n o r i s a c e r d o t a l i i g n o m i n i a m e t d e b o n e s t a m e n t a i n f l i x e r i n t ; t a l i s , d i co , v i d u a sace rdo ta i i s , n u n q u a n i e beneficio h u i u s funda t ion i s p a r t i c i p ă r i p o t e r i t , s e d si a l iquo c a s u p e n s i o n e m e t i a m i m p e t r a s s e t , e t p o s t ü m i n i o d a m n a n d a e i u s m o r i g e r a t i o e t v i t a e conversa t io r e s c i r e t u r , s ine o m n i m i s e r c o r d i a , e a d e m p r i v e t u r , e t e x u a t u r ; r e p r i m o i n v e s t i g a t a e t fide d ign i s t e s t i b u s c o m p r o b a t a .

o s i l in t ia neobos i t a p e n t r u a p r o m o v a b ine le familiei , c a se i si economie i l o r u ; câ , p r e c â t u a u p o t u t u , s 'au s i l i tu u u n u m a i a-si t i e n è c a s ' a si fami l i ' a in o r d i n e b u n a , in r e g u l a i n t i e l e p t a s i in fr ic 'a lui D d i e u , — ci s ' au n e s u i t u p r e l a n g a aces t e ca , p a s t r a n d u - s i c r e d i n t i ' a c o n j u g a l e n e -v a t e m a t a , p r e c u m se c u v i n e u n e i socle c r e d i n -t iose, sê i m p r e s o r e p r e b a r b a t u l u l o r u c u i u b i r e si c o m p l a c i n t i a s u b t o t a d u r a t ' a ca se to r l e i , s i p r i n p o r t a r e a l o r u a m a b i l e si a l i p i r e a l o r u s t r i n . sa si s t a t o r n i c a c â t r a elu, sê-i f aca v i e t i ' a m a i d u l c e si m a i p l ă c u t a , si p r i n a c o m o d a r e a l o r u se s u s t i e n a in t o t a p r i v i n t i ' a o n o r e a case i si b ă r b a t u l u i l o r u n e v a t e m a t a .

I n s e v e d u v e l e , d e s p r e c a r i se v a se i , s é u se va po t è c o m p r o b à , c â n u n u m a i s i - au despre-* t iu ï tu e u t o t u l u si n u s i - a u o n o r a t u b a r b a t u l n , f â r a c a e lu sê a i b a v r e - o v i n a s é u p o r t a r e r e a m o r a l e , ci i n c a p r i n m o r a v u r i l e l o r u n e s u f e r i t e , p r i n v i e t i ' a s i s b u r d a l n i c i ' a j l o r n n e s u p u s a s i g u r a t i c a , p r i n n e g l e g e r e a s é u d e p r e d a r e a c a sei si fami l ie i lo ru , p r i n v i e t i ' a - l e n e c u m p e t a t a si, c e e m a i r e u i n c a si d e p a r t e sê fia, p r i n v i o l a r e a c r e d i n t i e i l o r u c o n j u g a l i l ' a u mor t i f i ca tu si a u c a s i u n a t u d î l e a m a r e b ă r b a t u l u i p r e u t u a l u lo ru , si a u a d u s u r u s î n e s i d e o n e s t a r e n u melu i si onore i p r e u t i e s c i , — d î c u , a t a r i v e d u v e p r e u t e s e n u v o r u p o t è nec i c a n d u a s e imp a r t e s ! d e bene f i c iu lu ace s t e i f u n d a t i u n i , c i c h i a r u c a n d u l i - s ' a r fi d a t u c u m v a p e n s i u n e , d a c a p o r t a r e a si m o d u l u v ie t i e i l o r u d a m n a b i l e a r ' v e n i m a i t a r d î u l a c u n o s c i n t i a : s ê l i -se d e -t r a g a si iee, inse i n a i n t e d e t o t e sê se c e r c e t e z e s t a r e a l u c r u l u i s i s ê se a d e v e r e s c a p r i n m a r t o r i d e m n i d e c r ë d i e m e n t u .

d r e p t u l u i d e c e t a t i e n i R o m a n i D - l o r G h e o r g h i u ai T h e o d o r a -che , C a m e r ' a a e o n t i n u a t u d i s c u t i u n e a a s u p r ' a pro jec tu l i i i d e l ege r e l a t i v u la î n s t r ă i n a r e a a o p a r t e d ' in b u n u i i l e S t a t u l u i , si a t e r m i n a ţ i i v o t a r e a p e a r t i c u l e a a c e s t u i p r o j e c t u .

— I n s i e d i n t i ' a d e l a 1 4 a v o t a t u in t o t a l u p r i n b i le si s 'a p r i m i t u , c u to t e mod i f i că r i l e i n t r o d u s e d e co mi t e t u a c e s t u p r o j e c t u i n s e m n a t u .

D u p a v o t a r e a aces t e i l eg i t o tu in s i ed in t i ' a d e l a 14 , A d u n a r e a a l u a t u in d i s c u t i u n e p r o j e c t u l u d e l ege , a t â t u d e u r g e n t a s i i m p e r i o s u c e r u t u , a l u r e f o r m ă r i i l eg i i r e l a t i v e la j u r a ţ i .

S i e d i n t i ' a d ' i n 1 6 / 2 8 m a r t . 1 8 6 8 . S e facu c o m u n i -c â r i l e d î l e i , si s e d a u c o n c e d i e c â t o r u - v a d e p u t a ţ i .

A p o i u r m e d i a d i s c u t i u n e a a s u p r ' a c e r e r e i de i n d e g i n a t u a d- lu i C h e r e s t e n y .

D T u r n a v i t u d î ce câ a v e d i u t u c e r e r e a u n u i f r a t e m a g i a r u c a r e c e r e a d e v e n i c e t a t i e n u r o m a n u si c a n d u scie c â t u s e s i lescu f ra ţ i i m a g i a r i a d e s n a t i u n a l i z à , a m a g i a r i z à p e R o m a n i si d s a e g a t ' a a r o m a n i s à o r i c â ţ i m a g i a r i v a p o t è . A r e t a

c â d. d o c t o r u C h e r e s t e n y s 'a p o r t a t u ca c e l u m a i b u n u sî sin

c e r u R o m a n u ; D . C h e r e s t e n y s 'a i n s u r a t u c u p a m i n t e n c a ro

m â n c a si a r e cop i i R o m a n i b o t e z a ţ i ca R o m a n i si c a r i n u m a i p o t u fi m a g i a r i .

D u p a o r e s i - c a r i d i scu t iun i se a c c o r d a i m p a m e n t e n i r e a . D . M i n i s t r u d e i n t e r n e , l u a n d u c u v e n t u l u a s u

p r ' a o rd ine i d î l e i d î c e , c â s u n t u m a i m u l t e leg i financiare fo r t e u r g i n t e si s t a u f â r a a fi p u s e l a o r d i n e a d î l e i . P r o i e c t u l u d e p e r c e p t i u n e , c e r e a sê p u n e l a o r d i n e a d î l e i p e n t r u m a n e . I n p r i v i n t i ' a m o n o p o l u l u i t u t u n u l u i D . m i n i s t r u d î c e , c â a r e d e -p u s u l a b i u r o u u n u p r o i e c t u de l e g e , si c e r e c a sê se d e e a c e s t o r u d o u e p r o i e c t e p r e f e r i n t i ' a , fiindu d e m a r e n e v o i e p e n t r u i n t e r e s e l e t e s a u r u l u i . P e n t r u a s t a - d i d-lui ce re sê se d e e i n d e s b à t e r e p r o i e c t e mic i c a r e n ' a u se t i e n a m u l t u in d i s c u t i u n e .

D . C h i t i u , a n u n t i a i n t e r p e l a r e d - lu i m i n i s t r u d e fi-n a n c i e i n p r i v i n t i ' a b u n u r i l o r u ba se r i ce i Maic i i D o m n u l u i d ' i n C r a i o v ' a si a d m i n i s t r a t i ' a loru. '

D . M i n i s t r u d e finance, d î c e c â acés ta c e s t i u n e se p o t e r e s o l v à l a d i s c u t i u n e a b u g e t u l u i .

D . C h i t i u , ne f i indu m u l t i u m i t u d e ace s tu r e s p u n s u d e s v o l t a i n t e r p e l a r e a sa , si e s p u n e n d u i s to r i cu lu l u c r u l u i d ' in c e s t i u n e s i - e sp r ime s p e r a n t i ' a , c a d i u B r a t i a n u v a face d r e p t a s a t i s f a c t i u n e î n t r e g u l u i o r a s i u a l u C r a i o v e i .

D* V a 1 e a n u , i n t e r p e l a a s e m e n e a p e d - n u m i n i s t r u i n p r i v i n t i ' a beser ic i i I o n a s c u d ' in S l a t i n ' a , si ce re ca sê n u m a i c o n f u n d e g u v e r n u l u in b u g e t u a v e r e a I o n a s c u l u i , d u p a c u m se v e d e i n b u g e t u l u S t a t u l u i p e a n u l u a c e s t a .

S e ce r e c a C a m e r ' a sê c e r c e t e z e p e t i t i u n i l e . D . M i n i s t r u d e f i n a n c i e d î c e , câ p a t r u o re A d u

n a r e a a d e s b a t u t u in c e s t u n i g e n e r a l e si n ' a a junsu la nici u n u r e s u l t a t u ; sê se o c u p e d a r in o re le c e a u m a i r e m a s u d e cest i u n i p a r t i c u l a r i e câ -c i p o t e v a d a s o l u t i u n e a c e s t o r u d ' in u r m a ces t iun i s i a s tu - f e lu sê p o t a fi m u l t i u m i t i c e lu p u t i e n u p a r t i c u l a r i i .

A d u n a r e a c h i a r u d u p ' a c e s t e c u v i n t e a l u a t u in ce rce t a r e p e t i t i u n i l e .

D u p e r e s o l v e r e a m a i m u i t o r u p e t i t i u n i r e c u n o s c e r e a n a -t i u n a l i t â t i i a p a t r u r o m a n i d ' in T r a n s i l v a n i ' a si B a n a t u , m i n i s t r u d e finance a p r e s i n t a t u u n u p r o i e c t u d e l e g e p e n t r u a b o l i r e a i m p o s i t u l u i p e r s o n a l e si p r e f a c e r e a lui in i m p o s i t u m o b i l i a r u .

Senatulu. S i e d i n t i ' a d ' i n 1 1 / 2 3 m a r t i u 1 8 6 8 .

P r e s i e d i n t i ' a E . S . P . M i t r o p o l i t u p r i m a t u . D u p a o r e c a r i f o rma l i t ă ţ i si u n u i n c i d e n t u n e i n s e m n a t u

m i n i s t r u l u c u l t e l o r u r e t r a g e p r o i e c t u l u d e l e g e c e - l u d a s e l a s e n a t u p e n t r u in f i in t i a rea u n e i f acu l t ă ţ i d e teologie .

P r o i e c t u l u d e l e g e p e n t r u b a n c a se d e c i d e a se r e c o m a n d a g u v e r n u l u i .

S e d â apo i c e t i r e u n e i p e t i t i u n i a u n u i n u m e r u d e b i r j a r i d ' in cap i t a l a , p r i n c a r e se p l a n g u d e t a c s ' a d e u n u s f an t iu p r e d î d e o b i r j e ce s 'a p r o m u l g a t u è r i , c a r e apo i s e t r i m i t e l a comis i ' a d e p e t i t i u n i .

D - n u M i n i s t r u d â c i t i r e m e s a g e l o r u p r i n c a r e se t r i m i t u S e n a t u l u i d o u e p r o i e c t e d e legi , r e l a t i v e la i m p a m e n t e n i r e a u n o r u p e r s o n e .

U n u a l t u p r o i e c t u d e l e g e p e n t r u c o n s t r u i r e a d e d r u m u r i , si u n u a l t u l u p e n t r u c e d a r e a u n e i g r ă d i n i p r i v a t e , s p r e a se face p u b l i c a .

S e p r o c è d e apo i l a a l e g e r e a u n e i comis iun i c a r e d u p a r e -g u l a m e n t u a r e a t r a n s f o r m a in p r o i e c t u d e l ege p r o p u n e r e a d-lui J i a n u r e l a t i v a la a r t . 112 d ' in c o n s t i t u t i u n e , sp r e a se r e c u n o s c e c â p e n s i u n e l e s u n t d e c o m p e t i n t i ' a comi t e tu lu i , de s p r e c a r e t r a t e z a n o u ' a l e g e d e p e n s i u n i , si t r e b u e ori ce l e g i e d ' a s e m e n e a n a t u r a a t - e ce p r i n a m b e l e c o r p u r i l e g i u i t o r i e .

S e d i n t i ' a se r ă d i c a .

Noutăţi Străine. FRANCI'A. Foiele oficiose d'in Parisu demin-

tiescu scirile comunicate de diuariulu „Presse", câ Danemarc'a pentru diferintiele sale cu Prussi'a aru fi rechiamatu intreventiunea Franciéi si câ Benedetti, representantele Franciéi in Berlinu, aru fi primîtu instrucţiuni pentru a conlucra la deslegarea cestiunii dano-prusiane. Asemenea se desavueza faim'a despre intentiunea Franciéi arechiamàpre consululu sêu ge-

196

nerálu d'in Varsovi'a. Incâtu pentru multele conjecture despre caletori'a si resultatulu caletoriei principelui Napoleonu, cetimu in diuariulu „Liberte", care primesce adese-ori informatiuni d'in palatiulu principelui, urmatori'a nota : „Mai multe dîuarie afirma cu pósitivirate, câ princip. Napoleonu, rentorcendu-se d'in caletori'a sa, sustiene d'in tote poterile partid'a resboiului. Amicii principelui asigura, câ scirile aceste-a n'au nici o basa ; principele e convinsu, câ numai unu regimu, care doresce pacea in afara si libertatea in intru, pote conta la ore-care durabilitate. Daca Franci'a s'aru vatemà in interesele sale materiale seu in demnitatea sa, atunci nu se va sfii a incepe resboiulu. In casulu acela inse nu dorulu de resboiu va reporta victori'a preste iubirea de pace, ci spiri-tulu resolutiunii preste slabitiune. Deocamdată n'a-vemu semne pentru astfeliu de eventualitâti, si pro-gramulu princip. Napoleonu se cuprinde in putienele cuvinte: pace in afara, libertate in intru.

ITALI'A. In siedinti'a pariam, de la 1 aprile s'a primitu art. 1 d'in proieptulu de lege pentru darea de moraritu. Dupa ce e primitu acestu art. care contiene basea proieptului iatregu, opusetiunea n'are nici o sperantia, ca sê pota reesî cu amendamentele sale la ceia-lalti articli ai proieptului; deci potemu dîce cu tota securitatea, câ proieptulu va trece prin camera fâra vr'o schimbare esenţiale. Prin darea de moraritu se pune una sarcina grea pre poporu, si ce e mai reu, câ acésta dare ajunge pre clasea mai săraca a poporului in o mesura cu multu mai mare, ca pre clasele avute. Italianu mai seraci de pre la munţi se nutrescu cu pane copta d'in farina de castane, si punen-du-se sub dare si farin'a de castane s'a facutu una nedreptate mare acestoru oniehi miseri. Dar' acum e întrebarea, cum voru potè aplica legea la aceşti munteni, cum i-voru potè castigà* valore in Sicili'a? — In intielesulu art. 1 . de la una mesura de grâu se solve-scu 2 franci, de la una mesura de cucurudiu séu pi-satu 80 centimi, singuru numai orediulu nu e supusu la dare. Asie dar castanele si cucurudiulu, d'in cari traiescu omenii cei mai seraci, sunt puse la dare, éra orediulu, mâncarea celoru mai avuţi, e scutitu.

MESSICO. Scirile mai noue spunu, câ s'a des-coperitu una conspiratiune, prin carea s'au compro-misu mai mulţi oficieri spanioli. Scopulu conspira-tiunii a fostu a prochiamà presiedinte pre Orteg'a in loeulu lui Juarez. Gruvernulu a luatu despusetiuni aspre pentru nabusîrea conspiratiunii.

Congresulu messicanu a votatu 50,000 funti sterlingu pentru escontarea obligatiuniloru conven-tiunali si străine.

EGIPTU. Constitutiunalismulu a strabatutu si in Afric'a. Inca in anulu trecutu viceregele d'in Egi-ptu, Ismail, s'a decisu a da constitutiune supusiloru sêi conchiamandu unu ,,congresu natiunale." Mulţi si-au batutu jocu de deseeptatulu Ismail si de congresulu lui, care ca una încercare primitiva n'a potutu aretà lumii ce-va parlamentárisam mare; dar d'in ori-ce puntu de vedere sê luâmu lucrulu, Ismail e demnu de lauda.

Acum nu de multu a deschisu si a dou'a sessiu-ne a congresului natiunalu prin unu mesagiu do-mnescu. Fiinducâ representatiunea Egiptului nu se ocupa de politica, ci numai cu cause locali si municipali, mesagiulu viceregelui inca se restringe numai la lucruri locali si municipali. Constateza aptivitatea desvoltata de la sessiunea trecuta incoce, vorbesce despre starea sanitaria si economica, despre repara-tiunile canaleloru fluviului Nilu etc.

* * # Varietăţi-

(Représentant?a cet&tii „Alb'a Julia") a i n d r e p t a t u c â t r a m i n i s t e r i u l u m a g i a r u o a d r e s a d e î n c r e d e r e , i n c a r e pe -t î t i u n e z a p e n t r u e s e c u t a r e * p e r f e p t a a u n i u n i i , p e n t r u intro- , d u c e r e a def in i t iva a cons t i tu t iun i i c o m u n o (? ) si m a i v e r t o s u p e n t r u s u s p i n d e r e a p r o c e d u r e i j u d e t i a r i e a u s t r i a c e ; a d r e s ' a e s p r i m a cea m a i s i n c e r a i nc rede re i n m i n i s t e r i u , a c e p t e z a pol i t ic ' a aces tu i -a , si l u - v a spr ig ini i n c â t u se po te , p e n t r u a p u n e in v a l o r e a c e e a po l i t i ca .

*** (Cununia fâra barbatu.) I n d î le le t r e c u t e se in fa t ios iâ i n a i n t e a j u d e c ă t o r i e i u n u pas to r iu d ' i n c o m u n ' a D e t v a , cot-t u l u Neop lan te i , fiindu a c u s a t u c u o f ă r ă d e l e g e d e t o t u c u r i -osa . D ' i n s u l u a d e c ă se căsător ise i n a i n t e d e a s t ' a c u u n u a n u , l u a n d u d e s o ţ i a p r e u n a f rumosa si d r a g a l a s i a fe t i t ia d ' in c o m u n ' a a m i n t i t a . F e r i c i r e a inse n u s u r i d e à nice d e c â t u no i lo ru c ă s ă t o r i ţ i . N e v e s t u t i ' a t e n e r i c a p l â n g e a n e i n c e t a t u , si n i m e n e n u scieà c a u s ' a d o r e r e i ei . I n fine s u cce s e n e c u r m a t e l o r u s t a -r u i n t i e a c o n s a n g e n i l o r u ei a-i s t o r ce u r m a t o r i ' a m ă r t u r i s i r e ce o fece i n t r e l a c r i m e : „ d a c a - d i b a r b a t u l u m e u , n u es te b a r b a t u , ci fe ta c a s i m i n e , î m b r ă c a t a i n v e s t i m i n t o b a r b a t e s e i " !

*** (D'in „Transilvani'a, foi'a Asociatiunei transilvane etc.'1

n i - a sos i tu si a l u 8 n u m e r u . C u p r i n d e : D r . V a s i l i e P o p u ( f i n e ) ; d ' in „ C o n v o r b i r i l i t e r a r i e " d e s p r e c r i t i c ' a lu i T . Ma io re scu a s u p r ' a opu lu i lui B a r n u t i u i n t i t u l a t u : „ D r e p t u l u p u b l i c u a lu

R o m a n i l o r u " ; M o l d o v ' a la a n u l u 1 8 2 9 poesia d e V. F a b i a n u ; m u s e u l u t r a n s i l v a n u ; Cl io , c o n t i n u a r e „ e x ind ice c o d i c i s diplom a t i c i i l l . d . c. J. K e m é n y in X I I t omos d i s t r ibu t i , , ; b i b l i o g r a fia ; r a p o r t u l u comis iun i i b u d g e t a r i e , r a p o r t u l u comis iun i i îns ă r c i n a t e d e a d u n a r e a g e n . d ' in C l u s i u l a 26 a u g . a. t r . c u r e v e d e r e a socote lo loru p r e a. 1 8 6 6 / 7 si r a p o r t u l u comis iun i i î n s ă r c i n a t e cu e s a m i n a r e a ofer tu lu i d lu i J. M u r a s i anu p r i v i t o r i u l a r a m u r ' a j u r i d i c a si a g r o n o m i c a — si n o t i t ia d e s p r e „ b u l e t i n u l u i n s t r u c ţ i u n i i p u b l i c e " d ' in R o m a n i ' a .

*** (Cauţiune de căsătoria.) M a j . S a p r i n o r e s o l u t i u n e p r è ina l t a d ' i n 2 5 m a r t i u a b i n e v o i t u a concede , c a c a u ţ i u n e a d e c ă s ă t o r i a a oficir i loru mi l . c. r . sê se p r i m e s c a si i n l i tere

p e m n o r a l i d e a l e i n s t i t u l u i u n g . d e e r e d e t ű fonc ia ru , — sub oondi t iunea , c â in s t i t u lu a c e s t ' a se v a i n g r i g l , c a ce lo ru , ca r i voiescu a d e p u n e a s e m e n e c a u ţ i u n i , sê li se d e e l i t e r e p e m n o

r a l i n o m i n a l i , i n c a r i sê fia sc r i su , câ ace l e se v o r u i n t r e b u i n -

t ià p e n t r u c a u ţ i u n e de c ă s ă t o r i a ; i n t e r e s e l e d u p ' a c e s t e l i tere se v o r u po t è r ă d i c a n u m a i c u c u i t a n t i e , fiindu c â n u v o r u avè U cupone . C a n d u apo i n u v a m a i fi l ipsa d e c a u ţ i u n e , ins t i tu- W t u l u le v a s c h i m b a cu l i t e r e p e m n o r a l i cu c u p o n e . E f e c t u l u f avo r i t o r iu a l u ace s t e i d e s p u s e t i u n i e f o r t e i n v e d e r a t u , câ -c i p r i n a s t ' a de o p a r t e se t r a g u m a i p u t i e n i b a n i d ' in c o m u n i c a -t i u n e , d e a l t a p a r t e m a r e s c e c r e d e t u l u i n s t i t u t u l u i m e n -t i u n a t u .

*s* (Interdictu.) Cons i s to r iu lu a r c h i d i e c e s a n u a l u base-r e c e i g r e c o r e s a r i t e n e d ' in T r a n s i l v a n i ' a p r i n u n u d e c r e t u d ' in s i ed in t i ' a cons i s to r i a l e t i e n u t a in 2 a p r i l e a o t a r i t u , ca b a s e -r i c ' a d e la S. T r e i m e in B r a s i o v u sê se i n c h i d a , si or i -ce a v e r e base r icesca , s c o l a r i a si f u n d a t i u n a l e sê se p u n a s u b s ecues t ru si t o tu o d a t ă ep i t rop i i si c a s i e r i u lu sê se s u s p i n d a . C a u s ' a aces tu i i n t e r d i c t u e p o r t a r e a e t e rodocsa a c r e s t i n i l o r u g r e c i si b u l g a r i d e l a n u m i t ' a b a s e r i c a si m a n i p u l a t i u n e a an t i cano -n i c a c u a v e r e a base r i cesca , sco la r i a si f u n d a t i u n a l e . ;

*** (Vinurile transilvane) in c o m e r c i u i nca n u ocupa r a n g u l u ace l a , c a r e l i - a r u c o m p e t e d u p a c a l i t a t e a l o r u emi-n i n t e ; c a u s ' a p r i n c i p a l a e, c â v i n u r i l e a c e s t e - a n u s u n t cunoscute in c e r c u r i l e c o m e r c i a l e m a i m a r i . P e n t r u a d e l a t u r à acés t ' a s căde re , r e u n i u n e a d e ce l a r i e d ' in C lu s iu a dec i su a l uc r a , c a in b a z a r u l u t i e re i p e n t r u c u l t u r ' a g r a d i a e l o r u ai e c o n o m i a sê se e s p u n a si v i n u r i t r a n s i l v a n e .

%* (Unu Kossuth-istu zelosu.) D i u r n . „ S z e g . H i r . " scr ie : „ P r e c u m a u d î m u d ' in f u n t a n a secu ra , a g i t a t o r i u l u celebraţi i d ' in K e c s k e m é t , A s z t a l o s , nu - s i e s t i nde a c t i v i t a t e a s 'a pat r i o t i c a n u m a i in locu , f â r a c e r c e t e z a c u p a r t i s a n i i sêi i n c a si t i e n u t u r i l e î n v e c i n a t e , p r e c u m : N . K ö r ö s , F é l e g y h á z a , K. K ö r ö s , C s o n g r á d , s. a., p e n t r u c a sê a t î t i e p o p o r u l u . I n locur i l e n u m i t e s 'au d i s t r i b u i t u p r e s t e 10 m i i d e e s e m p l a r i e de p r o c h i a m a t i u n i r e v o l u t i u n a r i e , p l i n e d e e s p e c t o r a t i u n i a sup r ' a l u i D e á k si a m a j o r i t ă ţ i i d i e t e i . S i i n t r ' a d e v e r u e lu nu e d e c â t u u n u l u d ' i n t r e a g i n t i i p a r t i t e i e s t r e m e si n u m a i int r ' u n u t i e n u t u a n u m i t u ; insu-s i c o n d u c a t o r i u l u l o r u pr incipa- Bg] l e , M a d a r á s z si consoci i sêi — p r e c u m se p o t e c e t i i n diur- IL,

n a l e — n u i n c e t a d e a-si c o n t i n u a c u e n e r g i a po t in t i a t a

a g i t a ţ i u n i l e l o r u , si c a n d u v e d e m u c â ace ş t i d o m n i i m p l u tier ' a — c h i a r u si T r a n s i l v a n i ' a — c u scr i sor i a t î t i a t o r i e si eu mi i d e e s e m p l a r i e de a le d i u r n a l u l u i „ N é p z á s z l ó j a , " v r endu n e v r e n d u t r e b u e sê i n t r e b â m u , d e u n d e a t â t i - a b a n i pentru ca l e to r i e l e n e î n t r e r u p t e a le a g i n t i l o r u , p e n t r u a t â t e - a man-c â r i si b e u t u r e si l a t î r e a inf ini ta a t â t o r u sc r i so r i t i p ă r i t e ? ne-a v e n d u n e c i u n u l u d ' i n t r e ei a v e r e a ^lui N a b o b u . " — Noi n u a v e m u n i m i c u c u aces t e a g i t a ţ i u n i , e le n u n e intereseza de locu , i n se i n t r e b â m u , câ ce a g i t a ţ i u n i a f a c u t u „Gr a z e t ' a T r a n s i l v a n i e i , " p e n t r u c a sê fia a m u t î t a , p a n a candu g u v e r n u l u sufere s u b ochi i s ê i a t a r i p r o v o c ă r i si a t î t i â r i , ca si a ce l e , d e s p r e c a r i v o r b e s c e „ S z e g . H i r . " C u m sê esplicâmu t i e n u t ' a g u v e r n u l u i ? T e m p u l u n e v a s p u n e po t e !

*#* (List'a civila) p e n t r u s u s t i e n e r e a cu r ţ i i , a t â t u i n bug e t u l u t i e r e l o r u r e p r e s e n t a t e i n s e n a t u l u i m p e r i a l u , c â t u si ii b u g e u t l u U n g a r i e i , e s t a t o r i t a c u c â t e 3 , 1 0 0 , 0 0 0 fl.; preste t o t u d a r a c u 6 , 2 0 0 , 0 0 0 fl. D e l e g a t i u n e a m a g i a r a n ' a vrutusê

r e c u n o s c a spese l e p e n t r u e c o n o m i ' a c u r ţ i i , ca a f a c e r e comuna, si d e ac i v i n e , c â a m b e l e j u m e t â t i a l e i m p e r i u l u i contribuescu s u m e e g a l e p e n t r u l i s t ' a c iv i la . D a c a spesele p e n t r u economi'» c u r ţ i i s ' a r u fi c o n s i d e r a t u c a c o m u n e , U n g a r i ' a a r u fi contri-b u i t u l a d ' inse le n u m a i 3 0 % , v a sê d î c a i n p r o p o r t i u n e a 30 70 , a d e c ă in locu d e 3 , 1 0 0 , 0 0 0 n u m a i 1 ,860 ,000 fl., a s iè dan| c u 1 ,240 ,000 m a i p u t i e n u , d e c â t u c o n t r i b u e s c e a c u m . — TJn« g a r i ' a a r e , p r i n , » r m a r e p o t e si d a .

1

Ci

r ti

iC

.1

.1

Iu

Ira led m

îta | U Í J

pai

Pui

P r o p r i e t a r i u , r e d a c t o r u r e s p u n d i e t o r i u si ed i to r iu : ALESANDRU ROMANU.

S 'a t i p a r i t u in P e s t ' a 1 8 6 8 . p r i n A l e s a n d r u K o c s i u i n t ipogra f i ' a lui ( É r k ö v i , G a l g ó c z i si Kocs i . ) P i a t i ' a P e s c i l o r u , N r . 9.

1ère n

w*

)en1 ost: le c bgi |ou flUí

mon

tenu a ma tu

X

le i fa

er eti,

Sciri electrice. B u c u r e s c i , 9 apr. Camer'a s'a amanatu panaj

la 2 maiu. Legea despre organisarea armatei s'a primitu en bloc. Camer'a a primitu pentru anulu 1868 budgetulu d'in 1867, si a votatu inca unu adausul de milione de franci pentru ministeriulu de ra-P belu. Demetriu Bratianu s'a rentorsu d'in missiuneif sa de la Vien'a si Paris, si Cantacusinu de la S. Pe- lifraţ trupole. ^ _ _ ^ sê

„Monitoriulu" demintiesce intr'unu modu posi- ^ j _ v

tivu faimele tendentiose respandite despre persecu-tarea jidovilor u d'in Bacâu.

B e l g r a d u, 9 apr. Tractârile cu societatea ï r u 1

belgo-francesa despre clădirea calei ferate nu da« j. da nici unu prospectu de reesîre. Conditiunile nu-su ne |ti pc acceptabile. »a 2

r cor

ivo]

, 1 . , A„ tr: j f o í l l ü l ' n VÎT» X7CK. o m i s w i f i i w m M .

'a, Domineca, 31. Mart. 12. ApriJe. Nr. 50....

Documents

Transcript of 'a, Domineca, 31. Mart. 12. ApriJe. Nr. 50....